Noţiuni elementare de igienă şi patologie

Oboseala musculară

 este determinată de o stare de contracţie prelungită şi susţinută a muşchiului

 se datorează şi este propoţională cu rata epuizării glicogenului muscular
 scăderea pH-ului intracelular, prin acumularea de acid lactic, inhibând unele enzime
 partea cea mai mare rezultă din incapacitatea proceselor contractile şi metabolice ale
fibrei musculare de a realiza în continuare acelaşi lucru mecanic
 după o activitate musculară prelungită poate avea loc o diminuare a transmiterii
semnalelor nervoase la nivelul joncţiunii neuromusculare, ceea ce are ca efect, în
continuare, diminuarea contracţiei musculare
 uneori muşchiul obosit intră în contractură dureroasă – crampe musculare
 practicarea unui efort fizic intens după o perioadă mai îndelungată de inactivitate este
urmată la 2 – 48 de ore de apariţia unor dureri persistente, uneori foarte puternice, la
nivelul grupelor musculare solicitate, fenomen numit febră musculară
 febra musculara se atenuează sau chiar dispare la reluarea aceluiaşi tip de efort
 prevenirea instalării precoce a oboselii şi scăderii forţei musculare se poate realiza
prin gradarea progresivă a activităţii fizice, respectându-se curba capacităţii de efort
pe parcursul zilei şi săptămânii
 activitatea fizică intensă trebuie să alterneze cu pauze obligatorii pentru refacerea
capacităţii de efort
 excesele trebuie evitate, prevenindu-se astfel întinderile şi rupturile musculare întinderi
şi rupturi musculare

Intinderi si rupturi musculare – contracţia excesivă unui muşchi poate duce la întinderea sau
chiar la ruperea sa, precum şi a ţesutului conjunctiv adiacent.

Distrofiile musculare – miopatii

 reprezintă un grup de afecţiuni musculare ereditare

 au severitate diferită
 sunt progresive, se diferenţiază clinic prin distribuţia selectivă a grupelor musculare
afectate
 sunt maladii de natură degenerative
 ţesutul muscular striat scheletic este înlocuit succesiv cu ţesutul scleroadipos
 prin retracţiile tendinoase, care pot însoţi afecţiunile musculare, se ajunge la deformări
mai mult sau mai puţin accentuate ale trunchiului şi membrelor
 pot apărea la vârsta preşcolară, la pubertate sau în jurul vârstei de 20 de ani şi rar la
peste 30 de ani