ANEXA 1

ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE (Prahova, Dâmbovița, Constanța, Argeș și din

municipiul București)

Pentru cercetarea specifică în vederea identificării nevoilor educaţionale şi de formare ale

cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din județele Prahova, Dâmbovița, Constanța,
Argeș și din municipiul București, formatorii au utilizat date empirice de tip cantitativ şi
informaţii calitative rezultate din analize instituţionale. Cercetarea de analiză de nevoi a folosit
ca și metodă cantitativă – metoda chestionarului, iar ca metodă calitativă de cunoaștere –
metoda focus grupului.
Pentru colectarea informaţiilor furnizate de responsabilii de dezvoltare profesională din
şcoli s-a utilizat ,,Chestionarul privind identificarea nevoii de formare continuă şi
perfecţionare a personalului din învăţământul preuniversitar în judeţul Prahova, Dâmbovița,
Constanța, Argeș și din municipiul București în anul şcolar 2015- 2016”, care a fost completat
de responsabilii cu perfecţionarea, fie în urma organizării unor focus grupuri cu cadrele didactice
din şcoală, fie prin discuţii individuale sau cu responsabilii de comisii metodice.
Acest chestionar a fost aplicat pe un număr de câte 50 (total 250) de cadre didactice din
școli din judetele amintite din mediul rural și urban, cadre didactice de toate specializările din
învățământul preuniversitar, cadre didactice aflate în diferite poziții de management (director,
director adjunct, responsabil comisie metodică, șef de catedră), precum și cadre didactice
aspirante la funcții de conducere.
De asemenea, în realizarea diagnozei privind nevoile de dezvoltare profesională a
personalului din învăţământul preuniversitar din județele amintite au fost prelucrate și date
furnizate din mai multe surse de documentare. Astfel, au fost avute în vedere atât nevoile de
formare identificate în „mediul intern” al şcolilor de către responsabilii cu perfecţionarea
împreună cu directorii instituţiilor de învăţământ cât şi nevoile identificate de către persoane din
„mediul extern” al şcolii, de către inspectorii de specialitate, în timpul inspecţiilor şcolare,
precum şi de către formatori (întrucât aceștia sunt membrii în comisii de acordarea gradelor
didactice, susțin cursuri de pregatire psihopedagogică, precum și cursuri de formare continuă
pentru cadre didactice din preuniversitar în universitățile cu care colaborează sau CCD și ISJ.
Rezultatele obținute în urma aplicării celor 250 de chestionare sunt prezentate sintetic
prin ilustrarea răspunsurilor la itemii din chestionarul de mai jos.
Aceste rezultate au condus la identificarea principalele nevoi educaţionale şi de formare
ale cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din judetele amintite, pe baza cărora s-a
formulat scopul, obiectivele specifice și conținuturile vizate de programul de formare propus:
“Management educational responsabil”
Scopul programului de formare “Management educational responsabil” îl reprezintă
formarea și dezvoltarea competențelor profesionale şi transversale privind: managementul
motivației, competenței și performanței, managementul priorităţilor în educaţie, managementul
stresului în activităţile educaţionale, managementul inovaţiei şi schimbării şcolare pentru
personalului didactic din școlile aparținând județelor amintite, în vederea îmbunătățirii calității
procesului educațional și a rezultatelor școlare ale elevilor.
 CHESTIONAR PENTRU PROFESORI
privind identificarea nevoii de formare continuă şi perfecţionare
a personalului din învăţământul preuniversitar în judeţul Prahova, Dâmbovița, Constanța,
Argeș și din municipiul București
în anul şcolar 2015- 2016

Specialiști în științele educației - realizează un studiu privind motivaţia cadrelor didactice

pentru participare la un programe de formare cu scopul de a îmbunătăţi calitatea actului
educaţional şi rezultatele școlare ale elevilor. În acest sens, suntem foarte interesaţi de părerile
dumneavoastră şi vă rugăm să răspundeţi cât mai sincer la următoarele întrebări:

1. În ce măsură consideraţi că activitatea de formare continuă contribuie la reuşita

reformei învăţământului românesc?
A) în mică masură
B) în mare masură
C) nivel mediu
D) indecis

In ce masura considerati ca activitatea de formare continua contribuie la reusita

reformei invatamantului romanesc
40%

30%

20%

10%

  în mică masură   în mare masură nivel mediu indecis

2. Care sunt domeniile pe care Dvs. ați dori să le regăsiți într-un program de formare
specific?
A) Managementul schimbării în
educaţie
B) Managementul timpului și
stresului în educaţie
C) Curriculum preunivesitar
D) Asigurarea calității în educaţie
E) Evaluare şcolară
 40%
30%
20%
10%
0%

3. Va rugam sa indicaţi (pe o scara de la 1 la 5; 5-foarte important, 1-foarte puţin

important) nivelul de importanta, pentru activitatea D-voastră profesională, a
următoarelor categorii de:
3.1 Cunoştinţe
a)Inovare și schimbare
b)Comunicare
c)Timp și priorităti
d)Managementul conflictelor
e)Managementul proiectelor
f)Competențe și motivație
g)Reforma educațională
Acest item a fost apreciat astfel de respondenți – peste
80% au dat nivelul 5 de importanță pentru a și f, 60%
pentru b si g, 56% pentru c și d, iar 38% pentru e. Toate
aspectele s-au regasit si la nivelul 4, 3, 2,1 în procente
diferite.
3.2. Aptitudini/abilitati
a.Autoritate
b.Responsabilitate
c.Iniţiativă
d.Creativitate
e.Lucru în echipă
f.Competențe didactice
Acest item a fost apreciat astfel de
respondenți – peste 60%
respondenți au apreciat cu nivelele
4 și 5 de importanță pentru
b,c,d,e,f, iar pentru peste50% a) a
fost apreciat cu nivelele 1 și 2.
4. Care din componentele programului de formare consideraţi că reprezintă un grad de
interes mai ridicat în ce vă priveşte?

A) Managementul timpului și priorităților

B) Managementul stresului
C) Managementul schimbării
D) Performanță educațională
E) Politici educaționale
F) Managementul competenței didactice

80%
60%
40%
20%
0%
or ui ăr
ii lă le ce
țil sul b na na cti
ită e m io io a
r str hi
uc
aț
uc
aț
id
id
p rio tul l sc d d țe
și en tu ță
e ie en
lui em en an litic p et
pu ag em m o m
tim an n ag for      P l co
l M a r ) tu
tu     M Pe E
en
en B) )     )    m
em C D ge
nag a na
a
 )   
M    M
F)  
A

5. Care considerați că ar fi modalitatea organizatorică oportună sistemului de învăţământ

românesc pentru desfăşurarea formării continue a cadrelor didactice?

A) în zilele metodice
B) comasat, în week-end
C) în timpul anului şcolar
D) în vacanţe
 35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%

di
ce nd lar an
ţe
o k-e şco c
et e ui va
em we ul în
el în la
n    
zil at, D)
în as pu
    om tim
A) c în
       
B) C)

6. În ce măsură consideraţi că programul de formare “management educațional

performant” răspunde intereselor de formare profesională ale dumneavoastră ?

A) în mică măsură
B) în mare măsură
C) nivel mediu
D) indecis

50%
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
A)    în mică măsură B)    în mare măsură C)    nivel mediu D)    indecis

Chestionarul a fost completat de cadre didactice din învăţământul gimnazial (45%), primar
(22%), preşcolar (13%), liceal (15%) şi postliceal (5%) din unităţi de învăţământ din mediul
urban (53%) şi rural (47%).
Un grad de interes sporit prezintă şi programele de formare cu teme de Competență didactică,
Motivație, Performanță educațională, Schimbare, Priorități și timp, Stres și situații de criză în
domeniul educaţional /instituţional, peste 250 de cadre didactice consideră că au nevoie de
formare în domeniul „management educațional responsabil”.

S-au identificat următoarele teme prioritare în ceea ce priveşte formarea managerilor, dar și a
cadrelor didactice care vizează ocuparea unor funcţii de conducere în şcoli:
1. Dezvoltarea competenţelor privind managementul motivației și competenței didactice către
performanță în educaţie;
2. Dezvoltarea competenţelor privind managementul priorităților și stresului în educaţie;
3. Dezvoltarea competenţelor privind implementarea reformelor educaționale, ce implică
strategii de managementul schimbării și inovării;

De remarcat este dorinţa cadrelor didactice de a se realiza unui set de materiale cu aspecte
relevante, preluate din teoriile leadershipului, comunicare asertivă şi cu exemple de bună practică
preluate din contextul învăţământului preuniversitar românesc care poate fi disponibil tuturor
cadrelor didactice, leaderilor din instituțiile de învățământ şi ar veni în sprijinul practicii
manageriale.

Analiza punctuală realizată, conduce la concluzia că acest program va avea un impact

semnificativ asupra cadrelor didactice din județele vizate (Prahova, Dâmbovița, Constanța, Argeș
și din municipiul București).