Sunteți pe pagina 1din 4

Ribozom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Sari la navigare Sari la căutare
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
[[wiki]] Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în decembrie 2015

Ribozomii sau Corpusculii lui Palade generați de nucleoli sunt constituiți din ARN. Ei se
găsesc liberi în citoplasma celulară sau atașați reticulului endoplasmatic, formând cu acesta
reticulul endoplasmatic rugos. Ribozomii sunt sediul biosintezei proteinelor specifice. Ribozomii
celulelor procariote au dimensiuni mai mici decat la eucariote. Nu prezinta membrana la periferie
și sunt alcătuiți din 2 subunități (una mică si una mare). În timpul procesului de sinteză,
ribozomii acționează ca punct de legatură între toate moleculele implicate, precis poziționate
unele față de celelalte. Diametrul ribozomilor este de aproximativ 20 nm.

Ribozomii au dimensiuni de aproximativ 20 nm în diametru și sunt compuși în 65% din ARN
ribozomal și 35% din proteine ribozomale (cunoscute și sub numele de ribonucleoproteine).
Rolul lor este de a decoda ARN mesager pentru construcția lanțurilor polipeptidice din
aminoacizi aduși de ARN de transport.

Structura atomică: proteinele sunt reprezentate cu albastru și cele două lanțuri de ARN cu maro,
respectiv galben.[1] Partea verde din centrul subunității este situsul activ al ribozomului.

Ribozomii construiesc proteinele necesare pentru informația genetică conținută în ARN-ul de


transport. Ribozomii liberi se găsesc suspendați în citosol (partea semi-fluidă a citoplasmei), pe
când ceilalți ribozomi sunt legați de reticulul endoplasmatic rugos (granular), dându-i acestuia
aspectul caracteristic. Cum ribozomii sunt alcătuiți majoritar din ARN, se crede că ei sunt o
remineșcență a “lumii ARN”. Catalizarea legăturilor peptidice implică C2 hidroxilaza de la
nivelul situsului P al ARN-ului, implicând un mecanism de transport proteic. Intreaga funcție a
ribozomului se bazează pe schimbările pe care le face la nivelul conformației proteinelor.
Ribozomii sunt considerați de multe ori organite, însă acest termen se referă la componentele
sub-celulare, subcomponenete ce se găsesc în relație cu membrana fosfo-lipidică,
subcomponenete din care ei nu fac parte sau nu sunt atașați. De aceea de multe ori se face
referire la ribozomi ca fiind componente „non-membranare”.

Subunitățile ribozomale sunt relativ identice în celula eucariotă și cea procariotă. Ribozomii
eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate
mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700
de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine.
Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine.

Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică


conectate prin intermediul proteinelor la nivelul particulei 70S. Aceste organite sunt considerate
a fi o remineșcență de la bacterii, a căror ribozomi sunt similari inclusiv celor de la procariote.

Diferitele tipuri de ribozomi au însă o structură comună, indiferent de diferențele mari de


dimensiuni. Ribozomii sunt alcatuiti din 2 subunitati suprapuse: subunitatea mica, bilobata(s) si
subunitatea mare, hemisferica(l). In prezenta ionilor de magneziu Mg²+, cele 2 subunitati se
mentin asociate (concentratie 0.001 moli/molecula). Sub aceasta concentratie, cele 2 subunitati
disociaza reversibil in cele 2 particule. La concentratii mai mari de 0.1 M(molara) si PH=7,
ribozomii se asociaza si formeaza poliribozomi (ergozom, polizom) cu rol in sinteza proteinelor.
Poliribozomii se asociaza cate 5-40 pe o molecula de ARN mesager.

1. ^ Ban N, Nissen P, Hansen J, Moore PB, Steitz TA (august 2000). „The complete atomic
structure of the large ribosomal subunit at 2.4 A resolution”. Science. 289 (5481): 905–
20. Bibcode:2000Sci...289..905B. CiteSeerX 10.1.1.58.2271  .
doi:10.1126/science.289.5481.905. PMID 10937989.

Categorii:

 Biologie celulară
 Organite celulare

Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare

 Articol
 Discuție

 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Căutare

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook

Participare

 Cum încep pe Wikipedia


 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații

Trusa de unelte

 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata

Tipărire/exportare

 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit

În alte proiecte

 Wikimedia Commons

În alte limbi

 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe

Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 septembrie 2020, ora 13:05.


 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

 Politica de confidențialitate
 Despre Wikipedia
 Termeni
 Versiune mobilă
 Dezvoltatori
 Statistics
 Cookie statement

S-ar putea să vă placă și