Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TERAPII DE FAMILIE
Dr. Conf Univ. Calancea Angela
Maxim Victoria
Terapii de familie
1. Terapia centrată pe problemă
2. Terapia centrată pe comunicare
3. Terapia de familie de tip experienţial
4. Terapia psihanalitică de familie
5. Terapia multiplă de familie
Terapia centrată pe problemă
Terapie începe prin a prezenta terapeutului problema cu care se confruntă
cuplul.
Motivele disesiunilor în cuplu:
- absenţa flexibilităţii
- regulile dintre cei doi parteneri ce provoacă neînțelegeri
- diferit nivel de dezvoltare
Rolul terapeutului:
negociator
Terapeutul
Perceput ca o persoană autoritară şi credibilă
- spune oamenilor ce pot să facă, atunci când doreşte ca ei să facă ceva
anume, sau ce să nu facă, atunci când nu doreşte ca ei să facă ceva anume.
- se poate exprima la modul”Vă voi cere să faceţi ceva ce vi se va părea,
poate, stupid sau ciudat...”În felul acesta,cei care vin la terapie aceptă altfel
sarcina.
Abordarea problemei maritale
1)abordarea indirectă, când îi determină pe parteneri să vorbească despre tot
ceea ce au încercat să facă pentru a rezolva problema
cuplului.Conştientizându-şi nereuşitele ,partenerii cuplului consiliat sunt mai
dispuşi să urmeze indicaţiile terapeutului.
2)abordarea directă,când îi determină pe cei doi să povestească despre cât de
gravă este situaţia lor.Astfel, terapeutul foloseşte disperarea celor doi drept
motivaţie în acceptarea sfaturilor lui.
Abordarea problemei maritale
a)Terapeutul trebuie să evite minimizarea problemelor. Chiar dacă multe
prbleme par la prima vedere minore, în spatele lor se pot ascunde altele, mult
mai importante decât cele pentru care s-a cerut iniţial consilierea.
b)Terapeutul trebuie să evite lucrurile abstracte, cerând partenerilor unui
cuplu să se concentreze pe comportamente concrete şi pe reguli precise, care
să ducă la schimbare.
c)Terapeutul trebuie să evite să fie prins într-o coaliţie. El trebuie să rămână
imparţial, să nu ţină cont de similitudinea de sex cu unul dintre parteneri. De
asemenea, propriile prejudecăţi trebuie ţinute departe de schimbările pe care
cuplul consiliat le caută.
d)Terapeutul trebuie să accentueze rolul prezentului şi să evite trecutul,
pentru că , de multe ori, partenerii văd situaţia lor actuală ca o consecinţă a
unor lucruri petrecute în trecut. Terapeutul trebuie să caute în prezent ceea ce
Terapia centrată pe comunicare
Rolul terapeutului este acela de dirijor de proces, modelul familiei fiind cel al
unui grup democratic. Terapeutul se raportează democratic la membrii
familiei, aşa cum ei se aşteaptă să procedeze unul faţă de altul.
Problemele maritale sunt datorate în special deficienţelor comunicaţionale.
Satifacţia conjugală apare ca fiind direct proporţională cu capacitatea de a
dialoga sincer cu celălat. Din acest punct de vedere putem observa faptul că
partenerii din cuplurile fericite vorbesc mai des decât cei din cuplurile cu
probleme despre nemulţumirile şi problemele lor, pe care încearcă să le
rezolve în mod activ.
Bariere comunicaţionale:
- diferenţele culturale, difernţele de gen-rol, comunicarea indirectă, folosirea
diferită a cuvintelor, presupunerile incorecte şi generalizările, comunicarea
Distorsiunile în comunicare
pot să apară din cauza celor două componente ale comunicării:
1. componenta de conţinut(care se referă la ceea ce vrei să transmiţi)
2. componenta –sentiment(care se referă la modul în care este rostit un
mesaj).
Acelaşi mesaj poate avea impact diferit, în funcţie de tonalitatea vocii sau
starea de spirit a celui care transmite informaţia.
Starea de spirit a celui care recepteză afectează şi ea conţinutul mesajului.De
exemplu , pentru o persoană deprimată, orice compliment sună fals., pe când ,
într-o dispoziţie mai bună, el poate fi considerat sincer.
Mulţi oameni au tendinţa de a presupune că celălalt înţelege exact ceea ce i se
trasmite şi sunt foarte uimiţi să constate că nu este întotdeauna aşa. Este
destul de dificil,totuşi, să identifici ce simte sau ce gândeşte o persană,fără să
Condiţiile esenţiale ale bunei comunicări în
cadrul cuplului
Claritatea (adică expunere sistematică şi concisă)
Proprietatea (utilizarea termenilor adecvaţi pentru exprimarea exactă a
intenţiilor)
Naturaleţea (exprimarea firească,fără o căutare forţată a unor expresii sau
cuvinte)
Agenda ascunsă
reprezintă suma ideilor şi frământărilor care rămân ascunse, neexteriorizate în
faţa partenerului şi,drept urmare, nerezolvate.
1)agenda ascunsă negativă, care are ca problemă centrală afecţiunea. Filtrul
care operează în această situaţie ar fi ”soţul/soţia nu mă iubeşte”, în timp ce
dovezile sunt adunate pntru a hrăni acest sentiment dureros. Fiecare mesaj
este evaluat în termenii acestui filru de afecţiune.
2)agenda de răspuns, care are ca problemă centrală interesul, în timp ce filtrul
care operează este ”soţului/soţiei nu îi pasă de mine, nu îl/o interesează
problemele mele”. Toate mesajele sunt filtrate pentru a arăta această lipsă de
înţeles sau de răspuns.
3)agenda ascunsă de statut, care are ca problemă centrală influenţa. Fitrul
care operează în această situaţie ar fi ”soţul/soţia nu mă tratează ca pe un
egal”. Mesajele sunt filtrate în aşa fel în cât să arate că partenerul este unul
Agedele ascunse se pot „demonta”
1)trebuie să asculţi suficient de bine, pentru a putea rezuma ceea ce spune
partenerul tău;
2)trebuie să ieşi din cadrul punctului tău de vedere şi să încerci să înţelegi
validitatea punctului de vedere al partenerului;
Oamenii adoptă, de obice, una din următoarele atitudini:1) De conciliere -
este cazul celor careînceacă să rezolve împăciuitor o situaţie problematică; 2)
De blamare – cei care aruncă vina pe ceilalţi pentru problemele apărute;3)
Raţională - cazul celor ce iau în calcul toate datele pentru a găsi soluţia cea
mai potrivită; 4) Nerelevantă - cazul celor evazivi, care-i lasă întotdeauna pe
ceilalţi să decidă.
Mecanismul familial
Identificarea şi negocierea regulilor:
Regulile au un rol fundamental şi în buna funcţionare a vieţii de familie. În
lipsa lor apar situaţii de criză, dar situaţii dificile apar şi atunci când aceste
reguli suferă de inadvertenţă ori anomie, ceea ce generează insatisfacţie şi
dizarmonie.
Mecanisml intern al familiei trebuie să asigure fiecărui membru o evidenţă
concretă a valorii sale, adică fiecare persoană trebuie să aibă sentimentul că a
contribuit cu ceva la bunul mers al vieţii familiale. În acelaşi timp, totul
trebuie negociat pentru a fi realizat cu plăcere.
Optimizarea comunicării înseamnă
manifestarea unei cooperări sporite
independenţă personală
creştrea libertăţii şi deschiderii interacţiunilor
creşterea gradului de securitate al fiecărui membru al familiei
creşterea flexibilităţii rolurilor în familie
Procesul terapeutic promovează schimbarea comportamentului prin:
ajutarea membrilor familiei să vorbească deschis
sprijinirea celor care par reticenţi
criticarea procesului interacţiunii lor
prezentarea fiecărui membru în parte într-o nouă lumină, care le permite
celorlalţi să se raporteze la el în noi moduri
Căile terapeutice care pot provoca schimbarea
sunt:
a) Modelarea ascultării - strategia se bazează pe puterea interiorului,
depinzând de coperare şi de dorinţa de schimbare.
b) Analiza - strategia constă în a “învinge “familile cu propriile lor jocuri
interacţionale, cu sau fără cooperarea acestora. Aceste strategii manipulative
au format baza terapiei de familie strategică, care este un produs al teoriei
comunicaţionale.
c) Aducerea la lumină a “mesajelor acoperite” - acestei strategii, schimbarea
nu vine însă din interiorul sistemului.
ghid de 5 sarcini pentru familia – problemă