Octavian Goga - Insemnari Din Zilele Razboiului Nostru Faramituri Dintr-O Prabusire Jurnal Politic 1931

Dr. Gheorghe I.
Bodea
Dr. Gheorghe L Bodea
Octavian Goga+
Cronicarul unor vremi traite
coperta: ligia pop
culegere computerizata: daniela cristea
tehnoredactare: nicolae kerekes
corectura: alina tornoiaga
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

, a Romaniei
BODEA, GHEORGHE I. .
Octavian Goga : cronicarul unor vremi traite /
dr. Gheorghe I. Bodea. - Cluj-Napoca : Vremi, 2009
ISBN 978-973-88513-8-2
821.135.1.09Goga,G.
929 Goga,G.
editura vremi, 2009

str. fantanele 63-65, duj-napoca
tel: (401) 0364407116, mobil: 0747528415
www.edituravremi.ro
e-mail: edituravremiwyahoo.com
© Toate drepturile privind reproducerea partialttsa .

U lntegral
acestui. vo Iurn apartin
. ediiturii
'" ~l autorului ' v
aa
ISBN: 978-973-88513-8-2
Dr. Gheorghe I. Bodea
Octavian Goga.
Cronicarul unor vremi traite
~'L _
CUPRINS
Capitolul I: Argument ··································7
Capitolul II: "Insemnari din zilele razboiului nostru""'29

Capitolul III: "Faramituri dintr-o prabusire" · · · ·99
Capitolul IV: ,,]urnal politic. 1931" ·..···· · · 131
CAPITOL UT~ I: ARGUMENT
Dupa mai bine de trei decenii de cercetari in arhive,

biblioteci, fonduri personale, literatura de specialitate, am
reusit
, sa descifrez firul strafund al sufletului lui Octavian
Goga care a zarnislit substanta politicului in destinul po-
etului "patimirii noastre". Au aparut pana la aceasta data
cateva lucrar i de referinta 1n acest domeniu pana acum
prea putin ~i doar partial cercetat ~i interpretat.'.
A .
In decursul cercetarii, al studiului comparativ al eve-
nimentelor istorice pe care le-a trait la cea mai inalta ten-
siune, s-a conturat tot mai mult imaginea unei personali-
tati, marcante, complexe, inzestrata cu talente, insusir , i
multidimensionale (poet, dramaturg, traducator, publi-
cist, orator, om al obstii, academician, demiurgul politi-
cii nationaliste
, rornanesti, din perioada interbelica), hara-
z.ita a fi cronicarul momentelor cruciale ale existentei sale. )
I Mausoleul iubirii. Corespondentd Octavian - Veturia Goga, Text stabilit, cuvant

inainte, note ~i comentarii, indice general, ingrijire de edirie Dr. Gheorghe I.
Bodea, Editura Viitorul Rornanesc, Bucuresti (1997); Gheorghe I. Bodea,
FIorile tdcerii, Editura Casa Cartii de ~tiinta, Cluj-Napoca, 1998; Octavian
Goga. Corespondenta primitd, vol. 1 (1900-1918). Edirie ingrijitii, note ~i co-
mentarii, prefata, nota asupra editiei, de Dr. Gheorghe I. Bodea, Editura Limes,
Cluj-Napoca, 2003; vol. II (1919-1932), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004;
vol. III (1932-1938), Editura Limes, Cluj- Napoca, 2005; Gheorghe I. Bodea,
Octavian Goga. 0 uiatd, un destin, vol. I, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004;
vol. II, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; vol. III, Editura Limes, Cluj-Na-
poca, 2007; Gheorghe I. Bodea, Cdntecul de lebtidti al dogmatismului, postfa-
~ala volumul: Aurel Rau, Octavian Goga cenzurat, Editura Dacia, Cluj-Nape-
ca,2004.
7
DR. GHEORGHE L BODEA
Intreaga lui publicisrica, corespondenta particular~,

insernnarile intime nu sunt decat reflectarea unor everu-
mente si simtarninte traite zi de zi.
Da{' cele ~ai semnificative, rnai elocvente din punc-
tul de vedere al substantei politicului ee-l p"oa!ta in sine,
sunt cele trei jurnale politice (cunoscure pana acum) pe
care Octavian Goga le-a lasar posteritatii.
Ele au aparut pana acum separat, unele fragmentar,
tara un aparat stiinrific corespunzator, Adunat.e la un loc,
inmanunchiate ~i trecute prin filtrul exigenrei, ele redau
atmosfera epocii cand au fost notate, prin autenticitatea
si sinceritatea foarte rar lntalnitd.
, Cele trei jurnale scrise in vremuri diferite au 0 sub-
sranra comuns: incearca sa desluseasca mesajul politic al
unor vremuri ce poarta 0 incarcarura ce afecteaza direct
soarta unui popor: intrarea Rornaniei in august 1916 in
valtoarea razboiului pentru intregirea neamului, maras-
mul pribegiei la Iasi ~i elementele tragismului national in-
firipate odata cu restauratia lui Carol al II-lea, care vor
sfarsi" cu sfasierea trupului Tarii
, in vara anului 1940; toa-
te aces tea au fost intuite in subconstient, de Poetul - om
politic - Yates, dar el nu le-a mai apucat - din fericire -,
rarnanand in anii de restriste paznic defar pe dealul Plesu-
lui de la Ciucea.
Publicarea jurnalelor politice ale lui Octavian Goga -
reunite intr-un volum - va oferi cititorilor 0 substantiala ,
intregire a datelor mai mult sau mai purin stiure pana
acum despre profilul moral al autorului, partas si obser-
vato...r profund al istoriei vremurilor pe care le-a trait.
In rnasura posibiliratilor
, si
" a detinerii unor date si
, do-
cumente complementare, am cautat sa identificam in timp
numele ~i inforrnatiile notate de autor, incercand sa re-
constituim documentar contextul istoric in care s-au pe-
rrecut cele des crise in jurnale.
8
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VRBMI TRAITE
Astfel, considerarn noi, tabloul se intregeste, capata

dimensiuni mai ample, intregitoare, mai aproape de rea-
litatea isto rica a vremii.
Inca acum mai bine de doua decenii, abordand aceas-
ta problernatica, unul din bunii cunoscatori ai vietii, si ,
operei lui Octavian Goga, istoricul literar Ion Dodu Ba-
lan noteaza: "Jurnalul intim, ca si confesiunile, scrisorile,
insemnarile de tot felul ale unui scriitor, fac parte din ti-
pul de scrieri pe care Tudor Vianu le numea in urrna cu 0
j umatate de secol «literatura subiectiva», considerand ca
«acesta e un domeniu pe care literatura ~i l-a ata~at de
curan " d » "2 .
Eul literaturii subiective este deosebit de eul simbolic
alliricii si , al literaturii de fictiune.
,
Eul din jurnalele lui Timotei Cipariu, Hossu-Longin,
Titu Maiorescu, N. Iorga, E. Lovinescu, Octav Sulutiu, , ,
Gala Galaction, Sextil Puscariu, C. Argetoianu, Carol al
II-lea, Alexandru Marghiloman, Alexandru Averescu, The-
odor Cancicov etc., etc., nu inventeaza, in general, cu aju-
torul fictiunii, ci noteaza ceea ce se intampla. Ele vor sa
fie document, sursa autentica, verificabila istoriceste, , si
, nu
creatie, de fictiune.
,
Este tocmai ceea ce se intampla ~i in cazullui Octavi-
an Goga, care a incercat de cateva ori sa tina un jurnal in-
tim, dar zilele zbuciumatei sale vieti, aflata mereu pe dru-
murile sinuoase si , in bataia vanturilor istoriei, nu i-au fost
prielnice pentru a-si irnplini aceasta dorinta,
Octavian Goga a fost inzestrat cu un spirit analitic pro-
fund, un ochi ager, 0 minte ascutita, talentullui poetic
ajutandu-l sa patrunda adanc in intimitatea unor gesturi
sau priviri nesemnificative pentru un privitor obisnuit,
2 Introducere la volumul Octauian Goga. Precursorii, Editura Minerva, Bucu-
resti, 1989.
)
9
DR. GHEORGHE 1. BODEA
El are chemarea de a fi cronicarul unor zile deosebite

pe care i le-a harazit Destinul de a le fi trait.
Spiritul analitic, interpretarea intamplarilor pe care Ie
traieste 11 caracterizeaza pe Octavian Goga inca din peri-
oada liceului ~i a studentiei. Un exemplu edificator ne ofe-
ra un document nu demult descoperit in arhiva familiei
Goga (cu ajutorul Dnei Ilinca Tomoroveanu, nepOata de
sora a Poetului), sub forma unei scrisori rrirnise de stu-
dentul O. Goga de la Budapesta, in prirnavara anului 1902,
parintilor
, sai, la Rasinari.
,
[Prirnavara 1902]
[Budapesta. Marti. Octavian Goga catre parinri]
"Marti,
Iubiti, ai nostri.
,
Azi ispravindu-rni se totul - adeca pana la un loc, Yin
sa va avizez despre cele intarnplate pana acum; fin sa Va
spun de la inceput, ca nu-rni pot inchipui 0 mai rnizera-
bila nedreptate, ca asta ce mi s-a ficut mie. Cauza acestei
campanii in contra noastra ~i in deosebi in contra mea,
nu e ca eu am conchemat adunarile srudenrilor pentru
«Corda Fratres» despre care lucru ei idee nu au, ci suspi-
tionarea, respective afirrnariunea lor horarara ca eu a~ f
scris articolul din Tribuna referitor la organizarea sruden-
tilor, lntreaga pricina acestei larrnuiri e articolul din Tri-
buna, despre care ei afirma hotarar, ca eu l-am scris. Cand
eu am ajuns in Pesta Lupas [loan] ~i Moisil [... J fuseseri
Ia rectorul. Lupas spune ca cu el asa au inceput - de alrfel
i-arn cetit ~i eu procesul verbal - :<fn Tribuna din Sibiiu,
a aparut un articoI, care dupa cum se stie, ~i dupa cum a
fost intarit prin date autentice a fost scris de bib1iotecar~d
societatii P [etru] Maior - Oct[avian] G [oga], cetitu-la1?
Asa, I-a intrebat.
IO
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
Eu ieri m-am prezentat la rectorul, care m-a trimis la

secretarul cancelarei rectorale Dr. Margitai, un om de vr-o
35 de ani, destul de siret ~i afabil. Ma apostrofa tot: Dom-
nule coleg! 0 sa-}i schitez putin aceasta manop era mize-
rabila.
Am avut 34 de intrebari - a carer raspuns din partea
mea a fost 13 fete de coala, Ascultarea mea a durat 2 oare
)
si jurnatate. De la 11 pana la Y2 la 2. De atatea raspunsuri

pe cari tot eu le-arn dictat - rna durea capul grozav.
Dupa intrebarile generale - Cand, unde m-am nascut
etc. - m-a intrebat: am stipendiu, de unde am? Unde am
studiat? Ce limbi vorbesc? Am raspuns: rornana, maghia-
ra, germana. Dupa aceea m-a intrebat: Cunosti D-ta pe
profesorul Tompa Arpad ~i de unde 11cunosti? I-am ras-
puns: 11 cunosc din Sibiu, mi-a fost prof[esor].
E drept ca Dta ai condus greva ill con tra acestui
prof[esor] patriot, ill decurs de % de all, aducand ca cau-
za purtarea dura a acestui prof[esor], avand insa adevara-
ta cauza neirn pacata Otale ura in contra tot ce e ma-
ghiar.
Am raspuns: Cauza departarii mele de la gimnaziul
din Sibiiu - a fost ca in urma neatentiunei )
mele de elev
am fost tractat cu 0 deosebita strictete, poate justificara,
de catre 01. Tompa. Greva eu nu am condus-o. Ce prives-
te afirmarea, ca eu port 0 ura neirnpacata irnpotriva nati-
ei e lipsita de baza ~i cu cea mai mare indignare 0 res-
plng.
Inaintea lui avea un halrn de acte, de la ministeriu,
etc. ~i intrebarile le avea formulate deja. Avea instructiuni
mai inalte.
Alta intrebare: Drept ca Ota esti '» siret si lingusitor?
)
I-am raspuns: Dornnule Doctor, pentru ofensa asta eu pre-
rind satisfactie de la Dta! Mizerabilul. - Imi raspunde: DIe
)
II
co~sidera :e~afia dintre judecator ~i acuzat - care e intre
nor. Cum If! pori inchipui ca eu ca om privat pot vorh:
a~a cu Dta, caci at unci rna pot a~tepta sa rna palrnuiesn,
dar a~a am inscructiunf (De sigur asta a fost intrebarea
pentru ca sa rna prezinte ca in urma acestor cal itat i, eu
pot grupa oarneni in jurul meu etc.).
Raspunsul meu a fost: Purtarea cualificabila cu epite-
tele de: siret
" si lingusitor
, e in cea mai crasa coliziune cu
intreaga conceptia mea despre cinste; prin urmare la ast-
fel de intrebari nu rna simt indernnat a raspunde.
Alta intrebare: Dupa cum s-a dovedit, Dta ai scris ar-
ticolul din Tribuna (Imi ceteste , articolul in traducere).
Am raspuns: Articolul, declar categoric, ca nu eu I-am
scris. Cer Infari~area mea cu acel individ, care raspandes-
te despre mine astfel de minciuni ordinare, pretind intre-
barea la redactie, ce rna priveste pe mine, din partea mea
irni intaresc afirmatiunea
, cu cuvantul de onoare si, daca sa
• • \oJ A.
cere ~I cu J uraman t.
Alta: Drept e ca Dta in timpul mai nou ai publicat 0
poezie cu titlul Noi. Ce e conrinurul ei? (<<No!»a fast pu-
blicata in Tribuna, 0 poezie de dragoste.)
Raspuns: E drept. Continutul e liric ~i e una din cele
mai slabe versuri ce-am scris.
- La cari jurnale scrii?
- Cam la toate jurnalele rornane din parrie in partea
literara - in contact mai intim nu sunt cu nici unu afara
doar de Familia din Oradia.
- La ce jurnale din strainatate scrii?
- La nici unul!
- Ce legaruri ai cu strainatatea?
- Niei 0 legatura.
Alta: Drept e ca tatal Dtale e eunoscut agitator ~i eo-
laborator permanent la Telegraful Roman, unde mai nou
12
a scris mai multe articole contra patriei ~i natiei maghiare

~i drept e ca Dta esti in activitatea lui razirnul spiritual?
Eram grozav de necajit si am raspuns: In urma intimi-
tatei
, naturale care exista intre tara si , fiu rna simt in pozi-
ria de a-i cunoa~te principiile prin urmare afirmarea ca
tata e agitator - 0 resping ~i 0 declar de-o presupunere
m incinoasa ~i 0 insinuare perfida, Totodata rna simt in-
demnat ca ~i aici ca ~i in orice loc, sa declar pe cuvan tul
meu de onoare, ca parintele meu a fost ~i este condus de
cele mai adan ci s i serioase sentimente patriotice. La
Tel[egraful] Rornjan] nu e drept ca ar fi col[aborat] per-
manent, e drept, ca in timpul mai nou a scris 0 serie de
articole - conform chernarei sale de preot - in cari se ocu-
pa - cu chestiuni dogmatice. Ce priveste afirmarea, ca eu
a~ fi razimul prestatiunilor spirituale ale parintelui - 0 cla-
sific de fleac ori puberitate - si seriozitatea mea nu-rni per-
mite sa raspund.
Eram grozav de necajit. A~ fi raspuns foarte energic.
Din intrebarea asta pori aproxima, ce basa au toate acu-
zele lor!
Alta intrebare: Te sirnti bun maghiar (0 ori ba? - Sunt
si voi fi cetateanul patriei care isi cunoaste datorinta si
" '" ,
care e gata de orice jertfa. (Ce sa fi raspunsr)
Alta: Drept e ca Dta esti coriducatorul intregii miscari
a tinerimei rornane?
Raspuns: Mintea mea sanatoasa eschide vanitatea de-
a-mi pretinde in sanul tinerimei rol de conducator, - mai
cu searna ca fiind yorba de chestiuni politice din partea
mea s-ar intalni cu cea mai crasa necunostinta , , de cauza,
dar ~i principiale unde eschid rolul politic al tinerimei,
prin urmare afirmarea e nebasata,
Alta: N umara-ti prietenii. Am raspuns: Afara de Lu-
P as, in prieteriie intima nu sunt cu altii,"
dar in relatii de
colegialitate cu inrreaga tinerimea din Budapesta.
13
Alta: Prietinul Dtale inca a scris de mai nou un arr],
col politic, contra natiei maghiare - cetitulai? [sic!]
Eu nu stiu sa scrie, prin urmare nu l-am cerit, Dintre
multele intrebari le-arn arnintit aces tea, care irn i yin In
minte. Pod, vedea marsavenia
, ce a Intrcbat, ca mai am cev,
de spus? - Am raspuns da. Protestez in contra tinurei mal-
contente a jurnalisticei din capitala, resping ell indignare
acuzele indicate in contra mea, ~i pretind rectificare ofi-
cioasa contra alaturat neadevarurilor. Mai departe Hind
cu totul nevinovat ~icunoscand obiectivitatea \1en[erabilului]
Senat Universitar a~tept sfar~itul acestei cercetari ~i sunj
convins despre deplina mea reabilitare.
Cu acesta s-a ispravit ascultarea mea. Eram asudat tot
si
, ostenit. Am raspuns barbateste , si, cuminte, incat astaz]
cand am cetit protocolul ~i l-am subscris am rarnas foarte
multarnir - ~i pe ascultatori i-arn pus la respect. S-a pur-
tat foarte afabil cu mine ~i rni-a facut complimente, ca am
un concept foarte stralucit. Ei cunosc intreaga viata mea,
au inforrnatii grozave din Sibiu. Ce oameni perfizi. Toate
poeziile me1e mai noua le-au in traducere ~i despre poezia
«Noi. au crezut, ca lnseamna «Noi. (rornanii adeca).
Acum Sambata mi se pare ajunge chestia la senatul
universitar, care va decide, ca este motiv sa introduca cer-
cetare disciplinara contra noastra sau ba. Dupa cat am au-
zit pana acum ne vor lasa in pace. Dar sigur nu stiu, Con-
ducatorul studentilor unguri Dr. Ludvig s-a exprimat ca-
tre un student din Romania loan Visoi , - presedintele
, ce-
lor din rara, care acum merge la congresul studentilor (?)
Iatini in Roma ca a fost la rectorul ~i acesta a promis ca
nu mi se va intampla nirnic. Eu astazi scriu ~i la Tribuna
sa dee 0 dec1aratie,
, ca nu eu am fost autorul acelui arti-
col. Dta mergi ~i la directorul [Bancii «Albina» - n.n. G.
I. B.] Cosma [Partenie] in Sibiu ~i spunei bazat pe aceas-
14
ta epistola intreg rostul afacerei, aratai chiar daca vrei une-

le pasage. La metropolitul ' nu merge daca nu te va chern a
ceea ce nu credo Spune-i si lui adevarul. De altfel el e un
om fricos ~i slab de duh. A zis catra Lapadat [loan] ca mi-
nistrul Vlassics [in februarie 1902 este menrionat ca mi-
nistru - n.n. G. 1. B.] a zis catra el de mine una ~i alta, la
ce Mitropolitul: Excelenta, e baiat tanar, nu stie , ce face, la
ce Vlassics a raspuns: N u stie? Ala stie mai bine, ca Ota.
Doamne ce mai om si , batranul nost.
Acum, mane ori poirnane, se rezolva chestiunea didac-
trului, sa-rni trimiteti , imediat 20 de floreni caci termenul
e numai de 3 zile si sa nu raman pe jos.
Mi-e frica numai sa nu-mi iee ~i cealalalta jumatate,
care mi-a ertat-o deja.
Pentru stipendiu inca, n-am zis nimic - dar mane rna
duc sa-rni subscrie cuitantele. Roaga, respective spune-i
lui Cosma, ca nu mi-as, putea scoate si , rata din [ilizibil-
n.n. G. 1. B.] tot acuma, sa nu mi se intample ceva ~i apoi
sa raman tara nimic. Banii li trirniteti la universitate. Epis-
tola de [ilizibil - n.n.] Notarul [din Rasinari] m-a rugat
sa-i scriu ~i lui decursul afacerei. Sa rna scuze, ca nu pot
deocarndata pana mai tarziu. Dar inforrneaza-l daca vrei
dupa scrisoarea asta. Carrile nu le trirniteti inca pana sa
ispraveste totul. Eu sunt decis - acum. Dupa aceste mize-
rabilitati infame astept totul. Va sarut pe toti. Mangaiati-
" "
va[:] lucrul nu e a~a mare cum. s-ar parea
TaVl'''4 .
Articolele din presa, notele, scrisorile, poeziile cu su-
biect cotidian de mai tarziu poarta in ele inspiratia croni-
carului subiectiv.
-~I. Seer
, a Sulutiu.
"
4 Gheorghe I. Bodea, Octauian Goga. 0 viafd, un destin, vol. I, Editura Limes,
luj-Napo a, 2004, p. 78-80.
IS
Notele din Spania, Italia, Elvetia ~i Franta sunt rodul

unei calatorii indelungate pe meleagurile europene In 1913.
Succinte, dar revelatoare, notele de drum urmau sa fie re-
unite intr-un volum cuprinzator. Evenimentele ce au ur-
mat, primul razboi mondial, l-au impiedicat pe Octavian
Goga sa-~i realizeze proiectul.
Prirnele cuvinte din buchetul de ganduri stranse sub
titlul "Fanlmituri" sunt elocvente: "Carte de pribegie -
carte de vorbe rupte din viforul unei taceri - iar te-am luat
cu mine ... iar santern tovarasi. .. Dupa 0 iarna - cu ace-
leasi goluri intretaiate de rauri de lava - iar bat largul Eu-
ropei, .. ~i te duc cu mine ...
De-ar vorbi filele tale, rnult s-ar plange pe urma lor ... "
(1913).
Corespondenta particulara notata ~i expediata famili-
ei, prietenilor, cunostinrelor cu prilejul deselor peregri-
nari in multele zone ale Europei, Africii pe care le-a cau-
rar §i cercerat cu curiozitatea avida a observatorului atent
§i informat, perspicace ~i novator, dar ~i articolele publi-
cate in presa vrernii, din Ardeal, la 0 analiza atenta capa-
ta valente, de cronica a unor evenimente cotidiene traite
~i interpretate de eel care prin versullui a tinut treaza In
constiinta
, , neamului sau problemele vitale ale existentei' si ,
nazuintelor sale, iar prin publicistica lui observa, descifra
~i interpreta inrarnplarile cotidiene, faptele de zi cu zi care
dau continut, , profil istoriei de ieri S1
si ' de azi, sau, dupa
expresia proprie a lui Octavian Goga, rand uri "smulse din
zbuciumul cotidian".
Para indoiala, Octavian Goga a avut mai multe Ince~-
cari de a tine un "ziar" (jurnal) In forma obisrruita ~i,.,uz1-
rata din a doua jumatate a secolului al XIX-lea lncepa~~:
Ceea ce da 0 nota aparte demersului Poetului "pati~l~ll
noastre" este faptul ca el a incercar sa rina un jurnal intim
-_
in anumite momente ale vietii , lui zbuciumate, tocmai

atunci cand evenimente istorice grave, rnajore Ii marcau
existenta si periclitau viitorul neamului. In acest context,
cele trei jurnale fragmentare pastrate ~i cunoscute pana la
aceasta ora capata un pronuntat caracter politic, asa pre-
cum ~i destinul Omului Octavian Goga a fost marcat tot
mai pregnant, hotarator chiar, de esenta politicului.
Pentru el, valoarea j urnalului pe care-l ti nuse pana
atunci si , pe care intentiona
, sa-l continue era de mare va-
loare, tema aceasta fiindu-i mereu in atentie. , La 5 ianua-
rie 1922, la Cluj, Sextil Puscariu nota la randu-i In pro-
priul jurnal: "Ieri am fost la Goga, la Ciucea. Totdeauna
carid sunt cu el, rna simt bine. Caracterizeazd asa , de bine
pe oameni [s.n. G. I. B.J. Mi-a spus ca are un ziar [jurnal]
cu note din timpu1 razboiului, care trebuie sa fie foarte
in teresan t" .5
Pana in septembrie 1997, la indernana celor interesati
(istorici literari, istorici, cititori), pentru perioada primu-
lui razboi mondial se cuno~tea doar jurnalul politic inti-
tulat de Octavian Goga .Fdramituri dintr-o prdbusire",
acoperind perioada de la Iasi, 17 noiembrie - 26 decem-
brie 1916. Dupa cum noteaza Ion Dodu- Balan, in a ca-
rui posesie se afla manuscrisul, acesta este "redactat intr-
un bloc notes de buzunar, format 9/16 cm., pe 47 file cu
patratele, dintre care 39 cu creionul ~i opt cu cerneala nea-
gra". Manuscrisul mai are 0 pagina pe care este notata
adresa: "Raveica Pop N. Nat in Borga-Iuseni (Bistrita)",
iar dedesubt: "Plutonierul Vasile Popp - care mi-a lasat
800 franci cand a plecat pe carnpul de lupta"."
Se parea ca la 5 ianuarie 1922, in discutia de la Ciu-
cea dintre Octavian Goga si , Sextil Puscariu,
, eel dintai se
') Sextil Puscariu, Memorii, Editura Minerva, Bucuresti, 1978, p. 615-616.
6 Octavian Goga, Precursori, Editie ~i srudiu introductiv de Ion Dodu-Balan,
Editura Minerva, Bucuresti, 1989, p. 9.
17
DR. GHEORGHE I. BODEA
referea si la acest bloc-notes, ram as in fondul arhivistic de

la Ciucea, ~i ajuns, cu acordul Veturiei Goga [?J in pose-
sia lui Ion Dodu-Balan, impreuna cu foarte rnulte alte do-
cumente, manuscrise s.a. din acest fond.
Surpriza a venit peste cativa ani, In septembrie 19?7,
cand in revista "Magazin istoric" (nr. 9-10), sub semnatu-
ra Dnei Elena Istratescu a fost publicat un text inedit da-
torat lui Octavian Goga sub titlul "insemnriri din zilele
razboiului nostru", pastrar fragmentar In colecriile Arhi-
velor Nationale
, ale Romaniei din Bucuresti. ,
Despre irnprejurarile In care au ajuns, printre altele,
aceste fragm.ente de insemnari in fondurile Arhivelor Na-
tionale (precum ~i soarta atator alte manuscrise) am amin-
tit intr-o mai veche lucrare a mea."
Soarta documentelor, manuscriselor, actelor aparti-
nand lui Octavian Goga, a avut un destin aparte, la fel ca
al stapanului lor.
Dupa moartea Poetului, mutarea rernporara a Veruri-
ei Goga, irnpreuna cu 0 parte a valorilor transportabile de
la Ciucea, razboiul, avatarurile ocupatiei sovietice, a regi-
mului comunist, dogmatismul ideologic, to ate au pecet-
luit soarta documentelor.
Inca in septembrie 1944, In casa familiei lui Ocravl-
an Goga din str. Intrarea Arrnasului nr. 14, din Bucurcsti.
s-a instalat un general sovietic cu toata suira sa. La 16 de-
cembrie 1944, la vila "Octavian Goga" din Predeal se pre-
zin ta autoritatile Ministerului Afacerilor Interne pentru
"a ridica lucruri de la vila Goga, necesare cornpletarii mo-
bilierului cerut de Com.andamentul Aliat", retinand
, 129
de pozirii, "restul rnobilier, haine, covoare, tablouri, uese-
7Ocravian Goga, Corespondentd primitd, vol. I (l900-1918), Editie ingrijira,

note ~i comentarii, prefata, note asupra editiei de Dr. Gheorghe 1. Bodea,
Editura Urnes, Cluj-Napoca, 2003.
18
le, bibelouri, lampi, valize cu hainele raposatului Octavi-

an Goga, valize cu manuscrise fi acte personale'" [s.n. G. I.
B.] au ramas in custodia unui ingrijitor.
Dr. Emil I. Odagescu, avocat din Bucuresti, la 7 ianu-
arie 1946, raspunde solicitarii Veturiei Goga, aflata la Ciu-
cea, in domiciliu forfat ordonat de Tribunalul Poporului,
ca "lazile cu manuscrise aflate la Prea Sfintia Sa Mitropo-
litul [Nicolae Balan al Ardealului (1882-1955), prieten
din tinerete cu Octavian Goga - n.n. G. 1. B.], au fost date
[in timpul refugiului] arhivarului Mitropoliei [din Sibiu].
Acesta la randu-i, preotului din Rasinari, iar acesta s-a sea-
pat de ele predandu-le baiatului d-lui [Constantin] Buc-
san
, [Pilu, fiul Claudiei - n.n. G. I. B.J. Actualmente se
gasesc la d-sa in Bucuresti".
Dupa multe eforturi, ·0 parte din fondul de documen-
te, manuscrise, carti, alte obiecte de valoare vor ajunge la
Castelul de la Ciucea. Franturi mai mari sau mai mici au
rarnas in posesia unor mostenitori din familie, a unor co-
lectionari avizati, 0 parte si-an gasit adapostul cuvenit la
Biblioteca Academiei, la Muzeul Literaturii Rornane, la
Muzeul Teatrului National din Bucuresti, sau in posesia
unor persoane care si "
le-au insusit, cu voia sau fara stirea
,
Veturiei Goga.
Aceasta a donat Bibliotecii Academiei in mai multe
randuri (ultima oara in 1974) un sir de documente ~i scri-
sori din fondul Octavian Goga, dupa ce, lntre tirnp, fuse-
sera instrainate unele documente valoroase de catre unii
cercetatori care au avut acces la ele (loan Sterb,
, Mihai Ga-
.....
fita, Ion Dodu- Balan, George Ivascu s.a.). In 1974, Vetu-

ria Goga se plangea ca George Ivascu, cand a fost la Ciu-
cea, "mi-a luat 3 scrisori dinrre care numai una i-am dar-e
spre copiere a lui Lucian Blaga - celelalre doua mi le-a
8 Idem, p. 7.
19
luat tara incuviintarea)

mea: Caragiale si)"
5adoveanu.9 Am
cerut manuscrisele in 3 randuri, dar nu a raspuns .
In 1974, Mihai Cafita 0 instiinta pe Veturia Goga ca
,la Academic s-a creat 0 situatie, cam neclara: rnanuscrise.
le se pare ca vor trece la Arhivele Statului, ca urmare a
unor prevederi ale legii de Patrimoniu National". 10
Daca aceste fragmente de jurnal din vara anului 1916
ale lui Octavian Goga au tacut parte din loturile donate
de Veturia Goga Bibliorecii Academiei Rornane, atunci ele
au ajuns in fondurile Arhivelor Statului dupa 1974.
Calendaristic, aceste fragmen te de j urnal fac parte din
corpus-ul de irnpresii personale, intime notate de Octavi-
an Goga in vara anului 1916 la Bucuresti, in faza de in-
ceput a participarii Romaniei la primul razboi mondial,
moment de inaltare spirituals ~i morala, patriotica a na-
tiunii rornane, moment dorit, a~teptat din toata fiinra lui
~i de .omu] lard tard", Octavian Goga.
Peste trei luni a urmat prabusirea ... refugiul guvernu-
lui roman la Iasi, evacuarea Bucurestiului de organele ~i
persoanele adrninistratiei de stat, a armatei pentru a ocr~-
ti ~i a apara farama din trupul Tarii, a Moldovei stravech~,
din care va renaste, ca pasarea Phoenix, viitorul Romani-
ei Mari.
Sosit la Iasi, in prima jumatate a lunii noiembrie 191?,
in refugiu, Octavian Goga incepe in ziua de 17 noiembr~e
1916 un alt jurnal intim intitulat "Faramituri dintr-o pr~-
busire" pe care-l noteaza pana la data de 26 decembrte
1916. .
"Prabu~irea" din 1916 s-a produs ~i ac~sa~la Ra~inar'
unde dintre membrii familiei Poetului, ramasese Aurc 1~
G oga,' care 0 IngnJea pe mama el, M ana. Bratu (nascuta
1\" •
9 Ibidem, p. 11.
10 Ibidem, p. 11.
20
............. _ x " • " • " " • " » _ ~~_
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITB
Izdraila, 1821-1917). Ca tori" rasinareni i, si ,

ele au trait
evenimentele marcate de intrarea Romaniei in razboi, in
august 1916. Aurelia Goga fusese pensionata din Invata-
mint, dar din cauza lipsei de invatatori care, mobilizati, ) )
au plecat pe front, in 1916 fusese rechernata la catedra.

Generalul Traian Mosoiu , (1868-1932), in fruntea tru-
pelor rornane, a ajuns in Rasinari in octombrie 1916. Dupa
cum isi aminteste" rasinareanca
)
Paraschiva Bozdoghi na
Giurcoiu (1907-1978) in toamna anului 1916: ,,0 trecut
muntii rornanii [armata rornana] de dincolo si
) , li s-o facut
mare primire in mijlocul satului. Doamna Goga era in
frunte la primirea asta. Nu stiu daca n-o tinut si vorbire.
Da hora cu ofiterii , rornani si
, cu catanele a J. ucat-o, c-am
jucat-o ~i eu, cop ilita cum eram. 0 strans atunci prima-
rul Ciucian toti tiganii
, lautari din sat, peste 20, si
) , cantau
°
de duceau satul. ~i trageau clopotele. Doamna s-o intors
apoi acasa cu vreo 1 ofiteri mai mari, ca sa-i orneneasca.
Eu, copilita, am fost fugit inainte, si-ntorcearn capul, sa
rna uit. Parca ar fi fost imparateasa Doamna Goga, a~a 0
cinsteau [ ... ].
Da' rornanii nostri n-o stat mult si-o
) , venit iara J' enda-
rii cu pene. Si-c inceput s-o calce pe Doamna Goga jen-
darii. 0 data, de doua ori, de trei ori ... ".
In noiembrie 1916, peste 30 de rasinareni, printre care
~i Aurelia Goga, primarul Iacob Ciuceanu, invatatorul
Moise Fra~ila au fost arestati pentru "pactizare cu dusrna-
nul" ~i internati timp de 14 luni in lagarul de la Sopron,
in Ungaria. Bunica lui Octavian Goga, Maria Bratu, de
96 de ani, a rarnas singura, muritoare de foame, la mila
vecinilor. Cand a murit, in 1917, mai mult vecinele au
avut grija de cele ale ingroparii.
Ajunsa in Sopron, impreuna cu multi alti rornani in-
ternati, si interogata de seful
) ) , autoritatii, maghiare din acel
21
ora~ de ce actioneaza pentru rasturnarea monarhiei aus-

tro-ungare, Aurelia Goga a raspuns: .Daci: monarhia aus-
tro-ungara e asa de subreda, incdt 0 femeie in varstd fi bol-
naud e in stare s-o rdstoarne, atunci sa stii, domnule, cd se
)
va rdsturna singura". II
In acest timp se inregistreaza un fapt interesant: LaIasi,
fiui Octavian scrie un jurnal §i departe, la Sopron, mama
Aurelia simte nevoia sa astearna pe hartie 0 cronici, dedi-
cata mosilor si strarnosilor familiei din Rasinari.
))' ,
Textul dactilogramei acestei adevarate cronici de fami-
lie ne-a fost pus la dispozitie cu arnabilitate de catre Dna
Ilinca Tomoroveanu, nepoata Claudiei, sora Poetului.J''
S-ar parea ca vocatia de cronicari ai vremurilor in care
a fost ancorata personalitatea lor a definit atat pe mama
Aurelia, cat §i pe copiii ei: Octavian, Claudia (care in ti-
nerefe a publicat cu pseudonimele Maria Bratu ~i Simina
Bran), Eugen, cu a lui cronica din timpul prizoriieratului
rusesc."
Fireste, talentul de netagaduit allui Octavian Goga a
eclipsat gloria celorlalti din familie.
In primele randuri ale cronicii de familie, scrisa in pri-
ma jumatate a anului 1917 ~i intitulata "Memorii", Aure-
lia Goga marturiseste: .
"E mult de cand stau aici Inrre streini, sunt ~ase luni,
mie mi se pare ca am venit de ~ase ani, ori mai mult, ~i
se pare 0 vecinicie. Cum ~i in ce fel am fost adusa, VOIU
descrie mai tarziu, la timpul sau, Dupa sosire rna gandeam
JJ Gheorghe 1. Bodea, Octavian Coga. 0 viafd, un destin, vol. 1, Editura Limes,
p.279. .
12 Vezi Gheorghe 1. Bodea, Octavian Coga. 0 viafd, un destin, vol. I, Edltura
Li~es,p.21-29~. . ~ .... A ndri!e

J 3 In 1916 a aparut 1ucrarea 1Ul Eugen Goga: Doua Siberii. Din mser:z ~ . .
,J . . . A R . Edirura LlbrancJ
unui ardelean,flst soldat austro-ungar fl pnzomer in usia,
C. Sfetea, Bucuresti.
22
la 0 ocupatie, la ornorarea timpului, la uratul ce te cuprin-

de in loc strain, Intre oameni pe cari nu-i cunosti ~i cari
sigur sunt predispusi, contra asa " numitilor «interriati».
, In-
taiul gand mi-a fost sa scriu ceva din trecutul familiei me le
si
, unele amintiri din viata mea. Au trecut ins a sase
) " luni si
n-am fost in stare sa scriu nimic, nimic. Nervii mei zdrun-
cinati nu mi-au dat voie sa iau peana in mana. Ma yeti, in-
)
treba ce am putut face in decurs de ~ase luni? Nu va-~ pu-

tea spune! Nu stiu! Stiu insa ca scrie n-am putut, abia une-
le scrisori ce nu puteam amana, stiriciri acasa, lntrebari de
sanatatea nenorocitei mele marne si altele de feliul acesta
)
eram In s}are a scrie. Uneori insa era greu sarni subscriu ~i

numele. Incetul cu incetul am inceput a rna gandi ca to-
ropeala aceasta e in stare a-mi tulbura min tea ~i gandul ca
m-as putea sfarsi, aici inrre streini de neamul meu, mi-a
)
mai dat putere a lua peana in mana ~i a rna gandi la trecu-

tul familiei din care imi am obarsia si ), la trecutul vietii
, mele
sbuciumate. Nu rna gandesc ca voi scrie cine stie ce, pen-
tru ca vad ca uneori nici memoria nu rna ajuta, Nu scriu
insa pentru streini, nu vreau sa cuceresc, nu vreau lauda!
Scriu pentru voi copiii mei, cari prin 0 soarte nerniloasa
ati fost despartiti de mine! Voua vreau sa va spun cine au
fost mosii" si strarnosii mei si
) , ai vostri,
, voua vreau sa va arat
viata
, parintilor vostri,
) , voua vreau sa va fac cunoscute ama-
nunte pe care nu le cunoasteti. Nu sant in stare a rna gan-
di mult la forma si sunt multarnita daca voiu putea prin-
de continutul.
, Durerea sufleteasca mi-a zdruncinat nervii
~i numai gandulla voi dragi copii rna mai tine.
Copiii mei! Sufletul meu, durerea mea. Gandul meu
e la voi, vecinic la voi. La voi rna gandesc ziua intreaga
cand alerg mereu in vant, in frig, in ploaie ~i zapada ca 0
osandita acelas drum pustiu si
) , strein. La voi, seara, cand
sleita de puteri nu mai aflu odihna in asternutul strein.
23
Cand ochii obosiri de plans se inchid, tot voi im~ ocolir]

patul, pe voi va vad in toate chipurile. .Durerea ma seutu-
ra uneori noaptea ca friguri ingrozitoare, cand naluci irn]
tulbura putinul somn. Dar dimincatal Din fereastra mea
am privelisti spre Iacul blastarnat, cand d~schid ochii 11
vad si icoanele cari rna tulbura noaptea lrni umplu sufle-
~i
tul ziua. Vecinic acelas Iucru, fara repaos noapte de noap-
te, zi de zi.
Doamne, Doamne, ce pedeapsa grea, ce suferinta In-
grozitoare ~i pentru ce? Un lant de munca ~i de griji. In-
treaga viara mea a urnplut-o iubirea plina de jertfi pentru
familia mea ~i iubirea fara margini pentru copiii altor
, , mie sa le Iuminez mintea si
marne, incredintati , sa le des-
chid sufletul. Nici un singur pas in viata mea nu a fost
gre~it, de nici 0 jertfa nu m-arn ferit. Nici odata in dru-
mul uneori foarte greu, nu am pus povara jos ~i Ia tori, la
tori dragii mei am cercat sa le netezesc drumul eu siabele
mele puteri.
Asa, an de an, zi de zi, acelas lucru. Voi dragii mei 0
stiti, Dragostea ce am avut-o pentru voi m-a calauzit, ea
mi-a fost steaua luminoasa care rni-a luminat drumul vie-
tii. Daca astazi sunt departe de voi, daca nurnai in ruga-
ciunile mele va pot rosti numele, dragostea este aceiasi ~i
durerea insrrainarii nu sunt in stare sa 0 descriu. Si , daca
rna intreb de ce trebuie sa sufar atara, nu-rni pot da ni-
ciun raspuns. Sase, luni trecute si
, nu sant in stare sa-rni
potolesc sufletul razvratit. Nu am fost in stare sa pun un
sir pe hartie ~i ce scriu acum e tara sir, pentru ca sufletuI
agitat de durere e ca un rau aruncat din matca sa si nu-si
poate urma cursuI normal ~i lin.
Scriu ca sa-rni usurez inima si
) , voi pentru cari scriu,
daca veri ceti vreodata ce a scris mama voastra, nu cautafi
in cele scrise decat dorul vecinic ~i nernarginit care v-a ur-
24
.xx ••• »
rnarit si va urrnareste si care va inceta numai cu ultima re-

spirare. A voastra 'am' fost totdeauna cu tot sufletul si cu
to ata inima mea si , numai moartea rna va dcspar ti de
." 14
VOl.
Preocuparea pentru insemnarea evenimentelor zilnice
pe care le traieste, intamplarile la care ia parte, cronica co-
tidiana a existentei sale, a fost perrnanenta pentru Octa-
vian Goga. In septembrie 1919, la Sibiu, el ii daruieste un
caiet Veturiei, viitoarea sotie, pe care 0 indeamna: "Du!o
- hi, dau un caiet. Scrie in el tot ce nu vorbesti.
, Scrie gan-
durile care tac si daca vrei un titlu, [zi-Ie] spune-le aces-
tor file «FIorile tacerii» ". 15
Acest caiet, pe langa gandurile si sentimentele intime,
de dragoste, ale celor doi protagonisri, coritine multe in-
forrnatii, date personale inedite, de 0 mare valoare istori-
co-documentara pentru studierea vietii, si
, activitatii, lui
Octavian Goga.
Cel de-al treilea document-croriica, ~i eel mai repre-
zentativ ~i important, este eel intitulat "Jurnalul politic.
1931".
Jurnal politic. 1931. A aparut pentru intaia oara in fo-
iletonul Revistei de istorie si
, teorie literara XXXIII, 1985,
nr. 2 - XXXV, 1987, nr. 3-4. Publicarea acestui jurnal, in
ingrijirea lui loan Serb care asigura ~i aparatul critic, a~a
cum precizeaza Mircea Cenusa in 1998, "dupa un manus-
cris din care doar 10 pagini sunt olografe, restul fiind dic-
tate de Goga secretarului sau Eugen [GigiJ Dimitriu, a
14 Aurelia Goga, Mernorii, Mss., in Arhiva familiei Goga, Bucuresti.
15 Biblioteca Academiei Romine, Arhiva Octavian Goga, II, Mss, 68. Caiete-
le .Florile tdcerii" au fost publicate in volumul: Mausoleul iubirii. Corespon-
denta Octavian - Veturia Goga,Text stabilit, cuvant inainte, note si comenta-
rii, 'indice general, ingrijire de editie, Dr. Gheorghe 1. Bodea, Edi~ura .Viito-
rul Rornanesc", Bucuresti, 1997, ~i in volumul: Octavian Goga. Florile tdcerii,
Editie ingrijita de Mircea Cenusa, Editura "Balgrad" , Alba Iulia, 1998.
25
starnit polemici nu tocmai academice, vizand mai ales au-

tenticitatea textului. Oricine intreprinde Insa 0 analiza sti-
[istica a celor doua jurnale polirice, se convinge u~or ca
ambele apartin lui Goga". [In 1998, Mircea Cenusa nu
cuno~tea textul fragmentelor de jurnal din 1916, publica-
te de dna Elena Istratescu in Magazin istoric din 1997].
Revista Fundatiei Dragan, nr. 5-6/aprilie 1989, de la
Roma (pag. 269-330), publica intreg materialul sub titlul:
"Octavian Goga. Inscmndri zilnice. [urnal politic" specifi-
cand: .Dintre memoriile pe care le publicirn [... ], cele
mai substantiale, desigur, sunt cele ale poetului ~i omului
politic Octavian Goga. In Iara, ele nu au putut vedea lu-
mina tiparului. 0 editie ingrijita ~i prefatata de loan ~erb
a stat ani in sir prin sertarele editoriale bucurestene. Este
yorba despre memoriile care se citesc cu arnaraciune, mo-
ravurile politice ale unei lumi revolute ne consterneaza ~i
azi, dar, de dragul prestigiului unor oameni care au fost,
nu consideram ca adevarul se cuvine escamotat. Aceasta
este ~i ratiunea in virtutea careia am ficut publice aceste
. ." .
paglpl
In acelasi an, 1989, Editura Minerva din Bucuresti,
) )
publica volumul: .Dctauian Goga. Precursorii", edirie ~i

studiu introductiv de Ion Dodu-Balan, care include in cu-
prinsul cartii ~i .furnalul politic (1931)", dar fragmentar,
atata cat se putea publica inainte de decembrie 1989.
Sub titlul "jurnal politic. 1931", textul integral este
publicat ~iin volumul .Dctauian Goga. FIorile tdcerii",
Editie ingrijita de Mircea Cenusa, Editura .Balgrad", Alba
Iuli~, 1998, p. 248-321, Note ~icomentarii de Mircea Ce-
nusa. )
Editand volumul de fafa, inrnanunchind cele trei jur-

nale politice, adevarate cronici istorice ale zilelor ce le cu-
prind, incercam sa dam contur si substanta si acesrui gen ) ) )
26
• , JI3 1••• " ....... ,.,·,',

de "literatura subiectiva" (dupa expresia lui Tudor Vianu)

sau, dupa marturia lui Octavian Goga, notata in deschi-
derea volumului "Mustul care fierbe", sa punem in con-
text istoric aceste "pagini smulse din zbuciumul cotidian,
crarnpeie din risipirea de suflet pe care 0 cer problemele
noastre de existen ta" , .
Metoda stii
, ntifica
, pe care 0 utilizam este incadrarea
textelor J' urnalelor in ambianta, si , realitatile
, istorice ale zi-
lelor pe care le trateaza, cautand sa gasim rnotivele ~i ca-
uzele intamplarilor surprinse de autor, totul bazat pe un
aparat stiintific
" adecvat si, valoros.
Cu atat mai mult cu cat inforrnatiile, interpretarile ~i
analizele jurnalelor, dupa expresia din 1938 a lui Ion Chi-
nezu, "constituie 0 adevarata arhiva morala a epocii", caci
"toate fazele necajitei noastre vieti I~i gasesc comentariul
just ~i plin de acuitate [... J de prestigioasa prestanta, cand
grave, cand sprintene ~i totdeauna de incornparabila ele-
ganta stilistica". 16
La toate acestea se adauga convingerea lui Sextil Pus-
cariu, notata In jurnalul sau in tim la 5 ianuarie 1922, des-
pre Octavian Goga: "Caracterizeazii afa de bine pe
oameni!" .17
Pentru a facilita intelegerea concreta a textului volu-
mului, cele originale datorate lui Octavian Goga sunt cu-
lese eu un anume tip de litere, cornpletarile, interpretari-
le ~i aparatul stiintific apar eulese eu un alt tip de litere.
Dr. Gheorghe 1. Bodea
16 Ion Chinezu, Octavian Goga, in Gdnd romdnesc, nr. 5-12,1938, p. 339.

17 Sextil Puscariu, Memorii, Editura Minerva, Bucuresti, 1978, p. 615-616.
27
CAPITOLUL II: "iNSEMNAIU DIN ZILELE RAzBOIULUI NOSTRU"
August 1916
Vestea izbucnirii primului razboi mondiall-a surprins
pe Octavian Goga la Paris, la cofetaria Cluny, in compa-
nia lui Eugen Lovinescu 18 ~i Victor Eftimiu 19. Dupa cum
l~i amintesre Victor Eftimiu, "Goga fremata tot. Era ne-
rabdaror sa vina in tara, sa scrie articole, sa tina discur-
) )
suri, sa pregateasca opinia publica pentru dezrobirea Tran-

silvaniei" .
In mijlocullunii august 1914, inarrnat cu un pa~aport
rornanesc, dupa ce obtinuse de la George Clernenceanu"
favoarea de a nu fi internat (ca cetatean austro-ungar) intr-
un lagar de concentrare, Octavian Goga ajunge cu vaporul
la Constanta dupa ce se imbarcase la Brinidisi, in Italia.
Stabilit la Bucuresti,
, O. Goga se ataseaza
» miscarii care
cerea intrarea Rornaniei in razboi,
Alaturi de v. Lucaciu ", Barbu Delavrancea+', N. Ior-
18 Eugen Lovinescu (31 octombrie 1881 - 16 iulie 1943): critic literar de pre-
stigiu, conducator de cenaclu, personalitate irnportanra a vietii literare rorna-
nesti in perioada interbelica.
19 Victor Eftimiu (1889-1972): dramaturg si poet cu 0 impresionanta opera.
20 George Clemencean (1841-1929): om politic francez, denumit "Tigrul",
presedinte al Consiliului de Ministri.
21 VasileLucaciu (1852-1922): om politic, scriitor ~i preot, unul din conduca-
torii luprei de eliberare a rornanilor transilvaneni. Nurnit "Leul din ~i~e~ti"

pentru participarea importanta la miscarea mernorandisra ~i condamnarea sa
la inchisoare, dupa 1914, stabilindu-se in Vechiul Regat, va fi printre cei mai
de seama lupcarori pentru desavarsirea idealului national.
22 Barbu $tefonescu-Delavrancea(1858-1918): scriitor, dramaturg, autorul unei
trilogii istorice, luptaror politic, ministru, orator apreciat.
29
.. ;. .... ~~ ..... ,. ,
ga23, S. Mandrescu", N. Filipescu", Take Ionescu"', C. Is-

trati", Ionas Cradisteanu", Octavian Goga face parte din
conducerea "Ligii Culturale", care la 14/27 decembrie
1914 i~i schirnba numele ~i statutul in "Liga pentru uni,
tatea tuturor rornanilor".
S-ar parea ci anul 1915, pentru Octavian Goga, de-
buteaza cu 0 anume tenta lirica. De fapt, va fi un an de
intense framantari, lupre deschise, fati~e, prin toate mij-
loacele pentru a determina guvernul, mai marii puterii din
Romania, sa faca pasul hotarator, acela de a intra in raz-
boi, alaturi de Antanta, pentru a elibera Transilvania de
sub jugul austro-ungar ~i a infiprui visul de veacuri: Ro-
~ .~
mana uruta.
Alaturi de Octavian Goga, impreuna cu el, istoria con-
sernneaza numele lui Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu,
Barbu Delavrancea, Simion Mandrescu, Nicolae Iorga,
Take Ionescu, dr. C. Istrati, Ionas" Cradisteanu, dar si
, ar-
23 Nicolae Iorga (1871-1940): una din cele mai proerninente figuri ale spiritu-
alitatii rornanesti: istoric, istoric lirerar, poet, prozator, dramaturg, eseist, zia-
rist, profesor universitar, academician, om politic, ministru, prirn-rninistru.
24 Simion C. Mtindrescu (186~-1948): titular al catedrei de limba germana la
Universitatea din Bucuresti. In anii 1914-1916 a militat pentru integrarea
Rornaniei in razboiul pentru eliberarea Transilvaniei; In 1918 a plecar In
Franta ~i Italia pentru a face propaganda patriotici. A organizat 1egiunea de
voluntari rornani in Italia,
15 Nicolae Filipescu (186-1916): om politic conservator, incepuse Inca din
septembrie 1914 0 campanie din ce In ce mai vie ~i mai sustinuta pentru in-
trarea Rornaniei In razboi alaturi de Antanta ~irealizarea idealului national.
26 Take Ionescu (1858-1922): politician, seful Partidului Conservator Democrat
(din 1908), in perioada 1914-1916, militand pentru intrarea imediata a Ro-
maniei in razboi contra Austro-Ungariei.
27 Constantin 1. Istrati (1850-1918), doctor, politician conservator, om de
~tiinfa prodigios, ministru ln guvernari conservatoare.
28 lonel (Ionas) Gradifteanu C. (1861-1932): politician conservator. De ma~
multe ori deputat ~i ministru. A activat in Liga culturala, adept al razboiulul
alaturi de Antanra.
30
11
delenii Oetavian Tasauanu?", Zaharia Barsan", Onisifor

Ghibu31, Vasile Osvada ", Constantin Bucsan ", Gheorghe
POpp34, Sever Bocu", Aurel Seea (Esea)36 ~i multi altii.
Poetul a luptat eu toata energia, prin scris, prin viu
grai, deplasandu-se mereu, de la un capat de ~ara la altul ~i
in strainatate, intr-un ritm ametitor.
, Evenimentele ce vor
urma in urrnatorii aproape doi ani de neutralitate, vor avea
darul sa dea rnasura mesianismului lui Octavian Goga:
"Azi duhul meu fara popas va chiarna,
Va cere-a lumii noua epopeie,
Din mii de guri un chiot de ararna
Latinitatea strigii din transee.
Voi unde sunteti, rau curnplit de patimi!
Urn iti-va, nu-i vremea de-a mai plange;
Nevolnicii rascumpara cu lacrimi
Durerile cari se platesc cu sange! ...
Acolo-n hora vijeliei crunte .
E clocotul visarii noastre sfinte!
29 Octavian Taslduanu (1876-1942): irnpreuna cu Octavian Goga si alrii a
intemeiat .Luceafarul", dupa 1906 secretar adminisrrariv al Astrei din sibiu;
ministru in guvernul Averescu. Ziarist, prozator, memorialist.
30 Zaharia Bdrsan (1879-1948): actor, poet ?i auror dramatic ardelean, primul
director al Teatrului National din Cluj.
31 Onisifor Ghibu (1883-1973): pedagog, i publicist ardelean, dupa 1918
membru corespondent al Academiei Rornane, profesor universitar la Univer-
sitatea .Regele Ferdinand" din Cluj.
32 Vasile Osvada (l877?-1931): economist ~igazetar ardelean, rnai apoi rnern-
bru in Consiliul Dirigent.
33 Constantin Bucsan (1883-1946): avocat ,i publici t, colaborator la Tribuna
~i Rornanul, ca atorit cu laudia Goga.
34 Gheorghe Popp (1883-1967): profesor ,i publici r, colaborator la Luceaforul,
r daetor la Tribuna ~i Romdnul.
35 Sever Bocu (1874-1951): fruntas politic banarean, prim redactor al ziarului
Tribuna de la Arad. 1n anii 1914-1917 a activat Ia Bucuresti ~i Iasi In eadrul
grllpului de refugiari ardeleni ~i banateni.
:\(,Aurel Seca (Esca): scriiror.
31
Ie lui adevarat Barbu ~tefan Plugaru) eu oeazia eandida-

turii pentru alegerea deputatului de Olt: "Oetavian Goga
e tanar, balan, eu ochii vii ~i cu privirea patrunzatoare. E
poet, dramaturg, publicist ~i orator de frunte. Cuvantul
lui scris se infige ca 0 pecete dornneasca in min tea celor
care-l pricep. Cuvan tul Iui vorbit te dogoreste ea fa~iile
unei flaeari clatinata de vant. Verbul lui Inaripar rape~te
~i convinge. Temperament eroie, este un stralucir repre-
zentant al rornanilor. Urrnas al mai multor generatii de
preoti din Rasinari, in toata puterea cuvantului e 0 po-
doaba cu care ne rnandrim si eei de dineoaee, si
) , eei de din-
colo de Carpari, un dor al nostru zarnislit din dueerea ee-
lor umiliti, care n-au pierdut nadejdea, un fenomen rasa-
rit din genunea istorica, 0 lumina de soare pe deasupra in-
tunecimii vremurilor. Pe el nu l-a doborat niei prigoana
si
, exilul, nici ura si)'
invidia. Si nu e onoare care sa-l spo-
reasca nici lipsa care sa-l rnicsoreze. De can d a sosit pe
lume a fost ceea ce era fatal sa fie: 0 forfa primordiald de
gandire fi de lupta [s.n, G. I. B.]".42
Dupa propria-i rnarturisire, O. Goga continua aceeasi
lupta a idealului national de unire, inceputa in Transilvania
~i transferata In Romania: "Nu va fi poate eu totul inutil sa
smulgem care 0 pagina in care s-a marturisitcredinta noas-
tra de acasa. Reprodue deci un articol ce-am publieat in or-
ganul oficios al partidului national de peste rnunti, in zia-
rul Romdnul din Arad, in vara anului 1913, pe vremea mo-
bilizarii de atunci. Din el se va vedea cum ideea unitatii, a
fost singurul nostru crez politic ~i se va desprinde ea un eeou
departat speranta neclintita ee-o punem noi in oastea Ro-
maniei, Se va vedea ea am urmat 0 linie dreapta ~i ea eram
tot aceiasi., Atunci ne socoteam «ariergarda» ostirii, rorna-
ne~ti, ca ~i astazi cand putem fi avangarda ei", 43
42 Epoca, nr. 170,30 decernbrie 1915.
43 Idem, nr. 46, 17 februarie 1915.
Articolele, scrierile, cuvantarile si conferintele

, lui aveau
)
darul sa cucereasca si , sa exalte sufletele si constiintele

, , au-)
ditoriului. Documentele, publicatiile vremii au pastrat ex-

presii si, franturi, pline de miez si , continut
, ideatic rostite
de Octavian Goga in fata publicului, cum ar fi: "Eu sunt
un slab ecou al unei tad care nu poate sa vorbeasca, Ar-
dealul nostru este rnut astazi, ArdealuI care pan a deunazi
era 0 inchisoare, azi e prefacut Inrr-un tintirirn";
, .... "Dured-
le noastre n-au fost niciodata auzite la Viena. Irnparatul e
o legenda, un basm, eel mai scump platit basm din toata
literatura populara a neamului rornanesc": "N -0 sa fie ata-
ta incapere in sufletul dvs. cadi durere va aduc eu din Ar-
deal"; "N-am venit sa ne razbunati trecutul ci sa ne scapati,
)
viitorul; "Soarta rornanismului din Ardeal se hotaraste,

acum si " la Bucuresti"; .Viirorul Ardealului e in ranita, sol-
datilor
, rornani"; "Ori intra Romania in actiune sa ne man- )
tuiasca pe noi ~i sa se intareasca pe sine, ori ratiunea de a

fi a rornanismului din Ardeal este cu desavarsire stirbita".
A , ,
In conferinta Calvarul nostru rostita la Ateneul Ro-

)
man in ziua de 23 ianuarie 1915 Octavian Goga a spus,

printre altcle: "Romania e sufleteste in razboi din ziua in
care si-a dat seama ca tendinta fireasca de a uni granitele
) ) ,
etnice ell cele politice i~i va smulge triumful definitiv pe
urma acestel Incaleran .
• A '-' • "" .. "
La sfar~itul lunii ianuarie - inceputul lunii februarie

1915, de la Nisa, R. W. Scton-Watson+l ii scrie lui 0.
Goga, dupa ce fusese in vizita la Bucuresti, staruind pen-
tru intrarea imediata in razboi a Rornaniei: este de parere
ca "principiul nationaliratii va Invinge in Europa lntrea-
gao Rornanii trebue sa scuture jugul fratilor transilvaneni;
Romania nu trebue sa reziste «rnarelui ei viitor»; ea nu tre-
4 R. W Seton Utatson(Scotus Viator) (1879-1951): profesor de istorie la Uni-
versitatea din Londra. A sustinut
, cauza unitatii, politice a rornanilor.
11
mea, chearna gloatele, cheama ~i morrii din mormin te -

la lupta eea mare ~i sfanta pentru dezrobire. De aceea zi-
eea el:
«Eu sun t un om fara de tara
,
Un strop de foe purtat de van t
Un rob razlet scapat de fiara ...
eel mai sarac de pe parnan t.
Sunt 0 mustrare calatoare

De pe rararnuri fara glas
Si
, dintr-o lume care moare
Sun t strigatul ce-a mai rarnas».
Oetavian Goga a fost eea mai stralucita si mai repre-
zenrativa personalitate a Ardealului din epoca prernerga-
toare unirii prin geniul sau poetic, prin sufletul sau ero-
ie, prin serisul sau neintrecut, prin elocinra sa rascolitoa-
re ~i prin viziunea sa profetica. Niciunul dintre con tem-
porani nu l-a ajuns in niei una dintre aeeste mari ~i rari
Insusiri".50
".)
In arhiva Poetului, s-a pastrat ciorna inedita a insem-

narilor unei conferinte a lui Oetavian Goga intitulata Mo-
rala neutralitaiii romdnesti. 0 reprodueem pentru deose-
bira ei valoare docurnenrara privind activitatea polirica din
aceasta perioada a luptatorului pentru declansarea acriunii
ee trebuia sa duca la realizarea unitatii poporului roman.
(In coltul din dreapta, sus - 0 nota In ehenar - Gre-
salapoliticei din Apus: blasarea manierelor de gandire occi-
dentala intr-un colt, de orient)
,,1. Anachronismul moral al societdtii romdnesti
a). Legatura organica dintre spiritul public ~i forme1e
vietii politice ale unui popor. - CurentuI romantic - re-
50Dr. Mihail Bejenaru, Poetul a despicat cerul tuturor nddejdilor noastre, 111
.Porunca vrernii", 19 iunie 1938.
zultanta revendicarilor nationale. Exemple din istorie la

Francezi - Napoleon?', Victor Hugo-", la italieni Maz-
zini ", Garibaldi'", poetii din Risorgimento, Orsini. 55
La unguri Kosuth", Petofi, La nernti miscarea lui Fi-
chre", Korner". - Incetand problemele externe spiritul
romantic e inlocuit, Curentele vietii , moderne: (socialism),
realism si materialism - coplesind
) , asa-zisa
, era pacifista.
b). Romanticii nostri in politica ~i literatura, Emigran-
tii (Bratianu'" etc., Balcescu'") Alecsandri'", C. A. Ro-
setti'". Legatura lor cu spiritul public al continentului.
(Miscarea
, ardeleana: Avram Iancu-" - Muresanu'v.)
, Ideo-
51 Napoleon I Bonaparte (1769-1821): irnparatul Frantei.

52 Victor Hugo (1802-1885): scriitor francez.
53 Mazzini Giuseppe (1805-1872): patriot italian, fondatorul societatii secrete
"Tanara Italie" care lupta pentru proclamarea Republicii Italia.
54 Garibaldi Giuseppe (1807-1882): patriot italian luptator pentru unificarea
Italiei, luptand contra Austriei.
55 Orsini Felice (1819-1858): conspirator italian care a atentat la viata Impa-
ratului Frantei, Napoleon al TIl-lea, in 14 ianuarie 1858. Prins, a fost condam-
nat la moarte si , executat.
56 Kosuth Lajos (1802-1894): patriot ~i om politic maghiar, conducator al re-
volutiei
, din 1848-1849. A murit in exil.
57 Fichte Johann Gottlieb (1762-1814): filozof german, discipol allui E. Kant,
~i maestru allui Schelling.
58 Korner Theodor (1791-1813): poet german.
59 Brdtianu I. C. (1821-1891): om politic roman, participa la revoluria din
1848. Dupa Infringe rea revolutiei este exilat. la parte la luptele pentru unirea
Principatelor, fiind unul din tauritorii Rornaniei moderne.
60 Nicolae Balcescu (1819-1852): important om politic roman, personalitate
marcanta a revolutiei, din 1848, istoric.
61 Vasile Alecsandri (1821-1890), poet, scriitor, revolurionar, diplomat ro-
man.
62 C. A. Rosetti (1806-1885): om politic, publicist.
63 Avr'tlm Iancu (1824-1872): jurist, revolutionar rransilvanean, conducarorul
Revolutiei
, rornane din 1848-1849.
64 Andrei Muresanu (1816-1863): poet roman, participant la revolutia din
1848-1849 din Transilvania. Autorul versurilor imnului "Un rasunet" (cunos-
cut si sub ritlul "Desteapra-te rornane").
) )
39
logii de la 48 atasati la curentul vrernii: din strainatate,

dar pastrand contact cu poporul.
c). Generatia desradacinatilor, Copia spiritului occi-
dental in tara rornaneasca. Pierderea contactului cu popo-
rul, Intoarcerea institutiilor
, burgheze intr-un stat tara- )
nesc. Spiritul de fatada occidentala, Anachronismul gan-

dirii, Spiritul romantic sacrificat dupa copia apusului. Nu
eroi=- negus tori. Pofta de lmbogatire. Literatura hedonis-
Ea. (In vecini s-a tinut pas cu vremea la Sarbi, Bulgari etc.
In timpul cand grarie spiritului romantic in vecini s-a ju-
cat epopeia sarba aid s-au vandut vagoane.) Dezacordul
cu morala noua a continentului. Starea in care ne-a gasit
razboiul,
II. Balansarea politicd ca rezultantd a balansdrii
morale.
Un mic istoric al politicei neutrale. Abandonarea Ar-
dealului in trecut ca 0 consecinta a distrugerii curentului
romantic. Sacrificarea lui. Preocuparile materialiste. Con-
trabande, vagoane. Bucurestii orasul placerilor, (Bal mas-
cat - scriu ungurii ~i nerntii.) Batai de flori. Terenul pre-
gatit pentru coruptia gerrnana, Politicienii secand. Ierta-
rea in parlament. Cantacuzino. Bogdan. Piresti, Gazera-
ria rnurdara. Supusii lui Mortun, Lozinca: Minimum
) )
de
jertfe - maximum de ca~tig (conceptie negustoreascd). ~e-
fule, ori la dreapta, ori la stanga, Enasescu: Ce-rni pasa
mie de Transilvania, vreau sa-rni vand graul, Alegerile de
la Caracal, Galati,, - termometrul constiintei
, , morale -
(Procesul Cocea- Dimitriu). '
III. Literatura neutrala ~i gazetaria,
Societatea scriitorilor. Academia rornana. Revistele
lui Hertz'". Poezia celor doi ani. Facla - Cronica. Scrii-
65 Ignatz Hertz, editor, proprietar de reviste ~iziare.
40
...... --
tori vanduti. (Galacteon'" etc.) Slavici'" (Teodorian: Ar

fi « tacti ce»)
IV. Desrdddcinatii, ,si concesiile morale.
Amalgamul social. Razvrat itii dornesticiri. Cei care
a]ung peste cadavrul moralei de jos. Mehedinri, nud in
fata pr~pastiei: N. Iorga.
V. Infrantii, Ardealului.
VI. Dinastia.
VI. [sicl] 0 serata neutrala.
VII. Pierderea prestigiului in strainatate ~i consecin-
)
tele morale in Ardeal si , aici.
VIII. Concluzii.
[... ] spre Bucuresti? Sa va spun ca zi de zi au plecat din
Ardeal nenurnarate trenuri incarcate cu carne rornaneas-
ca, prada milenara a pajurei cu doua capete? Sa va spun ca
toate satele sunt despuiate de viata, , ca ne-au dus si , batra-
nii de pe la vetrele lor ~i ca deunazi jandarmi umbland din
casa in casa au insemnat si pe femei ca sa le duca la tran-
~eele ce se sapa lmpotriva Rornaniei care nu se misca?
- Toate aceste le stiti,
" le stie tara, le cunoasteti , si
)' , D-)
voastra.
Opera de lamurire sutlercasca a tar.:-i este un capitol
incheiat.
~titi de-asemenea ce s-a petrecut aici in acest timp.
Stiti
, , ca vreme de-un an de zile Romania a vorbir, Rorna-
nia a tinut
, discursuri, Romania a negociat. Stiti , , ca poves-
tea de darapanare de peste munti n-a avut darul sa rniste
o searna de suflete mici cari 0 viata intreaga s-au invartit
numai in jurul osiei propriului lor buzunar ~i a carer in-
capere a fost prea ingusta ca sa poata cuprinde in ea che-
66 GaLa Galaction (Grigore Pisculescu) (1879-1961): poet, scriiror, unul din
rraducatorii Bibliei (1936).
67 roan Slauici (1848-1925): scriiror, gazetar roman, prietenul din tinerete al
lui Mihai Eminescu.
41
marile unui ideal. Stiti, , ca s-au unit intr-o tabara toti, sa-
tuii acestei tari,
, cari niciodata n-au iesit' din zona bucata-
riei lor. Stiti
, , ca deatata vreme misuna, pe calea Victoriei
slobozi si , netulburati , spioni si
, vandutii, nemtilor
, si
, ungu-
rilor ~i monitoarele lor se striga in gura mare pe podul
Mogo~oaiei.
Le stiti
, , toate aceste si, inima Dvvoastra de oameni cu-
rati" cari va framdntati aid la malul Dunarii in cinste si , as- )
teptare, trebuie sa tresara de durere cand va gandi ~i di

dupa toate aceste noi nu ne-am urnit nici astazi, noi tot
mai vorbim, noi tot mai tinem discursuri. )
*
Ei bine Domnilor, cuvantarile s-au inchciat, glasul fap-
telor a sosit.
Sa stiti
, , ea aceste vorbe sunt un can tee de lebada si , ca
de-acum s-a ispravit eu frumoasele dis curs uri. Odata v-am
mai vorbit si daca nu vorn fi ascultati - nenorocirea se va
) )
prabusi pe biata tara.

Dela inceputul acestui razboi am avut atatea ~i atatea
prilejuri cand visul nostru se putea isbandi, De-atatea ori
cu atata usurinta
, puteau trece copitele eailor romanesti ,
)
peste starvul monarhiei de Habsburg. N -am facut-o, am

vorbit si, ne-arn targuit. Am ajuns sa fim soeotiti in fat a ) )
""'. i0oi 'IJ •• • ..., •• A' • • •
stralnatapl ~l sa ne socotim nor ln~lne ea nl~te rruci negus-
tori, ca niste vivandiere frivole ale Europii eernute de do-
liu, cari infunda bani in ciorapi ~i fae eu ochiul in vreme
ce ostiri inrosesc cu sangele campul de bataie.
Toate aceste au trecut ~i astazi nu se mai pune proble-
ma unei isbanzi glorioase - azi e in joe existenta tarii. N u
mai e yorba de un razboi ofens iv, ci de-o lupta defensive
pentru pastrarea mosiei stramosesti. Romania trebuie
) ) )
sa
intre astazi in foc nu ca sa mai scape Ardealul pe care [I-a]
sacrificat ~i [sicl] ca sa-~i salveze propria existents.
42
Ganditi-va
" la situatia de astazi pe care 0 cunoasteti
, , si-a
,
carei prirnejdie se poate intelege eu eel mai elementar bun
sirnt. Suntem In ajunullncercuirii de toate partile, Abia
mai putem rasufla de atmosfera nernteasca, ca maine vom
fi prizonierii lor. In clipa cand peste trupul Serbiei zdro-
bite casea germana se va inralni eu ehipiul bulgaresc, sta-
tuia lui Mihai Viteazul trebue sfaramata la Bueuresti, fi-
indca visul nostru a murit. Cel dintai tren nerntesc care
va pleca prin Bulgaria - s-o ~titi Domnilor este ultimul
tren al Rornaniei.
In fata aeestei primejdii care ne arneninta trebuie sa
ne trezim din buimaceala ~i sa smulgem hotararea supre-
ma. Daca mai este 0 sanatate morals in aceasta tara, , daca
nu suntem numai 0 [sid] colt de orient libidinos coplesit
de placeri - atunci ne vom urni aeum.
Toti, oamenii de searna ai tarii
, s-au unit aeum lntr-o
singura tabara, S-au pus la 0 parte to ate consideratiile de
partid, s-au dararnat toate bisericutele, ea sa ne unim cu
totii in marele ternplu al idealului nostru primejduit. Fe-
deratia unionista, este fatuI ingrijirii generale care-i sta-
paneste, pe toti.
, Ea va chiarna Dumineca la Bucuresti , ca
sa cereti" eu totii sa rasune goarna si , Romania sa plece cat
mai degraba In Razboi.
Acestei federatii, ne-am alaturat si , noi cei cari am pa-
rasit Ardealul, ca sa ne intoarcem in el impreuna cu D-
voastra. Domnilor, noi nu suntem niste , aventurieri, nici
candidati de slujbe din mila guvernelor Dvoastra, suntem
forte vii deplasate din gospodaria oranduita a unui popor
si ne eerem inapoi la vetrele noastre.
Sunteti datori sa ne dati inapoi tara pe care am pier-
dut-o, pentru credinta ce-am pus-o in Dvoastra, sa va re-
dati voua Insiva Ardealul.
, In luprarnare pentru isbanda acestei cauze fiti siguri
ca noi ne vom face datoria, fie ca se pravalesc in tarana ca-
43
DR. GHEORGHE 1. BODBA
petele noastre in trecatorile Carparilor, fie ca vor cadea la

Bucuresti.
Tot' ce va cerem e sa va faceti datoria ~i Dvoastra si bi-
ruinta celui din urrna cias ne va fi asigurata.
[Lipsa inceputul textului] apropiat. Doua neamuri
sunt insa a caror razboire e necurrnata, - cari stau fa~a in
fata
, in armura unei uri milenare, cari desi , vecini nici 0 eli.
pa n-au avut in istoria lor sa se poata intelege ~i sa-si in ..
tinda mana: sunt Rornanii ~i Ungurii imparatiei de Habs-
burg. .
Au fost putine clipele cand acest razboi al nostru a pu-
tut avea materia luptelor de camp deschis cand armele noas-
tre au stralucit in soare -lupta care s-a dat impotriva noas-
tra a fost cea mai urata, cea mai nedreapta, cea mai chinu-
itoare: survine la umbra legilor mincinoase. Abia din veac
in veac a rasunat tulnicullui Horia, ~i strigatul lancierilor
lui Avram Iancu - necontenit insa ne-a macinat fortele, ,
ne-a sugrumat existenta" constitutia ungureasca consfinti- ,
ta de cea mai perfida soacra a Europii de Austria.
Conceptia vietii de stat maghiar dela inceput ~i pana
astazi are la baza ideia desfiintarii
., noastre. Folosindu-se
de toate mijloacele vremii, imbracand diferite forme, avand
insa aceiasi tinta, conceptia de stat maghiar a tins spre-o
unitate nationala pe ruinele noastre. lJngaria a fost un stat
poliglot, intaiul ei rege din casa lui Arpad recuno~tea cu
mandrie rostul poliglot al tarii: [urrneaza un rand Inghe-
suit lntre randuri, indescifrabil]. Ar trebui sa rasfoirn im-
preuna aici paginile istoriei - de la cele mai salbatice for-
me ale feudalismului nemtesc , si, pana la minciunile de as-
tazi ale asa-zisului
, constitutionalism
, modern, ca sa vedem
ca pacea niciodata n-a falfait din aripi asupra no astra. Dar
noi stim istoria, 0 avem in minte scrisa, 0 avem in suflet,
o avem in pumnii nostri cari se strang in fiecare clip a" .
44
(Intr-o alta fi~a de conferinra, Goga noteaza 0 idee pe

care, desigur, a dezbatur-o pe larg: "Ce zic agrarienii: Sa
nu cada Dardanelele, fiindca scade pretul bucatelor. Inte-
resul de clasa" .)()R
La 5 mai 1915, de la "Ministere des affaires etrangeres,
Cabinet du Ministre, Service de la Propagande" Octavian
Goga prirneste 0 scrisoare sernnata B. Vaschide''? in limba
franceza, in care se recunosc sentimentele patriotice ale
Poetului, simpatiile lui fa~a de Franta, si, obtinand de la
Elena Vacarescu?" adresa lui O. Goga, ii cere acestuia sa
grupeze un numar de publicisti, scriitori francofili care ar
dori sa scrie in publicatiile franceze in legatura cu cauza
romana." Se pare ca ~i aceasta scrisoare l-a determinat pe
O. Goga sa caute a ajunge in Franta in vara anului 1915
pentru a actiona in favoarea propagandei rornanesti, a ide-
ii de unitate rornaneasca, in strainatate.
Ziarul Epoca, fiind condus de N. Filipescu, in timpul
anilor neutralitatii si-a pus coloanele la dispozitia publi-
cistilor ~i scriitorilor transilvaneni refugiati. Sub titlul Ar-
dealul uorbeste, in urma unei intelegeri intre Octavian Goga
~i N. Filipescu la 15 iunie 1915, Epoca publica 0 scrisoa-
re sernnata de Goga, Taslauanu, Ion Mota ", Vasile C. Os-
vada, O. Ghibu, C. Bucsan, Iosif ~chiopuF3, Gheorghe
Popp, Iuliu En cscu?", Aurel Esca, Sebastian Borne-
68 M. m. O. G., Cora D-1315.
69 B. Vaschide, Iunctionar la Serviciul de propaganda al Ministerului de Exrer-
ne al Frantei. .
70 Elena Vdcarescu (1.866-1947): po ta rornana de limba Iranceza. A avur un
rol insernnat pe raramul dezvolrarii relariilor rornano-franceze.
71 M. m. O. ., ora D-1007.
72 Ion Mora, preor i protopop In Orastie. corea ziarul "Libertarea" .
73 [05if, cbiopul (1874-1946): publicist. A studiar electrotehnica la Munchen,
apoi a ajuns gazetar. A venit in redaqia Luceaforul in 1903.
74 luliu Enescu, publicist ~i economist ardelean, functionar la Banca ,,Albina",
militant al rniscarii
, narionale.
,
4S
misa"; Avram Irnbroane" prin care solicitau ospitalitatea

coloanelor ziarului bucurestean pentru actiunea lor nar],
onala. "Ideea unitatii politice a neamului rornanesc - pre-
ciza scrisoarea - propagata de noi ani de-a randul in zia-
rele din Ardeal, ne calauzeste , si
, acum cand credem ca a
sosit ceasul sa se irnplineasca visul arator generarii. Aceas-
ta credinta, ne-a indemnat sa trecem rnuntii' ca sa ne pu-
tern punc;_in serviciul de dezrobire a parnantului care ne
cheama. Indeplinim aceasta datorie cu condeiul pana In
c1ipa cand constiinta rarii ne va da prilejul sa luarn arma
"In mana.
",," .
Primul din seria articolelor intitulate Ardealul vorbeste J
a fost scris de Octavian Goga. Ceilalti 11vor urma zi cu zi.

Prin cirri, prin versuri si proza, conferinte si cuvan-
, , , J
tari, Goga dezlantuie 0 agitatie care zguduie societatea ro-

"
maneasca. "
In perioada neutralitatii - serie Sever Bocu aflat eli

Goga in Bueuresti , - "strada insa era a noastra si , aceasta
era framantata din ee in ee mai mult, Nu erau Dumineci
in care guvernul sa nu fie silit a seoate armata pentru ti-
nerea in frau a demonstrantilor. , Aiei in fulminante dis-
cursuri ale lui Nieolae Filipescu, Take Ionescu, Vasile Lu-
caci, Octavian Goga, Oetavian Taslauanu si , altii,
, senti-
mentele nationale se exaltau din ee in ceo [... J Ce se pe-
trecea intr-acestea in Bueuresti?
, Bueurestii , se aflau in epo-
ca vitelului de aur. Nerntii deschisesera 0 vasta zarafie pen-
tru curnpararea constiintelor, In re!eaua acestei corupti-
uni se aflau si , cativa
, ardeleni, din eei insa tara irnportan-
ra. Marea majoritate a refugiatilor a fost luata de curen-
tul razboinic si , agita alaturi de Federatie,
, alaturi de Ni-
75 Sebastian Bornemisa, scriitor, ziarist, redactor in Transilvania, dupa 1914 in

Romania.
76 Avram 1mbroane (1880-1938): ziarist ~i redactor, om politic din Banat.
colae Filipescu ~i Take Ionescu pentru intrarea imediata

in razboi.
Aceste agi tatii indispuneau guvernul liberal contra
noastra. Guvernul nu vazu nici in candidaturile parinre-
1ui Lucaci ~i o. Goga carora noi le dade am 0 mare sern-
nificatie altceva decat uneltiri opoz.itioniste" _77
In toamna tarzie a anului 1915, O. Goga se pregatea
pentru prezenta la alegerile parlamentare din decembrie
1915, considerate a fi un eveniment politic major al mo-
mentului, dar cu implicatii greu de prevazut. Dupa cum
noreaza o. Ghibu: "in 1915 devenise vacant care un loc
de deputat la Caracal ~i la Galati. Au candidat V. Lucaciu
la Gala~i ~i Octavian Goga la Caracal. Goga a cazut la ale-
geri, dar ideea pe care a sustinut-o nu s-a pierdut. Au pri-
mat considerentele politice. Reusita lor punea statui in
acuta divergenta cu Puterile Centrale. Cei doi lideri poli-
tici ai rornanilor transilvaneni, in urma masinatiunilor
, , po-
litice, nu au reusit la alegeri".
La 2 decembrie 1915, la Bucuresti, Octavian Goga
scrie textul intitulat Cuudntul cdtre Cetdtenii alegatori ai
Colegiului al Il-lea de Romanati, care reprezinta intrarea
in batalia pentru Romania Mare a Poetului:
"Iubi~i alegatori,
Am citit cu adanca emotie , hotararea adunarii de la 29
noiembrie a cetatenilor
, fruntasi din Caracal prin care mi
)
se of era candidatura de deputat la colegiul al do ilea din

Romanati. )
Cuvintele calde pe care le-arn primit au fost trimise in

fata unui adevar care robeste
) , de veacuri sufletul nostru.
De la inccpurul marelui razboi, el lsi cere izbanduirea ne-
incetat in fiecare clipa, Este credinta oamenilor limpezi ~i
7 Sever Bocu, Drumuri fi rascruci.Memorii, vol. I, Tirnisoara, 1939, p. 124,

141.
47
curari, ca numai alipindu-se prin arme parnantul roms,

nesc de sub monarhia de Habsburg la trupul Romaniei si
indeplinindu-si astfel problema unitatii narionale, neam~l
nostru i~ipoate gasi 0 temelie definitiva de consolidare In
afara si , de viata , oranduita inlauntru.
Acest gand este crezul politic al zilelor noastre. El sta-
panesre , deopotriva in casele boieresti ' si, in bordei ul sara-
cului. Pretutindenea unde pacatul n-a trecut pragul inca.
Sub povara lui se zbate un popor lntreg pe amandoua coas-
tele Carpatilor, Peste munti el se zbuciuma in plansul mor-
tii, aid in Regat a rasunat de-un an de zile de la un capat
al tarii
, la altul. Sufletul rornanesc incercuit in neutralira-
te si-a strigat toata durerea lui. Prin adunari, prin scris,
prin cugete inalte ~i prin oftatul intunecat al taranului,
fara a vorbit cu nerabdare, cu patima dreptatii jignite. Toa-
te incercarile de-a ornori Ardealul in coristiinta
. " Romani-
ei au fost zadarnice. Umbra lui plina de singe se ridica ~i
astazi triumfatoare deasupra doctrinelor infrante ~i a ar-
gintilor
, nemtesti
'" si prin rostul unui manunchi de cetateni,
din Oltenia cere un certificat legal in cadrul constiinrei
acestei tari
, [...].
De aceea, in loc sa se opreasca la unul din barbatii
vrednici cu care se mandresc si , care le cunosc atat de bine
trebile vietii
, de toate zilele, ei si-au
, trimis gandul unui Ro-
man fara tara, venit in mijlocullor, ca sa-~i ceara inapoi
farana parintilor sai [... J.
Totdeauna m-a calauzit credinta ca un scriitor rupt
din carnea unui popor chinuit trebue sa faca scrisul lui
trarnbita de alarrna aadevarului calcar in picioare. Accas-
ta c:edinta mi-a luminat drumul in fata judecatorilor un-
gun, m-a smuls din pacea unei linisti creatoare si m-a az-
varlit in valtoarea vietii politice din'Ardeal. Tot ~cest r=:
gram de viata m-a adus in Bucuresti in pragul razboiului.
Am venit hotarat sd-mi risipescpe toate cdrdrile zbuciumul

pentru 0 idee, salac aldturi de aliii din trupul meu un pie-
destal al mdririi de maine [s.n. G.I.B.]".
Cuvantarea a fost rostita la Caracal si
~, , Corabia.
In perioada neutralitatii - scrie Sever Bocu - "am agi-
Eat irnpreuna, pe ulirele Bucurestiului, intrarea in Razboi,
Ii veni [lui O. Goga] ingenioasa idee, sa candideze ca de-
putat, el ~i parintele Lucaci la doua vacante parlamenta-
reo Nu era lipsita de sens politic, daca putea avea urrnari.
Dar daca cadearn in alegeri si rapoartele noastre cu libe-
ralii se inaspreau".
Amanunte sernnificative, din prima sursa, despre lup-
ta electorala in care se angajase Octavian Goga la sfarsitul
lunii decembrie 1915 in judetul Rornanati, le ofera me-
moriile lui Constantin Argetoianu ", notate in 1943 cu
causticitatea-i cunoscuta si , verbul cinic, direct: "Desi, prin-
tre cei mai intimi ai lui Filipescu, n-arn fost printre «acti-
oriistii» de frunte, n-am fost nici chiar deloc printre «ac-
tionisti»
, , si
, nu m-am amestecat in tarata, lor decat in foar-
te rare ocazii, luat si eu de curent. [...]: la alegerea lui Goga
din prietenie pentru el ~i fiindca, ca oltean, am crezut de
datoria mea sa fiu de fata la prima lupta nationala ce se
da pe terenul electoral, in tinutul meu natal. [... J
Punerea candidaturilor lui Goga la Rornanati ~i lui
popa Lucaci la Covurlui - judete in care se ivisera doua
vacante la Camera - nu a avut nici un temei legal, nici te-
mei politic. N-au avut temei legal fiindca nici Goga nici
Lucaci - nefiind recunoscuti , cetateni, rornani - nu aveau
dreptul sa fie alesi [dupa legile in vigoare, capacitatea de
a candida se judeca dupa alegeri, de catre Camera, la va-
lidare - nu in momentul depunerii candidaturii. Nota lui
78Constantin Argetoianu (1871-1952): medic, diplomat, om politic, depurat,

senator, de rnai multe ori rninistru.
49
C. Argetoianu], ~i n-au avut ternci politic fiindca dorin~

ta, mai mult decat dorinta - nerabdarea poporului roman
de a se uni cu Ardealul nu avea nevoie nici sa fie demons~
trata, nici sa fie subliniata, ~i mai era 0 chestie. Un sue.
ces zgomotos, a unanimitate - sau aproape - de voturi ar
fl putut cel putin constitui a incurajare pentru nenoror].
tii
, de ardeleni, care asteptau
, Unirea sub loviturile si
, urni.
lintele ungurilor. Pentru obtinerea unei asemenea unani-
mitati, aveam insa nevoie de complicitatea guvernului,
caci se stia cum se faceau la noi alegerile. Aceasta cornpli.
citate nu nurnai ca nu a aveam, dar eram dimpotriva asi-
gurati de toata vrajmasia stapanirii, care, pentru motive
de politici inalta [Brarianu" cauta tocmai sa adoarrna pe
austrieci, ca sa-~i termine negocierile cu Puterile Antan-
tei. Nota lui C. Argetoianu], nu voia sa supere pe unguri
~i pe austrieci. Stapanirea pusese contra candidat lui Goga
~i hotarase sa sustina la Calati, impotriva lui Lucaci, pe
marghilomanistul Fortuneanu, un germanofil ~i un dema-
gog cu a forrnidabila voce de bariton ~i cu 0 exasperanta
facilitate de elocutiune
, - insusiri
, care nu I-au ferit de a
sfaqi dupa Razboi in pielea unui tradator condamnat la
moarte pentru dezertare in fata inamicului [Fortuneanu
era ofher, de rezerva, Inainte de armistitiu, s-a tacut neva-
zut ~i condamnatin lipsa a murit printre straini. Nota lui
C. Argetoianu]. In asemenea conditii aveam multe sorri
sa pierdem partida ~i in loc sa incurajam pe fratii de pes-
te munti, sa-i descurajam, cum s-a ~i intarnplat. Dar cine
putea sa convinga pe Nicu Filipescu ca face a 0 prostie!
Cand i~i punea una in cap trebuia s-o faca, chiar cu sigu-
ranra insuccesului. Take Ionescu fusese «pentru», cat timp
a crezut ca guvernul nu ne va opune un candidat dar s-a
1. 1. C Brdtianu (1864-1927): cunoscut om politic liberal, ministru, prim-
79
ministru, cu un rol important in infiptuirea Rornaniei Mari.
50
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TlV.ITE
pronuntat contra indata ce a aflat cum stau lucrurile. Goga

~i Lucaci, care voiau sa se gaseasca in treaba, eel dintai ca
sa irnpinga inainte [in Ardeal nu avea nici 0 situatie poli-
rica ~i poetii erau acolo putin apreciati, Nota lui C. Arge-
toianu] ~i eel din urrna ca sa mal puna mana pe ceva pa-
rale - au imp ins la roata cat au putut ~i astfel candidatu-
rile lor au fost puse si lupta a inceput. La Covurlui n-am
fost, dar am stat in schimb in Romanati, 15 zile si , am ba-
tut to ate drumurile, in goana dupa alegatori. Guvernul
ne-a facut to ate mizeriile si a recurs la toate mijloacele ca
sa ne rupa voturile. [... J Am ~i acum in fata ochilor (1943)
Figura de bleg a prefectului Becherescu, cu care era sa rna
bat. Ne pusese jandarmi ~i nu ne lasa sa intrarn in satul
Diosti, la cativa kilometri de Caracal. [... J Ce rn-a impre-
sionat mai mult in aceasta campanie electoral a, e ca n-am
putut destepta interesul taranimii pentru cauza nationa-
lao Cand le vorbeam de Ardeal, de suferintele , fratilor de
)
peste rnunti, te ascultau cu smerenie, dar nimic pe fata lor

nu arata cea rnai mica ernotie, , eel mai mic sentiment. Ca
nici un sentiment nu putea f1 provocat in sufletele aces-
tor oameni truditi prin gagiielile franco-romane ale unui
scrobit si , in alb inmanusat" ca printul Basarab Brancovea-
nu (Seful Partidului Conservator din Rornanari) - nu era
de mirare. Dar nici vorbele inflacarate ale lui Goga nu par-
veneau sa descreteasca chipurile posomorate care nu se
desteptau decat in fata celor ce vorbeau de nevoile ~i ne-
cazurile lor zilnice. Pretul bucarelor, scumpetea uneltelor
si a traiului, imparrirea pamanrurilor despre care se zvo-
nise - erau singurele lucruri cu care te puteai apropia de
sate , indiferent de «idealul national»
, si
, ostile oricarui raz-
boi care pentru taran ime se rezumau in doua notiuni:
"
concentrare si rechizitii. Taranul roman s-a batut '
foarte
, "
bine, a fost un admirabil soldat, Hindea din fire e nepasa-
51
tor, rabdator ~i supus - dar a intrat in Raz?oi. f~ra niei 0

vlaga. Taranii nostri de la camp, aproape ca ruci nu ~tiau
de existenta Ardealului ~i ceea ce se petreeea sau nu se pe-
trecea din~olo de munti, le era cu totul indiferent. Cine
spune contrariu, rninte. .
M-am zbatut in Romanati pe timpul acestei eampanii
electorale, ca un «actionist
, excitat». Ma instalasem in mar-
ginea Caracalului, in vila colegului meu de Senat, Mi~u
Chintescu, ~i de dirnineata pana seara colindam juderul,
Tipam mai tare ca Pavlica Brata~anu, beam cu tori, taeeam
curte la cucoane ~i tagaduiam marea cu sarea, numai sa
iasa voturi. Toata stradania noastra a fost inutila, caci ma-
trapazlacurile guvernului au falsificat alegerea si bietul
Goga a cazut ... A fost a mare deceptie pentru dansul, ~i
pentru noi 0 pierdere de timp ~i de parale". 80
La sfirsitul anului 1915, Casa M. S. Reginei'", prin
una din doamnele de onoare Irina Procopiu'", ii adresea-
za Poetului urmatoarele randuri: "Scumpe DIe Goga, lata
articolul Reginei pentru numarul de Craciun al Revistei
Dvstra, Artieolul a fost tradus de Cella [Delavraneea] ~i
de mine. Va rugam a-I pune la punet in frumoasa limba
ce 0 manuiti, cu atata maiestrie", 83
Nu era insa totul atat de frumos. Dupa cum serie O.
Ghibu, in lucrarea-i citata, activitatea lui Goga era urrna-]
rita cu dusmanie de autoritatile ungare. La inceputul anu-I
lui 1916 apare in presa din Budapesta ~i Transilvania [in
limbile maghiara, germana, rornana] comunieatul Birou-
lui de presa ungar: "Budapesta, 3 Februarie 1916 - Cu ~e-
80 C. Argetoianu, Pentru cei de maine. Amintiri din uremea celor de ieri Editu-
ra Hurnaniras, Bucuresti, 1991, p. 210-213. '
81 Regina Maria (Alexandra- Victoria) de Saxa-Coburg-Gotha (1875-1938):
regina a Rornaniei (J 914-1938).
82 Irina Procopiu, mare doarnna de onoare a Reginei Maria.
83 M. m. O. G., Cora D-920.
52
dinta congresului cornitatului Sibiului [adica Consiliul ju-

detean
, - n.n. G. 1. B.] loan de Preda, in numele mernbri-
lor rornani a facut 0 propunere, in care a zis: Rornanii din
Ungaria, cari in acest razboi au dat dovezi stralucite de le-
alitatea si, credinta, lor fata
, de patria maghiara, au luat la
cunostinta ell indignare ca doi membri ai Ccngregatiei
comiratense a Sibiului, Dnii Octavian Goga ~i Onisifor
Ghibu, au parasit tara, s-au facut vinovati de fapte cari le-
au atras un proces de inalta tradare. Circurnscriptiunile
Saliste, Sassebes (Sebesul sasesc), pe cari Goga ~i Ghibu le
reprezentau, rarnanand fara titulari, propun excluderea
acestor doi membri, cari s-au ararat nedemni de a Figura
in Congregatia cornitatensa. Propunerea a fost votata cu
unanlml.. tate " .
In seara zilei de 22 mai 1916, in sala Efode a avut loc
un banchet politic oferit in cinstea oamenilor politici ro-
mani care si-au restituit decoratiile primite din partea Aus-
tro-Ungariei. Printre cei prezenri, C. Argetoiau a notat
pe: Take Ionescu, M. C. Cantacuzino'", Dissescu, doctor
1. Cantacuzino'", C. p. Olanescu, Octavian Goga, Leonte
Moldovan'", Ion C. Gradisreanu,
, Pr. Lucaci, dr. C. Istrati,
N. Titulescu, N. Filipescu ~.a. Despre atmosfera ce a dom-
nit la acel banchet, C. Argetoianu noteaza: "S-a vorbit
mult in acea seara si toata lumea a cerut sa trecem Carpa-
tii, sa dezrobim pe fratii ardeleni! A cantat Goga, s-a smior-
cait Lucaci ~i s-a ajuns astfella Filipescu care a vorbit pen-
84 Mihail C. Cantacuzino (1867-192 ): fiul eel mai mare al lui G. Gr. Canta-
cuzino-Nababu, eful Parridului Con ervator. Mihail e te licentiat In lirere si
, J
doctor in dr pt d la Paris. A olindar toatalurnea dupa care -a inrors in pra

dedicandu- e politicii. A fo t primar al Capitalei, apoi mini tru de justine.
H5 1. Cantacuzino (1863-1934): medic. avant de repuratie mondiala, om de
cultura ,i om poliri roman.
86 Leonte Moldovan, om politic roman din p rioada primului razboi mondi-
al.
S3
DR. GHEORGHE 1. BooEA
ultimul, cel din urrna fiind inscris Take [Ionescu], care

ca ~ef al sarbatoritilor, trebuia sa multumeasca tuturor ee~
lor care venisera sa cinsteasca eroismul nostru". 87
Un document edificator pentru statutul personalj-j,
tii politice dobandit de Octavian Goga in vara anului 1916
11 constituie scrisoarea din 26 iulie 1916 trirnisa din Plo,
iesti de catre un intelectual bucurestean reintors din Ita-
) )
lia si stabilit la Ploiesti, cu 0 sernnatura ilizibila, dar cu 0

) )
remarcabila putere de analiza socio-politica: "Urmarese cu

atentiune articolile Dvoastra in diferite jurnale nationa-
liste din Bucuresti si Va rnarturisesc ca sunt fermecat atar
) )
de alegerea subiectelor ce tratati cat ~i de eleganta stilului

si a conceptiunei ideilor, stil curat romanesc si ehiar mai
)) )
rornanesc literar de cum se vede la noi in jurnalcle cotidi.

ene ~i chiar literare. Se intelege ca de la Dvoastra se a~-
teapta mai rnult. Din nenorocire noi nu avem 0 presa la
inaltimea celei occidentale si suntem nevoiti sa primim
) ) )
acea ce ni se da: fapte diverse, reclame de cinematografe

mai mult sau mai putin stupide, hotii ~i contrabande (sla-
va Domnului avem destule) si alte nimicuri cari deloc nu
)
intereseaza pe marele public. A trebuit sa veniti voi 0 ple-

iada de tineri culti si)' entuziasti din Ardeal ca si D. Tasla-
) )
oanul ~i alti valorosi ca sa dati impreuna cu alti gazetari

mai de valoare de la noi si cativa literati francezi si J' apo-
)) ) )
nezi relief [?] catorva jurnale mai de valoare de la noi in-

tre care citez: Epoca, Narionalul sau chiar Adevarul ~i ca
sa ne imbarbatati si sa ne dati curagiu.
) ) )
Ca si d'Annunzio" in ltalia, Domnia Voastra ati, venit

)
la noi sa aprindeti in noi ideea sacra pentru marele ideal al

unirei tuturor Romdnilor, [s.n. G. 1. B.] sa ne desteptati
din toropeala in care suntem afundati ~i blasari de un rna-
87 C. Argetoianu, op. cit., p. 217.
88 Annunzio Gabriele d' (1863-1938): scriitor italian de succes in epoca.
54
terialism condamnabil ~i fara pereche in lume, ce ne-a adus

in starea in care ne gasim cea ce ne da spectacolul dezgus-
tater de a vedea atati, tradatori de neam si , mercantilismul
hidos a~a zis al suspusilor, care a dus ~ara la infometare
servind pe vraj masii , nostri
, cu merinde, ararna si , alte lu-
crari ce trebuia sa rarnana la noi pentru a nu face jocul
vraj masilor
, nostri
" si a indispune pe fratii
, nostri, de arme
de mane in cari trebue sa punem toata speran ta noastra ca
irnpreuna cu concursullor sa infaptuim mult doritul nos-
tru ideal national.
,
Daca d' Annunzio a reusit " asa de usor
, in Italia este ca
sufletele acolo erau deja preparate, poporul Italian era con-
stient
, si
, entuziasmat de menirea Lui. Sarcina Dvoastra
insa este rnult mai grea, ceea ce ati Iacut pana acum este
destul de rnult dar va rog perseverati, caci desi mediul este
mult mai putin prielnic ca in Italia dar infim se poate ajun-
ge telul dorit, in ciuda atator rnisei ~i tradatori de neam
cari pentru interese materiale sau dobandirea de onoruri
in stat se pun sa zadarniceasca avantul nostru legitim. Glo-
rie Voua entuziastilor
, cand yeti, putea reusi, sa atingem vic-
toria. [... J. Acum cand se apropie momentul culminant ca
sa decida de soarta noastra a tuturor rornanilor, a fi sau a
nu mai fi, caci vom peri cu totii si noi de aici si voi de din-
colo de nu vom fi uniti [s.n. G. 1. B.J 0 suprema preocu-
patiune sa avem siguranta noastra dinjajuntru. Am ere-
dinta ca scumpul nostru dorobant bine condus ~i bine fur-
nizat de tot ce ii este necesar va face minuni de bravura si ,
patriotism si va putea spala rusinea ~i nemernicia noastra
in care am cazut [...J iar Duoastrd, iubitul poet al natiunei
ca fi Tirteu sa imb.irbdtat! pe inirnosii nostri soldaii cdnd
vor intra in lupta uriasd ce va sa fie [s.n. G. 1. B.J iar dupa
victorie, ca si
, bardul de la Mircesti, sa comemorati, in can-
tdri si versuri nepieritoare succesele natiunii si infaptuirea
Romdniei Mari [s.n. G. 1. B.J.
55
_A
'J
DR. GHEORGHE 1. BOOEA
A~a sa ne ajute Dumnezeu!". 89

O. Goga se afla deci in plina vara a fierbintelUi an
1916. Activitatea lui zilnica, a poetului, a ziaristului, a
omului politic este debordanta, In numeroasele sale dis-
cursuri ~i articole, brosuri, in volumele de versuri Striga_
te in pustiu, Poezii alese, dar mai ales in eel aparut in ehiar
anul 1916, Cdntece lard tara, O. Goga aeuza aparen ta ne.
pasare a "faetorilor raspunzatori" din Veehiul Regat fata
de fratii de peste munti, Acest volum e un coral de acce~-
te dramatiee, glas de restriste al unui popor in primejdia
mortii,
, in alternativa: unire sau moarte; in eonsonan ta , cu
publicistica sa din aceeasi etapa, cand adrnonestand, cand
lmplorand, poetul se prezinta in aqua forte in acest lapi-
dar ~i impresionant autoportret:
"Eu sunt un om tara de tara,,
Un strop de foe purtat de vant,
Un rob razle] scipat din fiara,
Cel mai sarac de pe pamant,
*
Eu sunt un mag de lege noua,
Un biet neb un orbit de-o stea,
Ce-am ratacit si , v-aduc voua
Povestile
, din tara
, mea.
*
Eu sunt 0 lacrima tarzie
Din plansul unei mii de ani,
Sunt visul care reinvie
La vetrele celor orfani
*
Sunt mustrare calitoare
0
De pe taramuri fara gIas,
89 M. m. O. G., Cota D-252.

Si
, dintr-o lume care moare
Sunt strigatul ce-a mai ramas,
*
Eu sunt oftatul care plange
Acolo-n satul meu din deal,
Sunt tipatul muiat in sange
Al vaduvelor din Ardeal.
*
Sunt solul dragostei s-al urii,
Un visitor de biruinti,,
Ce port blesteme-n cerul gurii,
Drept mostenire din parinti",
[ .. ,]
Tot aici, in volumul Cdntece lara para, apare poezia
Doi frapi:
"La curtea veche- a unui popa de langa Mutes mai la
vale,
Doi frati" robiti de-aceeasi, oaza s-au fost pornit pe ace-
easi, cale
La curtea veche-a unui popa din sufletele arnandoua
Aceeasi veche rugaciune se indrepta spre-o lume noua
La curtea veche-a unui popa e azi 0 ternnita pustie,
S-au razletit
, departe fratii" manari de-aceeasi, vijelie .. ,
A
Aceeasi zodie amara le-a dat aceeasi ursitoare,
, ,
Ii pa~te tot aceeasi soarta pe alte drumuri calatoare.

Pe unull-a trimis sa scrie cu singe ro~u pe zap ada,
Paraginirea ce si-o striga Ardealul blestemat sa cada,
Iar altul scrie tot cu sange in colrul unei mahalale
Povestea tara stralucire a Rornaniei neutrale ,.. ".
Aluzia la soarta celor doi frati, Octavian ~iEugen Goga,
e mai mult decat evidenta.
La 29 mail11 iunie 1916, duminica, O. Goga scria:
"Putregaiul austriac, care fumega de atata vreme, e scor-
57
monit de baioneta ruseasca ~i ostile mosneagul ui de la

Seh6nbrunn fug pe un front de 300 de kilometri ... Din
nou vezi frunri senine irnprejur, din nou se ivesc obraji I
imhujorati de patima iluziilor faptelor ... Viforul din ve-
cirri trezeste si furtuna noastra, Enigma e in ceasul dezle-
) )
garii. CeasuI se apropie".

In vara anului 1916, 0 anume E. Tarnovschi (n. Boe-
rescu), sotia eolonelului Tarnovsehi, mama a opt copii, Ii
seria lui O. Goga: "regret ci nu sunt in stare sa Va exprim
atat cat simt, cetind dis cursu rile, articolile pline de inte-
lepciune, de sirntire rornaneasca de suferintele fratilor, de
rnornentele mari, supreme care ne bat la u~e ca sa infap-
tuim un vii tor de aur farei noastre, ~i drept raspuns 0 in-
diferenta glaciala pentru bine1e rarei ~i din contra foarte
infocat pentru a inabu~i trarnbitele de redesteptare a con-
stiinrei nationa1e!!! [... J. Tata Hind om cinstit de fel din
) ) )
Banat n-a furat ~i ne-a crescut a~a fe! ca sa traim prin mun-
ca cinstita. E1 a fost profesor Zaharia Boerescu care a luat
parte la revolta de 1a 48; a fost exilat la Rusciuk apoi a
continuat a f profesor pana 1a moarte Hind urmat la groa-
pa de Costake Roseti ~i 1. Bratianu batranul care mi-a bo-
tezat ~i un Frate pe cand eram Ia Curtea de Arge~ unde tata
era directoruI serninarului de la episcopie. El era f[oarteJ
patriot spunea cd: cdnd uafi vre-o vrajba sau neunire in tara,
sd-i foca din pielea lui tobi fi din oasele mdinilor bete cu
care sa bata toba fi toti romdnii fie din orice nuantd politi-
ca sau urajmasi fa bubuituf acestei tobe se vor infrati si uni
gandind toti ca unul fi unul ca toti [s.n. G. I. B.]. Am iscd-
lit Romania T[arbovschi} cd eu sunt ndscutd fa unirea prin~
cipatelor (1859) fi tata pe mine m-a numit Romania fi P'
sora mea geamana Moldova [s.n. G. 1. B.J. ~i barbatu ~i doi
baer:, sublocotenenti , se due la datorie". 90
90 Grigore Filipescu (1886-1938): jurist, om politic, presedinte al Partidului
58
Sambata, 4/17 iunie 1916 este dat publicitarii apelul

"Federatiei, Unioniste": "Armatele dusmanului ereditar se )
prabusesc pe grani~ele Galitiei; pentru a doua oara ursita

ne da prilej de a realiza unitatea nationala, trecand Car-
patii ~i luand parte la zdrobirea si lichidarea Austro- Un-
gariei. Acest pas nu poate fi pierdut.
Fara jertfa nu putem dezrobi pe fratii nostri, iar jert-
fa noastra nu va mai avea nici un pret atunci cand vraj-
masul va fi fost definitiv respins de altii, Destul ne-am ju-
cat cu soarta neamului" (Comitetul Federatiei Unioniste: )
Dr. I. Cantacuzino, M. Cantacuzino, C. Cantacuzino- Pas- )
canu, B. Delavrancea, C. Dissescu, N. Filipescu, 1. Gra-

disteanu, O. Goga, Take Ionescu, dr. C. I. Istrati, V. Lu-
caci, S. Mandrescu, C. Olanescu, N. Xenopol).
Durninica, 5/18 iunie 1916, la sala "Dacia" are loc in-
trunirea "Federatiei Unioniste". Sala e plina de lume. Dupa
Take Ionescu, Grigore N. Filipescu, ia cuvantul Octavian
Goga, care, printre altele, spune: " Cred intr-unul Dum-
nezeu si)
cred in inabusirea
)
Austriei Stiti
»)
cu totii ca Aus-
tro- Ungaria, acest conglomerat de natii cu tendinte dis-
parate, cu lumi deosebite de orcline si aspirarii, poate fi 0
adrninistratie, poate fi mai ales 0 politic, dar nu poate fi
un stat, fiindca nu are la baza infrarirea uflerea ca a ce-
)
tarenilor, nu reprezinta d ci un principiu moral. lata de

ce strivirea ei, curatirea
, acestui cancer moral si politic de )
pe trupul Europei este, urn am spus de atatea ori, 0 adan-

ca datorie de salubritate internationala ... Ne-am saturat
de strategiile avante ale neurraliratii. Ele au nascut con-
trabandi tii , pionii b mbagii si alte bunatati. Cei din
) . ) )
Ard al au murit pe campul de lupta, iar d-voastra ati in-

put a rnuriti d foame ... De dvoastra depinde deci sa
n dati, taria redintei tn viitorul acestui neam",
)
S9
II
[Judecata selectiva asupra rolului unei tari, a unui stat

intr-un moment sau altul al istoriei este explicata de O.
Goga rnult mai tarziu, la 15 februarie 1938, intr-o cuvan-
tare in Marele Consiliu al Partidului National-Crestin.
A , ,.
"Eu nu sunt un detractor al Frantei. In timpul marelui

razboi luptand pentru biruinta principiului national am
cerut sa mergem alaturi de Franta, stiind ca drumul spre
Alba Iulia trece prin transeele de la Marna! Sunt insa din
aceia, cari, cdnd gdsesc impotriuiri in calea marilor interese
ale neamului, le dau la 0 parte ori de unde ar veni [s.n. G.
1. B.J ... ".
" Ultima zi in Romania mica"
Prima parte a lunii august 1916 a fost ultima jumata-
te de luna de neutralitate. Tratativele cu Antanta se inche-
ie. 0 conventie politics ~iuna militara se semneaza, Aproa-
pe toate punctele de vedere rornanesti sunt acceptate. Gu-
vernul roman obrine astfel un mare succes diplomatic.
Din pacate, era sortit ca articolele conventiilor sa ramana
pe hartie. Cele ale conventiei militare nu sunt respectate
de Aliati, Oricum, patru mari puteri europene recunos-
cusera dreptulla unitate deplina a romanilor, Poporul ro-
man insusi, prin jertfa sa, va da viafa visului sau de vea-
curi. Convocat In ajunul datei fixate pentru intrarea In ac-
tiune,
, Consiliul de Coroana tinut
, duminiea, 14/27
""
au-
gust la Cotroeeni, se declara pentru intervenrie. In eon-
sens eu presiunea opiniei publice, regele Ferdinand I de-
creteaza mobilizarea generala. In sunetele rnarsului La arme
allui Alfredo Castaldi (1874, Maddalone - Italia - 1942,
Bucuresti) pe versuri de Sc, O. Iosif, cantat pe strazi, tru-
pele noastre pornese spre Ardeal. .
Aeeste zile fierbinti au fost traite ~i de poetul Ocravt
an Goga, alaturi de multi factori ~i partizani ai actiunii de
60
cucerire prin lupta a unitatii nationale, Evenimentele din

august 1916 l-au determinat pe Octavian Goga sa note-
ze, sub forma de jurnal, cateva pagini sub titlul Insemndri
din zilele razboiului nostru, din pacate pastrate fragmen-
tar in colectiile Arhivelor Nationale ale Rornaniei din Bu-
) )
curesti. )
Dupa cum noreaza editoarea textului aparut in toam-

na anului 1997 in revista Magazin istoric, Elena Istrates-
cu: "Sub semnul acestui entuziasm al ardelenilor aflati in )
Bucuresti trebuie citite insemnarile lui Goga, notele cri-

tice, sarcastice chiar, fiind reflexul unei febrile asreptari a
marelui moment. Prin aceasta prisrna Goga judeca perso-
nalitatile cu care se afla in contact, exagerandu-le ezitari-
le sau ornenestile pasiuni.
Marturia sa este cu atat mai sernnificativa, cu cat ta-
lentul scriitorului iriregistreaza ~i contureaza, din cateva
tr asat ur i de condei, tabloul dinamic al d esfasur ar ii )
evenimentelor" .91
Dupa cum recuno~tea public generalul Gheorghe (Zizi)
Cantacuzino-Cranicerul'P, in Parlamentul Rornanici, in
anul 1932, "in clipa intrarii in razboiul de intregire nati-
onala, ostirea
, a primit arme si munitii" din Arsenalul tarii;
sujletul i l-a dat, insd, Goga [s.n. G. I. B.]".
Onisifor Ghibu in memoriile sale noteaza: "In 1916
nu era in tara
, un nume cu rasunet mai adanc in sufletele
tuturor genera~iilor decat acela allui Octavian Goga [care]
a devenit practic parintele razboiului pentru Unire [00']'
El a reusit sa stabileasca legaruri pretioase ell unele ~ari,
in ajutorul carora ne puneam noi sperantele, si in special
cu conducatorii Legatiei Franrei, cu care era chiar in rela-
91 "Magazin Istoric", septembrie 1997, p. 17.
91 Gheorghe (Zizi) Cantacuzino-Granicerul, general, rnai tarziu adept al misca-
rii legionare. '
61
I I
DR. GHEORGHE 1. BOOBA
tii de prietenie, legaturi care ne-au fost de un mare ajutor

in anurnite momente hotaratoare de mai tarziu".
Dintr-un bilet semnat ilizibil de un personaj necunos-
cut, joi 30 iunie/13 iulie 1916 rezulta legatura directs a
lui O. Goga cu cei de la reprezentan~a Frantei din Bucu-
resti, cu Ch. Blondel", reprezentantul Frantei [a carui fii-
ca Yvona era sotia lui Jean Carama~escu94, om politic, in
1916 prefect la Silistra- n.n. G. 1. B.], pana in iulie 1916,
precedandu-l pe Saint-Aulair": "Spune-mi repede daca te
duci la banehetul pentru Blondel [banehetul a avut loc la
3/16 iulie 1916 - n.n. G. 1. B.] si.daca se poate interveni
pentru a fi asezati alaturi (eu 'rna due) raspunde-rni acasi
sau la Atheneu unde hi, este mai usor , [sernnatura ilizibi-
la]. Sarnbata (2/15 iulie 1916).
Daca esti liber vino astazi la Athenee Palace pe la 7 ~,
x 7 Y2 sa starn putin de verba"."
Definitoriu pentru felul de a gandi allui Goga In aeea
epoca este ~i faptul ca la un moment dat a publicat la Bu-
curesti tradueerea ficuta ~i publicata de el eu multi ani In
urrna a unei poezii a lui Petof Sandor, intitulata Egy gon-
dolat bdnt engem (Un gand ma tulbura). (Poezia lui Petof
este tradusa de Goga sub titlulln suflet simt 0 teamd cum
s-asterne ~i apoi publicata in Luceajarul, an III, nr. 24, 15
decembrie 1904, p. 404). Gandul eare-l tulbura pe Petof
93 Charles Blondel, diplomat francez, cu misiuni speciale In Romania In anii
dinaintea Primului razboi mondial. Fiica lui, Yvona Blondel era casatorita Cll
Jean Carnarasescu.
94 jean Ciimdrdfescu, om politic roman, In 1916 prefect de Silistra.
95 Saint-Aulaire, din iulie 1916 reprezentantul Frantei In Romania, ca ~ef al
Legatiei franceze in Romania, "om de 0 mare distinctie, serios ~i In flgura sa
lunga, palida, eu visatorii ochi de miop era reprezentanrul Republicii. D. D~
Sainr-Aulaire aduna 0 societare restransa", dupa cum nota Nicolae Iorga (vezl
N. Iorga, 0 viafti de om afa cum a jost, Editura Minerva, Bucuresti, 1976, P
510).
96 M. m. O. G., Cora D-279.
62
era teama de a muri in pat, intre perne, dorinta lui pro-

funda fiind aceea de a muri pe campul de onoare, luptand
pentru libertatea patriei.
Aceasra idee l-a preocupat ~i pe Octavian Goga, care,
in stradania lui pentru realizarea Unirii, inrrezarea momen-
tul cand va intra ~i el ca voluntar in armata rornana si i~i
va sacrifica viata pentru dezrobirea Transilvaniei natale."
Insernnarile din aceste zile ale lui O. Goga sunt deo-
sebit de importante. Cu ele incepe primul jurnal politic
tinut de Octavian Goga in momentele cruciale ale anului
1916 in istoria rornanilor. Octavian Goga poetul, lupta-
torul nationalist, inregistreaza si
) ')
desluseste cu promptitu-
)
dine talcul si importanta evenimentelor traite.

nZilele 14-15 august [1916]. Traiesc clipele cele mai
zbuciumate din viata , mea ,si dacd indrdznesc sa mai arunc
pe hdrtie aceste insemndri - acum cdnd cuudntul nu mai are
nici un relieffi cdnd realitatea a depasit cadrul Janteziei prin
mdretia ei, - 0 fac, pentru ca mai tdreiu, dacd voi mai
scapa cu zile, sd-mi ramana inca amintirea acestor cea-
suri, ori dacd md voi duce eu, sa se pdstreze cdteua cu-
vinte adeudrate pe seama cine stie cdrui cetitor de mai-
ne care va da peste ele, cum am dat eu de sirele scrise pe
evangheliile batrane ale strdmosilor mei [s.n. G. I. B.].
*
~edinta a Federatiei" in casa lui Filipescu. In ziua de
12 august. Simtind rdzboiul care e fa poartd. Cei 12 mem-
97 Oni ifor Ghibu, op. cit., p. 126.
98 E te vorba de Federatia unionistd infiintara in septernbrie 1915, de promo-
torii ei rnai hotarari ,i entuziasti ai inrrarii Romaniei in razboi alaturi de
) )
Antanra pentru eliberarea Transilvaniei ~i unirea ei, alaruri de Basarabia, Bu-

covina de Nord, la Romania. In fruntea Federatiei se afla Nicolae Filipescu.
Alaruri del: Tak Ionescu, Simion Mandrescu, dr. I. Cantacuzino, Barbu
~tefanescu-Delavrancea, ctavian Goga, dr. C. I. Istrati, M. Xenopol, Vasile
Lucaciu si altii.
I )
bri ai Federatiei veseli. Cei mai multi flfti ministri - cu unii

dintre ei am avut prilejul sa vad resorturile ascunse ale r=
liticei romdnesti. Cei mai multi oameni, de mic calibru. Pre-
) )
gatire teoreticd pripita, spirit de organizare redus, mult ori.

entalism in gandire, cancanuri lant, dorinta de muncd in-
locuitd cu retorism. Rostullor politic se datoreste enormelor
latifundii de care dispun. Figurile conducdtoare: Filipescu si
Take Ionescu. Filipescu apare ca ultim boier de legea veche,
un nepot de domn din veacul al saisprezecelea, imbrdcai in
haine de LaParis fi uorbind admirabil [rantueesie. Intrupea-
zd calitdtile fi defectele rasei. Inainte cu un an cdnd nu se
[im] boluauise inca, uitdndu-te La el, aveai impresia cd tre-
buie sa-l imbraci cu hainele din vremea lui, sd-i dai buzdu-
ganul fi armura de otel fi sd-I vezi cum pleacd sa se batd cu
turcii. Curajospand Latemeritate, escesiv de patimaf, vio-
lent ca un tigru fi bun ca un copil, cavaler dar in acelasi
timp pdrtinitor in judecarea aduersarilor, transant in solu-
iii, dar uzand fi de siretlicuri, spirit de casta pronuniai,
avdnd insd atitudini de bunavoinfa patriarhald pentru fa-
rani, iubitor de viafa fi de [emei, pasionat in dragostea lui
pe care a resimtit-o cu tot cutremurul cdrnei, Filipescu este
ofigurd reprezentatiud simpatica. Nu e un temperament de
conducdtor politic, dar are toate mijloacele ca in lumea asta
de negustori necinstiti sa sefaca agreat de multime. Mie mi-e
drag cu toate greselile lui evidente deasupra cdrora strdluces-
te romdnismul lui fi marea dragostepentru Ardeal. Bolnav
de inimd fi rinicbi, cu picioarele umflate, sclerotic, nu i-au
mai rdmas decdt lacrimile pe care le plange de cdte ori 0 ues-
te de eroism francez sau roman ii ajunge la urechi.
Take !onescu - conul Take cum ii zice anturajul lui fi
cum eu nu i-am putut zice niciodatd - e un temperament cu
totul opus. Ai putea spune ca in el se concentreazd caracte:
rul burgheziei muntenesti improvizate. !nteligenfd de supra~
lata admirabila. Splendid jongleur al jrazei, comprebensiu-

ne fulgeratoare a momentului, elastic in interpretdrile mo-
rale, spirit de politician determinat de ecbilibrul momentu-
lui, fara 0 linie dreaptd, urdnd pe boieri si Jrizand demago-
gia - dar nesimiindu-se bine decdt in societatea lor, lipsit de
orice conceptie religioasd, Jara preocupari in lafa mortii, uJu-
ratic si lauddros. Dar in definitiv bun la inimd si seruiabil,
extrem de muncitor, dar cu inclinari de ciocoism, nu rna mir
de loc cd Take Ionescu s-a ridicat in tara romdneascd, nu cred
)
insd ca in Occident ori intr-o tard de ecbilibru ca AngLia ar

fi dus-o a/a de departe. De multe ori md gasesc in acord cu
el. fiindca are in mod pronunfat intuitia realitdtii, nicioda-
ta insa nu m-am sirniit in apropiere sufleteascd. Mi-a facut
toate seruiciile, mi-a caJtigat bani imprumut, mi-a fagadu-
it de La inceput un minister, m-a declarat «geniu» in artico-
lul lui din LaRoumanie, am rdmas insa in fata lui ca Langa
o femeie care iJi da silinta zadarnic s-o iubesti Ji nu reuJeJ-
te, fiindca nu-ti inspird senzatia unei sigurante morale.
Dintre ceilalti, Delaurancea mi-e mai aproape. Roman-
tic de la scoala ueche, grandilocuent Ji gesticulator, nenea
Barbu habar n-are de politicd, n-a citit carti de urea doud-
zeci de ani, urdste pe nemti din instinct faranesc, admird
Franta Ji Italia [iindc« vede in ele patria gustului, fine fa
Ardeal (la ualoarea lui) literara decat politica Ji ma imbrd-
tifeaza cu 0 dragoste adeudrat paterna. Nu e lipsit de oare-
care chibzuiald economicd, desi s-ar parea fire de artist risi-
pitor - faranul insd l-a biruit pe boer. Dupd primele luni
rn-a prins in dragoste si de-atunci - fiindca e un incorigibil
udnturdtor de vorbe mari -, mil acopere de laude in care ere-
de negresit. Cu toate dejectele lui, el rdrnane 0 icoand sim-
paticd, - fiindca neuoile lui au uibrat totdeauna ...
Ceilalti:
, Grddisteanu, 0 cinstitd mediocritate, bun cunos-
)
cdtor al relatiilor noastre geo fi etnografice; M. Cantacuzino,

om mediocru cu oarecareechilibru in gandire fi pastrdnd scru:

pule in a-si ingriji discursurile - audnd visuri de fefie,· Ola-
nescu, boier bdtran fi siret; Istrate prototipul simplitdtii rus-
tiee; doctorul I. Cantacuzino, un splendid exemplar de om
occidental, cu multe naiuitdti, de-ale omului care nu-si cu-
)
noaste mediul, vede chestiunea Ardealului prin vitraiurile dis-

truse ale catedralei de la Erheims; N. Xenopol, destept fi har-
nic,ford insd a-ti inspira incredere de a-i ldsape mdnd 0 ave-
re de administrat Idrd control. .. Pdrintele Lucaciu, figura
dezagreabild de retor, iubitor de vin bun fi de femei, nu lip-
sit de oarecaresiretenie prouinciald, pomanagiu de toate usi-
le, uisdndpronunciamente, meetinguri fi banchete, omul dsta
a restatornicit in opinia celor de aici imaginea traditionald a
ardeleanului care din martiriu caftigd pentru bucatarie ... Sa
nu uitdm nici pe Mdndrescu, care trebuia siifie intre noi, fi-
indcd este 0 legecafiecare ideie sa-fi aiba fi nebunii ei ... (De-
cat dsta este nebunul antipatic - pretentios fi zgomotos). La
urma convoiului, C. Dissescu, tip de grec siret si putred la su-
fiet, carepentru bani nemtesti pleda procesul bancherului im-
potriva lui Delavrancea si T Ionescu - asistdnd, totodatii fi
La lucrdrile Federatiei.
,
La "sedintd mai asistd din cdnd in cdnd
si A. Cantacuzino-Pascanu, nabab execrabil de prost, care
descbidea insd punga cdnd cereau imprejurdrile ...
In aceastd societate - care avea darul sa reprezinte - asa
cum era ea - politica din ultimul sfert de veac a Romdniei,
am petrecut doi ani din uiata mea; m-am ales cu impresia
capatura conducdtoare a acestui neam nu e pregatitii sufle-
testepentru 0 opera mare; caputerea de idealism, de tndrdz-
neald fi de sacrificiu e paralizatd de dorinta de a parveni.
Opinie publica neexistdnd, banul nemtesc fi-a facut men-
drele cumpdrdnd in toate pdrtile.
Politiceste eu nu puteam avea alt rost decdt sa md atasez
acestor elemente de opozitie a Guvernului Brdtianu - menit
66
-
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITS
sa aib a 0 atitudine de duplicitate si condamnat sa tolereze

propaganda germano-maghiara. Din primul moment, cand
la Paris - unde m-a apucat izbucnirea rdzboiului, - am va-
zut intrarea AngLiei aldturi de Franta fi Rusia, am inteles ca
rostul Romdniei este aldturi de Italia care ,si-a declarat neu-
tralitatea si-am inteles cd sepune problema Ardealului. Am
tras deci toate consecintele acestei credinti si vreme de doi ani
1 1 J
cat a tinut neutralitatea Regatului m-am zbuciumat aici,

facand in cadruL sldbiciunilor mele omenesti tot ce mi-a stat
in putinta. Nu stiu dacd voi mai scdpa cu zile din acest gro-
zav rdzboi. Cu sufletul meu insd sunt impdcat, fiindca - con-
trar oamenilor conducdtori din Ardeal care nu s-au putut ri-
dica la nici 0 conceptie de elementar sacrificiu, - am avut in
mod mai clar intuitia , realitdtii.
, Ca unul ce-mi dau seama
de euoluiia istoriei noastre de asemeneapot muri lin iftit acum
cdnd ua.d cd biata fara romdneascd a ajuns sa declare rdzboi
pentru incorporarea Ardealului. Asta estepentru orice cunos-
cdtor al trecutului nostru de umilintd 0 afa de mare satisjac-
tie, incdt se poate muri pe urma ei.
Dupa aceste rdnduri aruncate in pripa din care sepoa-
te alege cadrul in care m-am rniscat voi insemna aici ince-
,and cu primele zile ale mobilizarii, tot ce mi separe de sea-
ma de pe timpul rdzboiului.
11 august. Joi. La sedinta Federatiei nimic limpede inca

asupra situatiei, defi se simte atmosfera criticd. In discutie e
chestiunea Guvernului national si e unanimii protestarea im-
J J
potriva ideei de-a fi introdus Marghiloman. Se releud fi afa-

cerile interne din Ardeal pentru care opozitia nu are nici 0
solutie, desi ifi da seama ca Partidul Liberal, care vrea safo-
loseascd acest rdzboi pentru intdrirea lui e mai pregdtit si
dupa vorba lui T Ionescu, tn fiecare sat ocupat de armata
noastrd va instala imediat 0 filiaLii a Bdncii Nationale. Ne
desparfim cu totii in rumoarea provocatii de P. Lucaci care

ar crede nimerit sa trimitem, noi ardelenii, 0 telegrarna de
protestare lui Tisza pentru alegerea lui Mangra. Bietul popd,
ce s-o alege de el, cdnd se va isprdui cu telegrarnele ...
Vineri, 12 august. in cercurile politice oarecare calm.

Seara sosestede la Sinaia Take Ionescu - careplecase in ajun,
- chemat de ministrul Constantinescu pentru Consiliul de
Coroand fi impreuna cu Brdtianu Jixeazii numdru] celor ce
trebuie sa asiste.
Sdmbata, 13 august. Ultima fedinfii a Federafiei. Op-

timisti cu totii. Ne dam seama ca acest consiliu nu poate avea
alt rost decdt declararea rdzboiului. AltJel regele n-avea nici
un motiv sa-l cheme, fiind data de la inceput majoritatea
pentru rdzboi. Se comenteazd cd acest consiliu porneste din
initiatiua particulard a regelui, ca Guvernul nu era tocmai
incdntat fi ca Costinescu I-a rugat pe Filipescu sii sfiituiasca
pe regesa renunte la el. SeJixeazii urmiitoarele cauze care au
determinat pe Ferdinand la acest act: 1) voia sii aparii ca un
fef de guvern fi ca un conducdtor al tdrii, avand de folii toa-
te trei partidele: 2) nu voia sa lase pe seama lui Briitianu
singur declararea, credndu-si astfel un dictator dezagreabil
pentru viitor; 3) voia sa imite exemplul lui Carol care prin
Consiliul de Coroand a decretat neutralitatea.
in fedinfa se uorbeste de sperantele germanofililor care
cred ca din acest consiliu va iesi intaritii neutralitatea fi ni
se spune ca Maiorescu fi-a format lista ministeriald. w
La sf/trfitul sedintei un moment emotionant. Se ridica

Filipescu: «Astdzi e ultima noastrd intdlnire. Inainte de a ne
despdrti, fin sa va fac din partea mea 0 declaratie care r':
uestepolitica interns pentru ziua de maine. Cred, cii dac~
vom lua Ardealul - fi sunt convins despre asta - trebuie sa
se scbimbe fi programul Partidului Conservator. Eu vii de'
68
clar deci cd sunt pentru votul universal si pentru desfiinpa-

rea latifundiilor». . ~
Cuvintele lui Filipescu i-au miscat pe cet de fapa care
l-au primit cu aplauze. Singur M. Cantacuzino a rdrnas td-
cut - pierzdndu-se intr-o atitudine contemplatiud.
Dupa incheierea sedintei, Filipescu rn-a oprzt.la ~l. A
chemat feciorul, i-a spus ceva la ureche si peste tret minute
acesta s-a intors cu 0 sabie. Filipescu mi-a intins mana:
- Iti dau sabia mea ...
A~ iesit la plimbare impreund, cu automobilul, afarii
din Bucuresti. EI palid, cu ochii albastri plini de lacrimi,
mi-aratd Soarele rOfu care apunea La orizont:
- Ultima zi in Romania Mica [s.n. G. 1. B.]".
Un mag de lege noud

Personalitatea puternica a lui Octavian Goga in acele
ore hotaratoare, atitudinea lui a impresionat opinia pu-
blica bucuresteana
, si
, nu numai: gesturile, cuvintele, mis- )
carile lui din acele zile au ramas notate pentru viitorirne

in memorialistica unor individualitati ale timpului. In jur-
nalul sau intim, sarnbata seara, la 13 august 1916, Liviu
Rebreanu?? noteaza: "Pe drum (de la «Terasa» la «Alham-
bra», dupa orele 9 IA) intalnesc pe Constantin Bacalba-
~aloocare spune: maine mobilizare, luni intra in tara 80.000
cazaci, noi vorn lupta numai in Ardeal. Goga tot pe drum:
s-a sfar~it, intram, gata tot'"?': Peste cateva pagini, L. Re-
breanu, reia cele spuse de Octavian Goga: ,,01. Goga, pe
strada, gray ingandurat: - S-a aranjat tot. Intram". 102
99 Liuiu Rebreanu (1885-1944): scriitor, membru al Academiei Romane, mai
ta:zi~ director al Tearrului National, presedinre al Societatii Scriitorilor ro-
maru.
100 Constantin Bacalbasa (1856-1935): ziarist, autorul evocarilor Bucurestii de
altddatd, vol. I-IV, redactate sub forma de efemeride. '

101 L. Rebreanu, [urnal, vol. I, Edirura Minerva, Bucuresti, 1964, p. 343.
102 Idem, p. 346.
69
,,14 august. Duminicd. Ziua mobilizdrii. In ziare apa-

re ca Consiliul are loc numai dutui-rnasd la ora 3. La ora 11
-0 ma intdlnesc pe stradd cu Brdncooeanu't" care-mi spune
ca acest aviz s-a dat numai pentru inducerea in eroare a pu-
blicului care stationa pe strdzi. La Filipescu acasd afteptdm
mai multi: Brdncoueanu, M. Cantacuzino, Hiotu 104, Des-
) )
liu'": La 1 ~ soseste Filipescu, intra palid, cadaveric intre

noi: totul e bine, am declarat rdzboi Austriei ... RegelelOG a
fost admirabil. ..
Din cuvintele lui Filipescu reconstituiesc astfel felul cum
a decurs Consiliul de coroand:
Regele a deschis» spunand cam urmdtoarele: V-am che-
mat ca sa va comunic hotdrdrea mea care e rezultatul unei
indelungi rejlectiuni fi a unei biruinte care s-a savarfit asu-
... .
pra mea tnsumt.
[Petre] Carpl07: Majestate, ca ne-ai chemat sa ne foci un
comunicat, nu sa ne ceri auizul. Eu nu pot spune nimic pand
nu aud ldmuririle prim-ministrului.
[1. 1. C.] Brdtianu: expune situatia fi conchide ca trebu-
ie sd declaram rdzboi Austriei.
[Petre] Carp: Majestatea Ta primejduiesti tara fi Coroa-
na; in caz cdnd ueti fi inuins, pe tron va fi in viitor un Bra-
103 Basarab Brdncoveanu, Constantin, print, membru in Cornirerul Executiv a1

Partidului Conservator, deputat, sef al organizatiei juderene Romanari.
104 Hiott Constantin Dinu, jurist, diplomat. A fost rnaresal al palatului, pe
rimpul regelui Ferdinand, pan a la revenirea lui Carol al Il-lea care l-a schimbat
cu generalul Constantin Ilasievici.
105 Derliu Mihai (Misu), membru In Cornitetul Consultativ al Parriduiui
Conservator.
106 Ferdinand I, regele Rornaniei.
107 Petre P Carp (1837-1918): fost sef al gruparii politice a junimistilor (dups
]871) ~ial Parridului Conservator (1907-19]2), de mai multe ori ministru ~~
prim-minisrru, era cunoscut pentru pozitia sa porrivnica unui razboi ~ Ve.chu
Rornanii cu Puterile Centrale, pe care le credea invincibile. A fi alatun de
Rusia ar fi un rise prea mare ~i 0 tearna continua, considera P. P. Carp.
70
tianu, un Stirbey" nu un Hohenzollern; eu nu va pot da

pentru acest rd.zboi decdt 0 gazeta care n-o sa mai ap ard -
(Moldova), trei fii pe cdmpul de luptd si urdrile mele ca pen-
tru scaparea Romdniei sa fiti inuinsi.
[1. 1. C.] Brdtianu: Dacd si fiii d-tale au aceleasi senti-
mente, ,tara n-are nevoie de ei.
[Titu] Maiorescu: crede cd e numai 0 ipotezd infran-
gerea Germaniei si e de pdrerea cd romdnii ardeleni vor
numai 0 autonomie, nu insd sd fie guuernati de Roma-
nia. Spune ca are scrisori de fa ei [s.n. G. 1. B.].
[1. 1. C.] Brdtianu: rdspunde cd stie sentimentele romd-
nilor de dincolo pe care i-a sfatuit el insusi sa uorbeascd in
acest chip cu Maiorescu.
[Alexandru] Marghiloman: spune ca uorbeste in nume-
le Partidului Conservator si protesteazd impotriua unui rdz-
boi aldturi de Rusia pe care a 0 instala la Constantinopol e
o nenorocire pentru noi. Zice ca prin venirea lui Hinden-
burg in fru ntea armatei austro-germane din Galitia, riscdm
sa fim batut».
Regele intrerupe: Cum ureti mai bucuros sd-i aueti pe
rusi la Constantinopol - ca amici ori ca inamici? Eu, am in-
vins in mine pe un Hohenzollern, n-am teamd de un Hin-
denburg109 •.•
[Nicolae] Filipescu: uorbeste in numele Partidului Con-
servator si isi exprimd mirarea cd Marghiloman - care dupa
declararea rdzboiului cdnd avea cunostintd
, de tratatul in-
}
cheiat de Brdtianu cu Rusia si-l lauda pentru asta - mai e

capabil fi in asemeni momente grave de astjel de palinodii.
~08 Barbu Stirbey (1872-1946): print, adrninisrrarorul Domeniilor Coroanei,
juca rolul de principal personaj la palatul regal, unde se bucura de increderea
abs?l.ura a famUiei regale; in mod special relatiile intime cu regina Maria faceau
deliciu] barfelor ~ipresei.
109 l!~uL von Benekendor und von Hindenburg (1847 -1934): maresal ~i om
politic german. La 20 august 1916 este instalat la comanda suprema a arrna-
telor germane.
71
T.[ache] Ionescu: a sustinut ideea intrdrii in rdzboi.

[Emil] Constantinescu} 10: spune cd am fi disprefuifi
J
de
toatd lumea dacli nu ne-am misca. A J
[Mihai] Ferechide'": In numele Senatului nu pot deed:

sd dau sprijinul meu Guvernului.
T.[heodor] Rosetti' 12: spune eli suntem fara mica fi nu
ne putem amesteca in trebile celor mai mari».
Consiliul s-a terminat la ora 1. Regele le-a intins mana
tuturora. Cdnd a ajuns la Filipescu i-a pus mana pe urndr,
«Nrai crezut in mine ... », Amtndurora le-au dat lacrimile.
Brdtianu i-a exprimat recunostintd regelui, al cdrui sacrifi-
i!
ciu ua aprecia tara. Regele a plans ...
In cdteua cuvinte, astfel s-apetrecut acest act istoric, din
care se remarcd atitudinea regelui. Acest om a inteles ca
pentru el e mai util sa se ataleze farii Ii a facut 0 figu-
rafrumoasa. Istoria il vaface mare. Pentru noi e 0 mare
mangaiere ca vreme de 40 de ani am putut asimila un
Hohenzollern, care prin purtarea lui e chemat in fafa
Europei de maine sa reabiliteze 0 familie compromise.
Atitudinea lui a fost determinate in mare parte Ii de
regina, ale cdrei sentimente anglo-ruse concordau cu
credinta farii de care ea se legaseprintr-un fel de apro-
piere cu temperamental nostru. [s.n. G. I. B.]
Iesind de fa Filipescu am mers cu Brdncoueanu sa luam
masa fa Caosa.
r Aici miscare - ziaristi strdini emotionati.
J J J J
Colonelul Thomson!", atasatul militar englez, imi strange
110 Emil Costinescu,doctor, ministru de finante (1914-1916) in guvernullibe-

ral.
III FerechideMihai (Misu), r.re~edintele Adunarii Depuratilor (I914-1916),
fost si viitor rninistru libera .
112 Rosetti Theodor, fost prim-ministru al guvernului roman (1888-1889),
membru al Consiliului Consulrativ al Partidului Conservator.
113 Thomson, colonel englez, ata~at militar al Angliei in Romania in pedoada
prirnului razboi mondial.
72
mana cu cdldura; Tavernier 14, corespondentul de la Le Tem-

ps, md sdrutd pLangand. Printre mese e 0 conuersatie gene-
rald, barierele partidelor nu mai sunt ... Pe toti ii rniscd ati-
tudinea regeLui.Pavlica Brdtdsanu'? intra cu Titulescu stri-
gand in gura mare:
- La bdtrdnet« am ajuns ii eu monarhic.
Pe stradd aglomeraiie. Pana pe la ora 4, publicul se fine
intr-o oarecare rezerud. Pefefe e insuflefire dar si 0 linie de
seriozitate. Pe La ora 5 atmosfera e mai caldd. RegeLui si re-
ginei care tree in automobile, li sefac ouatii cdlduroase. Fi-
lipescu e de asemeni aclamat de multime. Trecdnd pe langa
clubul liberal sunt aclamat si eu de oamenii dimprejur. In
fofa Palatului multd lume. 1. Th. Florescu!" ridicat pe urneri,
fine cuudntare ii nu mai isprdueste. Intr-o mana fine batis-
ta, intr-alta, palaria. Jtofa ordinarii de demagog. Pe langa
cafeneaua «Imperial», S. Mdndrescu face aceeasi operatic ief
tina. Gdsesc 0 trdsurd, md arunc in ea, si-o iau spre soseaua
goala de lume sa respir si sd-mi potolesc tensiunea grozaud a
nervilor ... Ma intorc seara la ora lOin oras, in societatea )
lui Tdslduanu si cdnd intru la restaurantul «Continental»,

, A
publicul se ridicd in picioare aplauddnd frenetic ... In vre-

mea asta se sting toate felinarele, Capitala se cufunda in in-
tuneric, pe la miezul noptii sund goarnele vestind mobiliza-
rea, lumea alearga pe strdzi, smulse din mana ageniilor afi-
sele cu ordinul de mobilizare, pdlcuri cdntd La Arme, e 0
generala befie a simturilor ...
114 Tavernier, corespondenrul ziarului francez de la Paris "Le Temps".
115 Pauelicd Brdtdsanu, lider al luptei unirii tuturor rornanilor.
116 Jean Th. Florescu, politician liberal, unul din cei sustinuti de 1. 1. C. Brarl-
anu, care l-a_pus rninisrrul justitiei in guvernlliliberal (19 ianuarie 1922 - 29
rnartie 1926). "Cand cineva i-a reprosat d. in loc sa-l faca ca ministru de
justine pe Toma Stelian, om integru ~i recunoscut jurist, l-a preferar pe Jean
Th. Florescu, un simplu elector pe care nu-l pori lua in serios, se zice [1. 1. C.
Bratianu] ar fi raspuns: «alrul mai prost nu gaseam»". [Vezi Sextil Puscariu,
Memorii, Editura Minerva, Bucuresti, 1978, p. 793].
73
Rupt de oboseala tree spre casd de-a lungul bulevardului
Pake, simt plutind deasupra mea 0 unda de tristete vaga si
neldmuritd. MCi intind in pat fi tot zbuciumul de doi a~i
ma copleseste in elipa asta:
- Va sa zicd s-a s+arsit,
'J" , avem ,si noi rdzbo i ... ".
Cella Delavrancea rernernoreaza acea zi de 14/27 au-
gust 1916 in siruri admirabile: .Erarn la Sinaia in august
1916, invitata de Maruka!", soda , lui Mihai Cantacuzino ,
fiul Nababului!", cum i se zicea batranului posesor de
multe sonde petroliere in judetul Prahova. Regasisern la
dansa pe Enescu'!? ~i in fiecare dupa-amiaza cantam irn-
preuna din bogata literatura a pianului eu vioara. Intr-o
dimineata am auzit toate clopotele din biserieile orasului
rasunand eu dangat puternic ~i neintrerupt. Eram la ceai.
Am auzit strigand pe strada «Romania a deelarat razboi
Cermaniei». Un tremur de mare ernotie ne euprinse pe
toti.
, Maruka si , cu mine ne inchinam, inlacrimate, Enescu
i~i impreunase mainile intr-un gest de rugaciune. Nu pu-
team, nici unul, rosti un cuvant. Maruka, in fine, spuse:
«Trebue sa plecam imediat la Bucuresti». Fieeare ne-am
grabit sa ne inchidern geamantanele ~i la ora 11, porneam
catestrei spre Capitala, Ca intr-un caleidoseop se invar-
teau, in mintea noastra, imagini, starnite de cuvintele agi-
tate in aero Inchipuiam viitorul apropiat, penibil, enigma-
tic, apoi celalalt mare], al infaptuirii, sirnteam ca nu mai
117 Maruca Cantacuzino, sotia lui Mihai Cantacuzino (1867-1928), fiul Na-
babului, mama lui Bazu Ca~tacuzino (1905-1959), iubita lui George Enescu,
a lui Nae Ionescu s. a. m. d.
118 Cantacuzino, Gheorghe Gr., zis Nababul (1833-1913): unul din conduca-
torii de vaza ai Partidului Conservator, ministru, de doua ori prim-ministru,
ultima data In 1904-1907. Porecla li venea de la faptul ca poseda 0 avere fa-
buloasa.
119 GeorgeEnescu (1881-1955): compozitor, violonist, dirijor, pianist ~i peda-
"
gog roman.
74
facearn parte dintr-un ritm de viata cunoscut, pluteam,

aruncati intr-o zona unde trupul nu mai avea dreptul de
a-si apartine, si-si pierdea greutatea. A~teptasem ziua"ho~
taratoare, cu atat de violenta dorinta,
, incat acum parca mr
se aspira vlaga, eram goli~i pe dinauntru si azvarliti in ne-
cunoscutul, din ce in ce mai enigmatic. Aveam sa facem
cunostinta cu un alt «noi insine», purtand numele nostru,
care trebuia sa fie onorat prin purtarea dernna si curajoa-
sa, fa}a de tot ce aveam sa intampinam. De-a lungul dru-
mului, de la Sinaia la Bucuresti auzeam clopotele, ca un
glas spre cer ~i multimea forfotea pe toate uli~ele. Ajun-
gand in capitala, automobilul s-a oprit la palatul Canta-
cuzino ':". Maruka a coborit cu Pinx121 , eu am rarnas in
masina ca sa fiu dusa acasa. Pe drum, insa, am rugat pe
sofer sa ocoleasca mai lntai pana-n strada Toamnei nr. 39.
Acolo locuia Goga, cu sotia lui, blanda ~i frumoasa «Tani 122»,
vlastar din vechea familie Cosma':", din Sibiu. Dansa mi-a
deschis. [Este prima marturie ca in acele zile Hortensia a
fost la Bucuresti.
, Oricum, izbucnind razboiul ea s-a rein-
tors la Sibiu pentru 0 vreme, luand apoi, impreuna cu fa-
milia pari ntilor ei, drumul exilului In nord-vestul Euro-
pei - n.n. G. 1. B.J. «Este acasa?». Glasullmi tremura, res-
piram scurt. M -a luat de mana fara sa raspunda. A deschis
o u~a pe stanga. Am intrat repede. L-am vazut pe cana-
pea, s-a ridicat, a intins bratele, spre mine. Intr-o clipa
n-am mai stiut ale cui erau lacrimile care ne lipeau obra-
jii ~i inimile ciocnind la fel de tare, intr-un ritm atat de
precipitat lncar rna sufocam, stransa-n bratele lui ca intr- )
120 Palatul Cantan_tzin~,~l familiei G.heo:ghe Grigore Canracuzino (Nababul)

se aHa pe Calea Victoriei nr. 141, azr adapostesre Muzeul Muzicii.
121 Pinx, nume de alint allui George Enescu.
122 Tani, Hortensia Cosma, prima sorie a lui Octavian Goga.
12_~ Familia Parrenie Cosma din Sibiu, director al Bancii Albina.
75
DR. GHBORGHE 1. BOOBA
un Inec. Eram arnandoi, 0 singura efigie: Romania- Tran-

silvania. Cat am tat asa,, Inclestati,
, I' n-am stiut. Nu s-a mis-,
cat clod ne-am desprins. Am inchis binisor u~a dupa mine.
Am sosir iute acasa, Tori, ai mei ~aveau ochii urnezi de la-
crimi. Tata m-a strans in brate., «In fine!» A murmurat In-
tr-un su pin adanc! N-am spus de unde veneam decar lui
Beb care se uita la mine ingrijcrata. Peste un eeas, Goga
a sosit la tata. Au stat rnult de yorba. Eu rna culeasem, os-
renita, Pe la 9 seara Beb, cautand pisicile noastre, intarzi-
ate 111 gradina, a zarit pe cer 0 lumina care inainta. Parea
un \ apora~ pe apa cerului. Ne-a chemat pe tori afara. In
noaptea fara nori, sclipea ca 0 bijuterie de topaz. Mama
si-a luat ocheanul ca sa examineze, ciudata stea ealatoare.
Tata chemat la telefon, s-a-ntors repede. «Intrati in casa,
E zeppelinul care repereaza unde l~i va arunea bombele».
Razboiul incepuse sa ne dea de veste". 124
Duminica, 14 august 1916, Liviu Rebreanu nota in
jurnalul sau: "In sfar~it, un autor dramatic insemnar, po-
veste~te pe larg: «- Eu m-am Intalnit adineaori eu Goga,
care iesea de la Filipescu. De la el stiu tot. Aflasem lnsa ~i
mai inainre de la un var de-al meu prieten intim cu Mar-
ghiloman»" .
La 14/27 august 1916, seara la 20,45 declaratia de raz-
boi a Rornaniei a fost prezentata Austro-Ungariei de catre
Edgar Mavrocordat '", ministrul nostru la Viena.
Dupa iesirea de la Consiliu, Nicolae Filipescu a tacut
impreuna cu Octavian Goga 0 plimbare cu trasura la ~o-
sea, fa sfar~itul cireia lnflacaratul patriot i-a marturisit po-
erului cu nemarginita satisfactie: ,,- Goga, am ajuns sa tra-
iesc ultima zi din Romania mica!". J 26
12 Cella Delavrancea, op. cit., p. 450-452.
125 Eugen Mavrocordat, diplomat, in august 1916 era ministrul Rornaniei la
Viena.
1M Liviu Rebreanu, op. cit., p. 348.
In seara de 14/27 august 1916, atat de asteptata ~i do-

rita, pentru care a luptat, de fapt, din frageda tinere~~, c.u
toata convingerea, Octavian Goga noteaza: "Ultima zi din
Romania Mica [s.n. G. 1. B.J. Ceasul dezlegarii a sunat ...
E mare ~i zguduitoare clipa ce-o trairn acum ... Cutremu-
rata tresare tar ina Ardealului plina de lacrimi si de a~tep-
tare ... Amurgul cade cea din urrna oara pe vechile noas-
tre hotare ca maine, rasarind ro~u din foc ~i sange, sa lu-
mineze in Romania Mare" .
In ziua de luni 15 august 1916, acelasi cunoscut cu
semnarura ilizibila Ii scrie un biletel lui Octavian Goga cu
urrnarorul text: .Domnule Goga,
Am simtit, at at de bine ca in orice caz nu ai sa vii in-
cat nici nu te-am a~teptat, cu toate acestea am trecut pe
la Hotel Regal [deci, acest document de epoca dovcdeste
ca in august 1916 O. Goga locuia la Hotel Regal, si nu pe
strada Toamnei 39, dupa cum i~i am in teste Cella Dela-
vrancea - n.n. G. 1. B.J ca sa aflu daca «supravietuiesti»
bombelor de azi dirnineata. De altrninteri ai avut drepta-
te sa nu vii caci Mortun 127 era la postul sau si a~ f avut re-
muscari
, de ar fi venit. Maine voi sta acasa asa
, ca poti, veni
la ce ora vrei. Azi dirnineata au fost scene atat de penibi-
le (Ni s-a adus de la morga un viu presupus mort intins
in cosciugul lui! Din nefericire, dupa 0 jurnatate de ora
de trai mizerabil a murit de-a binelea!!) la spital incat am
hotarat sa-rni petrec restul zilei acasa spre a rna mai linis-
ti. La revedere dar pe maine". 12
Noi amanunte despre bombardamentele Bucurestiu-
lui ne of era Sextil Puscariu, care in Memoriile sale, 'la 6
mai 1916, noreaza: .Vorbind aseara eu Nisto r!" despre
127Mortun VasileG., minisrru de interne (ianuarie 1914 - decembrie 1916)
in guvernulliberal condus de 1. I. C. Bratianu.
128 M. m. O. G.) Cora 0-280.
i z»Ion Nistor (1876-1965): i roric ,i om politic bucovinean, activ propovadu-
77
(St. 0.) 1osi(130am auzit ci fetita lui, Corina ':", sau «Na-
gatul», cum 0 numea tata-sau, a murit in Bucure~ti, in
bratele murne-sii", stand la tereastra pe timpul unui born-
bardament din aeroplanele germane. Schija unei bOmbe
a lovit-o in cap, lasand-o moarta pe loc, pe cand mume-
sii nu i s-a intamplat nimic. Parca e 0 fatalitate femeia ace-
ea, ca sa moara tot ce se apropie cu dragoste de ea". 133
La 17 august 1916 in gazeta bucuresteana Epoca, Oc-
tavian Goga scria: "Carpatii care ne rupeau in doua, Car-
parii care ne incercuiau peste mijloc ca 0 chinga de fier,
Carpatii" nu mai sunt. Ostirea noastra i-a mutat in Tara ,
Romaneasca. lstoria rornanismului ajunge la 0 raspantie
noua ... Nu stiu
, ce mister al Proniei rn-a invrednicit sa tra-
iesc aceste clipe si, nu inteleg
, ce bine voi fi facut in viata,
de mi-a fost dat s-ajung ziua cand gura mea poate sa ros-
teasca adevarul infricosat:
, Nu mai sunt Carpatii!".
,
"ZiLeLede La 15 august - noteaza in continuare in jur-

nal Octavian Goga - pdna vineri La 19 au trecut in delirul
primelor succese. A doua zi dupd mobilizare, publicul ner-
vos de LaBucuresti
, a Lansat zvonuL cd Brasovul, ,si Sibiul au
cdzut, .. Oarecare intristare a provocat vestea ca monitoare-
Ie austriace au bombardat SeverinuL fi Giurgiu. Luni seara
s-a iuit primul Zeppelin insotit de aeroplane, orasul s-a stins,
clopotele bisericilor au sunat, uardistii au fluerat trei ceasuri
necontenit, tunurile au bubuit. PubLicuLse uita spre cer de
pe strdzi ...
iror al alirurarii Rornaniei la Antanta,

130 $tefan Octauian losif(1875-1913): poet roman.
131 Carina Nagar, fiica lui ~t. O. Iosif ~ia Nataliei Negru. "
m Natalia Negru, poera, sotia lui Stefan Oct. Iosif ~imama Corinei ("Naga~ ),
mai apoi sotia lui D. Anghel.
133 Sexti] Puscariu, 0p. cit., p. 363.
Marti (16 august) i-am inmdnat 0 petitie de-a mea si

una de a lui GenF34 lui 1. [1. C.] Bratianu; eu ceream safiu
inscris la scoala pregatitoare de ofiteri. Geni cerea sa fie tri-
mis pe front ca ofifer, ori ca simplu soldat. Petiiiile le-arn in-
sotit de 0 scrisoare in care ii spuneam lui Brdtianu cd nu ga-
se~c mijloacele prin care sd-rni exprim sentimentele acum
cand se serie cea mai glorioasa pagiru; a istoriei noastre !i
cdnd armata romdneascd se apropie de Sibiul unde a uibrat
sufletul meu 0 uiatd intreaga.
Joi (18 august) intdlnesc in stradd pe Albert Honig-

man135, redactor de la Adeodrul, care mergea la ministrul
Constan tinescu 136.Eu eram cu Geni. Mergem impreund pana
in strada Rotari si ne despdrtim la usa lui Constantinescu de
ovrei. Imediat u~ servitor n; cheamd induntru fi pe noi. Am
stat doud ceasuri la «Porcu» care ne-a primit cu multd efu-
siune. in fata lui ieseau perfect la iueala toate insusirile ani-
malului dupa care l-a poreclit lumea: avea si rapacitatea si
indrazneala si buonomia porcului. Primele cuvinte dupa ce
mi-a strdns mana:
- Ei, ce zici de Guvernul dsta trdddtor? .. ii rdspund ca
acum nu e potrivit safacem apella memorie; deocamdatd sa
nu ne aducem aminte, nici el de injurdturile mele, nici eu de-
ale lor. .. Porcu, radios) imi aratd cum siretlicul romdnesc a
)
avut 0 biruintd strdlucitd. EI insusi, spune, a iscalit sdmbdti:

inainte de mobilizare un contract pentru vindere de orzoai-
ca incheiat cu nemtii.
, Nemtii, n-au banuit nimic pdna in mo-
134 Eugen Goga (1889-1935): ziarist, prozator, om politic, fratele lui Octavian
Goga.
135 ALbert Honigman, redactor la .Adevarul".
136 C_onstantinescu Alexandru (Alecu) .Porcul" (1859-1926): a intrat in Partidul
N~~?nal Liberal din 1882, ajungand unul din cei mai influenti membri ai sai.
0ml~tru al Agriculturii ~iDorneniilor (1914-1916), de Interne sau de Indus-
tne ~l Comert.,
79
mentul ultimo Ordinul de mobilizare era semnat de sambata

la ora 3 fi regelea chemat la el, la ora 6, pe Maiorescu ca sa-i
spuna ca nu e nimic hotardt inca fi ca sa le deie cercurilor
germane astfel ultima razd de nadejde... Porcu imi citeste me-
sajul regeluipentru deschidereaCamerei - in c~re se spune ca
tricolorul nostrufdlfdie pe Braso» fi Sibiu ... Imi arata nota
cdtre statele neutre in care Guvernul anunfd sechestrarea bu-
nurilor austro-ungare fi ne spune cd din aceastd opera/ie noi
iesim in cdftig cu eelpUfin un millard fi [umdtate. Pe la sjar-
situl conuersatiei tmi da sa infeleg ca Bulgaria nedeclarandu-
ne razboi, Brdtianu trateazd cu bulgarii si Porcu - flcandu-
mi cu ochiul= md lasd sa cred ca neputem aftepta la un nou
triumf al diplomatiei lui Brdtianu. .. (Imorali, cum sunt ei,
reflecta imoralitatea lor fi asupra adversarului, atribuindu-i
o trddare fi clddind pe aceastiipresupunere ... j.
Ies din cabinetullui cu 0 senzatie neplacuta. Niciodatii
n-am crezut in uiatd ) in biruinta,j" deiinitiui: a ,siretlicurilor
de culise fi totdeauna am avut impresia ca pentru marile
adeudruri linia dreaptd e singura cale ce trebuie aleasd ...
Morala Porcului n-a avut cdtufi de putin darul sa rna inse-
nineze ... Mi separea oarecum ca ceasul epocal al istoriei
noastre nu e secondat de-o cinste superioard si -«.oamenii
care il gireazii cu numele lor nu sunt 0 garantie ... In aceeasi
zi, spre seard, intdlnesc pe generalul Cotescu'F care venea de
la Brasou fi care =«
spus ca a stat 0 zi fa Brasou lara sa
vada un singur om. Imi spune ca cucerirea a mers relativ
usor. singura batafie mai serioasd a lost fa Ddrste, de unde
austriecii au fugit batufi. Brasouul a lost stiipdnit vreme de
o zi de un singur batalion. A lost numit de colonelul care
opera acolo primar al orasului doctorul Baiulescu ... 138
137 Cotescu, general, comandantul Corpului I de Armata in razboiul balcanic
(1913).
138 Gheorghe Baiulescu, doctor, flullui Bartolorneu Baiulescu, fost secretar al
80
Vineri, 19 august. Chemat LaMinisterul de rdzboi, md

prezint cu Geni Laora 9 dimineata. Ne primeste nouL minis-
tru de rdzboi, Vintila Brdtianu'?", si secretaruLgeneraL Ian-
couescu'!", Vintil« B[ratianu] cu obisnuita-i rnutrd antipa-
tied imi spune ca scoala de rdzboi va fine 6 Luni. Rise deci
sa inud] carte lara a mai intra in rdzboi, nu crede insd cd in
viata, de mai tdrziu voi utiliza cunostinteLe, militare. 1mi
)
spune ca fiind sedentar trebuie sa aftept sa-mi vie rdndul,

iar La intrebarea mea dacd nu pot safiu utilizat in nici un
chip imi uorbeste de «temperamente nesupuse»... 1Lmai rog
sd-mi deie voie sa md due pana LaSibiu sa vad de mama fi-
mi rdspunde ca nu se poate admite, [iindc.i au Luat aceastd
hotardre si ieri au refuzat pe un fost ministru ... li spun ca
astfel nu-mi rdmdne altceua de facut deed: sa pLec cu vreun
regiment si-mi zice ca n-am voie nici eu, nici Geni ...
Am pLecat amdrdt din fafa acestui om care a gasit acum
momentul oportun ca sa se rdzbune pe mine, pentru ca am
refuzat de La inceput sa rna bag sLugaLapartidul lui. Vinti-
La B[ratianu] cu sectarismul lui tngust, fire de salahor sec si
rdu, rdspdndeste imprejur 0 atmosfera penibild de antipatie
si din toatd fiinfa lui radiazd ura impotriua personalitati-
Lor superioare, [iindca purcezdnd din sine insusi, el nu vede
aLta apoteozd decdt a mediocritaiii. Il cred rnuncitor, fiind-
cd e obisnuitd calitatea asta la temperamentele vulgare, dar
mic si urdt, el mi se pare 0 pata neagra pe cdmpul de Lumi-
na al insujletirii noastre de astdzi. Nu stiu nici dacd mun-
ca Lui va putea fi utild, cdci il udd pierzdndu-se in forme,
lara a avea mintea luminoasii a unui organizator ... Politi-
lui Andrei ~aguna.
139 Vintilii Brdtianu (1867-1930): ca ~ifratele sau, 1. 1. C. Bratianu, era inginer
cu srudii la Paris. Dupa 1909 a intrat in polirica rnilitanta, ajungand specia-
lisrul Parridului National Liberal In problemele financiare ~ieconomice. Cre-
arorul politicii , Prin noi insine". De mai multe ori minisrru.
140 Iancorescu, in 1916, secretar generalla Ministerul de razboi.
8r
ca de partid politica de[amilie, oligarhia pacatoasa primej-

duiesc Romania ...
Nu mai gaseam alta iesire deed: sa ma inrolez voluntar
la vreun regiment fi sa plec cu el. Astfel riscam sa Ina plimb
lara nici 0 treabd pe Calea Victoriei, intreg fi sdndtos, cata
vreme alta lume care n-a cerut rdzboiul ca mine) e dusa pe
cdmpul de lupta. Iesind deci din cabinetul lui Vintila, am
plecat cu Geni, direct la cazarma Regimentului 80 inj{anterieJ,
al cdrui comandant Vlddescu141 imi scrisese imediat dupa
mobilizare, inuitdndu-md sa merg cu el - spundndu-m] ca
merge in Ardeal. Colonelul Vladescu, un temperament uiu,
inegal, ca stare sufleteascd - extrem de sever fi excesiv de bun
- ne-a primit cu multd dragoste ca uoluntari, a dat ordin sa
ne completdm echipamentul fi ne-a spus ca dimineata ple-
cdm cu regimentul spre nord - pe jos, la ora 5. Am trecut re-
pede prin prdvdlii sa ne cumpdrdm ce aveam lipsa si in dreap-
ta, in stanga sa ne ludm rdmas bun ... ".
Turtucaia
Problema inrolarii lui Octavian Goga ca voluntar in
armata rornana a facut obiectul multor comentarii in
epoca, unele chiar rautacioase. Marturii ~i docurnente
mai vechi sau mai noi, unele inedite, ne ajuta sa recon-
stituim momentul. "Se apropia acum ziua intrarii in Raz-
boi - noteaza Sever Bocu, eel cu verbul acid. La 0 vitri-
na pe Calea Victoriei, se afla expusa uniforma rn ilitara,
cu care Octavian Goga «va»intra in Razboi, Izbucni Raz-
boiul, Irnbraca uniforma ~i pleca la Turtucaia. Dupa 2
zile se relntoarse de acolo si
, 0 dezbraca ... Noi atunci 0
Imbracarrr.!"
141 Vladescu, colonel, comandantul Regimentului 80 infanterie in august
1916.
142 Sever Bocu, OJ. cit., p. 56.
82
I II III~ •
- IIII
.
" •• '~.'~~'.
Din punct de vedere istoric lucrurile au fost elucida-

te. Cand se declanseaza razboiul Octavian Goga, impreu-
na cu fratele sau Eugen Goga, se inroleaza ca voluntari in
regimentul 80 infanterie. Eugen este gray ranit in Dobro-
gea si se chinuie mai bine de un an prin spitalele militare
din Bucuresti, si , Moldova, raman and invalid de 0 mana
pentru tot restul vietii.
Evenimentul este comentat astfel de Onisifor Ghibu
in memoriile sale: "In momentul cand s-a declarat razbo-
iul, in 1916, tori intelectualii ardeleni refugiati, in frun-
te cu Octavian Goga - care nu facuse serviciul militar -
si aproape tori ardelenii aflatori de mai mult timp pe te-
ritoriul Rornaniei, au intrat voluntari in armata rornana.
In aceeasi zi cu Goga a intrat voluntar in armata ~i frate-
le sau Eugen [~i O. Ghibu - n.n. G. 1. B.], care fusese an-
terior ofiter de rezerva in armata austro-ungara, luptase
pe frontul rusesc unde a ajuns prizonier, apoi reusise sa
scape ~i sa ajunga sanatos la Bucuresti,
Octavian Goga n-a avut norocul pe care si-l visase de
a fi trimis pe frontul dinspre Ardeal. Unitatea la care a fost
repartizat a fost trirnisa pe fron tul de sud, nimerind chiar
in punctul nevralgic de la Turtucaia. Goga a devenit, ast-
fel, martor al grelelor incercari la care a fost supusa arma-
ta noastra de pe acest front. Practic, Goga nu putea fi ca
soldat, de vreun folos deosebit in armata, neavand 0 pre-
gatire speciala; a fost dispensat dupa scurt timp din cadrul
armatei'l.!"
La 26 martie 1971, Bucuresti, octogenarul Onisifor
Ghibu ii scria Veturiei Goga referitor la albumul intitulat
Goga La Ciucea aparur in acea perioada: "Draga prietena ...
tin sa rectific 0 gre~eala, care in prezentul album se repe-
ta lntr-o forma deosebita fata , de prima editie
, a ei, debita-
143 Onisifor Ghibu, op. cit., p. 127.
ta de 1. D. Balan 144 fotografia de la pagina 120 a <poenj.

lui» nu este din 1917, ci de la 1916. Ea nu-l prezenta pe
poet ca «elev», cum sustine 1. D. Balan, fara a arata ce fel
de elev era, ci ca soldat voluntar In armata rornana, ceea
ce este cu rotul altceva. Faptul este exact a~a cum susrin eu
aici, Am fost de fafi la fotograf, in ziua chiar cand a Im-
bracat pentru lntaia oara uniforma de soldat voluntar. S-au
facut atunci trei fotografii, prima cu proaspatul vol un tar,
a doua impreuna cu Geni ~i a treia In care eram ~i eu cu
cei doi frati si care si eu eram, ca si ei, voluntar repartizat
) )) )
la Scoala de ofiteri de artilerie de la Botosani [... ].

Am rasfoit ~iMonografia lui 1. D. Balan care Insa nu
este 0 «rnonografie»,
Am cetit si brosura lui Curticapeanu!" care citeaza un
J )
afirmativ «document» din «arhivele»de la Ciucea, care, din

pacate, este un document pur ~i simplu inventat de autor.
Multe ar mai fi de spus, dar lunga e limba boului. ..
Cu omagiile mele O. Ghibu". 146
Elemente noi, documentate cu scrupulozitate, despre
acelasi episod, intalnim In memoriile lui 1. G. Ouca: "Goga,
odata mobilizarea decretata, se prezentase la Ministerul
de razboi si Ii ceruse lui Vintila Bratianu sa-l lnscrie vo-
)
luntar si sa-i dea 0 misiune de incredere la un cartier pe

)
langa trupele ce inainrau in Ardeal, unde credea el ca pu-

tea cu deosebire sa fie folositor. Vintila Bratianu, nu stiu
de ce, a fost indispus de aceasta cerere, i s-a parut ca Goga
fugea de front, ca 0 atare atitudine era neperrnisa unui ar-
delean, unui om care ceruse cu atata staruinta) razboiul- w
Fapt este ca i-a facut 0 strasnica morala, ca nu a vrut sa
144 I D. Balan, istoric literar, printre altele s-a aplecat ~i asupra vietii ~i operei
lui Octavian Goga.
145 V.Curticdpeanu, istoric literar, a scris ~ilucrari legate de Octavian Goga.
146 M. m. O. G., Cora D-2748.
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRA
tina
,
seama de propunerea lui si '
ca I-a inderr
oarecare brutalitate, sa 0 porncasca pe fror
ment. Goga a iesit de acolo adanc jignit ~i it
amorullui propriu. Eu am intervenit irnedi:
nel Bratianu, care mi-a fagaduit ca-i va vor
era lnsa dernult cam iritat lmpotriva lui G(
uitat, fie ca s-a razgandit, nu s-a facuc nirn:
Impreuna eu fratele sau [Eugen], Go
atu nct. "mtr-un regIment
. compus "In mare p
visti din Bucuresti,
) , pe care li comanda col-
cu, cu care, daca nu rna insel, erau in terrne
Cand generalul Aslan 147 a trimis rezervele
talei in graba cu automobilele la Turtucaia
at acolo ~i regimentul eoionelului Vladesci
Goga au partieipat la luptele de la Turtucai
aluptat efeetiv ~i eu barbatie, a fost gray r
de atunei infirm de un brat., Oetavian GOQ-
foe, mi se pare ca niei nu a trecut Dunarea,
tenita, dar in orice caz a fost martorul oci
)
groaznice ce s-au desfrsurat la caderea cet:

o rnarturie dintre eele rnai edificatoar
prirnata pe retina si in sufletul unei persoa
ate Poetului in acea vreme, este eea a Cell
"Peste doua zile eram iara adunate in sal.
Fatma, in ritmul sec al andrelelor de lern.
neau fasiile
, de lana sura. Vorbearn, binei
nocturna a zeppelinului, atat de straluci
bland ca 0 raza de soare. Beb exclama de
147 Asian Mihail, general, comandant al Diviziei a III-,

(1913) si , in 1916 cornandant al Armarei a III-a.
1411 1. G. Duca, Memorii, vol. II, Razboiul, manuscris. r
Ne invatd , Mdrdsestii
, ... , studiu introductiv si note Ne
) )
J unirnea, Iasi, 1983, p. 16-17.

85
DR. GHEORGHE I. BODBA
gu1149.•• deghizat in ofiter!» ~i in u~a deschisa aparu Gog,

imbracat rnilitareste. 0 clipa se rnisca spre mine, apoi r;
mase in prag. «Sarut mana simbolic la toate. N -am tirrn
sa rna odihnesc in Rai. Plec la Turtucaia ... »,
«La Turtucaia, in iad!» am tipat ~i m-am repezit in b
rou strigand. Tata a iesit in hol surazand, «Ce vorbest
Goga? Ce sa cauti tu acolo? Chiar daca rarnai pe maI'u
nostru risti mult, darmite daca treci Dunarea ... Tu nu est
militar, esti poetul Ardealului, te tinern aici». «Vreau 's:
pot scrie despre batalia care se da acolo. Te rog, nene Bar
bule, procura-rni un permis de plecare». Tata 11privi de su
pana jos. «Bine, zise, vino in birou sa-!i dau cateva randur
pentru generalul Iliescu 150)}. Babilas, dand din umeri spu
se, uitandu-se la mine: «Eu pariez ca in ziua cand sose~tt
pe malul Dunarii, ne pomenim cu el, seara, la noi». Nic
una n-am contrazis-o. A doua zi, nu s-a intors Goga". 151
Cel mai autorizat ~i convingator martor al celor pe·
trecute in acele zile este, cu certitudine, chiar Octaviar
Goga, care a notat in jurnalul sau urrnatoarele:
"Sambiitii, 20 august. Dimineata fa ora 5 soseste au-

tomobilul lui [Basarab] Brdncoueanu sa md duca fa cazar-
ma din Dealul Spirii. Ajungem acolo cu Geni - insotiti de
Tani [este a doua sursa documentara care dovedeste ca in
acele saptarnani in care Romania a intrat in razboi, Hor-
tensia (Tani) se afla la Bucuresti, la.nga sotul ~i fratele el
(Remus Cosma (1881-1959)] si Bufnea [Ilie Bufnea, ta-
nar refugiat din muntii Apuseni - n.n. G. 1. B.] ... Regi-
149 .Pribeagul', apelativul sub care fetele lui Barbu ~tefanescu Delavrancea, in
primul rand Cella, 11alinrau pe Octavian Goga. .
150 Iliescu, Dimitrie (Misu), general, secretar general al Ministerului RizboiulUl
(1914-1916), sub-sef al Marelui Stat Major al Arrnarei (1916-1917).
151 Cella Delavrancea, op. cit., p. 452.
86
mentul intreg fo rfo tea in ajunul plecdrii. Soseste colonelul,

foarte gentil, stdm de uorba. Imi ldrnureste situatia - eu voi
fi un fel de aghiotant al lui fi-~ voi in~soti i~ tot lo~u~ -:
Geni trece ca soldat la Campania 9, ramdnand mat tarztu
sd-i laca 0 situatie. Se [ormeazd companiile si pleacd pe lo-
cul viran din spatele cazdrmii, fume imprejur, pldnsete de
femei, flori ... In regiment sunt 1500 de bucuresteni - intre
care si catolici fi evrei ... Se incepe slujba celor trei rituri in
lata regimentului ... la un cap trei hahami cu barbi sure
enorme se roagd lui Iehova in strigdte nearticulate balaba-
nindu-se din tot trupul. La zece pasi un preot ortodox slu-
[este apa Sfantului Botez cu vocea taraganata si nazald a tro-
pare lor bizantine, iar la alti zece pasi un pater italian spu-
ne 0 rugdciune scurtd fi citeste dintr-o carte, soptind abia
cuvintele unei implordri discrete ... [Se desfac impresiile
unei evolurii religioase de trei mii de ani din acest triptic
de popi].
La ora 7 plecdm tot regimentul spre Calea Griuitei, de-
acolo la Sosea. .. Geni cu ranita in spate fa Compania 9, eu,
urrndnd vorba colonelului care-mi spune ca nu vrea sa rnd
«rnartirizeze», urc pe capra unei trdsuri de ambulanta. in
drum aclamatii fi destule flori, soldatii rdspund cu veseLie...
Mii recunoaste multimea, pe la rasp.mtii se aude des: Traias-
cd Goga ...
Drumul s-a flcut cu scurte lntreruperi pana Laora 7 sea-
ra, cand am ajuns la comuna Tdncdbesti - vreo 35 de kilo-
metri la nord de Bucuresti. Masa mare a soldatilor suportd
drumul destul de bine, dar sunt destui slabi si, extenuati, care
cad in drum sub povara ranitei. Vreo 200 au fost adunati de
ambulante ... De alifel sunt senini fi canta mars, La unele
companii e cor in toata legea. Ofiterii mi se par deuotati cei
mai multi, am udzut locotenerui ducdnd ranitele si pustile
soldatilor obositi, ...
La Tancab sti am dormit noaptea fi ne-am asezat prin

cas le tara nesti. Eu dormeam in aceeasi camera cu cofoneful
cu care rna imprietenisem. [Fost ata~at rnilitar Ia Roma 10
ani lade ell a copiat 0 rnultime de doeumente privitoa-
re la istoria noastra din Arhive1e de la Vatican.] A doua
sora dupa ee ne-am culcat, pe fa ora 11 Vi soseste un auto-
mobil trimis so duea pe colonel La Cartierul general de fa Co-
;0 . Colonelul pleaca cam ingrijorat fi se intoarce fa ora 2,
cu st ca trebuie sa ne intoarcem inapoi, fiind nevoie de
o maneura spre sud ... Cheamd maiorii fi sund alarma fa ora
- fixand pentru 5 plecarea ... Impachetare repede fi fa 5
pleaci revimentul. ..
ars greu, lung, pe eiildura vreo 25 kilometri pand la
comuna Afomafi unde ajungem la 12. Ludm masa fa aren-
dasul mosiei boieresti eu colonelul, cdruia ii cer voie sa plec
C1l 0 trdsurd La Bucuresti care este la vreo 20 kilometri,
)
im-
preund cu Geni cdruia ii trebuie niste bocanci noi. Colone-
lul admite si ne dam intdlnire pentru a doua zi fa comuna
Budesti.
-J
lntorsi acasd murdari - inspdimdntdm pe cei dimprejur;
ludm baia suuerand, dormim si marti dimineata plecdm cu
trdsura regimentului LaBudesti. Aici, dupd cdteua scene ne-
pldcute pe care Leam in urma situatiei mele de sofdat fora
grad, din partea ceLorcare nu md cunosc, mi se spune ca re-
gimentul nostru uafi dus cu automobilele la Olteniia. Luam
deci drumul Oltenitei pe Laora 1si plecdm inainte.
, 23 august. Pe drum la vreo 10 kilometri de 01-.

Marti,
tenita ne ajunge in urmd automobilul colonelului care ne ".
cu el. Ajungem la Olteniia fi mergem direct in port. Aici mat
multi ofiteri, soldati, marinari. 0 atmosfera cam tristd. Fete
ingrijorate, oameni cam zdpdcifi, activitate pUfina, cei dim-
prejur au mai mult 0 atitudine de contemplatie fi privesc tn-
88
grijorafi spre malul celdlalt de La Turtucaia. Ni se spune cd

ieri s-au dat 10 atacuri buLgarejti, care au fost respinse, cd
situatia e grava Ji cd inainte de ameazi a fost 0 panicd intre
soldaiii nostri. In vremea asta e 0 canonadd puternicd, arti-
leria grea germana trage ji rdspund bateriile noastre. Pe la
ora 4 vedem grupuri de soldati cobordnd de pe creastd spre
Dundre. 0 scend de panicd. Ii spun colonelului Vladescu sii
trecem dincolo cu 0 salupi: si sa potoLim sperietura. Colone-
lul admite, ne imbarcdm inca cu vreo doi-trei si trecem. Lo-1
vim in dreapta ji in stdnga, strigdm fi soldatii se opresc. Erau

vreo doud companii din Reg. 76. Cdnd i-am oprit ji le spu-
nem ca trebuie sa se intoarcd apoi, apare de dupa 0 ddlmi:
locot-colonelul regimentului - unul cu numele Marinescu't?
- cdruia Vladescu ii zice cu rdceald:
- Domnule ofifer adund-ti oamenii si du-te Laatac ...
Locot-colonelul, un individ scurt si indesat, cam [enat, plea-
cd inapoi cu trupa. Sunt convins ca a fugit ...
Ne intoarcem inapoi. M-a deprimat scena... Mi-au ful-
gerat multe prin minte ... M-am gandit 0 clipd, nu cumva
uirtutile militare ye care le atribuiam noi soldatilor nostri
erau 0 iluzie? .. In acest timp obserudm cu Vladescu un ofi-
fer de la Reg. 76 umbldnd razna prin port. Era un subLoco-
tenent. ColoneluL VLddescu tl cheamd Lael:
- Ce umbli pe-aici? Sub!. (era de rezerud) se zap dceste.
Colonelul if ia de spate, ii rupe treseLefi cheamd un sergent
de La companie din Reg. 80: Sergent, ia-l pe ticalosul dsta,
pune-i ranita in spate, sa mearga inaintea ta si dacd vezi cd
dd un pas inapoi, impuscd-l din ordinuL meu ...
Pe La ora [Iipsa in text] soseste coLonelul Anghelescu'?',
agbiotantul regelui. Eneruat, p alid, imi spune cd Turtucaia
152 Marinescu, locorenent-colonel in Regirnenrul 80 infanterie.

~5.3 Anghelescu, colonel, aghiorantul regelui Ferdinand pani la rnoarrea acestu-
lao
poate cddea in doud ceasuri. Vorbeftela telefon cu generaLul

Teodorescu!"din Turtucaia fi pe urmd mai Linif tit pUfin ne
spune cd trebuie sa soseascd 0 divizie de-a noastrd de La Si-
listra sd-i jlancheze pe bulgari.
Cu singurul slep care era la indemdnd [se poate inch].
pui deci cu ce Incetineala penibila se face a rransporrul]
se mai imbarcd doud batalioane din Reg. 2 de grdniceri. Tree
Dundrea cdntdnd. Ajunsi dincolo sunt imediat pornifi la
atac, auzim in amurg goarnele fi strigatullor: Ura ... ))155
Jurnalullui Octavian Goga se terrnina aici. Sunt no-
tate intamplarile, rrairile zilelor dintre 11 august ~i 23 au-
gust 1916. Zilele cele mai hotaratoare pentru soarta Ro-
rnaniei in anii primului razboi mondial.
"A treia zi - isi
, continua amintirile Cella Delavrancea
- inainte de dejun am auzit 0 sonerie prelunga la intrare.
Am fugit sa deschid. Zarisem un chipiu. Goga, in usa, ga-
faia. Ochii n-aveau privire, uniforma era patata, mainile
tremurau. Tata a iesit din birou. «Ce ai pafit Goga?». SL1-
bise ca dupa 0 boala, Pielea fetei parea 0 hartie alba mo-
totolita, L-am asezat
, in salon, intr-un fotoliu. Mama 156 i-a
adus un pahar de yin si , pesmeti." Si-a revenit incet. Nu as-
cultase sfatul tatalui nostru. S-a lasat arnagit de doi loco-
renenti, care trebuiau sa treaca la Turtucaia 157 si, a coborat
cu ei, in barca. Dupa cateva minute a inceput un tir seri-
os, asupra lor, de pe malul celalalt. Goga i~i rnarturisea
154 Teodorescu, general, a fosr unul din cornandanrii armarei rornane LaTurru-
cara.
155 ,,Magazin istoric", loco cit., p. 23.
156 Maria,
~ soria lui Barbu Srefmescu
) , Delavrancea.
157 Inrarnplarea a tacur ca O. Goga sa inralneasci la Turtucaia 0 recenta cuno~-
tinra, ofiter al arrnatei rornane, dpiranul Aureliu Schiffieers, comandantu~
vederei .Lr. Calinescu" care ii scrisese 0 scrisoare La 10 augusr 1916, ,~de~l
foarre obosir de incordara veghe pe care 0 desfisuram pe Dunare de atata wnp,
putin rnai Lavale de granip bulgara" (vezi M. m. O. G., Cora 0-662).
90
.. .
groaza cu 0 sinceritate de copil. A putut sa vada departe,

macelul orb unde moartea dobora, indiferenta, ~i pe ro-
mini si pe bulgari. «Fum, urlete, clampanitul mitraliere-
lor se lmprastiau in vazduh. Auzeam litera zed, zzz, baza-
ind deasupra mea ~i pe urrna «Heese» in apa, Dunarea pa-
rea piscata de ~an~ari enormi, in jurul nostru. Barcagiul-
soldat striga la mine «Aplecati-va!». Ne inchinam cu totii
si carid, in fine, am acostat pe parnantul nostru, n-aveam
cu torii, decat notiuni sirnpliste despre existenta, Eram in
viata, Sl asta n-avea cuvant, C1 numai cucerrucie muta ca-
• \oJ • "... • "" 'I,.J
tre Dumnezeu. M -am urcat in primul tren care pleca ~i

am venit direct la dumneata» sfar~i cu tremur in glas Goga.
Apoi adresandu-se mamii: «Sa rna iertati ca sunt murdar
~i ingrozit inca" de ce am vazut». Tata, langa el, il batea
u~or pe urnar. Intreba cu angoasa crescanda in glas: «Ei
sunt mai numerosi ca noi?» Goga dadu din cap cu triste-
te
, adaugand: «Si , foarte bine inarrnati, pe cand noi ... cu-
)
rajul nostru indrazner, vioiciunea inteligenta, li surprind

la inceput, dar pe urrna i~i dau seama ca n-avem arme
bune, nene Barbule, ~i pot sa casapeasca in voie 0 armata
intreaga». Goga izbucni intr-un plans amar. Tata se tacu-
se palid. Se ridica brusc si spuse eu violenta: «Ma due acum
la Bratianu cu tine, asa , cum esti
, murdar si , disperat». Goga
ceru sa se spele pe rnaini ~i la pleeare rna privi cu atata du-
iosie incat am simtit ea laerimile mele ureau pe obraji din
radacinile vietii
, lui". 158
Pe cand Octavian Goga se afla la Turtueaia, Nieolae
Filipescu - desi, isi traia ehinuit de boala ultimele zile - se
)
in teresa de soarta tribunului Unirii, repetand eu obstina-

tie: "Inteleg ca patriotismullui sa-l impinga pe front. Dar
ce n u in teleg este ca domnii de la Marele Cartier, care
oplosesc atatea lichele prin birouri, sa il lase pe Goga in-
tr-un punct expus.
158 Cella Delavrancea, op. cit., p. 453.
91
DR. GHEORGHB 1. BODEA
Goga e 0 podoaba a nearnului: In nici 0 inirna de poet

n-a vibrat cu rnai multa intensirate rornanisrnul de pretu-
tindeni ... ~i nici un alr vel'S nu se apropie mai rnulr de
inirna rornanisrnului ... Cand se va scrie isroria framanta-
rilor noastre narionale, poezia lui Goga va personifica ide-
ea narionala, In fonna ei cea mai subiirna ... Ce resurse ad-
mirabile pentru Mare1e Cartier de a inrrebuinra pe Gaga
ca un sustinator al rnoralului soldarului, In clipele de re-
, ... Cand soldatul roman va f obligat sa sada,
striste , ca si
,
eel din Occident, chinuit zile ~i nopri In transee, ce recan-
forrant moral daca i s-ar putea trimite cateva versuri oca-
zionale, de-ale lui Goga, care sa tie sus inimile ... In lac de
cine stie ce frazeologie searbada a vreunui Farfuride de la
conlan d ament " .
Dupa cateva zile, printre ultime1e ganduri ale lui Ni-
colae Filipescu: "Goga e tot In infernul de la Turtucaia?
Daca 11pierdem Bratianu nu va avea macar satisfacria sa
se fi scapar de un adversar politic ... caci Gaga poet s-a
nascut ~i poet va muri! Nu i-ar fi stat niciodata In caLea
marrapazlacurilor lui politice! De altjel Goga ar fi un rd-
tacit si un mediocru in politics [s.n, G. I. B.] ...
Cat nu va avea eI de cantat, pentru slavirea unirii noas-
tre ~i pentru alinarea tuturor durerilor cu care vom plati
aceasta unire". 59J
Revenirea lui Octavian Goga de la Turtucaia este con-

sernnata ~i de Nicolae Iorga, care locuia tot La Hotel Re-
gal, pe acelasi coridor. In odaia lui de la Hotel Regal din
Bucuresti, "am vazut intrand ca 0 fur tuna pe domnul Goga,
In uniforrna de soldat, care-rni vorbea cu ochii pe care-i
face cand e vorba de un lucru mare, de grozaviile de iad,
de «Ifernullui Dante» pe care de la Oltenita, 11 vazuse la
N. Polizu-Micsunesri, Nicolae Filipescu, Insemnari(J914-1916), Bucure~ri,
159
1937, p. 250-256.
92
Turtucaia. Cu iuteala fulgeratoare a concluziilor sale, ace-

la care nu ronsimtea inca de atunci safie numai un mare poet
[s.n. G. 1. B.] imi declara ca de acum nu mai e nimic de
~acut - 0 stiam
fC:l , din gura lui inca de la rascoalele taranesti
, "
dupa care au urmat cunoscutele negocieri ardelene cu Kris-
toffyl60 ministrul de Interne al Ungariei - ~i ca rarnane,
acum cand nu mai era celalalt refugiu, decat revolutia. Da,
revolutia ... Cum nu mi-arn atribuit niciodata un rol in-
)
tr-o prefacere a~a de grozava, ill-am rnultamit sa raspund:

«Eu sunt batrin: fa-o d-ta ~i eu voi privi la dansa». Peste
cateva zile criza de desperare trecuse; pe strazile Bucures-
tilor cu un pas in urrna, dl. Octavian Goga intovarasea pe
Nicolae Filipescu, care nu spusese niciodata ca rnantuirea
sta in tr-o revolutie, desi el ar fi putut s-o conduca" .161
Ce s-a intimplat in continuare cu Octavian Goga?
Ne-o spune tot 1. G. Duca in memoriile sale: "Cind s-a
inapoiat [Octavian Goga de la Turtucaia - n.n. G. 1. B.J
am pus piciorul in prag, l-am retras de la regiment ~i l-am
luat cu mine la Cenzura. Pregatearn tocmai scoaterea unei
foi oficiale pentru soldati, l-am rugat deci sa se ocupe de
ea. Venea zilnic la mine, vorbeam, povestea fel ~i chipuri
de lucruri, era foarte interesant. ..
Vintila Bratianu facuse netagaduit 0 greseala, oricum
Goga, mai ales in acele momente, era un simbol ~i trebu-
ia tratat ca atare. Sunt sigur si azi cd de Laacest nenorocit in-
cident a pornit dusmania Lui impotriva frafilor Brdtianu si,
in genere, a Partidului Liberal, dusmanie care s-a manijestat
dupa armistitiu atdt de viu fi care s-a mai domolit abia mai
tdrziu, cdnd printr-un concurs intreg de imprejurdri i-a fost
dat lui lonel Brdtianu sa ajute pe Goga in realizarea unora
l60 Kristoffy lozse/, politician maghiar, ministru inainte de primul razboi mon-
dial.
l61 N. Iorga, Orizonturile meLe. 0 viafd de om Clfa cum a fost, Editura Minerva,
Bucure~ti, 1976, p. 486-487.
93
_ ....
-
It,Y' re. in stie, dacd Vintild
I {i ti t rul d. Rdzbo: i-ar fi uo ...
ropi . d: partidul-nafionallib _
U1i din Ardeal. poate oi p . v ~
rp 'Pi In to Ii n de part'" d.
1 1')1, i d.parte. ate a-
11 t'[ ... . .. I B]"
. . 162
ai P ntru aldati'
r nir a de la T~r-
w rut Ia Bucuresri, ub
.u" nUll! re saptamanale
1 16. In rnorivatia apa-
ldatii nostri de pe front

J J
a ci a le aduca vesti , rava-

, si
ea limuriri ,i faturi de ale vie-
n it 'iil -' pre stirea tuturor .
. in J care' aptamana deocamda-
daca va cere trebuinta. J
ai une al tirii
;'
rornanesti
" lsi vor da
"-i a u a . rfel prin ul lor de re-
r i ji u bratul 1 r 1"r ho-
ti I ,P #
94
()( r VI N (,00 . \.RONIC. It'L UNO VIlEMI rRAl
, 1- ..
tre Locuc;tcanu'l'- etc; de f p nucleul pe c r 11 v 1
n i. nu pe<;te rnult. la z.i rul de fron Romanul.
(). (Jog.1 <1publica in cele u ~ numere ,1 J Z
o tllsi/nr l.-ltc un arricol str"b"' ut e en i en ul n
drago<\fcl de rar.i (Regele si regina, ifltte salbatice). on-
tinua Stl Ft.,' rro nicarul zil lor pe care it traia cu intensitate,
In rirn p ce Octavian luer 1 Bucure en ru
ria Gazrte! ostasilor. fratele lui, E en, e i c- 1 r-
rucaia. Illpt~lnd pe p" m ~ntul dobr g'. eu In-
edite din arh iva poetului ' den i r rii d
1 r doi trari in acele ile le Inc pu ului d [ Uln" 19l .
9 s ptembri ct vi n .., g pri un bil tel
t a reptat , avand urrna torul t nul g .
o it de pe frontul obroge n eu v it
ci i 0 cri r fr t lui v., p v
tr bui a-i pr ur ti. u 1 c in
a th 1 v. ... fi
d [ rin
U t
r .rn.
r .
Ib' I)etre L oc teanu 1 -1 1 ):ziari~c i nit r. upa l 1 ,pentru urt

[i,mp, c are 1· u .u -ri ziarul "It rnani ", irnpr una eu tin i Eugen
Joga.
IIJK M. m. ). ., ca -
95
- t.
Ma duc ca voluntar, in regimentul 80. Am luat part

la dezastrul de la Turtucaia. Am vazut capul de pod, far~
pod ~i macelarirea soldatilor nostri din pricina rU9inoasei
nepriceperi a unui comandant de trista memorie. Eram la
Oltenira. Vedeam peste Dunare, Bulgaria, stand sus si rna.
celarind pe bietii soldati rornani care cuprinsi de panica,
parte din ei se aruncau la intamplare In Dunare, parte din
ei, i~i legau dovleci pe solduri ca sa poata inota, iar cate-
va rnii de sol dati s-au aruncat in slep, dar nepu rand su-
porta greutatea lor, s-a scufundat.
o biata farrfara incerca zadarnic sa reinalre inimile si
sa reintareasca trupurile sangerande ale soldarilor, Impr~-
sionantul La Arme cantat in rnacelul de la Turtucaia, pa-
rea un prohod, un trist mar~ funebru.
o scena irnpresionanta:
Un cal a trecut inot Dunarea. Malul nostru, fiind Insa
inalt si, cu trepte, bietul animal nu si-a
, putut salva viata.
,
~i-a proptit doar capul de mal, rn-a privit fix in ochi, a in-
ceput sa necheze ca ~i cum imi cerea ajutor, 9i dreptulla
viata ~i, apoi nernaiputand intrunta valul, valull-a luat cu
dansul ducandu-l pe Dunare in jos ...
Am fost ranit la Arabaz, ~i transportat la spitalul din
Fetesti, 0 schija de obuz imi sraramase cotul rnanei drep-
teo Am lasat acolo 42 de bucati, din oase1e cotul ui rneu".
De la spitalul din Fetesti, Eugen Goga, probabil cu aju-
torul fratelui sau Octavian, este adus la Bucuresti la spita-
lul Coltea, In acele zile de septembrie, intr-o rnarti, acela~~
cunoscut cu sernnatura greu lizibila ii scrie un bilefellUl
Octavian Goga, pe un imprirnar cu antetul "Grand Hotel
Continental Bucuresti, Telegrama", cu urrnatorul text: "Vi~
de la spitalul Col tea unde am vazut un baiat de La rara ~J
am Intrebat ~ide fratele dumitale. Toma 169 se pregarea sa-l
169 Toma !onescu, frarele lui Take Ionescu, medic, profesor, chirurg.
•
panseze. De acolo am fost la Nicu F. [ilipescu] apoi la Ho-

tel Regal unde fusesi - ~i apoi aci unde iarasi ai fost. Toa-
te zilele acestea le-am petrecut la spital de aceea nu am scris
nimic astazi asemenea rna due insa as, dori sa te vad cat de
putin. N u co nsimti a trece pe la Capsa un de dejunez ~i
unde voi fi pana la 2 1,4. Avem atatea de vorbit" .170
In aceste zile, un prieten allui Octavian Goga, sublo-
cotenentul Mihail M. Condrus, din Regimentul 16 art i-
lerie, Bateria 4, Divizia X, Corpul 5, aflat pe front Ii scrie
Poetului pe 0 carte postala rnilitara: "Draga Tavi. Am ci-
tit de Eugen ca a fost ranit. De adresa ta nu stiu nimica
dar incerc aci [redactia Epoca de pe Calea Victoriei - n.n.
G. I. B.] sper ca Congopol!" va fi a~a de dragu~ sa iti dea
c. P: Am fost ca si voi foarte rnahnit de moartea Sefului
[Nicolae Filipescu, mort in acele zile - n.n. G. 1. B.] ~i in
veselia cu care mergem in fata dusrnanului, fruntea mi s-a
incretit, si nu cred ca veselia imi va reveni pana ce nu vom
)
vedea Romania asa )

cum a visat-o Filipescu si
»
noi toti, Mare
bucurie mi-ar face cateva randuri de ale tale spunandu-rni
cum te afli ~i daca Eugen s-a vindecat. Ce face Taslauanu
)
si toti prieteni [iJ nostri. Eu sunt sanatos si sper ca dupa
) ) )
victorie daca .... cel de sus va voi ne vom irnbratisa frati, din) )
aceiasi) tara.
)
Irnbratisari
»»
fratesti. Condrus") .172
Din Bucuresti, )
odata cu complicatiile
»
operationale mi-
litare, in stare grava, Eugen Goga este retras la un spital
din Iasi.
,
La 40 de zile dupa in trarea triurnfala in Transilvania,
trupele rornane se gaseau din nou pe crestele Carpatilor
(dar in retragere), iar in decembrie 1916 frontul se stabi-
l70 M. m. O. G., Cota 0-1558.

l71" Gongopol Constantin, ziarist, prim-redactor la gazeta lui N. Filipescu "Epo-
ca .
172 Condrus Mihail M., persoana neidentificara.
97
lea pe linia Iortificata Focsani - Narnoloasa - Galati. 01-

tenia, Muntenia ~i Dobrogea au ramas ocupate de puteri-
le centrale (Germania, Austro- Ungaria, Bulgaria).
Desigur, interventia Rornaniei a avut efecte benefice
asupra Antantei. 40 de Divizii, 0 forTa considerabila pen-
tru acele timpuri, au fost dislocate de pe alte fron turi si
aruncate irnpotriva noului beligerant. Armatele Antant~i
s-au putut astfel odihni ~i regrupa. Apoi, pierderile pure.
rilor centrale ~i ale aliarilor lor au fost rnari.T) parte a ar-
matei lor fusese distrusa, 0 alta era istovita, In sfarsit,
, Ro-
mania nu era scoasa din lupta ~i inamicul trebuia sa pas-
treze pe frontul roman un numar insernnat de forte care
erau astfel sustrase altor fronturi. "Dar - scria C. Kirites- ,
cu - rezultatul campaniei rornane de patru luni ~i juma-
tate [e yorba de prima faza a razboiului] n-a corespuns nici
asteptarilor Aliatilor, nici temerilor adversarului". l73
Un prim bilant al perioadei august-noiembrie 1916
este ceea ce in parlamentul francez a fost caracterizat drept
"Tragedia Rornaniei" ~i se exprirna astfel in cifre: 50.000
de morti, 80.000 raniti, 110.000 de prizonieri. Tragic bi-
lant.,
173 Ion Bulei, 1916. Zile de uard, Editura Eminescu, 1978, p. 232-233.
98
CAPITOLUL III: "FARAMITURI DINTR-O PRABU~IRE"
[urnal politic: 17noiembrie - 26 decembrie 1916

Eiramituri dintr-o prdbusire a aparut in foiletonul Re-
vistei de Istorie fi teorie literard, XXXVI, 1988, nr. 1-2 ~i
3-4, dupa 0 dactilograma comunicata de dr. Ion Dodu Ba-
lan, care asigura ~i aparatul critic.
Acelasi Ion Dodu Balan publica in volumul Octavian
Goga. Precursori, Editura Minerva, Bucuresti, 1989, tex-
tul (cu unele omisiuni firesti , in conditiile cenzurii de
)
atunci) Fardmituri dintr-o prabusire, specificand in prefa-

ta
, volumului:
"Goga incepe, la Iasi, in ziua de 17 noiembrie a anu-
lui 1916, jurnalul intim, intitulat Fdrdmituri dintr-o prd-
busire, jurnal pe care-l tine pana la 26 decembrie a acelu-
iasi, an. Redactat intr-un bloc notes de buzunar, format
9/16 em., pe 47 de file cu patratele, dintre care 39 cu ere-
ionul si 8 cu cerneala neagra: manuscrisul inedit, ce se afld
in posesia noastrd [s.n. G. 1. B.], mai contine 0 pagina pe
care este norata adresa: Raveica Pop N. Nat in Bordo-Iu-
seni [probabil Borgojosent - Josenii Bargaului, cornuna
mijlocie rornaneasca - n.n. G. 1. B.] (Bistrita) iar dede-
subt: Plutonierul Vasile Popp - care mi-a Iasat 800 franci
cand a plecat pe carnpul de lupta".
In legatura cu posesia lui Ion Dodu Balan a acestui
manuscris Goga, si a multor altora, trebuie specificat ca
in ~impul vietii V~turiei Goga, fondul documentar "Oc-
ravran Goga" de la Ciucea a fost in atentia a numerosi oa-
99
_ -~....
_.")It n ,=
meni de lirere, istorici literati etc., printre care s-au nu-

rnarar: Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, George Ivascu, Per-
pessicius, loan ~erb, Petre Pascu, Alexandru Husar, I. D.
Balan, M. Beniuc, Ion Banuta, , Aurel Millea, Ion Brad ,
Mihai ~ora, Mircea Deac, Mircea Zaciu, Aurel Rau, Ion
Chinezu, Tudor Vianu, Mircea Popa, Tiberiu Utan, Bar-
bu Brezianu, Alexandru Hodos, Mihnea Gheorghiu, Ius-
tin Iliesiu,
, D. Ciurezu, V Fanache, 1. Oarcasu, Paul An-
ghel, Ion Miclea, Domokos Samuel, lorga Jordan, Milita
Petrascu,
, Mihai Cafita, s.a.
, '
Textul a mai fost publicat sub titlul "Fiiriimituri din-
tr-o prabu/ire. [urnal politic: 17 nov. - 26 dec. 1916" in
volumul: "Octavian Goga. FIorile tacerii", Edirie ingriji-
ta de Mircea Cenusa, Editura Balgrad - Alba Iulia, 1998,
p. 145-158, fara adnotari sau note stiintifice.
Dupa promitatoarea of ens iva in Transilvania incepe
toamna "patimirii noastre" cand - rnai cu seama din vina
Aliarilor care nu si-au tinut angajamentele luate prin Tra-
tatul de alianta de a porni concomitent cu rornanii puter-
nice ofensive la Salonic si , in Galitia,
, lasand Romania sin-
gura in fata Puterilor Centrale - armata rornana e nevoi-
ta sa se retraga in Moldova.
Retragerea armatei, exodul refugiarilor pe pamantul
Moldovei
. libere cunosc scene de eroica rezistenta, In calea
invadatorilor, cu sfa~ietoarea panorama a drarnaricului cor-
tegiu aI bejenitilor,
Printre bejeniti se afla §i Octavian Goga Impreuna cu
o parte din familia sa, cu prietenii ~i bunii cunoscuti. De-
ocamdara, la 7 octombrie 1916 (vineri) aflat inca In Bu-
curesti, primeste 0 scrisoare din partea prietenului Tilici
loanid aflat pe front: .Daca ai sti de ce folos irni sun t scri-
sorile tale nu rna indoiesc ca irni vei scrie rnai des.
Eu nu pot scrie de aid - n-am ceo
100
Generalul nostru - corect, entuziast, priceput ~i mun-

C itor a st , iut sa transmita toate calitatile
, lui diviziei intre-
gi - nu este s.old~t de.la noi, c~re sa nu-si cunoasca gene-
ralui ~i datona IUl - slngur tara control va sta la postullui
pana la moarte.
Nenorocirea este ca trupele formate aici ni le ia me-
reu pentru nevoile de aiurea. Toate luptele de aici au avut
loc fa~a de trupe superioare in numar, ~i niciodata n-am
pierdut un pas, din contra am castigat, conform insa or-
dinelor de sus am reluat vechile pozitii. Scrie-mi mult ~i
detailat: Cine cornanda? Cine este la statui major? Prin
incapaeitatea lor suntem siliti sa dam lupta acolo unde vor
nerntii, in loc sa alegem noi locul, caci suntem superiori
in nurnar pe frontul de nord.
Ce este in Dobrogea? Ca~i Rusi sunt in ~ara ~i unde
sunt? Pe aici nu stirn nimic - pierde cateva ore pentru
mine si , lamureste-ma.
,
Am credinta , forma ca: daca nemtii " n-au reusit in de-
ruta cauzata de generalul Popovici - nu vor mai intra in
tarji - trupele noastre cu foarte purina bunavointa din par-
tea eomandantului sunt imbatabile, am convingerea (din
eele vazute) ca daca ofiteri ~i trupa au fugit e numai din
cauza cornandanrilor superiori. De ce nu fug ai nostri?
Sunt aceiasi soldati, singuri, cate doi (din propria lor in i-
tiativa) sa reped la mitraliera inarnica".
Bejenia in Moldova in insemndrile intime ale lui

Octavian Goga (Nov.-Dec. 1916)
La inceputul toamnei 1916, Hortensia Goga se afla
la Sibiu cu par in tii ~i sora Lucia. In fata primejdiei tru-
pelor de ocupatie, familia Cosma trece muntii , se re-
fugiaza la Cal imariesti unde aveau 0 mica proprietate.
De aici, Partenie Cosma eu sotia , si
, fiicele, Hortensia
lor
~i Lucia, pleaca la Bucuresti, in data de 12 oetombrie

1916.174
Guvernul roman s-a refugiat la Iasi in ziua de 12 no-
, iembrie 1916. Deci, Octavian Goga, [mpreuna eu ea~iva
apropiati au putut ajunge, descumpaniti, in bejenie la Ia~i,
cu 0 zi-doua mai inainte.
Despre aceste zile, Onisifor Ghibu noteaza in memo-
riile sale:
"inainte de a cidea Bucurestiui in mana inamicului,
noi, refugiarii arde1eni, a trebuit sa ne ingrijim a ne pune
viata la adaposr ~i a nu cadea prizonieri. Am pornit spre
o alta pribegie, in Moldova [... ].
Goga a plecat inaintea mea din Bucuresti Hindea fra-
tele lui fusese gray ranit in razboi ~i se gasea evaeuat la
Iasi; indata ce a aflat vestea respectiva, el ~ pleeat in Mol-
dova, lasandu-~i insa familia in Bucuresti. Intre tirnp, eva-
cuarea a devenit urgenta, astfel incat a trelruit sa-rni iau
familia si, Impreuna cu familia lui Goga sa plecarn spre
lasi. , a lui Goga dinaintea plecarii
" Gratie unei interventii,
sale din Bucuresri, ni s-a creat posibilitatea de a calatori
in conditii, relativ bunisoare
, [... ].
La Iasi, I-am lntalnit pe Goga foarte indurerat, atat de
soarta fratelui sau cat si , de soarta tarii,
, care intrase intr-o
faza despre care nimeni nu mai putea sti ce peripetii va
mai Intalni in viitorul apropiat.
Goga era gazduit la un vechi prieten comun al nostru,
profesorul loan Paul, (1857-1926), ardelean asezat de mul-
ta vreme Ia Iasi, mOf de origine din satul Podeni, un ex-
celent profesor ~i un foarte bun patriot. Paul a adaposrit
in casa sa pe Goga ~i pe Delavrancea, tot timpul cat aces-
174 Ion Itu, Lucia Cosma. Destinul unei artiste, Editura Muzicala, 1976, P:
84.
102
tia au stat la Ia~i". 175 [Barb~ Delavrancea, dupa cateva sap-

tamani, s-a retras la Vaslui - n.n. G. 1. B.].
In aceasta perioada mama lui Octavian Goga, Aurelia,
era deportata la .Sopron .in Un?~~ia, singura rarnasa i~ Ra-
sinari fiind bunica Mana Izdratla Bratu, de 96 de aru, co-
ple~ita de toate vicisitudinil~ vi~~ii. Al~e rude, fa~i~ii pri-
etene, cunoscure, s-au refugiat fie trecand Carpatii In Ro-
mania fie retragandu-se din calea frontului, spre Apus.
Despre cei din urrna, Lucian Blaga noteaza (octombrie
1916): "Din cale-afara apasatoare era la Oradea atmosfe-
ra - sub alt raport - ~i anume politic. Intelectualii rornani
refugiati aici din diferi te regi uni ale Transilvaniei, si inde-
osebi din Sibiu, erau tin uti sub observatie la fiecare pas.
Venise la Oradea ~i verisoara mea [Veturia Muresan casa-
rorita Triteanu - n.n. G. 1. B.] [care] incerca sa se adapte-
ze la noile conditii, si , izbutea mai lesne dccat oricine" .176
Data sigura a sosirii lui Octavian Goga la Iasi nu 0 cu-
noastern. Cert este ca la 17 noiembrie 1916 incepe sa scrie
jurnalul intim intitulat Fdrdmituri dintr-o prdb usire.
Jurnal politic: 17 nov.-26 dec. 1916.
,,17 Nov. (1916)

Scriu in pripa acest titlu deasupra rdndurilor ee vor veni ...
Nu gasesc altul pentru dezastrul dinaintea mea ... Nici nu
stiu dacd voi fi in stare in spovedaniile astea sa arune baremi
cdte ceva pe hdrtie ... Le incep acum, probabil insd peste ea-
teva zile, coplesit de toropeala generald, am sa las eondeiul
La 0 parte, desi imi dau seama ca unul dintre oamenii mari
ai neamului ar fi acela, care ar putea serie pe hdrtie, limpe-
17S Onisifor Ghibu, Amintiri despre Octauian Goga, cu 21 de scrisoriale lui, in

Luceararul, nr. 10, 1943.
176 L . Bl .
ucian aga, Hronicul si cdntecul udrstelor, Edirura Tineretului, 1965, p.
191. )
103
DR, GHEORGHE 1. BODEA
de sifara nici 0 exagerare, ce-i vazura ochii in biata pard rn:

mdneascd ...
Va sa zica la Iasi
, ...
Bucurestii, acum dupa trei luni de rdzboi, e aninat de-
un fir de par, evacuat, dezorganizat, parasit de lume, aftep-
tam sa cadd in toatd ziua ... Iasul, ticsit de fugarii din ca-
pitald, se zbate sd-i hrdneascd. fur imprejur sefrdmantd mul-
timea de bdjenari, striga, se agitd, cautd camere ... Pe fife,
cu toate astea, nu vezi intiparita tragedia praudlirii unui po-
por. Aceleasi femei usurele, aceleasi glume curente la politi-
cieni. Note de cinism, 0 uniuersald lasitate, ofiperi cu duiu-
mul pe strdzi fard sdfi uazu: frontul, ajunsi de batjocura Ru-
silor, cocote de la Bucuresti cu obrazul spoit. Un spirit de re-
nuntare, 0 pregatire pentru fuga mai departe. Critica pe toa-
til linia, inactiune
, absolute ...
Tara
, de secdturi, ,tara minora, cazuta rusinos
, La exame-
nul de capacitate in fafa Europei ... Aici ne-au adus politi-
cienii ordinari, hotii ,
imbrouizati
T,
astdzi in moralisti,
"
minis-
trii care s-au udndut 0 viafa intreagd, deputapi contraban-
disti
, ...
Am maimutdrit occidentul, ne-am spoit la repezeald 0
fafada, amdgindu-ne ca dupa ea, avem aceleasi rosturi fi noi
ca si oamenii ciuilizati ... Acum fatada a crdtiat
J , J T si in urma
J
ei ni s-a dczualuit dincolo de paravan eel mai murdar colt

de orient putred ...
Brdtienii, mici negustori sectari, gireazd cu numele lor
falimentul public. .. Va mai avea atdta putere furnicarul
acesta nenorocit, sd-i mature cdndua, cu toatd ,sleahta de ban-
diti si 0"edinari care misund in umbra? Cine stie; nu-mi vine
J , J
sa cred ca generafia noastrd morbidd de astdzi va mai fi ca-

pabila de-un val de repulsiune morale.
Niciodatd n-am crezut ca-n suflet mi se poate acumula
atdta dispret, cat simt astdzi pentru lumea de-aici pusa la
I04
OCTAVIAN GOGA, CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
nte. Nu ne prabu~im niei de numdrul dusmanului, niei

fideru armamentuL Lui, b oa l a f7
0 avem in sUJ"et,e/I,
0 ept.demi
ernie in- /I
[ricosatd de meningita morala. Tara in eare un Mortun e mi-

nistru ) /lL d e partl .d, eu
de interne 1/77 , un afa-zLS.s Poreu 178 sta:p
eondueatori simpli de hoti La drumul mare, trebuie sa ajun-
ga La marginea frapastie~ ..
Sa vedem ziua de maine ee aduee ...
Stiri si zvonuri pretutindeni, Jara temei ... S-ar pdrea cd
guv;rnul: barometrul panieei tuturor~, "" vine.~nea LaI~~i179.
Sa uedem, sa vedem ... Eu ered puttn, tar altii nu mal ered
deloc ...
Fragment dintr-o conuersatie eu generaluL Constanti-
nescu''", fratele Porcului, zis Naie Minciuna. Vorba lui mer-
gand in tren:
«Trebuia sa ajungem aeolo unde suntem, fiindea eorup-
tia e baza aeestei tari. Toti Jura, in zadar striga bietul Ale-
eu ... ».
Astea le spunea Naie Minciuna, general Lapartea seden-
tara, seos la pensie pentru hotii, tmbogatit La repezeald, iar
Aleeu este Porcul, strasnicul Pore, tipul rezumativ al situa-
tiei, care, din avoeat de prouincie, a ajuns astazi multimili-
onar ... - Bietu' Aleeu ...
177 Vasile G. Mortun (1860-1919): ziarist, membru in conducerea Partidului

Social- Democrat, primul deputat socialist (1888). In 1899 a trecut cu "gene-
rosii" in Partidul Liberal. De mai multe ori rninistru in 1907-1916, ultima
oara rninistru de interne (ianuarie 1914 - decembrie 1916), in guvernullibe-
ral condus de 1. 1. C. Bratianu.
178 AI. C. Constantinescu-Porcu (1859-1926): membru al Partidului National
Liberal, ajungand un membru influent al conducerii acestuia. Minis~ru de
Agricultllra ~i Domenii, de Interne.
179 Guvernul roman s-a refugiat de la Bucuresti la Iasi in data de 25 noiembrie
1916. ) ,
180 Constantlneseu,
' N'leo La e (Nae), general, frarele lui Al. C. Constantinescu-
Porcu.
105
18 Nov. (1916)
Comunicatul spune ca luptele se dau la Glavacioc, 0 10-
calitate in Vfafca, fa 40 kif[ometri] de Bucuresti'!", Dupa
toate semnele, orasulueselal neutralitdtii va trece sub stapd_
nirea nemtilor. Un vaf de optimism care revine rna face sa
mai credintr-a scdpare, desi toate elementele dejudecata ara-
ta limpede deruta. Armata e in descompunere. urmdnd pil.
da i'J.tregiisocietdti cu moralul nul.
In fafa tragicului dezastru - aici apatia se mentine, Pia-
fa Unirii, cu agfomerafia ei - nu-ti da aspectul unor zile de
ingropare, oamenii sefreaca unul de altul linistiii, aproape
senini. Pe fa colturi trece cdte un milionar proaspat, avdnd
aerul cd epreocupat de soarta farii ... Probabil iJiface pla-
nul unde sa gaseascaun colt de siguranfa mai confortabilii.
Germanofilii tidied capul... Cei care vin de la Bucurefti
spun ca Marghifoman182 oprefte lumea acolo «pe rdspunde-
rea» lui. Panica a facut un om al zilei din acest cameleon
imbecil - unul din figurife tipice ale politicianismului din
Romania - cu toatd aparenfa manierelor occidentale supra-
puse pe-un scdrbosfond balcanic. El primeste acum, elfagd-
duieste, el calmeazdlumea alarmatd. Totulpe socoteala nem-
tilor pe cari ii afteapta. Guuernul, fireste, priueste lin iftit
manevra asta, ia ,si el mdsuri administrative, introducdnd
filogermani cunoscuti in [unctii publice pe cari sd-i lase fa
Bucuresti, inlesnind astJef opera de organizare nemteascs.
181 La Glavacioc, armata romans a repurtat 0 vrernelnici victorie impotriva

invadarorilor germani.
182 Marghiloman, Alexandru (1854-1925): unul din conducatorii panid~~!
Conservaror, de mal mulre ori ministru inrre 1888-1914, partizan al intra~lI
Rornaniei 111 razboi, alaturi de puterile centrale. Prim-ministru sub ocupap~
germans (martie-octornbrie 1918), a semnat cu Germania pacea de la B~c~re~n
(24 aprilie / 7 mai 1918). Guvernul Marghiloman nu a fost "ins~1t~U.~de
nernti" (cum s-a crezut), ci adus de comun acord cu factorii politici ai raw, la
5 / 18 rnartie 1918 penrru a face fafii unor imprejurari grele, impuse.
106
Astfel. cea m ai injricosata catastroja a neamului se urzeste

intr-o atmoSfera de calm, cu constiirua limpede si rationald
a guvernului.
De aceea, intr-o asemenea conjiguratie morala, nu mai
e nimic de astept at, Conducatorii tarii au luat toate rndsu-
rile neamului.
Guvernul n-a venit inca La Iasi, afara de Costinescu'P
si PorumbescuJ84. Va veni maine insa, pecetluind astie] cu
prezenta lui p rdbusirea Munteniei.
in vremea asta, a cdrei expresie n-o gasim decdt in De-
bacle a lui Zola, - rusii tree palcuri pe sub ochii nostri, ha-
ulind cu cdntecele lor, fara ca sd-si poata ascunde 0 linie de
dispret-la adresa noastrd ...
19 Nov. (1916)
Ce vis lung si stupid ... Toata noaptea am udzut ocupa-
rea Bucurestilor ... Nemti pe strdzi, muzici militare, [oto-
grafi, Carp185-Stere186, trupe bavareze pe Calea Victoriei ...
Ce cosmar, md dor toate ineheieturile - si cdnd te gandeJti
cd poate numai 24 de ore i-a avansat visul realitatii.
183 CostinescuEmil (1844-1921): economist, om politic liberal, deputat, mi-

nistru fara portofoliu dupa remanierea din 12 decembrie 1916-1917, dupa ce
a fost ministru de Finante (1902-1904 , 1907-1910, 1914-1916).
)
184 Porumbescu Emanoil, ministru de Externe (1 ianuarie 1914 - decembrie

1916) in guvernul 1. 1. C. Bratianu,
185 PetreP Carp (1837-1918), fosrul scf al gruparii polirice a junimistilor (dupa
1871) si al Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru si
) )
prim-rninistru al Romaniei (1900-1901, 1910-1912), era cunoscut pentru

pozitia sa potrivnica unui razboi a Rornaniei cu Puterile Centrale, pe care le
credea invincibile, si alaruri de Rusia tarista, de ale carei intentii li era tearna.
) ) )
186 Constantin Stere (1880-1936): om politic) profesor, scriitor. A intemeiat

impreuna cu Garabet Ibraileanu - in 1906 - Viata Romdneasca la Iasi, fiind
unul din teoreticienii poporanismului in literatud. In timpul prirnului razboi
mondial, a fost considerat drept colaborationist al ocupantilor Puterilor Cen-
rrale.
107
Si-n vremea asta noi stdm la Iasi,facem provizii pentru

iarnd, discutdm inainte fi laJockey Club Rusu Abrudeanu!"?
[oacd cdrt: ...
«Jesuis l'empire a lafin de la decadence»- spune in so-
netullui celebru Verlaine,- ce sa spunem noi, cari inmor-
mdntdm sfdrfitul unui inceput? ..
Sdraculpopa [Vasile Lucaci] ... leri l-am vdzut fi pe el...
Vechealui manie nu l-aparasit nici acum... Mi-a bdtut prin
c»«eamul unei casesi , m-a oprit... Era in sedintd si-aici, cu
J J J
presedintele Ligii din Bucuresti refugiat, si cu presediniel»

sectiei din lasi... discutau cesafo·ca cu re+ugiatii ardeleni si
" )'" J J
planuiat; 0 audientd la Costinescu... .

Aici ne intdlnim, parinte Lucaci'" ... Bietulom s-a ui-
tat la mine pldngand ...
Pe drum, cum mergeam aldturi, imi spunea cd se gan-
deste sa plece in America, s-aducd emigranti din Ardeal. ..
Langa consulatul rusescse salutd cu un om mare fi mi-l pre-
zintd: Priniul Gagarin,primul secretarde legati«. .. Un in-
diuid, tdiat pared din bucati enorme de lemn, se uitd la noi
cu un Jel de bonomie impasibili:... La 0 aluzie a mea cd ne
gasim la Iasi, Rusul zdmbeste nu fora oarecare dispret fi ne
spune cd Iasul e mai p itorescdecdt Bucurestii.
M-am despartitplictisit de acest muscal, mare, cdldu fi
indelicat. Simboliza pentru moment toatd politica ruseascd,
inceatd,lara sporfi indiferenta la durerile celor mici.
Mi-au venit in minte cuvintele cinice spuse de Maiores-
CU/89 deundzi la Bucuresti: «- Muntenia sub nemti, Dobro-
, J
187 Ion Russu-Abrudeanu (1870-1934): ziarist ~i publicist, mai intai la Tribuna

din Sibiu, iar din 1890 la Bucuresti, la Timpul, Adevdruf, Conservatorul, buna
cunostinci
, , de-a lui Octavian Goga.
188 VasileLucaci (1852-192): preot, scriitor ~i om politic. A rnilitat pentru
drepturile nationale
, ale romanilor si
,." desavarsirea unitatii nationale.
, Condam-
nat principal in Procesul Memorandului si.ln alte procese polirice. E cunoscut
in isrorie sub nume1e de .Leul de la Sisesti".
,, ,
189 TituMaiorescu (1840-1917): critic lirerar, estetician, membru al Acaderni-
roB
gea sub buLgari, MoLdova sub rusi», Doamne, acesta sa fie

ideaLuL nationaL?
Seara. Ultima licarire de sperantd. Comunicatul anun-
ta lupteLe La Comana, 20 kilo(merri] de Bucuresti. Intr-un
'coLtLa GLavacioc un mic succes:cdteua sute de prizonieri. Di-
fe:ite zuonuri, ca de obicei alarmante, prea optimiste sau
prea rele. Conuersatii de teLefonar anunta ca situatia s-ar fi
imbunatatit putin. Intre alte uesti, a circulat si zvonul ca
Gen. ILiescu190 s-ar fi sinucis. Oamenii ueniti din Bucuresti
spun ca Laingroparea lui Zatu [?] lume din popor scuipa co-
voarele de la groapa lui.
Intr-o conuersatie de -0 ora cu Posdeioslei'?' mi-a spus cd
Brdtianu a pus totdeauna La 0 parte chestiunea prizonieri-
lor rorndni din Rusia, de care s-a dezinteresat. Rusul a fost
foarte amabil, dar p drea cam dezamdgit de noi ...
Fermo't" mi-a spus ca Take Ionescu'i" a dat scrisori de
recornandatie lui Fagure194 Ji Honigman'?', cei doi [ericiti
irati, cari astdzi, posesorii unui milion, pleacd in strdindta-
teo Ei vor reprezenta cauza noastrd (Ardealul pe mana lui
Honigman!).
ei Romarie, m inistru ~i prim ministru (1912-1914). Convins d. puterile
centrale vor castiga razboiul, rarnane credincios poliricii de bune relatii cu
Tripla Alianta.
190 Iliescu Dimitrie (Misu), general, secretar ~eneralla Ministerul Razboiului
(1914-1916), subsef al Marelui Stat Major al Armatei (1916-1917).
191 Corect Poklevski-Koziell Stanislas) ministrul Rusiei in Romania in perioada
primului razboi mondial.
l n Fermo 1., ziarist, aderent al lui Take Ionescu, redactor la ziarul Romania,
apoi la ziarul UniversuLlui O. Goga.

193 Take Ionescu (1858-1922): om politic preeminent, mare orator, parlarnen-
tar, conducatoru] Partidului Conservator-Democrat (din 1908), rninistru de
Interne ~i Externe (1812-1914), prim-ministru (1921-1922). Sustine politica
de orientare spre Franta, milireaza pentru inrrarea Rornaniei in razboi alaturi
de puterile Anrantei.
194 Fagure Emil, pseudonimul ziaristului evreu Samuel Honigman.
195 Honigman, magnat de presa bucurestean, Iratele lui Samuel.
r09
R. H ORGH 1. BOD A
G ntilul Tt l d schid. drumul la Briand'96 Ii Sir Edu-

ard
I . m 1 a 0 112 ni
r formeze Romania de maine!,
Rom 111 nl111J i i a id. alului...
L t d. till fa 111i de noapte cdnd stau singur in
i TIL fribnd1Zt nu pot crede in saloanele Bucu-
it politi i nismului venal, cetatea de carton, a sa-

dui lib ral si-a ta ismului libertin trebuie sii cadd ...
20 OfJ.(1916)
entin incd onurile de imbundtdtire
, a situatiei
, .
inistrul Anehelescu'" a uenit azi-noapte, spune cd genera-
lu Pr. sa1l199 care comandd armata din fota Bucurestilor, ar
fi declarat cd suntem in superioritate de numdr Ji cd 80 de
fll ise la sutd a em sa iesim biruitori. De alta parte, se spu-
ne cil Rusii au luat oftnsiva pe frontul Moldovei Ji in Do-
brogea untie ar fi ocupat Constania-Cernauoda ...
Aegri somnia vanti'-()()nici 0 putere nu md poate face sa
cred cil organismul nostru bolnau sepoate insdndtosi de azi pe
maine ,si cd societatea care a toleratpe-un Mortun
, ministru
mai poate fi capabild de-un eftrt in fora clipei supreme ...
I'" Aristid« Briand (l862-] 35), om politic francez, de 11 ori prim-mini tru,
I urear al Prerniului abel. Ini iaror al pacrului Kellog-Briand §i al crearii
bl cului P -Europ.
1'-' ir Edward Guy, viconte de FalJodon (1862-1933): politician lib ral bri-
tanic, mini rru d xterne (1905-1916), eu rol important in realizarea riplei
1n el en (Amant .
, AJ1ght!LJ/:u(AJlgr/tscu) onstantin (l869-,19~8~: d_?Ctor,.ministru.!i~eral in nu-
m ro guverne, a condus depanamenrele rnva~anrulU1, ulrurii ~1 ulr lor.
199 Prezan Constantin (1861-1943): maresal, academician (1923). A cornandat
arm N-a de rd august- epternbrie 1916), apoi grupul de armata din
d In rirnpul baraliil r de la Neajlov ~iArges,
,.Al'gri somnia uana" (Ni j 0 purere nu rna poate face a cred a organi '~ul
no tIubolnav pooLeIn anaro~j de azi pe maine. Vezi Ars Poetica, 7, Horapu).
IIO
OCT VfAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITS
Sa vedern, maine s-aLege...

a nota interesantd care ldmureste sufletul imbecil al gu-
vernului. lntre putinele mdsuri luate in [at« inuaziei nem-
testi se remarcd numirea unor cunoscuti germanofiLi in dife-
'rite posturi. Se organizeazd, va sii zica, uiata pentru nemti.
Astfel a fost n u mit Lupu Kostake'?', deLegatsecretar general
al ministerului de interne.
lrueleg sa mori, dar sa te inteleg) inainte cu uiermii cari
te vor mdnca, asta rJ-O poate concepe decdt capul Lui VintiLa
~. JI) J
B rattanu~ - ...
21 nov. ( 1916)
ComunicatuPOJ de astdzi ar indreptiui oarecum speran-
tele de rnai bine. Se spune ca am bdtut 0 divizie turcd si gro-
~ul armatei germano-bulgare pe Neajlou-Glavacioc .
e uorbeste insd de retragerea noastrd spre Titu .
o noud contributie pentru psibologia un or oameni con-
ducatori ai ,tdrii.
Drsoara Falcoianu/'", sositd azi imi spune cd fiind La
D-na Cezianu'"? a venit Gr. Cansacuzino'"; care le-a zis sa
nu fie triste:
lUI Lupu Kostake. Nicolae, om politic con ervat r ( arpi r), l gira Iini terul
d Int rn de la Bucuresti ub ocupatia militara Puteril r C( ntr .le (1916-
1918).
ZO! Brdtianu VintiLa, I. C. (1 67-19 0): inginer, mini rru d razboi, pial
rnaterialului de razboi (1916-191 ) in gu ernul liberal ondu de fr r .le U W
1. l. . ran nu. reatorul p liti ii liberale .prin n i in ine".

!U\ ani rul "\ n ral al marei R m ine mit a p rio i muni te, d
obicei cu un ton mai ptimi t decf t itu tia reala fr nrului, p .ntru a intari
moralul p pulariei .
.!U'I Falcoianu Alexandra, veris ara primara a Elenei are u, dupa 1918 e-
crerara parri ulara la Paris.
!U'i Doamn 'ezianu ( e i nu), otia lui nst ntin Dinu Cezianu, m mbru
rnarcant 1 Parridului t n ervat r, diplomat de cariera.
10 antacuzino Grigore Gh., m mbru in orniterul executiv al Partidului
on rvat r, mini tru al m rtului in guvernul Marghiloman.
III
«- Mai asteptaii incd cdteua zile, au sd vie nerntii la Bu-

curesti, uom lumina orasul a giorno, veti avea mu zicd mili-
) ) ;
tara, veri avea teatru ... »,

«- Cdnd l-am vdzut pe acest cioclu, mi-am flcut baga-
jul fi am plecat», - a incbeiat D'-soara Fdlcoianu.
lata oamenii cari la 1916 sunt descendentii familiilor
boieresti din tara!...
) )
Viata la Bucuresti se organizeazd inainte pentru primi-

rea nemtilor. Prefect de politie alost numit generalul Musta-
td207, cunoscutul germanofil cumpdrat de nemti in timp de
pace, toate ministerele isi au delegatii 100 Marghiloman este
omul zilei, Carp, Maiorescu, Stere sunt cu totii in asteptare.
Reteta de duplicitate a guvernului imoral de pe vremea
neutralitdtii se mentine si-acum in rdzboi. - Mdsuri si lase
) )) ) )
fi absurde, fiindcd prin intrarea cuceritorului se introduce 0

noud ordine de drept, care nu va tine seamd de nici una din
rdnduielile celui inuins.
Dovedim insd inca 0 datd cd suntem un popor minor, ni-
mic din bdrbdtia Belgiei sau Serbiei in fota Catastrofei ...
22 (noiembrie 1916)
A sosit fi ziua grozavd.
A cdzut Bucurestii. )
Armata noastrd a Jost bdtutd. Guuernul s-a refugiat la

lasi.
,
M-am inselat in poporul meu. Nu l-am cunoscut. Am
fost orb, nu l-am udzut, nu l-am inteles.208
De-acum, striuiti de dispretul lumii fi de sila de noi in-
sine , sa ne tdram inainte cdt vom mai putea ...
)
207 Mustatd, general, comandantul Diviziei de cavalerie in razboiul balcanic

(1913), cunoscur germanofil. A rarnas in Bucuresri in 1916. .
2.08 Notate in vilroarea evenimentelor rragice din noiembrie 1916, aceste apre-
cieri ale lui Oc.ta~ian Go~~ "" se r:fe.ra ~a~opo:ulroman,ci la oamenii polirici
ai momentului. Incapabili, imorali ~1 tradarori. '
112
Sodoma fi Gomora e aici ...

De ce nu rnd chiarnd Honigman ca sa imit si eu pe strd-
mosul Lot fi sa pLec, fara sa mai priuesc inapoi ...
[In aceste pagini de jurnal, Octavian Goga l~i expri-

rna ingrijorarea, neputinta, furia, revolta impotriva stari-
lor de fapt pe care le traieste la Iasi, in refugiu.
Si totusi ... poczia nu-l tradeaza,
In aces~e zile poetul a~terne pe hattie urrnatoarele ver-
sun:
,,22 Nov. 1916
«Carbunii cdnd ti-or arde-n uatrd
)
in nopti de ani tdrzii fi goi,

Tu stand La lespedea de piatrd
Sa te gandefti c-am ars fi noi.
lar cdnd din ochii de jdratic

Vor tresdri scdntei-scdntei -
Sa stii ca uisul meu sdlb atic
)
S-a mai aprins odatd-n ei» ".J
23 (noiembrie 1916)
Agonia e mai lunga. Bucurestii n-a fost inca ocupat de
nemti. S-a uorbit la telefon cu Capitala. Comunicatul spu-
ne cd armata se gasefte la est si sud-est de Bucuresti. Milita-
reste se zice cd e virtual ocupat. Armata noastrd e in retra-
gere pe tot Jrontul in drum spre linia Focsani-Galati. Valea
Prahovei 0 p drdsim. S-au distrus de cdtre engleji toate son-
dele fi distildriile de petrol, angajandu-se cu despiigubirile
de vreo 600 milioane Franta fi Anglia. Din cercurileguver-
nului transpira ca tot se mai sperd 0 apdrare a Bucurestilor.
De la asta ar depinde soarta gen. Iliescu, care ar fi sacrificat
numai in cazul cdnd nu s-ar putea apara Bucurestii. Guver-
113
nul a amdnat descbiderea camerelor, din nou, pana la 9 dec. J
contrar Constitutiei, care nu prevede propagarea dec/it prin

decret regal. - Se spune ca aceastd amdnare are de scop ca in
acest timp guvernul sa-fi asigure majoritatea. Tofi vorbesc cd
mijlocul de acaparare de care uzeazd guvernul este inlesni-
r_._ea
creditului pentru deputati, ca sa poatd pleca in Rusia.
Intre altele se spune ca guvernul va flgadui 0 desddunare ge-
nerald a particularilor dupa rdzboi ...
In acest timp la Bucuresti, cata vreme este inca stapanit
de noi, se organizeazd uiata pentru primirea nemtilor. Cu-
noscutii germanofili stau in capitald, ca delegafi ai guver-
nului. Marghiloman fi-a deschis registrele partidului fi ope-
reazd sub ochii guvernului, Jagaduind protectie in puterea
lui de prieten al nemtilor. Stere, in uniforma de colonel ro-
man, rdmdne la Bucuresti , ,si asteaotd
,T nemtii
, ...
Orice om cu minte se intreabd: Cdnd s-a mai udzut un-
deva 0 catastrofd nationald organizatd pe seama dusmanu-
lui de cdtre insusi guvernul farii? Ideea cea mai elementard
a suueranitdtii de stat roman reJuza astJel de aranjamente
pe seama inamicului, care, ocupdnd capitala ta, in puterea
lui de cuceritor, le va nesocoti pe dc-a-ntregul, investind tot
teritoriul cucerit cu atributiile firefti ale suueranitdtii lui.
De ce atunci numirea generalului Mustard ca prefect de
poliiie, a acestui om cumpdrat de nemti, neutralizat in ar-
mata tocmai din pricina udnzdrii lui? De ce nu sunt ares-
taii exponentii principali ai curentului germanofil - de ce se
ingaduie propaganda 100 care ne acopere de rusine in fofa
noastrd, iar in fofa aliatilor stdrneste neincredere si-o foarte
fireasca [end morald?
De ce? .. Fiindcd sepastreaza linia de consecuentd a aces-
tui guvern cu suflete meschine de negustori cari nu pot avea
o linie dreaptd, cari, fi pentru vreme de rdzboi, acum, cdnd
ne gasim la marginea prapastiei, uzeazd de aceleasi retete ale
114
neutralitafii imorale, care n-a avut alta busold decdt dupLi-

citatea ...
in astfel de imprejurdri - unui om care vede prdudlirea,
care-si da seama cd propaganda [ilogermana, care ne sapa
exist;nfa, nu e stdnjenitd de guvernul sLabsau neintelegator
_ unui om cu mintea limpede nu-i ramdne decdt sa apeleze
La ambasada Rusiei, in aLe cdrei mdini suntem acum si care
singura ne mai poate scdpa de nemti, - sa faca apel ca Ru-
sia sa indeplineasca aceastd purijicare, cerdnd guvernuLui
nostru in mod categoric stdrp irea radicald a propagandei
nemtesti
, , ...
Cdt despre Mortun sau Porcu, cine dracu poate a~tepta
ceva de la ei? Te pomenesti ca si astazi, in fiecare Luna Lazi
intdi. i1i trag in reguLa Leafa in marci de LaBerLin...
Ceafalta parte a monedei ca sa ne vedem limpede si sa
privim mai bine si-n sujletuL din Ardeal, nenorocit si dezo-
rientat ...
Sfetea'?', librarul din Bucuresti, refugiat aici, il vad pe
stradd:
«- Ce-i cu Cosbuc?
,
-A rdmas fa Bucuresti
, ... »,
Va sa zicd nici Cosbuc n-a inteles ca trebuie sa prefere
un drum aLpribegiei in [aia umiLirii nemtesti.
«Poetul tdrdnirnii», care de doi ani n-a avut un singur
accent pentru starea de La noi, std acum Liniftit ca orice ba-
can si asteap u: trupele din Brandemburg in piata teatru-
lui210 •••
209 Sjetea Constantin (1864-1924): renumit librar ~i editor din Bucuresti,
cumnatullui George Cosbuc, care era casatorit cu sora librarului, Elena. C.
Sfetea este editorul revistei vatra, redactata de George Cosbuc, loan Slavici ~i
1. L. Caragiale (ianuarie 1894 - august 1896).
210 G. Cosbuc la acea data era zdrobit de moartea fiului sau Alexandru (noiem-
brie...191 5)., unicul copil. Batran ~i bolnav, poetul se retrasese cu totul in sine,
rupand once legatura cu societatea. Ramanerea sa in Bucurestiul ocupat nu
115
Sa fie,..un reflexpostum al ardelenismului coplesit de respect

in fafa «Imparatului», sau safie un caz simplu de ramolire a
unui om lipsit de orice rdsunet in fafa durerilor publice?
Nu stiu; in orice caz, Cosbuc e, prin activitatea lui, 0 fi-
gura reprezentatiud {i din atitudinea lui se poate descifra ten
Jenomen sufletesc al uremii {i al societdtii ...
24 (Nov. 1916)
o lunga conuersatie cu Duca211• Ne-am reudzut fa pala-
tul mitropolitului de-aici. Trei ministrii
, sunt instalati " aici
el cu Vintila Brdtianu si Mortun ... Discutia cu Duca, de
" J
doua ceasuri, a fost linistitd si resemnatd, ca de obicei. imi

explicd cum prevederile lui s-au realizat ... Tragedia care pla-
neazd peste capul nostru n-a putut smulge in doua ceasuri
accente mai puternice. I-am ardtat toate nemultumirile cari
ndualesc asupra guvernului, manifesta oarecari temeri, de
atitudinea opozitiei, cdnd insa i-am spus cd fi in partidul
lor uad oameni care isi , atiseazd
':/", amdrdciunea, Duca mi-a
rdspuns cu un Jel de calm:
(~- Nu-i nimic, am facut pontajul. .. ».
In acest rdspuns grabnic, inuoluntar. se comprimd toatd
conceptia [anariotd de politicianism a acestor oameni, cari
{i in situatia actuald nu au alte retete, decdt acapararea in-
divizilor prin favoruri fi terorizdri - simplu santa] electoral
- mijloace vechi {i uzate cari au adus tara aici, la marginea
abisului ...
in sjdrfit, am udzut ca generalul Iliescu e pe cale sa fie
sacrificat ... Am iesit de la Duca cu convingerea cd deruta
militara e perfect secondatd de cea politicd.
esre nicidecum 0 dovada de germanofilism, dupa cum insinueaza O. Goga,
nu desrul de informar. De aIrfel G. Cosbuc, a si
, murit in 1918.
211 DucaI G. (1879-1933): fruntas al Partidului National Liberal, minisrrul
Culrelor si Instructiunii publice in guvernulliberal (1914-1916). Atitudinea
critics a lui 0', Coga fara de el va f consranra ~i viceversa.
116
30 Nov. (1916)
Vreme de 6 zile n-am scris nimic. Bucure~tii si Ploiestii
au cdeut; Cu toate cd deruta mi se p drea ineuitabila, totusi
laptul inlocuind ipo.te~a, m-a ~demoralizat si m-a aruncat
intr-o stare de p aralizie morala, de care sufera azi toata lu-
mea de aici.
Nemtii, au intrat in Bucuresti la 28 noiembrie. Zi sinis-
ira, va ramane in istorie ca 0 aniuersare a unui biet popor
aruncat prada pe mana botilor si inconstientilor. Se uorbeste
ca parasirea Bucurestilor se datoreste faptului ea divizia eo-
mandata de generalul Socecu"? n-a fost dusd in lupta - si mul-
timea care ar vrea sa aibii 0 sanctiune morala pentru pdcat -
~pune ca gen. Socecu (strain de origine) ar fi fost impuscat.
Ocuparea Capitalei rdrnasd pe mana sinedriului [?J ger-
manofil adunat acolo sub ochii si probabil cu inuoirea gu-
vernului, n-a zguduit cu 0 putere deosebita lumea de-aici.
Nici poporul, nici figurile de politieieni refugiati la Iafi, nu
le-am udzut simtind cu vreo reaciiune mai puternica groaz-
nica catastrojd. E ceva straniu in toatd [iinia noastra, niei
uointd, nici reuoltd, suntem poporul eel mai nepregatit poli-
ticeste si cu nivelul moral eel mai scazut. Nu ne-am putut
ridica inca ca natie la conceptia unui ideal politic, care sa
v 1\
ne stapaneasca nerutt iZ sa ne agzte.

V ••• "'" •
Nu este nici 0 putere de tresdrire, niei un gand de pe-

deapsd, nici 0 reuoltd a moralului palmuit. Politicienii ve-
nali si tariinimea flamanda nu pot sustine credinta intr-o
idee. Neam bolnav fara ureme, cu un trecut trist, aproape
lara istorie, cu 0 alcdtuire socials nenorocita, cu 0 clasd con-
ducatoare in care s-au amestecat 0 multime
, de elemente strd-
212Socecu Alexandru, general; se pare d. informatia lui O. Goga referitoare la

aceasra faza a luptelor nu este exacta, Gen. Socec~ a fost degradat in februarie
19~1~ l.~Ia~i, invinuit de gen. Prezan ca i~i parasise postul de lupta in timpul
apararu Bucurestiului
, .
117
ine, hotdrdt nu suntem un popor rdzboinic. 17npulsurile uech;

de vitejie mai rdsar pe ici pe colope la soldatii smulsi din ta-
rdnime, dar nefiind susiinute de-o conducere priceputd ;au
indrdzneatd, raman lara rezu Itat. Piramida noastrd sociaLa
e morbidd - varful bolnau de sijilis, temelia de pelagrd. A
trebuit acest cataclism ca sa crape mincinoasa Jatadd occi-
den tala, ca sa vedem in dosul ei...
Intr-o asemenea situatie tragica, cu elementele de-aici,
nefiind 0 tara de opinie publica, sau de libertate constitufi-
onald, nu se asteaptd nimeni fa vreo schimbare de politica
internd. Guuernul, care in Franta ar fi cdzut din primeLe
zile, si t11 Italia ar fi [ost asasinat, e tot atdt de sigur la 10-
cul lui. Ministrii, instalati prin case bunicele, ifi mentin ve-
chea inactiune, guvernul nu segandelte nici la retragere, nici
la remaniere. Se mentine , Porumbartc'" la externe, un biet
imbecil ramolit, care probabil nici astdzi nu stie ca nemtii
sunt la Craiova. Brdtianu cu fratii lui) feJul unui angrenaj
de exploatare a multimei, pastreaza si mai departe rdsp un-.
derea. Nu cred ca uafi pedepsit acum, dar istoria va stigma-
tiza odatd obrazul acestui om uinouat, meschin dictator ori-
ental, inconjurat de eunuci politici Ii de slugi pdcdtoase. Ori-
cat de euidentd catastroja, el nu se retrage,fiindcd isi dd sea-
ma cd 0 cddere astdzi ar echivala cu 0 ingropdciune. De ace-
ea, ndddjduind intr-o imbundtdsire a situaiiei cu ajutorul
rusilor, se cramponeazd de guvern Ii asteaptd ...
A laltd ieri, la 28 Nov., a [ost aniversarea ludrii Plevnei.
Dupd treizeci de ani, pe urma noului examen in fota mortii,
o serbdm cu Dobrogea ruptd, cu Muntenia ocupatd fi cu ar-
mata zdrentuitd. Nici nu sepoate inchipui un certificat mai
real al guverndrii de trei decenii, decdt aceastd stare sinistra.
Regele Carol, exploatatorul egoist al sldbiciunilor romdnesti -
fi politicianismuf ford suflet - sa rdspunda in fofa istoriei ...
213 De fapt Porumbescu Emanoil.
Toate vejtile ne aratd cd armata noastrd e in disolutie,

decimata si strivita. Din Ialomita pdna La Buzdu, se retra-
ge necontenit. Se uorbeste cd vor rdmdnea numai patru di-
vizii pe front r va fi inLocui~~ cu rUJ~i.Ma~i, greoi, mdtd-
bslosi si lati In spate, soldatii Tarului curg tntr-una, ca un
puh~i 'enorm de barbari. Rdndurile lor masiue, carele, pri-
virile lor, iti dau 0 impresie penibild, cdnd vezi alaturi de ei
strecurdndu-se ostasi de-ai nostri, timizi si anemici, atinsi
parca de jtizie. .. D_eunaz~ am oprit un rus si i-am dat ti-
gari. Mi-a multurnit romaneste. Era basarabean.
La intrebarea dacd-i moldouean mi-a riispuns: da. Mi-a
:n
spus insd cd v.orb~jte [i r~sejte, = aja e ai «ghine», ~~ aJa
Yin toate car/lle fl scrisorile. Se uita cu dispret la soldatii nOJ-
tri si-mi povestea cu multd mdndrie: «- Numai noi si ger-
manii ne batem bine. Mergem acum pe moldavschi front, in
locul rumdnilor cd rumdnii au fugit ... »,
Admirabile impresii, [rumoasa constiinta de rasa... -
Saracul vis al unitdtii noastre ...
)
Primar al Bucurestilor se spune ca ar fi ovreiul Ilie Ber-

couici, un bancher. La Craiova ejidanul Mendel, LaPitesti
altul, Beligrddeanu. Sunt prosti nemtii, ar trebui sa puie ro-
rndni cu nume istorice, s-ar giisi doar atdiia ...
Dar opozitia, ceface in aceste zile de teribil dezastru? Cdnd
nu-si pregatejte pasapoartele, discutd. Obisnuita uorbdrie de
pe vremea neutralitaiii s-a reluat. La fostul ministru conser-
vator Greceanu:" - un om cinstit Ji simplu - «Actiunea na-
tionald» se aduni: din nou. Acelasi ceai, aceleasi injuraturi
sterpe. Popa Lucaci, in /runte, la 0 masd cu 0 coala de hdrtie,
are ins em nata ordinea discutiilor
, ,si ordinea oratorilor...
GreceanuDimitrie (Miticd) (1860-1921): avocat ~iom politic, parlamentar,

214.
rnuusrru, membru in Corniterul Consultativ al Partidului Conservator. Intre

1914-1916 ca adept politic allui Nicolae Filipescu a fost printre fruntasii
antantofililor. '
Toti au argumente de spus, [razelese umfla, retorica zbar-

ndie defiintatii, intretaiatd ae intreruperile nenorocitului
Mdndrescu/'? - fi prost si maladiv - «Am sa fac eu ceva cu
ardelenii mei»..
E atdta potriueala intre acesti burghezi si intre mame-
lucii guvernului, aceeasi croiald, acelasi diapazon moral. Nu
uad intre ei nici conspiratori, nici rdsturndtori ai vechiului
putregai ...
Iorga, ex-apostolul multimii, devenit bland animal do-
mestic, a inceput sii-fi scoatd gazeta216. Scrie articole cu Kai-
serul fi cu Hindenburg. In scbimb, nici 0 uorbi; de criticd la
adresa guvernului care-lpatroneaza ... 0 deplorabild «demi-
vierge» politicd aceastd Jigura de retor riisuflat, care- si men-
tine numai virginitatea anatomicd, celelalte le face toate fi
primeste, ,si cadouri ...
CurieruL guvernuLui, omuL care trebuie sa indulceascd
lumea, sii convingii partizan ii, siifacii pe siretul fi sa prega-
teascii echilibrul este Duca, care se inudrteste pe la toti ...
Ce rol urdt fi La ce varstii a luat .acest omuso r asupra
Lui!... La 35 de ani in alte tiiri oamenii politici se gasesc inca
in perioada ideaLismuLui vizionar ...
Are sii ajungii departe tdndrul Laufburscb"? in tara ro-
maneasca ...
Il '"'
. 1 Dec. (1916)
in Piata
, Unirii am viizut silueta Lui Delaurancea/!". A
venit fi el de La VasLuisii vadii ce mai este... Suflet bun, an-
tipolitic ca totdeauna.
215 Mdndrescu Simion (1868-1947): profesor universitar, lingvist ~i folclorist
specializat in germanistici. A militat pentru cauza unitatii nationale.
216 Este yorba de Neamul Romdnesc. Atitudinea lui O. Goga fari de Nicolae
Iorga este subiec~ivi, ~~rtand pecetea un or mai vechi diferente de vederi care
se vor perpetua ~1 pe vutor,
217 Laufbursch = baiat de pravalie, comisionar, curier (In lb. gerrnana).
218 Delaurancea Barbu (1858-1918): orator, scriitor, deputat, membru in Co-

mitetul Consultativ al Partidului Conservator, ministru, academician.
120
.._..- .
[mpreuna ne~am dus la..C~stinescu, sd-i uorbim, sa-l in-

irebiim. sa ne plangem. Batranul cu [ata de patriarh l-am
gasit obosit, descu raja t. Reumatic si zdrobit fizicefte, abia
mai pastreaza i~ ochi. veche__ali~arire.f~reata..'.
Ne-a spus ca nu r=
daca macar ala la IaF ne vom opri...
S-a plans de rusi cari se miscd incet, a amintit de marea
presiune nemieasca l~ C!ituz, unde =:
nu .merg desi sunt
in tara peste 400 mit fl generalul Leschitzki'" s-a instalat
la Roman cu un scut [?] de Rege al Poloniei, cu peste 120 de
adjutanti. Mi-~ spus .ca suntem cu totul in mdinile lor si cd
tezaurul Biincii Nationale l-am transportat la Moscoua?".
Ne-a vorbit cu oarecare multurnire ca, in sfarfit, dupii repe-
tatele lui insistente, Bratianu, rdmdndnd de asia data sin-
gur in Consiliul de Ministri, l-a sacrificat pe generalul Ili-
escu, avand sa fie inlocuit cu Presan. La obseruatia mea ca
guvernul nu lucreazd si cd Bratianu pare inexistent, mi-a
rdspuns: «- Mai bine ar fi sa nu existe» ... A ardtat lupta lui
indelungata cu Bratianu, care i s-a plans de opozitia ce i-o
face, zicdndu-i: « Un om am fi eu in minister si acela e con-
tra mea» ...
Vizita la Costinescu ne-a lasat 0 impresie de darapana-
reo Se piirea ca mosneagul dsta schiop si hodorogit reprezin-
219 Leschitzlei, general rus.
220 Problema tezaurului romanesc transportat la Moscova preocupa pe tori
factorii raspunzatori rornani. Prin conventia din 14/27 decembrie 1916 s-a
transferat la Moscova prima parte a tezaurului: 314.5~80.456lei in aur ~igiu-
vaerurile Reginei, evaluate in epoca la 7.000.000 lei. In luna iulie 1917, situ-
aria frontului agravandu-se, s-a mai trirnis al doilea transport al tezaurului:
1.600.000 lei (din care 600.000 in aur), manuscrise ale Arhivelor Starului ~i
ale Academiei Rornane, rablouri din Pinacoreca Statului. Dupa cum noteaza
C ..Ki.ri~escu (in "Istoria razboiului pentru reintregirea Rornaniei", Editura
~utnpfica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989, voL II, p. 203): "Tezaurul roman
~e la ~oscova a fost luat in primire de guvernul rus eu proces-verbal in regu-
la - I:n~ care el se obliga sa-l pastreze ~i sa-l inapoieze, transportandu-l in
Roman~a - sub garan~ia onoarei sale ~i cu girul puterilor aliate". Odiseea te-
zaurului romanesr de la Moscova continua ~idupa 90 de ani!
121
ta ~n s~mbo! al intregului sistem de politica liberala. Negus-

torta ajunsa la Jaliment ...
Ca sa dejileze Romania poliiicd in detaliu inaintea noas-
trd, am udeut si pe Take Ionescu. - Acelasi om pripit, cu trei-
zeci de solutii pe minut, aceeasi neobositate usoard. Ne-a spus
ca Germania a flcut propuneri de pace, cd se uorbeste de ca-
derea cabinetului Briand si ca Lloyd George2} ar fi venit in
AngLia in Locul LuiAsquitfl22 - lucru care l-ar btecura, fiin-
du-i amic personal. Cu Brdtianu, zice, nu poate face nici 0
in{elegere, fiindcd acesta i-a declarat ca nu cedeaz.i la nici 0
presiune, nici internd, nici externd fi ca nu e dispus sa faca
o remaniere ministeriald, decdt in cazul cdnd in parlament
nu s-ar ivi din partea partidului conservator nici 0 nota dis-
cordantd. La intrebarea mea de ce nu scoate mdcar ziarul La
Roumanie, mi-a zis mai intdi ca n-are bani, al doilea ca nu
vrea safie cenzurat de Duca. Ne-a spus cd are sa ia cuvdn-
tul La deschiderea Camerei, sa spuie tot, si-apoi sa piece in
strdindtate, unde crede cd-si poate servi tara mai bine ...
o
conuersatie de 0 [umdtate de ceas cu Take Ionescu are
aproape 0 vaLoare strategicd in imprejurdrile de astdzi. Cu-
uintele, aprecierile, judecdtile fi sufletuL acestui om fost mi-
nistru fi iar ministru, toate au darul sa justifice, prin priz-
ma politicianismului romdnesc, deruta noastrd militara ...
Astazi, consjatuire a majoritdtii sub prezidentia lui Bra-
tianu. Intrunirea s-a desfofurat in caLmul traditional, men-
tindndu-se ca totdeauna spiritul ierarbic fi toatd puterea de
sugestiune a fefuLui. Brdtianu a apdrat pe Iliescu, a spus ca
121 Lloyd George, David conte de Dwfor (1863-1945): om politic britanic, lider
al Partidului Liberal, in rirnpul primului razboi mondial este ministrul Muni-
riilor (I915-1916) ~iapoi de Razboi (1916).
222 Asquith, Herbert Henry, c01}tede Oxford si Asquith (1852-1928): lider al
Partidului Liberal din Angli~. I~iincepe cariera polirica in 1886. Prim-minis-
tru in perioada 1908-1916. In 19161-a succedat la scaunul de prim-rninisrru
Lloyd George.
122
OCTAVJAN Go GA. CRONICARUL UNOR VRBMI TRAITE
aliatii - pe cari nu-i poate inuinui astdzi - au multd rds-

pundere, cd pL~n~L de biitaie ~ fost Lucr~t in intelegere cu ei,
cd lipsa de artilerie grea nu nt sepoate Imputa, deoarece nici
rusii nu au, cd e perfect impacat cu constiinta Lui, ca n-a ve-
nit Lalasi decdt cu haineLe de pe el, ca si-a lasat mama Ji su-
rorile La Bucuresti, ca se vor despagubi toate dauneLe de rdz-
boi ji poate asigura pe deputati cd guvernul va ingriji de ca-
zul cdnd ar trebui sa plece in strdindtate. A sfarjit ca si as-
fi
tdzi, dacd ar La 14 august, ar lucra la fel ...
Nici un dezacord in intrunirea liberala. S-a votat incre-
dere guvernuLui.
Din toate partiLe aud vorbindu-se ca directorul postelor,
coloneLuL Verzea223 n-a vrut sa paraseasca Bucurestii si s-a
declarat boLnav de pneumonie tocmai in ajunul ocuparii.
Mi-a confirmat acest zvon cdpitanul Dumitrescu de Lacen-
zura militard, care rdmdsese in Bucuresti sa pIece cu Verzea
in ultimul moment. Duca, in [ata cdruia vorbeam cu acest
capitan, facea din cap, spundndu-mi cd nu e bine ldmurit
inca, dacd a fost trddator sau ba.
Soarta vrea sa confirme inca 0 data intuitia mea asupra
oamenilor. De cdnd il stiu, individuL acesta, tip al ardeLea-
nuLui parvenit, pretentios si goL, obraznic si umil, mi-a fa-
cut impresia a ceea ce se cheamd in trivialuL jargon de LaBu-
curesti: lichea ...
J
3 Dec. (1916)
Dintr-o Lunga conuersatie cu [1. G.] Duca, un amdnunt
nostim asupra unei [iinte in teresante. E vorba de Marta Bi-
bescu?". Femeie cu un trecut zbuciumat, frumoasa, inteLigen-
223.Verzea Victor, colonel, director al Postelor ~iTelegrafelor. Verzea a fost

pnm~r al Bucurestiului sub ocupatia germani. In 1920 i s-a intentat proces
de rradare ~i a fost condamnat.
224 Martha Bibescu (1886-1973): sotia lui Bibescu George Valentin, print, fiul
I23
-_
R.. ]" {R H 1. Bt 0
tid n dt ori m-a inuitat La ea. unde Jtl-a

nu L intul n tan tin, fratele nei
ill - n.n. . 1. B.]. Desi se
" i 1 lit It i d. fo fa amantd a Krollprin!~'ui
[ ul t nului 10 rrnania - n.n. . I. B.] art
. iti d. i mi se {'unea cd de La Paris a /ost invi-
ind amid raid .pio nd, totusi, udzdnd-o an-
t- diplo, tia Quadruplei [Aliante: Rusia, Fran-
Irali . Tr tat oliti i militar incheiar de aces-
t t 'ania in ara anului 1916 - n.n. G. 1. B.] in
a u-orbi ii p c r. l a .am ii uorbeam descbis, ford rezer-
t'~. En initi "in toat. s cretelediplomatice fi militare, imi
1'U led de lungi discutii ce-o ea cu Brdtianu, cu a cdrui ne-
as" uara (Eliza rrima oara otia lui Al. Marghiloman,
a oi a lui L C. Brarianu - n.n G.1. B.], si trdda in tot mo-
nentul tendinta de-a lua 0 parte actiud, militantd, la jocul
politic. f1U1inte de rdzhoiul nostru cu trei saptamani, a plecat
La Paris, de unde s-a inters prin Londra si Petrograd la Bucu-
resti pe La sforfitul lui septembrie. - Duca m-a cbemat la el
fa masd; spundndu-mi cli a venit Ii urea sa md vada. Peste cd-
teua zile, cdnd incepuse declinul nostru militar, am luat masa
fa ea cu Duell fi Brdncoueanu. Pdnd La miezul noptii aceeasi
discutie lib rd asupra tuturor tainelor noastre. Duca dormea
La Mogosoaia in fieeare seard defrica aeroplanurilor.F'
Astdzi, uorbind cu Duca, il intreb: «- Ce-i cu Marta Bi-
bescui»
-
prin ipelui George Bibescu ~iaJ principe ei Henriette araman himay (ne-
poara lui apoleon Bonaparte). Prin ci arorle li vor deveni verisoare Ana
Bran 0 eanu, conresa de Novilles ~i Jena Vacarescu. Martha Bibescu esre
consideraci s riitoare franceza de origine rornana, stabilita la Pari, auroarea a
p re 3 d volume, 0 veritabila arnbasadoare a intere elor rornanesti ill me-
dille politi e Ii diplomarice din cidenrul urop L
2!'i orb de aeroplanurile Purerilor enrrale care bornbardau Bu ure riul in
1916.
124
·... ..
o( r Vlf\N (;O{I , : (1'01((' (11. 111'010" V I, I r I r
El imi zice: rdm La B c r ,ti, .

«(-
~- N-{l auut t t ma de n "lfi?" - zic. El. p crl mal na-
ra] ton dtn lum : «- M rta Bib scu 0 a d e "uti bine
t noi toti, Ramdn J- luni acolo It ar $-0 {let eo e
Kronpri!Aflll, lind ur a a, cu vagon special, dup cum ii fa- J
gtldtti'f printr-o trlegramd, c ~orice s-ar lntdmpl. , poate con-

t pe amicitia lui».
Astdzi HOlt conuins cd [emeia asta - un tip ciudat al Re-
nasterii. riit.trit la Bucuresti - a fost spioana. e interesant
insa, cum Fsuca. care dormea zilnic La ea. spunea toate as-
tea atdt de linistit ...
26 Decembrie (1 1 )
A fost zi de Craciun. unt gripat, stau acasa, iau aspiri-
ne si-n calmul irnprouizat al unui inceput de boala reiau con-
tinuarea note/or, intrerupta de sedintele Camerei !i ale mi-
zeri i. Afard e alb, ieri a cdzut prima zdpadd. -ar pdrta ca
natura, care s-a conjurat lmpotriua noastrd, ne-a flCUI un act
d cl m nFa din prilejul sarbatorilor: Pand acum a fost soare
i c ld, cea rnai potriuita ureme pentru olen iva nem;ilor.
«- Eram in transee la Buzau, imi spunea deunazi unul.
i oldatii se rugau lui D-zeu sa pioua i sa nin d. 'ii d f
un oare care ne biuea drept in ocbi, de ne orbea, t ebuia Ii
punem palma la ocbi, ca sd-i uedem pe nemti. In hi b ei,
erau asa de auantajati cd oarele ave rolul nui reflector
nemte, c»,
-au meruinut acelea, i relaiii atmosfi rice p 11 ~ ieri si
acum "lrdciunul alb imi dd 0 senz tit u ~si intdrzi ta din • I
raciunuriie de demult, de LaRasinari

, ...
[v ar a Ra, inariului, 1 I') i, m ultim l pc" m ni
l nului 1916 d an tin oga, nu t intam-
1"t r. Dupa urn 1 i mint te ra in" reanul Bueur Dan-
) , I
:" iu (1 9 -1 7 ) ,ln timpul primului razboi mondial, am
I25
trecut muntii li am luptat voluntar cu gradul de sublocot _

nent in armata romdnd [ ... ] Era in perioada retragerii ;
Moldova cand l-am intdlnit [pe O. Goga]. Fusesem trimZ
fa Iasi cu 0 misiune li l-am gasit intdmpldtor, aproape sa nu-I
mai recunosc in haine militare. M-a felicitat pentru volun_
tariat fi ne-am dus undeva sa sdrbdtorim intalnirea. Am lost
surprins de optimismullui Goga. Avea atdta incredere, atd-
ta sigurant.i, de pared noi ne-am fi
ajlat la gura Elbei, nu
nemtii la gura Siretului. Era convins ca soarta razboiului se
va schimba li lucrurile vor evolua in fovoarea noastrd. Vor-
bea ca un inspirat, cu 0 pasiune de care rn-am molipsit fi eu,
intorcdndu-md mult mai tdrziu la unitate [... J.
Grice simpla rdceald pentru Goga era alarmanta. Atunci
mi-a spus ca daca se va intdmpla ceva cu el md fine respon-
sabil pe mine ca sd-! aduc in mormdntul familiei de la Rd-
}
sinari ".]
De trei saptdmani situatia militard a mers din rdu in
mai rdu. S-au pierdut pe rand: Mizilul, Ramnicul Sarat,
Focsanii, Brdila. Intreaga Dobroge au evacuat-o rusii. As-
tdzi s-au asezat pe linia Siretului, ultima linie de rezisten-
fa. Dacd se spargefrontul aici, atunci a cdeut Moldova, s-a
deschispoarta Basarabiei spre Rusia li rdzboiul european tre-
ce intr-a foza noud, mult mai fovorabila nemtilor. Se remar-
cd pe front 0 oarecare inactiune din partea rusilor: nu e lim-
pede inca motivul ei: nepreydtirea, oboseala sau indiferenia.
S-aud pldngeri asupra atitudinii lor fafa de populaiie. Se
spune ca jefuiesc, fi in deosebire in retragere pustiesc totul.
Cat priueste jaful, nici ai nostri nu sunt mai prejos, unde
ajung deuasteazd; au devastat casele lui Filipescu la Filipesti
li pe Vlahufd226la Dragosloveni.
226 Vlahufd Alexandru (1858-1919): scriiror ~i publicist, nasul de dsarorie al

lui Ocravian Goga. In rimpul razboiului, batran, bolnav ~i uitar s-a rerras la
Dragosloveni, de unde la 13 noiembrie 1918 a fost nevoit sa piece de frica
I26
intrunirea deputa{ilor n-a fiicut decdt sa confirme mici-

mea sufleteasca a Romdniei de ast~zi. Camera, '". sedintele
ei, este eel mai elocvent brevet de t~capaczta:e /t boald mo-
rald. Opozitia. care. ave.a toa~e."!~ttvele ca.s~ ia franele gu-
vernului printr-o atitudine crtttca implacabila, s-a lasa: cum-
parata ieftin. Take Ionescu, omul tranzactiilor, nu putea auea
stofa de Cromwe~I..A fa~sat ideea u~~i cam?a~i~ parLamen-
tare, numai ca sa intimideze pe Bratianu F sa-l smulgi: cd-
teua portofolii. De altfel, si Brdtianu a facut pe batosul la
incep ut: numai '" prete~fiiLe opozit~ei sa nu f!e pr~a e__xage-
rate. In acest chip, fantaJandu-se renproc, au izbutit sa cada
de acord.
Personajul eel mai indicat sa realizeze acest legamant nu
putea fi decdt Porcul, in a cdrui zodie se desfafoara de dece-
nii toatd politica romdneascd. Porcu, deci, s-a prezentat La
Take Ionescu cu propuneri din partea lui Bratianu pentru
remanierea guvernului. A mai fost trimis si Antonescu/",
Take a fost gata imediat sa trateze. Dintre toti leaderii con-
seruatori, singur M. Cantacuzinci" s-a opus. I-a mijit 0 eli-
pa gandul, cd, printr-o opoziiie parlamentara ddrza, s-ar
putea ridica deasupra, peste ruinile celorlalti, dar, om al ve-
chiului regim, n-a avut puterea sa stdruie in ideea lui. Take
n-a conceput un minister de muncd, ci un minister de repre-
zentatie. S-a aplicat de amdndoud partile reteta politicia-
nismului din bdtrdni. Prin reciproce compensatii de tarabd,
s-a smuls, s-a cumpiirat tdcerea in fata piicatului. ca din ea
sa faca 0 plapumd cdldicicd, pentru acoperirea tuturor.
actiunilor militare. Nu a fosr pradat.

_27 A~tones~ Victor (1871-1947): jurist, om politic liberal, diplomat, ministrul
plenipotentiar la Paris ~i Geneva, minisuu de [ustitie, de Finante, de Exter-
ne.
~18 Cant~cuzino Mihai (Misu), om politic, adept allui Take Ionescu, membru
in Corniterul Consultativ al Partidului Conservator.
127
S-a format deci ministerur/" nou - asigurdndu-se mutis-

mul parlamentar. Deputatii liberali, prinsi in angrenajul dis-
ciplinei de partid, cointeresati, au tdcut, - iar conservatorii,
atinsi de adierile proaspete ale puterii, au amutit si ei. Came-
ra a fost, deci, ca totdeauna, 0 adunare de eunuci politici.
Am asistat la sedintele lor. Din loja mea, rn-am uitat la
aceste capete fi din primul moment mi-am dat seama ca ast-
fel de indivizi nu puteau sa indeplineascd visul unita-
,tii nationale
, [so n. G. 1. B.}. Veseli, inconstienti, razand cu
) )
ochii spreJemeile din loji, ploconindu-se ministrilor, nedis-

cutdnd decdt chestiunea plecdrii in Rusia, preocupaii de di-
urnele lor, aceste biete marionete nu puteau face altceva de-
cat sa primeascd totul. ..
lntreaga poveste deci a flst netedd. Singur discursul lui
Cuza230 a tulburat apa putin. Bine construit, limpede spus,
acest discurs, dacd ar fi fost tinut de altcineua, ar fi putut
primejdui guvernul. Cuza insd, cu atitudinea lui, din care
se desprindea oarecare cinism, n-a fost in stare decdt sa iner-
veze pe Brdtianu, care, melodramatic fi caraghios, a parasit
sedinia. Cuza insd, nu putea sd taie unde mai addnci. Situ-
atia tragicd in care ne gasim nu se preteazd la epigrame, cere
indrdzneald superioard fi 0 larga suprafata morald.
Presedinte al Camerei afost ales Mortun, in locullui Fe-
recbide?", Un simplu fnapan a luat locul unui condotier
emigrant in lumea ministeriald.
Discursul lui lorga a Jascinat Camera. Era firesc ca gra-
mezile de vorbe saJascineze pe cei logoditi cu tdcerea. Ca tot-
deauna, lorga a [ost retorul grandilocuent, omul vorbelor
229 Remanierea guvernamentala din 12 decembrie 1916 a rarnas In esenra tor
un guvern liberal.
230 Cuza A. C. (1857-1947): profesor de Economie polirica la Universiratea
din Iasi, om politic de orientare de dreapta, accenruat antisernita.
231 Ferechide (Pherekyde) Mibai (Misu), presedinrele Adunarii Depuratilor
(1914-1916), fosr ~j viitor ministru liberal.
128
OCTAVIAN GOGA, CRONICARUL UNOR VREMI TRAlTE
mari, a~ula:or ~alRegel~i, :na~at de =

ambiiii, incapabiL
a tintuzasca pacatul on sa prtueasca realztatea in fiata c ~
s , .. C ~ L' fi~
deie solUfH. uuantarea ui n-a .acut decca sa usureze sarci-
, a sa
na lui Bratianu} sa creez~ ". atm?sfera mai prieLnica pentru
iertarea pacat~lor. Nu V,OI~zta ~zclodata gestul larg al tribu-
nului care s~rzga: :<M~I bz~e ~s~ne mandnce cdinii pamdn-
tului acestula decat sa-l paraslm» ... In vreme ce multimea
aplauda, cand =: stim cu toiii c~ Ii ora:or si audito~ sunt
cu pafapoartele In b.uzun~r, ~~ta sa plece In Rusia. Ardealul
a disparut de la o~dznea Zd~l "' Camera, s-a pus numai pro-
blema egoismulul local. NICl un accent de urd inversunata
impotriva .gerr::~noflfiLorJ, care fe Lacolturi iJi debita~ in li-
niste teorille fara ntci 0 uiolenia la adresa celor ramasi LaBu-
curesti. care au putut fi scuzati si aparapi in Camera...
Diapazonul moraL aL societatii romdnesti, scdzut cum se
stie, a rdrnas tot acelasi, si Camera s-a inchis in urma discur-
'sului strasnic de slab ,si anemic aLlui Bratianu, intr-o atmo-
}
sfera de banaLitate absolutd, ca un congres de esperantisti.

Sunt convins in toate flbreLe sufletuLui ca asemenea oa-
meni n-au dreptuLla biruintele uietii si la bucuriile ei inaL-
teo Triumjul lor ar fi 0 siLuire a ordinei morale, un act de ne-
dreptate, pe care tendinta de echilibru universal al moralei
politice n refuza ...
ZiLele trecute am fost invitat LaCartierul general, impre-
una cu cdiiua gazetari, alesi de Duca. Ne-a primit genera-
lul Prezan, care ne-a spus planul lui de a infiinta 0 gazeta
pentru fronf232. Prezan face impresia unui om cinstit, hota-
rat, fire delicatd, cu oarecari nuante feminine, tradeasi: mul-
td ambitie. A fost foarte gentil cu mine Ii mi-a spus ca vrea
ca directorul gazetei sa flu eu233• Am simiit insd ca guvernul
232 Este ~o~ba de ziarul de front Romania, organ al Apararii Nationale, lasi, an
I, nr. 1, J01, 2 februarie 1917.
233 D'
.. lrector al ziarului va fl numit pana la urrna Mihail Sadoveanu, 0 ctavian'
129
nu agreazd aceastd idee. De 0 parte, se teme de Prezan, ca-

ruia ii atribuie intentii de dictaturd, de alta nu vede in mine
omuf cdruia i s-at putea inspira aprecieri Javorabile actua-
fei alcdtuiri! Nu stiu, deci, ce se va afege. Sa vedem.
In fegatura cu plecarea, care e in mintea tuturor, mi S-a
uorbit din partea multora de ideea infiintarii unei gazete de
propaganda fa Parisi", Vdzand ca toti ifi scot pafaport - mi-
am scos fi eu: cine stie dacd aceastd hartie nu e ultima pe
care mi-o elibereazd 0 autoritate romdneascd?
$i fa Bdrlad si aici roiesc in toate partife ardelenii fu-
giti. Pe strdzi, prin cafenele, prin localul Ligii235, e plin de
acesti pribegi nenorociti. In armata nu-i primeste, din fCO-
fife militate sunt dati alara, ca trdddtori. Strasnicd politica
din partea conducdtorilor acestei tdri, care vor sa cucereasra
Ardealul ca pe 0 colonie, fuand toate mdsurile ca sa se pas-
treze ura ocupantilor de maine. Sunt atdt de batjocoriii fi
uexati, incdt in sufletuf for se trezesc toate ideile fi-i vad in-
trebdndu-se prostiti: «- Era oare mal bine sub unguri, de-
edt aici, sub ciocoii».
Despre chestiunea prizonierilor romdni din Rusia i-am
vorbit ,si fui Prezan. Mi-a ardtat ca se intereseazd de ei, dar,
in acelasi timp, mi-a spus ca guvernuf 0 trateazd cam vitreg
fi ca Regefe nu are depfind incredere in acesti prizonieri ))236.
Goga Bind semnatarul articolului-program Spre biruinfli din primul numar §i

a altor articole pana la ultima aparitie a ziarului in ziua de 23 martie 1918.
234 Dupa cum i~iarninteste si Onisifor Ghibu, la sfar~itul anului 1916 la Iasi,
el urma sa-l insoteasca pe O. Goga la Paris. Din cauza apaririei ziarului de
front Romania, plecarea a fost amanata, O. Goga ajungand la Paris In octorn-
brie 1918, acolo unde deja aparea ziarul La Roumanie.
235 "Liga romdnilor emigrantidin Austro- Ungaria" s-a consrituit la Iasi In toamna
anului 1916. Avea un cornitet format din 12 persoane printre care ~i O. Goga.
236 Problema prizonierilor de razboi rornani, fosti soldari in armata Austro-
Ungara, I-a preocupat in mod deosebit pe O. Goga, care va reprezenta guver-
nul roman in cadrul rrarativelor cu oficialiratile ruse de la Petrograd, in 1917-
1918.
130
- - .. --~ it "
CAPITOLUL IV: "JURNAL POLITIC. 1931"
"Cincizeci de ani trecura.i, cau au mai rdmas

oarei " '
Agravarea crizei economice, discreditarea principale-
lor partide polirice, ascutirea conflictelor sociale au creat
clirnatul propice activizarii for~elor care sustineau ideea
msraurarii dictaturii regale. Inca din toamna anului 1930
aceste forte - stimulate de camarila regala - au inceput 0
campanie impotriva partidelor politice ~i pentru un gu-
vern de "uniune nationald", care sa mascheze dictatura re-
gala, dupa cum sugera organul de presa "Apararea natio-
nald", la 28 septembrie 1930.
Regele Carol al II-lea237 a simtit ca putea sa schimbe
guvernul national-taranesc ~i sa dizolve Parlamentul inain-
te de irnplinirea mandatului, care expira in decembrie 1932.
In conditiile crizei economice ~i ale problemelor grave prin
care trecea tara, guvernul national-taranist nu a reusit sa
puna in aplicare programul social si economic promis.
Regele incepea actiunea de lenta surpare a mecanis-
mului constitutional.
, Partidul National-Taranist
" rama-
nea totusi singurul partid de mase: ori, tocmai aceasta
baza populara nu-i convenea regelui; mai mult, 1i inspi-
ra teama, Indreptatit oarecum ~i de jocul demisiilor prac-
ticat de seful partidului Iuliu Maniu+", menite sa atate
237 Regele Carol al Il-lea de Hohenzolern (1893-1953): rege al Rornaniei(1930-

1940).
238 Iuliu Maniu (1873-1953): jurist, om politic, fruntas al luptei pentru rein-
131
J
I', '\ '\ (,n., \ { n" fit It."., " P!Ilf' rl , "
I n 'll11I~lIllltr I, mn .1 I I., . re. In, fn..n1

'dire l"lpr,l lor i.uori. ',Jnl1t , fj~ .
, 1 -rime t \I 111 HI If"'~1 cnnfr nt II
d ~ Pl"lp ',d I popul.m 'I.
. l illl~ rcj ur.irt. cu ,lhtllt.lt . 0 rut 111.1
l{ ll' ur '.\1 \ d E"H .1rn I~ r
F \ }\, I pHI d I
1
lici 'to, urnl.HIr d ;lOP II l' uns \1 rr c 'rll 1
at 1I r t m d, r.u o rr.rl
n ?tj.lt It lud),1 11ituu II. {) -t ivi in ~O'
..
.r t i(\ ',1 P lill : I 01 :t . \ ' ':\ in c l\.t r at P Ir i .1)1 P l
r thai. 1.\ 1 i.mu.ir ' 1\),~ I, d . l.l Dev 1. Jr. P' r & (~r)'/
'0 ,.1. t
"II :. \0{ I 1 ), '
.nul 1"'\2 l 11VIln l,\)'l \lc:p ure Il' de Aver ".,Il, Petru
ll\
Groza .seorientea~a co~trar.acestuia, cat~e stanga polirica, Infiintand FrontuI

Pluganlor care va intra In aliante cu Partidul Comunist incepand eu momen-
tul sernnarii acordului de la Tebea, din 1935, incheiat intre Frontul Plugarilor
Parridul Socialist, Biocul Democratic, Madosz ~i organizarii ale Partidului
Social-Democrat si , Partidul National-
" Taranesc.
La 6 martie 1945 Dr. Petru Groza devinefre~edinte al primului guvern pro-
sovietic, post pe care l-a pastrat pana in anu 1952, cand a cedat locul lui Ghe-
orghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al Partidului Muncitorese Roman.
Dr. Petru Groza a fost ales presedinre al Prezidiului Marii Adunari Natio-
nale, demnitate in care a ram as pana la moarte (7 ian uarie 1958). '
Urmeaza controversa istoriei, ironia sortii ~i in cazullui. Dupa 1989 este
contestat, considerat "du~man al poporului", i s-a dararnat sratuia de la Deva
~i i s-a pus pe searna sovietizarea Rornaniei, inlaturarea monarhiei, dar si gra-
ve fapte antinarionale sivarsire de cornunisti, dupa 1945. '
Numele lui Dr. Petru Groza, personalitarea sa politica, au fost terfelite dupa
1989 de furia demolatoare specifica momentelor "schimbului de garda" a re-
gimului politic. [Inainte cu 40 de ani, in mod asernanator au proeedat ele-
mente comuniste ~i "lipiturile" lor, care au negat ~i au interzis in circularie
roate marile valori culturale, literare si
" stiintifice
, (daca ne referim doar la aeest
domeniu) ale perioadei interbelice.]
Au fost, cu buna ~tiinra, omise aspecte benefice ale prezentei lui Dr. Petru
Groza in fruntea guvernului ~arii intre 1945-1952, rolul de sacrificiu pe care
l-a jucat.
Ca de obicei, adevarul istoric e undeva la mijloc. Sa lncercam sa-l aflarn
citind un fragment dintr-o cuvantare publica a lui Dr. Petru Groza in prirnii
ani ai mandatului sau: "As, f nesincer si , nimeni nu m-ar crede ea eu am dorit
din toara inima sa vina comunismul si , ci doresc sa dau toate bunurile mobile
~i imobile in mod gratuit statului ... Nu, desigur nu. Aceste bunuri reprezinra
truda ~i sudoarea rnultor genera~ii de inaintasi ai mei, la care am rnai adaugar
~i eu ceea ce s-a putut, si, se-ntelege d nu-rni este u~or sa rna despart de ele.
Dar nimeni nu md intreabd dad eu dorescsau nu doresc acest lucru [s.n. G. 1.
B.J In vremurile noastre traim intens ceea ce a spus croniearul odiriioara ~i
anume: «Nu vremurile sunr sub om ci bierul om sub vrernuri». Nimeni nu rna
intreaba asrazi dad eu doresc sau nu doresc, dad eu vreau sau nu vreau co-
munismul".
$i acum randurile autorizate scrise de venerabilul Dumitru Staniloaie (pro-
fesor universitar, academician, ilustru reprezentant al teologiei ortodoxe,
scriitor prolific unanim recunoscut. A fost arestat in 1958, inchis laJilava pana
In 1959, rnutat apoi laAiud unde a suferit pana la eliberare in 1964), credin-
cios slujirii adevarului: in 1976 a scris 0 monografie (Inca nepublicata) dedi-
cad lui Dr. Petru Groza: "Numirea doctorului Petru Groza in fruntea Guver-
nului roman in prirnavara anului 1945 a fost 0 mare binefacere pentru sure ~i
I34
..
eoleg de parti~ eu Poetul, li serie lui Octavian Goga:

}}
1 ian[uane] 1931
Dragii Goga,
lncheind balarua anului trecut, rememordnd totul ce s-a
petrecut} dragostea si respectul pentru munca fi talentuL tau
riimane aceeafi} - trimit dar} de pe La cdminurile noastre,
urari de bine fi sdruitate pentru nouL an.
Independent de tot ce ne asteapta si toate cdte am udzut,
suntem cu tot sufletuL alaturi de cei cari se gandesc cu dra-
goste La tine} care ii-ai dat 0 .d~za mare ~~n e~Lpropr~~ pen-
tru ridicarea celor de acelasi sange. Iluziile ft deceptiile fra-
mantiiriLor poLitice din zilele de rand, par mdrunte in aces-
te cLipe. Vom cddea jertfa Lor din nou incepdnd cu ziua de
maine. Azi te serbdrn insd in ganduL nostru, dorindu-ti mul-
ta putere de rnuncd si rezistentd fata de amdraciunile, cari
te pasc} cu cat esti mai sus pus.
mii de intelectuali rornani, ajunsi la mare ananghie In zilele acelea... Datori-
ti calitatilor sale sufleresti, el a fost in tot timpul anilor grei ~i deosebit de
furtunosi din inceputurile guvernarii «dernocrariei populare» paratraznetul
[s.n. G. 1. B.J care a acumulat toate fulgerele ~i toate traznetele primejdioase,
anihiland pe unele din ele si micsorand puterea de distrugere a celorlalte. Dr.
Petru Groza a fost tot timpul in fruntea guvernului, elementul ponderator,
factorul pacificator, omul miraculos, care in cele mai grele momente, mai
tragice si mai zguduitoare dipe ale zbuciumatei noastre istorii contemporane,
prin bunatatea, seninatatea si optimismul sau a lnseninat in perrnanenta zari-
le ~ia descretit fruntile erispate ~i Iruntile inrunecate ale aprigilor conducatori
politici [... ] Procedand in felul acesta el a reusit adeseori sa franeze savarsirea
m~ltor abuzuri, sa evite multe aberatii, multe nenorociri, multe tragedii ~i
chiar multe varsari de sange. Numai eei care au trait In vremurile acelea in
~reajma sa - intre care am fost ~i eu - si au putut sa-i vada framantarile con-
tl~ue, zbuciurnarile neincetate, sa-i perceapa batiile inimii ~isa-i asculte in
c~lpelede intimirare durerile si descarcarile constiintei, pot sa-sidea seama bine
cine a [o~t, ce anume a facur si ce a insernnat Dr. Petru Groza pentru istoria
noastra p pentru mii si mii de suflete nevinovate, salvate de el de la ternnite
g.rele,de l~ lag~e inspairnantatoare, de la osanda de-a munci fortat la Canal
~l.'.ades.e?fl, chiar de la rnoarte" [po 13-14, Apud Octavian Goga, Florile tdce-
r3z4l,Edlpe ingrijita de Mircea Cenusa, Editura Balgrad, Alba-Iulia, 1998, p.
7-348]. '
135
Aceleasi urdri de bine si sdrutdri de mdini Doamnei

Cu vechiul devotament. '
P. Groza".
La inceputul anului 1931, problema reintoarcerii In
tara, pe ascuns, a Elenei Lupescu-t-, metresa lui Carol al
II-lea, a continuat sa preocupe din ce in ce mai muIr opi-
nia publica ~i personalitatile politice. Radu R. RosettP43
noteaza la 8 ianuarie 1931: "Se comenteazti viu in oras mu-
tareasubitd a colonelului Tdtdranur" in provincie. Est~ unul
din cei care au lucrat mult ;i cu mult temei fa intoarcerea
regelui.Se zice eli cauza mutdrii sale este opunerea sa fa adu-
cereaLupeascai in tarli".245
o informarie pretioasa in acest sens of era ~i Patriar-
hul Miron Cristea?" care, la 25 ianuarie 1931, noteaz i in
jurnalul sau secret destainuirea tacuta de Octavian Goga:
.Dl. Goga imi spune in 25 ianuarie 1931 cd fa Paris, unde
Elena (Magda) Grunberg-WolfLupescu- Tdrnpeanu-de Hohenzolern (Duta,

242
Duduia), nascuta in 1896 la Herta, in Bueovina, fiiea lui Wolf, negustor de
vechituri si a unei fete din Viena, evreica ce trecuse la catolicism. Wolf lsi
schimba numele in Lupescu ~ideschide 0 drogherie, un magazin de partumuri,
Elena Lupescu a fost casatorita de dinara eu capitanul de artilerie Tampearin,
de care a divortat repede. Din 1925 a devenit eoncubina printului mosteniror
Carol, postura In care a ramas ~i in timpul regaliratii regelui Carol al Il-lea
(1930-1940) ~iIn anii exilului. S-a eununat civil eu Carolla Rio de Janeiro,
la 7 iulie 1947 iar in august 1949 se vor cununa ~i religios la Eodore, in Por-
tugalia. Dupa ee regele Carol al Il-lea a murit in 1953, Elena Lupescu a murit
in localitatea balneara Estoril din apropierea Lisabonei, la 7 iulie 1977.
243 Radu R. Rosetti, istoric.
244 Tdtdranu, Nicolae, colonel, atapt militar al Rornaniei la Paris, in timpul
regimului Antoneseu a fost avansat la gradul de general.
245 "Magazin Istoric", deeembrie 1986, p. 22.
246 Elie Miron Cristea (1868-1939): mitropolit primat al Rornaniei (din fe-
bruarie 1920) ~iprimul patriarh al Romaniei (din 1925), om politic. Membru
al Regentei
, instiruite in ianuarie 1926 si
, care a trecut la exereitarea atributiilor
,
odata eu moanea regelui Ferdinand, in iulie 1927. Prim-ministru in intervalul
10 februarie 1938 - 6 manie 1939. Consilier de Coroana (din rnar cie
1938).
a stat in 1930 doud zile, regele - atunci print - i-a promis

cd, dacd vine in tara, pe Lupeasca n-o aduce si nu-i permi-
te a veni in tara. Totusi se afirma cd a [ost", 247
Intre tirnp, la 15 ianuarie 1931, din Iasi, N. Gheor-
ghid248 de la "Creditul urban Iasi, Cabinetul Directorului
General" ii cornunica lui Octavian Goga: " Va reamintesc
promisiunea pe care ati binevoit a mi-o face in chestiunea
iubitului nostru prieten comun, Dl. Mihail Sadoueanui'", -
si anume de a interveni La Banca Nationala
, '
sd-i acorde 0
sumd de bani cu care sa se achite eelputin in parte de dato-
ria cdtre Banca Nationala fi pe care 0 are numai datoritd
dragostei si increderei pe care 0 are eLin oameni.
Chestiunea incepe sa devie presanta cdci Sucursala de
aici ii aplica necontenit sechestre, iar pe de alta parte cred
cd interuentia Dv. ar fi acum oportund deoarece, acum in
januarie, cu ocazia incheierii bilantului Banca Nationala
are obiceiul de a acorda asemenea ajutoare. De aceia imi per-
mit a Va trimite aldturata cererefacuta de Soc. Culturala
«D. Cantemir» din Iasi Ii Va rog a 0 prezenta si sustine La
Bancd.
Suma ce ar acorda nu va esi , din buzunaruL Bdncei; ea
va fi opritd fa banca pentru datoria prietenului nostru.
Stiu dragostea mare ce i-o purtati Dlui Sadoveanu si de
aceia imi permit sa intervin, asigurandu-va de intregul meu
deuotament'lP''
247 EUe Miron Cristea, Note ascunse. Jnsemniiri personale (1895-1937), Edirie
lngrijita, note asupra editiei Maria ~iPamfll Bilriu, Cuvant inainte, nore ~~i-
intifice, comentarii Dr. Gheorghe 1. Bodea, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1999,
p. 141.
248 Gheorghid, Nicolae, functionar superior la "Crediml urban Iasi",
249 Mihail Sadoveanu (1880-1961): scriitor roman de renume, dupa expresia
lui Eugen Lovinescu "poate eel mai mare poet al narurii romanesri, in litera-
tura sa gasim cele mai fluide transcrieri ale peisajului de ~esal nordului Mol-
dovei", om politic, presedinte al Senatului.
250 M. m. O. G., Cora D-589.
137
Din Soroca, la 21 ianuarie 1931, un !ider 10 I I P

tl U1UI
.d . Ponorului ?) 251 Ii comunica sefulu'ca a at -
oporu UI (I . I OVU. 1\
1el. diIn Bucuresti,. 0 ctavian

. Goga: ,I centra -
"Stimate Maestre,
in urma dorintei Dvs am convocat comitetul judetean
a hotdrdt ca !ntrun~re~ sa aiba lo~ dur_ninica 15flbrua~~:~
Dvs. trebue sa plecati din Buc[ure~t1J Vineri ora 19 (13 Feb)
cu trenuL de Cbisina» pe care-l vefi schimba fa Vasile Lup~
DL. Wurmbrandf52 vafi cu Dvs fi va avea toat.i grija. .
Situatia e de afa natura cd nu putem face adunarea nici
mai tdrziu nici mai devreme.
Pe criza aceasta grozavd n-am fi facut aceastd intrunire
dacd Dvs nu ne-ati fi cerut. Astjel fiind Vd rog a lua parte
neapdrat, lucru ce nu md indoesc deoarece Dvs ati cerut aceas-
ta exprimdndu-ud dorinta de a veni.
Am scris D. Maresal [ln 1930 generalul AI. Averescu-»
a fost avansat la rangul de Maresal de catre Regele Carol
al II-lea - n. n. G. I. B.J, D. Sadoveanu [MihailJ si Ni- )
,td!54.
Am fi comandat afife in numele Dvs.
Astept un rdspuns bun fi imediat.
251 I. Iovu?, lider local al Partidului Poporului din Soroca (Basarabia).

252 Wurmbrandt, membru marcant al Partidului Poporului la Soroca (Basara-
bia).
m Alexandru Averescu (1859-1938): general, mai apoi maresal, strateg §i om
politic, conducitorul Ligii Poporului (1918) devenita in 1920 Partidul Popo-
rului, membru al Academiei Rornane, rninistru de Razboi (1907-1909),
Cornandanrul Corpului II Armata (1916-1918), invingaror la Mari§e§ti (iulie
1917), prim-minisrru (1918), prim-minisrru §i ministru de Interne (1920-
1921; rnartie 1926 - iulie 1927).
In februarie-martie 1938 minisrru secretar de Stat, membru in Consiliul de
Coroana (din martie 1938).
254 Nipi Sergiu, rninistru, secretar de Stat (2 rnai 1920 - 17 decembrie 1921)
in guvernul Averescu ~i in perioada 30 martie 1926 - 3 iunie 1927, in al
doilea guvern Averescu.
Va doresc sdndtate fi izbdnda"?»

In plina pregatire a campaniei electorale partiale din
j ude~ele Caras ~i Bihor, Octavian Goga Ii scrie l~i dr. Pe-
tru Groza:
"Bucurefti, 22 ian[uarie] 1931 Draga Groza,
M-am intors ieri din cdldtoria de propaganda in Caras
si Oradea, obosit de drum fi cu glasul dogit dupa atdta vo;-
'ba, ca 0 armonicd stricatd. Constatiirile ce le-arn /acut pe-
acoLo sunt destul de triste pentru tara. 0 mare mizerie pre-
tutindeni si 0 scadere catastrojala a oricarui principiu de au-
toritate. Lumea a pierdut busola, nu stie incotro merge fi ce-o
mai afteapta. Societatea noastrd, in toti atomii ei, se agitd
azi. Nu stiu ce va mai fi pana in primduard, dacd nu inter-
vine 0 schimbare, care sa stduileascd priivalirea asta. Pentru
uiata de partid, constatarile sunt destul de imbucuratoare.
~i La Orauita- Resita, si in Bihor, multimea, capretutindeni,
e impotriva asa-zisilor «nationali» si se apropie de noi. Le-
genda Maniu s-a evaporat. Daca am privi lucrurile numai
prin prizma intereselor de partid, ar trebui sa le dorim ace-
lor nenorociti sa mai stea un an inca Laguvern, ca safie de-
finitiv scosi din circulatie.
La Caras, Teicu256 e destul de popular fi un bun elector.
FaptuL ca are candidat impotriua Luipe Dobrescu'" il auan-
tajeazd, fiindca isprduile acestuia sunt un admirabil mate-
rial de propaganda. Dar Dobrescu, stii bine, e un om care
nu se dd inapoi de Lanimic. Trebuie sd-i opunem, deci, o tor-
255 M. ID. O. G., Cora D-567.

256 '[eicu, doctor, jurist, sustinator politic allui Octavian Goga in zona Caras-
Severin. La incepurul lunii iulie 1921 s-a constiruit un comitet mai larg pen-
tru fuzh:lll~a tuturor ~art.id~lor ~ar~ls(e din care faceau parte 1. Mihalache, C.
tere, tIDIOn Mehedinri" SI dr. TelCU
, (Banat).
257 AureL Dobrescu, doctor, jurist brasovean, in 1920 depurar national, mal apoi
lider na~ional-tarinlst. A fost subsecretar de Stat la Agricultura ~i Domenii
intre 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930, in guvernul condus de Iuliu Maniu.
139
ta s~peri~ara, ca sa iesim '" ~brazul.c~r~t ~in aceste alegeri,

cart vor tnfluenta mult opinia publtca in tmprejurarile ac-
tuale. De la Timifoara-Lugoj, vor merge ai nostri acolo, va
merge fi Tilicd [IoanidJ258 cu vreo patruzeci de oameni fn-
drdzneti, cum ii stii. Eu te rog du-te fi tu la alegerea de la
Caras. Ia-ti statul tau major fi du-te acolo pentru cele trei
zile din urmd. Sa fiti acolo eel mai tdrziu luni, ca sa averi
vreme de propaganda, iar pentru ziua de alegere, sa va re-
partizati la sectiile de votare.
Sunt convins ca, mergdnd acolo, yeti avea un rol hotard-
tor. Af fi, deci, [oarte satisfacut, dacd ai aduce aceasta jertfo.
Pdcat ca nu ne-am udzu: de multd ureme, sa mai stdm
de yorba. Situatia tdrii e deplorabila. Nu dau 0 luna si se v_._a
face schimbarea Guvernului. Ce va ueni? Nu stie nimeni. In
cursul saptamanii viitoare merg la Rege, sa m.i ldmuresi:
Mulsumiri pentru cuuintele delicate ce mi-ai trimis de
Anul Nou.
Iti strang mana fi te rog spune din parte-mi sdru tdri de
mdini Doamnei.
Al tau,
Cu dragoste,
Oct. Goga
P S. Nu stiu la ce adresd sd-i multumesc D-Iui Sporea
)
pentru uolumul de poezii ce mi-a trim is. Spune-i, te rog, sa-

luidrile mele".259
La 1 februarie 1931, din Cluj, Victor Stanciu+" se
258 Tilicd Ioanid, mare proprietar la Turnu Severin, prieten eu Goga Ind. din
1914, in fruntea a 70 de voluntari regafeni a participat 1aAdunarea de la ~ba
lulia, la 1 decembrie 1918. Dupa Unire, ca membru a1Partidului poporulU1, a
fost deputat, subsecretarde Stat la ~nter?e~in ~ve~nul Go~a-C.uza. I~pre~na cu
sotia Elena A. loanid, au fost n~1 la casatona 1UlOctavian ~l Vetuna. Ei sunt
pa~infii lui loan Ioanid, una din nenumararele vietime ale regimului eomunisr.
259 Fiorile tacerii", p. 240-241.
260 'Victor Stanciu (1884-1953): mineralog, profesor la Universiratea din Cluj,
director al Instirurului de Mineralogie-Petrografie care a condus ~i Tipografia
140
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUl UNOR VllEMI TRAITE
adresa lui Octavian Goga:

"Stimate Die Gaga,
Trimit un raport asupra stdrii de lucruri din Salagiu.
Amanuntele le voi expune oral.
Deoean;data e:ed ca.trebue:sa conttnudm sa ne strdngem
randurile tnSufletlndu-t pe cet descurajati,
Pentru inlaturarea oricdrei nepldceri cred C11, ar fi bine
sa mi se dea inseris de la eentrul partiduLui incredintareasa
reorganizez eadreIe diIn Sail aglu
." .261 )
La 8 februarie 1931, Octavian Goga rosteste 0 confe-

rinta la radio Bucuresti, in cadrul unei ernisiuni pentru tl-
ne;et. Pr"el:&erea l?oarta titlul "ld:eq Unirii" ~i a fast apoi
publicata ~1In revista Tara Noastra. In ea, autorul sublinia:
"Este pentrl! intdia oard, ~r~gi biiieti, ca vorbelemete turbu-
rd paeea ~azduh!",lul ~t eala!oresc depa!,:eP..~ u~dele moi...
M-am font de microjon pdna aeum, mal intai fitndcd md ur-
nese greu sa dau povete altora intr-o vreme cdnd glasul mul-
tor inteLepti rdsund des, si al doilea, fiindcd 0 nepriceputdsfi-
ala m-a tinut totde!_lunadeparte .dedescoperireape ca~~min-
tea mea nu Le-apatruns de-a binele... Poate e Lamijlocpe
ldnga aeestea si-un indemn mai addnc fi mai neldmurit.
Dorirua de-a p dstra misterul pe seama cerului si de a-l
ldsa neatins de intrecerile noastre dejos... [... J
Voi, bdieti, care mi-ati ascultat in cuvinte pripite zugrd-
virea treeutului, voi sdnteti noua generatie caresepldmdd9-
te acum si va primi nu peste mult mostenirea pariruiior:In-
toarceti privirile spre cei de odinioard si cdutati sdfiti conti-
nuarea [ireasca a vechiului basm. Duceti mai departefi ruI:
ideea unirii, lozinca magicd fara de care Tarafragedd inca,
sejaramiteaza in mozaicul de ieri. Eu credin uoil".""
,,Arclealul"uncle se tiparea si
, "Dacorornania", Era unul din fruntasiiPartidului
,
Poporului in zona Transilvaniei.
261 M. m. O. G., Cora D-595.
:!62 "Tara Noastri", an XI, 1931, nr. 3.
141
Presedintele organizatiei judeterie Fagaras a P id

IUI. Pl'oporu UI, d r. D. R usu 263 ()
?, 1a 19 februarie) rapartl u-
zaa centralei
cen tra er diIn B ucurestr, . a d resan d u-se 1ui Oct ortea_
1\
.
G oga: ) aVIan
,',_.Iubite
~efuLe! .
Ifi multumesc mult pentru interuentia pretineasca LaDI
Beu264. Desi chestiunea nu e inca actuald, avand sprijin i
Tau fi cuudntul DLui Beu, pot fi asigurat pentru cazuL cdn~
va deveni postul vacant.
Nu am putut sd-ii raspund pana acum fiind boLnav de
o gripa uirulentd, care m-a retinut fi de Lacampania [elec-
torala - n.n. G. I. B.J din Caras. ,
Ce priueste situatia politicd locald, lumea este desorien-
tat« in urma combinatiunilor de Guverne de concentrare si
Personalitdti, - totusi pot sd-fi comunic fi 0 veste buna, - de
o vreme incoace s-a pornit un curent de simpatie personals
pentru Iubitul nostru ~ef O. Goga, am auzit oameni cari
pana acum Te urau fi vorbeau cu reuoltd in contra Ta, ince-
pand safaca distinctia cuuenitd intre Tine fi Maniu- Vai-
da265, recunoscdndin fine, cd singuruL bdrbat politic proemi-
nent in ArdeaL e totusi O. Goga, - ifi poti inchipui ce satis-
[aciie estepentru mine. Cu ocaziunea Congresului [Partidu-
lui Poporului - n.n. G. I. B.J iti voi comunica mai multe.
Multumindu-t: inca 0 data pentru bunavoinfd, Te rog
sd primesti asigurarea uecbiului meu devotament ji sdrutdri
de mdini mult Stimatei Doamne". 266
Aparut pe piata in acele sapramani, volumul de publi-
263 D. Rusu, doctor, prescdinrele organizatiei juderene Fagara~ a Parridului
Poporului.
264 Dr. Beu Ilie, medic ~i publicist din Sibiu, autorul unor lucrari de igiena.
Membru in directiunea Bancii "Albina".
265 Maniu- Vaida: randemul reprezentand pe frunrasii Partidului National-
Taranisr in perioada anilor 1930-1931.
266M. m. O. G., Cora D-596.
142
. rica al lui Octavian Goga intitu1at }}... aceiasi lupta: Bu-

CiS .}) C •• • d
dapesta-Bucureftt a lost pnm~t eu Inte~es e publieul ei-
.tor. De la comandantul Reglmentu1ul 7 Ro~iori }}Cuza-
nVoda", co1one 1u 1 Mih 1 ai'1 R acovitza
. "267 , 0 etavian Goga pri-
meste 0 scrisoare expediata din Iasi, la 23 februarie 1931,
ell ~rmatorul text:
Stimate Domnule Goga!
a dorinta exprimata unui prieten, domnul Eugen De-
}}
metriu, a giisit imediat ecou la dumneata ~i cu 0 deosebita

gentilete mi-a!i trimis volumul «... aceiasi lupta: Budapes-
ta-Bucure§tt».
Noi o}tenii, a carer ratiune de a fi este lupta, dar cari
pentru aceasta ne tinem departe de luptele politice de par-
tid} nu vrem sa vedem faptele decdt numai prin prisma ide-
ii nationale si in aceastd priuinta nu putem admite nici un
compromts.
Din aceastd cauzd, judeciim poate, deJoarte multe ori, cu
cea mai desavarfita asprime, pe toti aceia, a carer linie de con-
duitd oscileazd si nu se suprapune perfect peste linia dreapta,
care duce, fara inconjur, cdtre centrul intereselor nationale.
In aceastd a noastrd judecatii, avem de multe ori impre-
sia cd ne simtim izolati; splendidele dumitale articole insd,
intrunite atdt de fericit in manunchiul careJormeaza uolu-
mul «... aceiasi lupta: Budapesta-Bucuresti», ne aratd ca
nu suntem singuri fi ne dau curajul sa perseuerdm pe dru-
mul [udecaiii pe care am p dsit, din momentul de cdnd am
imbrdcat «haina regelui».
Va multumesc domnule Goga si iubite maestre, atiu pen-
tru amabilitatea cu care mi-ati, trimis volumul sus amintit
cat si pentru simtdmintele ce a desvoltat in mine cetirea in-
jlacaratelor dumitale articole.
Mihail Racouitzd, colonel, comandantul Regimentului 7 Rosiori "Cuza
267
Voda", Iasi, Vezi M. m. O. G., Cota D-598. '
143
imi permit, ca aldturi de durnneata, sa am aceiasi d, _

rintd: Dee Domnul «de a-si pierde edt mai curdnd ac~ua;'_
.. . 1
tatea, acestepagznt trtste»,
Cu cele mai deosebite senti mente de admiratie,
Colonel Mihail Racouitzd".
De la Paris, tot in februarie 1931, compozitorul si vi-
olonistul de renume mondial George Enescu 268, vech~ cu-
no~tin!a marcata de 0 profunda stirna reciproca, i se adre-
seaza in scris lui Octavian Goga in vederea unci colabo-
rari spirituale prilejuira de serbarile incoronarj] Regelui
Carol al II-lea ce se pregateau pentru primavara acelui an.
Compozitorul George Enescu ii scria poetului Octavian
Goga:
.Februarie 1931. Paris - 26 Rue de Clichy.
Scumpe Domnule Goga,
Am citit cd-ncoronarea e la 10 maiu. E gata poema? Te
rog, dd-mi-o cat de curdnd, cdci 0 partiturd cere mult timp
de scris.
Cu mare ,si neclintitd admiratiune }
George Enescu.
Rogfli bun sd-ncredintezi manuscriptul prietenului meu
Domnul A. H. Cobeii"? - 37 Brezoianu, Bucuresti , JJ.270
Cele cateva scrisori primite de Octavian Goga de la
prietenul ~i tovarasul sau de partid, dr. Petru Groza in
aceasta perioada, constituie un semnal, un barometru po-
litic in atentia Partidului Poporului in special, al vietii po-
litice din Romania in general. Epistola din 10 martie 1931
ascunde 0 stare de insatisfactie , surda, rnocnita care rabuf-
ne~te pe alocuri mai vizibil, dernascand .cobordrea" siste-
268 George Enescu (1881-1955): cornpozitor, violonisr, dirijor, pianist ~i peda-

gog roman.
269 A. H. Cohen, prietenul din Bucuresti allui George Enescu.
270 M. m. O. G., Cora 0-637.
144
OCTAVlAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
matica, de care si O. Goga este convins si constientizat

alunecarea vi eti i politice in -p atima si d~fmanie", in de~
gradanta lupt~ ,pentru "o~lele cu c~~ne". Lupta pentru pu-
tere care se da mtre partidele politice e lipsita de decenta
~i de ~crup~l~. S~ cere, timpul 0 ~ere, 0 ~c~iune mai orga-
nizata pe taram inrelectual, un sistern bine conturat ba-
zat pe dlsciplina, 0 schimbare a felului vechi de a face'"po-
litieii". Aceasta presupune 0 revizuire a constiintei de ce-
tatean , a principiilor, obiectivelor ~i lozincilor, care vor
tr~bui sa aiba drept rezultat eliminarea a tot ceea ce este
invechit, ipocrit ~i primejdios pentru societate.
Aceste ganduri si nazuinte 1i framantau deopotriva si
pe Octavian Goga ~i pe dr. Petru Groza. Fiecare cauta '0
solurie politica. In curand drumurile lor politice se vor
desparti. fiecare alegand calea spre 0 extrema: Goga spre
dreapta, Groza spre stanga, Fiecare era convins ca drept-
atea este de partea lui. Prietenia ~i stima reciproca a raffias
intangibila. Mai tarziu, inainte de moarte, O. Goga va re-
greta pasii politici din ultimii ani. Era prea tarziu ...
Deocamdata sa vedem textul scrisorii-document ex-
pediata la 10 mar tie 1931 de catre dr. Petru Groza lui Oc-
tavian Goga:
,,(Antet tiparit] Dr. Petru Groza.
10 III 1931
Dragii Goga,
Anexat aiei trimit raportul meu la circulara Maresalu-
lui Averescu, cu rugiimintea sa bineuoiesti a-I anexa celor-
lalte rapoarte din Ardeal.
Am citit si am fi acum in fata mea scrisoarea ta din 22
ian., coruindnd reflexii asupra eeLorce ai udzut in lata alege-
rilor partiale din Caras fi Bihor. Intai de toate, iti cer ierta-
re ca nu am rdspuns prin plecarea mea imediata in aceastd
campanie, dar motive serioase, pe care 0 sa fi le comunic ver-
145
bal - (eram mereu in nddejdea ca te pot vedea m .

" " ~ v , I
• at curand
saptamuna trecuta tt-am attnut catea la Ciui: mi s- '
'I C' ,) I il A J I
. :J a spus c
trect ta tucea) - ta tnta nirea ae ta congresul partidul ' a
w
In fond, ai udzut cu ochii toatd cobordrea a tot UI.

d' , I" l' J' , J ' ce este
": ine soctata,,,,so tuarttat~ ft uem_ntt~te nationals in provin_
ciile nO,as~re,I~ ~~cureftt, ": agttattva !i zgomotul capitalei,
"" mat at pvo:tbt!tta~ea '":" obserudri fi contemplari linis-
tite, c~boara insa prtn ordselele noastre fi vei vedea aceledsi
certurt asupra «oalelor cu carne», aceeasi patimd si dusm~-
nie, ,car: submi~eaza, nu num~i ori~e aU,toritate,, dar d~-
rentta~a, '" uariate ,ft ~enumarate tztlu,rt (partide, confesi-
une, situatie materials etc') pe aameni de acelasi neam si
sdnge. Acest rdzboi mdrunt fi infinit ddinuieste inainte, cu
tenacitatea [ocului, jeratic sub cenusd. .Profitorii lui sunt le-
giunije celor cari nu au nimic comun cu neamul fi tara noas-
trd. Intre [ratii care se rdzboiesc, acesti «terti» cdftiga din
greu teren. Lor li se asociazd multe elemente din vechiul re-
gat, de origini obscure (onoare celor buni fi romdni), cari
apar din diferite colturi necunoscute ale acestei tari (deveni-
ta numai ieri afa de mare, incdt nu-i putem cunoaste) - pes-
cuind in tulbure, alimentdnd prin intrigi, masinatiuni de
siretenie armeneascd sau greceasca, neirueiegerea rdzboinicd
intre jrati, avand acesti progeniti ai capricioaselor incruci-
fdri de rase mai multd minte, deed: sa nu inteleaga ca orice
impdcare sau domolire le-ar reduce suprafota tulbure in care
ei pescuiesc.
Aceasta, draga Goga, nu este 0 viziune a unui om need-
jit. Eu nu sunt nici vizionar, nici necdjit: am muschii fi ner-
vii sdndtosi, sunt multumit (nu indestulat) cu ce am creat in
jurul me~, incepani cu (uorba lu~ ~org~) cea:a d~ c~pii -
pana la ultimul pom, pe care l-am sddit, ft sunt in pltna func-
tie de a crea. Aceasta nu md face insd sa nu caut in jurul meu
fi sa nu md impresioneze, cdnd vad atdta rdu fi rdutate.
· - ...
Un exemplu: la oficiul edilelor si drumurilor [udetene,

inginerul Cor~ef \etreu27I~ feciorul ~nui v:ch~preot de a~ci,
cu casa si [amili« In localitate, cu diploma din Bucure~tl, a
lucrai cdtiva ani in liniste. Se schimbd insa regimul politic fi
i se desc;pera un defect: e nepotul unui politician din alt par-
tid (intamplator, al meu, dar aceasta nu retrage nimic din
tristul adeuar). deci trebuie «curdtat» (au inudtat ardelenii
acest cuvant). Si a trebuit sa plece. Lsau iinut timp indelun-
gat pe drumuri, iar acum nu stiu unde este. Trebuia inlocu-
it cu un om de «al lor». Cum partidul magbiar, in toate ale-
gerile de aici, este bun touards cu oamenii regimului, si cum
nu era La repezeald un roman la indemdnd, au numit in aceas-
ta [unctie. fara soudire fi definitiv pe candidatul maghiari-
lor, venit nu de mult de la Budapesta, cu diploma de acolo
(buru: pentru Orient). II cheamd Kdrolf72 si ti merge in plin
in locul din care a fost alungat Petreu. Ti-l pouestesc, fiind-
ca cazul nu este izolat, ci tipic. Altii sunt n~otii, finii etc.,
altor «adversari politici» - trebuie sa plece. Inlocuirea seface
cu oricine, numai cu un roman banuit de «legiituri» (nu de
idei politice, [iindcd bietii [unciionari nu-si pot permite lu-
xul de a face politicd). Rezultatul, romdnescul, «istoricul»,
marele [udet Hunedoara (94% din populatie romdna) are:
La oficiul drumurilor [udetene, feful inginer, toti ingi-
nerii subalterni - maghiari, numiti in ultimii 2 ani (pe lan-
ga Karoly, au fost numiti si altii: Vilmos Borbatb'?' etc., ve-
niti tot din Budapesta, cu diplome de acolo), soarta bunului
inginer roman Petreu ai udzut-o, personalul auxiliar - ma-
gbiar, cu 0 colectie de simpatice unguroaice de pe aici;
271 Cornel Petreu, inginer de drumuri la Deva, membru al Partidului Poporu-

lui.
272 Karoly, inginer din Deva, mernbru al Panidului Maghiar.
273 Borbely Vilmos, inginer, venit din Budapesta la Deva, membru al Partidului
Maghiar.
147
Oflciul Domeniilor Statului, cu feful inginer maghiar

(sau eureu), ingineri Disoy'?" etc., - maghiari.
Oflciul edililor orasului Deua, capitala <<]uidoarei»,cu
feful inginer evreu: Kohn Kdlmdn/?', nurnit sau ales de con-
siliul «national-tdrdnesc», dupa multe frdmantari degeaba
ale unor [unciionari romdni in favoarea celo r 2 contracan-
didati, ingineri romdni, unul flu de fdran, altul de preot, cu
diplome fi frumoase note din Bucuresti.
Nu mai vorbescde alte [unctii, administraiin financia-
rd etc., imparfita de maghiari, eurei, etc.
Ti-am dat acest exemplu, ca sa vezi cd, in apele tulburi
ale nationalismului nostru, altii pescuiesc din greu.
Ma ridic contra acestor lucruri? E reuolta indianului
contra unor adversari inzestrati cu arme «superioare». Oda-
ta dobordt, sunt supus miilor de sicane si intrigi. Toate in-
treprinderile mele sunt neasemdnat mai mult decdt ale mi-
noritarilor. Deundzi mi-au inchis 0 moard sistematica, ere-
atd cu multd trudd, din cauza impunerilor nelegale, a bru-
talelor nedreptdti cari mi se aplicd, atunci cdn d morile mi-
noritarilor macind vesele.Dar cand administratorul finan-
ciar e fi minoritar, numit tot sub acest regim, impreun.: cu
aghiotanfii lui? Ai citit pe la gazete ca sunt pus pe banca
acueatilor pentru inaltd trddare, ofensa adusa «ero ilor»
neamului (uizati sunt anumiti eroi), emifandu-se contra
mea mandat de aducere (am trait totdeauna in respectul
termenelor), ca sunt declarat - comunist etc. Coborate si )
multe porcdrii! Am avut 0 conuersatie p articular.i cu un

cere restrdns de magistrati - iese un «denuni anonim», re-
producdnd denaturat intreaga conuersatie; iar «martorii»
sunt aceiasi magistrati. Dar, cdnd 0 parte din ei sunt ue-
niti de pe nu stiu unde, cu nume intortocheat, corespon-
274 Disoy, inginer din Deva.
275 Kahn Kdlmdn, inginer sef al orasului Deva.
OCTAVIAN GOGA, CRONICARUL UN OR VREMI TRAITE
dand in familie. arm.enef:e, c~satvorindu-se aici cu ungu-

roaice fovine, fie chiar fZ mat batrane deed: ei cu multi
anz ...
in sfarfit, ce sa, te mai ~boses~?Cazurile mele si ale eelor
de pe-aici sunt azt pretutindeni pe unde tree, in Ardeal si
Banat.
Atatea umilinti, nerndrginita mdhnire isi vor da roade-
le candva. Vom vedea, daca trebuie sa ne resignam, atunei
eand si fachirii din India actioneaza, sau sa actionam, unde
si cu 'cine putem. Iti rearnintesti porniriLe meLeLaconsidtu-
'irile prietenilor nOf~ri; ceream si~tem si discipline, lara ca sa
pot schimba ceva din feLuL uechi aL nostru de a face «politi-
ca». Din parte-rni, sunt in plina funcfie de revizuire a
tot ce este constiintd de cetdtean, principii si lozinci, cu
tendinta, de a elimina ceea ce este inoecbit, iuocrit l' si
,
prejudicios [s.n. G. 1. B.].
Cu vechiul devotament,
aL tau,
p. Groza'T'"
La 19 martie 1931, din Bistrita, , un alt conducator 10-
cal al Partidului Poporu1ui, Victor Moldovan!", Ii cornu-
nica urrnatoarele lui Octavian Goga:
"DomnuLe Goga, Va scriuputin.
PrevederiLe mele le meruin. Vaprevin ca rezultatul va fi
surprinzdtor. Am obtinut concursul si a sasilor si a unguri-
lor. Invingerea 0 considerd toatd lumea absolut sigura. Pre-
[ectul a pLecat speriat La Bucuresti ea sa aduca milioane sa
pldteascd taxele aduionale a eomunelor.
N-am nevoie de nici ajutor strein. Va rog insa din nou
si cu toatd seriozitatea sd-mi trimiteti indatd dupa primirea
acestei scrisori tori banii telegrafic.
276 "Fiorile tacerii", p. 241-243.
277 Victor Moldovan, fruntas al Partidului Poporului la Bistrira.
149
Vd rog sd-l rugati pe Stan Ghitescu278sd fie aici la Bis-

trita cu 1-2 zile inainte de ziua alegerei ca sd-l am ca sfdtu-
itor ,si bdrbat de in credere.
far rugdmintea mea cea mai mare este sd nu comunicati
nimdnui situatiunea Ii mai putin lui Savu279,care este gU;d
spared,fiindcd numai se alarmeazd cei din Bucuresti. Pdre-
rea mea este ca sd nu se discute cu nimeni alegerea de aici,
cdci vafi 0 surprizd mare.
Md tem numai de prouocdri Ii furt de urne. Stan Ghi-
tescu sd vind singur sau eel mult 1-2 asemenea lui, care sd
asiste la operaiiunile alegerei. De propagandi!ti nu am ne-
vote.
Cu devotament
Al Dvoastrd
Victor Moldovan.
P S. Maine sosesctoti tinerii universitari 15 la numdr.
Am cbeltuit pan a acum Ii banii ce i-am primit de la Banca
Centrale (tantiem) Ii un imprumut ce am luat de la cum-
natul meu 25.000, cdci vdd cu regret ca ce s-a promis nu
soseste".280
,
Probabil nu este intamplator ~i nici lipsit de semnifi-
catie faptul di tocmai in aceste saptamani ~i luni Octavi-
an Goga tine un jurnal politic, lasand posteritatii un do-
cument istoric de inestirnabila valoare prin analiza aten-
ta, poliscopica, incisivitatea ~i franchetea observatiei avi-
zate, prin causticitatea gandujui, chiar daca uneori, far a
de 0 persoana sau alta, in funcrie de sirnpatii sau antipa-
tii personale, pana e mai apasata,
278 Stan Gbitescu (1881-1952): om politic de orientare narional-crestina, de-

putat. Vice-presedinte al Camerei Deputatilor (1926), ministru in anii urrna-
tori. Inchis dupa 1944, moare in inchisoarea de Ia Sighet in 1952.
279 Savu, membru al Partidului Poporului, organizatia Bistrita.
280 M. m. O. G., Cora D-786.
150
In primavara anul~i 1?3~, ?e~avian "Gaga irnplinea a

jumatate de ve~c. Vr~la ~a-~l eantar~asea prezentul. Intr-
un moment de intensa framantare (si a avut destule in via-
ta lui zbuciumata!), Octavian Gaga nota: "M-am intrebat
de-atatea ori: ce se aLege de taineLe pe care le ducem cu noi
in groapii? Nimi~. nu moare, nim_ic nu se pierde in natura,
asa spun infeLeptll. TotuL e numat 0 trecere, 0 prefacere eter-
~ii .. , Urmand acest adeuar, nu mor nici tainele noastre ne-
dovedite. ELe ifi schimbii numai locul fi desfacute in mii de
piirticeLe, " amestecd cu ta~anAac~re Le.primefte. lnchise aco-
lo, cine stte, ele poate seframanta mal departe ... Nu cumva
desLantuiriLe uulcanice sdnt explozia acestor mistere acumu-
Late, pe care piimantul nu le mai poate pastra in sdnul lui?
Nu e Lava aprinsii a Vezuviului un fluid topit din pasiunile
de inmormantare, si nu-i geamatul urias al addncurilor un
act de spovedanie cosmicd, cdnd se striga cerului protestarea
atdtor dureri inabusite?". Ori intr-un alt lac: "De multe ori
privind in sufletuL tau - ti se pare cd stai in fata unei case
cu obloanele trase ,si cu usile
, incuiate. 0 mana necunoscuta
a scris pe-o hdrtie in colt Lapoarta: Plecat fard adresa ... ".
La peste ~apte decenii de la treeerea in nefiinta, .adre-
sa" omului politic Oetavian Gaga incepe sa fie din ce in
ce mai cunoscuta la adevaratele ei valente. Jurnalul intim,
confesiunile, scrisorile de tot felul ale unui om de litere,
fae parte din tipul de scrieri pe care Tudor Vianu"! le nu-
mea .Literaturd subiectiua". Eul literaturii subiective - con-
sidera Tudor Vianu - este deosebit de eul simbolic alliri-
cii si alliteraturii
)
de fictiune. )
Ca ~i in cazul altor autori, Eul din jurnalele, confesi-

unile, insernnarile lui Octavian Gaga nu inventeaza, ci
noteaza ceea ce se intarnpla, aferind a senzatie acuta de
281Tudor Vianu
.. "
(1897-1964): estetician, istoric literar, filozof al culturii si
)
scrutor roman.
151
autenticitate. Un astfel de text of era specialisriln- istoric'

analistilor 0 sursa autentica, un document istoric de pri,
rna importanta nealrerata, neviciata, neinfluen!ata.
Pentru omul politic Octavian Goga, acest jurnal era
un fel de retragere din Iume, 0 izolare, 0 sihastrie, In care
incerca sa se rnasoare cu Iumea inconjuraroare, sa 0 jude-
ce Ia rece, fara conventii de circurnstanta, intr-un moment
de "Ialiment moral" al oamenilor polirici din jurulIui,
dupa cum observa 1. D. Balan282•
Intr-o astfel de atmosfera apasatoare, dezastruoasa din
punctul sau de vedere, Octavian Goga care-si pregatea des-
partirea politics de maresalul AI. Averescu, Incepe sa-si
scrie la 21 martie 1931 Jurnalul politic, "dorind - dura
cum noteaza autorul - ca sa cobor pe hartie cele ce udd si
aud. [... J Reteta nu e, desigur, din cele care ifi pot face 0 pld-
ceredeosebitd,jiindc« pornefte dintr-o atitudine de resemna-
re si-mi imprumutd - s-arparea prea devreme - aere de pen-
sionar. Nu este insd vina mea daca toate dorintele de a sluji
tara raman lara ecou fi dacd pe arena pe care au napadit
prostii, dezgustul md oprefte tot mai mult sa mai descind",
La 1 aprilie 1931, Octavian Goga implinea 50 de ani.
"Cincizeci de ani trecurd.: Cdti au mai rdmas oare?' - va
A )
nota el pe 0 fila de carnet. In jurnalul pe care 111ncepuse

in urrna cu 10 zile, noteaza cu amaraciune: "Ziua nasterii )
mele. Revizuiri de constiintd. Bilant sufletesc, crizd intelec-

tuala, intrebdri cu rdspunsuri crude. Constatare: uiata unui
om nu trebuie [udecatd dupa audnturile cu care a por-
nit la drum, ci dupa obstacolele pe care societatea le-a
pus de-a curmezisul gdndurilor sale. Dacd povestea nu ar
fi destul de tristd, aici ar fi multe de spus. Sa insernndm pe
moment, cu resemnareacuuenitd, vechiul dicton latin: «Mar-
garitas ante po rcos»283 ".
282 I D. Balan, istoric literar,
283 Margaritas ante porcos [(nu arunca) margaritare inainte porcilor, (Matei,
152
Era un moment de. r~scruce ,..a1 destinu1ui s,..aupoli:i~,

re li explica decizia de a Incepe aceste insernnart.
fapt ca . 1 . '" . d 5 d '1
Va nota sau va dicta sec~etaru Ul sau, tl~p . ~ 7,.. e z~e,
" 21 martie si 16 mal 1931, cu 0 subiectivitate incran-
Intre a chiar cu' 0 anumlta . '" dilsperare gan,.. d un'1e ce1e mal.
t
. .me , E constient ca notatu '1e sa1e nu pot face ,,0 p ldeere
cena v'
lnt!·, '
deosebitd", dar le p.u~e conse.cve~t pe ha~tie~oferindu-ne
erspectiva ined ita, uneori chiar surpnnzatoare asupra
o pocii ca si asupra unor persona l'ltap '" . precum rege1e C aro1
:r II-lea, Nicolae Titule~cu284.,Patria~hu1 Miron Cristea.
In intentia declarata a lui Octavian Goga, [urnalul se
constituie tntr-un dosar de acuzare a celor ce nu-si faceau
datoria civica ~i pol itica fata de natiune: "Odata, mai tar-
ziu, cdnd se vor stabili rdspundcrile, af fi [carte multumit
dacd as auea cdteua caiete de insemniiri zilnice, pentru ea sa
le pot azvarli in, obraz acelora. e~~ea"rfi tre~ui.t sa schim,?e
lata lucrurilor fZ au stat paralitici, lasand sa uie Jurtuna .
) Cele 57 de zile din prirnavara anului 1931, cup rinse
in Jurnalul politic allui Octavian Goga, la irnplinirea var-
stei de 50 de ani, se constituie intr-un document istoric
de autentica valoare pentru cunoasterea profilului politic
al1ui Octavian Goga, aflat intr-un moment de rascruce a
destinului sau politic. Prezentam, in continuare, fila cu
fila, acest document, cu completarile necesare ~i notele
stiintifice
, , de rigoare.
7.6. Nu trebuie sa vorbesti in fata unui ignorant despre lucruri pe care nu le
poate Inrelege). Conform proverbelor romanesti: Nu strica orzul pe ga~te,Nu
pune befciug de aur la ratul porcilor].
284 NicoLae TituLescu (1882-1941): personalitate marcanta a politicii ~i diplo-
matiei
)' romanesti in prima J' umatate a secolului al XX-lea, denumit
-" Ministrul
Europei". De profesie jurist, profesor universitar, membru al Academiei Ro-
mane, deputat, ministru, dele gat la Conferinta de Pace si sernnatar al Trata-
tu~u~de la Trianon (1920), Ministru plenipotentiar la L~ndra (1922-1927),
mlmstr~ ~l ~aceri~or Straine (1927-1928,1932-1936). Delegat permanent
a~~oma~llel.la Societarea Natiunilor Unite (1920-1936), presedinte al Socie-
(apl Natiunilor (1930-1931). Adversar declarat allui Carol al Il-lea.
153
,,21 martie 1931. [Sarnbata]

Tarafierbe de la un cap.it la altul. Stiri care sosesc din
toate partile dau impresia cd suntem in ajunul unor mar!
framantari de masse. Nu este exclus ca in curdnd sa ne po-
menim cu fenomene de rdzurdtire. Guvern nu exist/i iar re-
gele ezitd fi nu da impresia cd ar avea formule pentru salva-
rea situatiei. Nu stiu ce va ft. din granitcle logicei am iesit
demult. Oboseala morald pe care 0 resimt nu este a mea ci a
intregii societdti. De sus pana jos intreaga structlfra sociala
a Romdniei este in pragul unui faliment moral. In astfel de
imprejurdri, cdnd ifi dai seama ca nu mai pori schimba ni-
mic, devenind spectator al evenimentelor, simti trista dato-
rie de a te trasforma in cronicar pentru a insemna cele ce se
petrec zilnic fi a le judeca stand de uorb.i cu proprie ta con-
,stiintd.
,
Voi incepe deci un jurnal cotidian [sic!], dorind ca sa co-
bor pe hdrtie cele ce vad fi aud. Reteta nu e desigur din cele
care £ti pot face 0 placere deosebitd, fiindca pornesti dintr-o
atitudine de resemnare si-mi imprumutd - s-ar piirea prea
devreme - aere de pensionar. Nu este insd vina mea dacii toa-
te dorintele de a sluji tara raman fora ecou, fi dacd, pe are-
na pe care [au] napadit prostii, dezgustul rnd oprefte tot mai
mult sa mai descind.
Odatd, mai tdrziu, cdnd se vor stabili rdsp underile, af
fi foarte multumit dacd af avea cdteua caiete de insemniiri
zilnice pentru ca sa le pot azudrli in obraz acelora care ar fi
trebuit sa schimbe fota lucrurilor. fi au stat paraliiici, liisand
sa vie furtuna ...
La ordinea zilei, chestiunea [Nicolae] Titulescu. A fost
la mine, am stat de uorbd, zgomotos, aferat, optimist. Ciu-
data aparitie acest om care de zece ani std la Londra, si nu
si-a retusat catufi de putin particularismul local de la Plo-
esti. EI vrea sa laca guvern de concentrare, sa inglobeze pe
154
toata lumea, sa nu-i ramana pe dinafara nici un dusman.

Fricos) grandilocvent) gesticulator) i~i face curaj si di~ vor-
bele lui aleg cd ar vrea cu ortce pret sa prezideze un guvern
lara opozipie. ~ avut chia: 0 vor~a -: sp~r~tpentru justifi-
carea aventura: - «E mal u~or sa traiesti In c... decdt sa-l
=r=r!':
E insarcinat, se pare, de rege sa ne pipaie pe toti. Spune
ca urea sa incerce cu parlamentul actual. Sunt aproape ui-
mit cat de piuin intelegc jocul realitdiilor politice din tara.
I-am raspuns cd aici atmosfera politica e viciata, tara e-n
pragul revolutiei, ""." m~i poate respi~a, ~i cafara a se ma-
tura hoitul grabntc ft radical totul se da peste cap. A lucra cu
parlamentul actual inseamna a te ancora de un cadavru si a
trece putrefacpia lui asupra ta. Ce spirit reformator se poate
degaja) intdi dintr-o combinatie de guvern care ar ralia si pe
autorii dezastrului actual) si, al doilea, ar pastra ca bazd, pe
mai departe, parlamentul cu demisiile in alb (pe care leplim-
ba Maniu astdzi, in sudul Frantei)? Titulescu e destul de
destept ca sa inteleagi: n!!ta penibila, dar prea slab ca sa tra-
ga concluziuni din ea. In toatd marea drama el se lasi: cala-
uzit de rostullui personal. Spune cii, fi daca s-ar face alegeri
noi sub un guvern prezidat de el, n-ar avea nici un ca~tig
personal) [iindcd neaudnd partizani, un nou parlament n-ar
constitui 0 platjormd de intdrire politicd pe seama lui.
Afa fiind, crede, fara sa mi-o mdrturiseascd, ca mai u~or
s-ar aranja cu actualele corpuri legiuitoare, care inghit tot,
decdt cu rezultatul capricios al urnei de maine. Din vizite-
le lui in toate partile, nu aleg 0 intelegere reald cu cineva.
[1. G.] Duca [(1879-1933), fruntas al Partidului National
Liberal al carui presedinte a ~i fost la sf~r~itul vietii, cur-
mara de legionari in decembrie 1933. In ianuarie 1914,
la numai 32 de ani, ajunge pentru prima oara ministru,
la Culte si Instructie publica. Ulterior nu va lipsi din nici
ISS
unul din guvernele liberale, iar in noiembrie-decembr'

1933 va B prirn-ministru - n.n. G. I. B.J firefte I-a prim~~
cu demonstratii amicale, dornic probabil sa-l impinga in
prapastie pentru a scapa de ddnsu]. S-ar p.irea cd i-ar fi fl-
gaduit concursul;pentru a nu s!!parape rege - cum zice el
=, trebuie safaca acest lucru. In ultimu] moment nu stiu
dacd se va fine de cuudnt, dacd da, cu atat mai bine: solida-
rizat cu [Virgil] Madgearu285 fi sotii, ce bine ar fi sa moard
de gat cu ei.
A rdmas sa ne revedem ca «sd-i dau forn1ula» - cum spu-
nea el cu multd dezinuolturd. Ne vom vedea maine, poimai-
ne, din politete, fara consecinte, aliniat. Nu prea cred in re-
usita lui Titulescu. Ceea ce stiu sigur este cd acest om-sgar-
cit, cu gesturi dezordonatepornind dintr-un jizic care n-are
osaturd, nu poate constitui un punct de reazim pentru tara
in pragul nebuniei. Isteric si jeminin, plin de vorbe mari si
de sughifuri sentimentale, bietul avocat cu trei discursuri pe
an, torent de eruptie uerbald, fara lin if tea neruaasd pe care
o necesitd 0 muncd metodicd, Titulescu ar fi pentru Roma-
nia actuald 0 noud legenda distrusd, care s-ar ddrdma verti-
gin os, incepdnd cu ziua cdnd va ajunge in fru n tea guvernu-
lui. S-ar putea ca acest lucru sa se intdmp]«, desi logica imi
interzice 0 asemenea combinatie, dar aici logica a incetat de-
mult si adeseaam impresia cd, dacd un spirit diabolic ar pu-
tea iscodiformula cea mai nenorocitd care sa ne impingd la
pieire, aceastaformula este cea mai aproape de biruintd.
285 VirgilN Madgearu (1887-1940): reputat economist ~i sociolog, principa-
lui artizan al doctrinei ~araniste, cel mai proeminent teoretician al agrarian is-
mului democratic in aceasta parte a Europei. Profesor universitar, om politic
national-taranist, secretar general al Partidului Taranesc, apoi al Partidului
National-
, Taranesc.
, Ministru al Industriei si
" Comertului (noiembrie 1928 -
iulie 1929), Finantelor (noiembrie 1929 - iunie 1930), Industriei ~i Corner-
tului (iunie - octombrie 1930), Agriculturii ~i Domeniilor (octornbrie 1930
~ aprilie 1931) etc. Asasinar de legionari in noiembrie 1940 in padurea Sna-
gOY.
156
DomnuL [Nicolae] LUpU286 spune ca odatd cu capuL nu

consimti La un guvern de concentrare cu actualul parla-
vaent. Am'arat si congestio nat, imi comunicd ca de 0 Luna si
:miitate a cerut audienta fara sa primeasca rdspuns. Mare-
J aLuL curtii, Ilasieuici'", cu menajamente L-afacut sa inte-
~eagd cd 'este cotat ca ~mic allui.[B~rbuJ. ~tirbey. La dej~n
mi-a citit 0 Lunga scrtsoare anontma uentta din Botosani in
care un tdran ii scrie cd Lasate agitatori ambulanti fi oame-
nii de r;voLutie organizeazd tdranii pentru razmerua de mai-
ne care va izbucni in curdnd.
Mircea Djuuara'", care e si el la dejun, spune ca [Cuta]
Tiitiiriiscu289 Le-a adus veste de La Tg. }iu despre miscare La °
286 Nicolae Lupu, dr. (1876-1947): medic ~i om politic, Din 1907 membru al
Partidului Liberal. Unul dintre fondatorii Partidului Taranesc al carui pre~e-
dinte va deveni (1924-1926). Vicepresedinte al Partidului National- Tiranesc
(1926). Din 1913 deputat in toate legislaturile, ministru al mal multor depar-
tamente. In 1946 a format Partidul Taranesc- Democrat.
A nu se confunda cu frarele sau Nicolae Gheorghe Lupu (1884-1966):
medic roman, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei
Rornane, om de stiinta, unul din reprezentantii de frunte ai medicinei interne
din Romania.
287 Ilasievici Constantin (n. 1880): ofiter de cavalerie, rnaresal al Palarului
(1930-1936), intim al anturajului regal.
288 Mircea Djuvara (1886-1945): renumit profesor la Facultatea de Drept din
Bucuresti, cercetator in domeniul juridic. A promovat politica liberala, a fost
membru al delegatiei rornane la Conferinta de Pace de la Paris, 1919.
289 Gheorghe (Cu{d) Tatdrascu (1886-1957): jurist, publicist, om politic liberal,
orator de frunte, membru al Academiei Rornane, colaboraror apropiat allui
I. G. Duca ~i intim al regelui Carol al II-lea. Minisuu, prim-rninistru (ianu-
arie 1934 - decembrie 1937). Arnbasador in Franta (decembrie 1938 - sep-
ternbrie 1939), apoi ad-interim la Ministerul de Interne (24 - 30 noiembrie
1939). Prirn-rninistru (noiembrie 1939 - iulie 1940).
La 6 martie 1945, gruparea sa intra in guvernul dr. Petru Groza, el devenind
vicepresedinre al Consiliului de Minisui si ministru de Externe (6 martie 1945
- ~ noiembrie 1947). Conduce de1ega~i~guvernamentala a Rornaniei la Con-
ierinta de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octornbrie 1946).
In fata presiunilor Moscovei si a conducerii comuniste din interior demisi-
oneaza. Aresrat in mai 1950, este supus la ani grei de detentie si la dorniciliu
fortat. Moare la 28 rnartie 1957. ) )
157
fel in Gorj, unde umbld vorba din gura in gura cd, la 26 ale
lunii martie, multimea va da navala asupra ora;ului.
Streitman/" [politician liberal- n.n. G. 1. B.] tmi «du-
ce vorbe de la Duca. El se considerd omul partidului, zice:
«noi», {i eperfect devotat. Am impresia cd in intimitate ere-
de ca nu md indoiesc catu{i de pUfin de ata;amentul lui.
«Duca - zice Streitman - e intristat cd nu fii seamd de buna
lui tovara{ie{i continua cochetdria cu Gheorghe Brdtianu.
El spune cd s-a inteles cu {eful {i s-a tinut de cuudru»,
I-am rdspuns ca, dacd s-a inteles cu Averescu, atunci sa
fie linistit. De la {if la {ellucrurile sunt perfect aranjate.
a sila nemdrginitd ma cuprinde de cdte ori imi dau sea-
ma cd uorbind departidulliberal, astdzi, trebuie sd pronunt
{i numele lui Duca. Nu e numai 0 intdmplare ca galopar:z
spre neant, dacd in scaunullui Ion [1. C.] Brdtianu s-a a;e-
zat acest mic intrigant, Jost reprezentativ pentru psihologia
curentd a societdtii
, din Bucuresti. ') Dacd as scrie un roman ,
in caresa exprim toatd turpitudinea morald ",auremii, acest
tip, desigur, ar trebui analizat de aproape. In orice caz, in
acesteinsemndri va trebui urmdrit de aproape pentru ca fi-
xand zigzagurile lui, nu numai vom legitima de compoziiia
liberald, dar vom avea {i cheiapravdlirii sufletefti care im-
pinge varful piramidei sociale de la noi spre nenorocirea de
maine.
Dupa dejun, azi, la ceai, la generalul Souteo?", Intre
cucoaneledefofa, nevasta lui Gheorghe Brdtianu [George
1. (1898-1953), fiullui Ion 1. C. Bratianu ~i al Mariei
Moruzzi. Unul dintre marii istorici rornani cu contribu-
, fundamentale de istorie nationals
tii , , universala. Pro fe-
si
sor universitar, mernbru al Academiei Rornane, Om po-
litic liberal, deputat. In iunie 1930 este exclus din P. N.
290 Streitman, politician liberal.
291 Soutzo Constantin, general, face parte din apropiatii lui Carol al II-lea.
IS8
L. intrucat se pronun~a~e in ~avoarea .Restau:atiei carlis-

teo In acela~i an fo~deaza Partidul Nationa1-L~bera1.Geor-
.st considerat un instrument de guvernare .in slujba Co-
g! anei
, si a 'Tv
1arii
.. " 0
, econcertat d e acte 1e cam~n'1el. rega1e,
:0
ia
pozitie i~potriva acesteia inca din 1932. In februarie
, P N . L . J"oaca ~n ro 1 important
.
1938 revine!n. A
In everu- A·
mentele de 1a 213 august 1944. In anii 1947-1950 are do-

miciliu for~at. In mai 1950 este arestat ~i detinut, fara a
fi judecat sau condamnat. Moare 1a 24 aprilie 1953, in
inchisoarea de la Sighet, in imprejurari inca neelucidate
pe deplin - n.n. G. 1. ~.]: 0 um~rii de dec~Ptie ii flutura
pe buze: «Mi se ~are ca p_zerdp.ar~uL!»(pa~zase La.masd la
mine] deunazi, ca. La uenirea lui Titulescu, tn 12 zile, avem
un guvern nou). Indaritnici: si pasionata, imi declara ca ni-
ciodatd cu Duca nu se va impdca, mai bucurospleaca Lalasi
in exil pe veci. Stia c.i liberalii rdsp dndesc vestea ca regeLe
i-ar fi trimis uorb d prin Gatoski [Nicolae (Nicu)] 292 Lui
Gheorghe Bratianu sa se reconciLieze. Ea spune ca totul e in-
ventie.
, Va trebui urmdrit in soarta Lui 'si acest tdniir Brdti-
anu, pentru a descifra din peregriniiriLe Lui capriciile sufle-
testi ale lui CaroL. Soutzo a fost ieri Ladejun Larege.Nevas-
td-sa nu s-a dus. I-a scris 0 scrisoare cu Lungi mustrdri spu-
ndndu-i cd e mai bine sa nu meargii Lapalat, dupii ce de
Luni intregi a aJteptat zadarnic sa-L uadd. Soutzo i-a spus
regeLui scene de La para, ca sd-i arate anarhizarea generald
292 Gatoschi Nicolae (Nicu), persona] din anturajul intim allui Carol al Il-lea
si secretar particular al aeestuia. In anii de autoexil ai lui Carol, este agent de
legatura cu ~ara. Va fi utilizat de viitorul r~ge, prin interrnediul lui Puiu Du-
mi~reseu, I?entru pregatirea Restauratiei. Il va insoti pe Carol, impreuna cu
PUlU Dumitrescu in calatoria eu automobilul de la Paris la Miinchen, in dru-
mul de revenire clandestina in Romania.
Om F?litic, G~tosehi Nicu a fost membru al Panidului Poporului, fost
~r~fect a J.u~e~ul~l Bacau apoi deputat din partea Uniunii Nationale. Soria
ui Jeny, Kiki - baiarul lor, Nica - fata lor apreciaei de Carol al II-lea.
159
Ii i-a adus din nou numele lui Averescu ca singur I

cator. Regele parea trist Ii impresionat. «De ce n-ast~ P4:
are, sd-i ~i~ rdnoduf?» Soutzo crede codfa palat [M;ha7~t4
noilescu/" a rdsp.tndit 0 atmosfera de ostilitate im fi
m~reJafuf~i, Regef~, miscat de scriso~rea d. Soutzo,
mts pe PUtU Dumitrescu [Constantin. Jurist, colab
~~:r
~1.
con fid
1 ent a I' pnntu I'UI C aro,I cu care se cunoast oral
tirnpul studentiei la Paris. Devine secretar partic'uf (
acestuia inca din perioada anterioara Restauratiei. ~
apoi, deoareee Puiu Dumitrescu a fost arnestec~t in 'j
ceri dubioase, relatiile cu Carol au fost afectate In ~
menrul cand i-a semnalat regelui existenr., unui cure
major impotriva sa, din cauza relariilor cu Elena Lupe
cu. Regele i-a sugerat plecarea, pentru 0 vreme, peste hl
tare. Ca urmare, In 1934, Dumitrescu este Indepartat dJ
post ~i inlocuit eu britanicul Eugen Buhman294, el stab
lindu-se in Franta, un de §i moare - n.n. G. I. B.] fi u
mare buchet de lalele. Puiu - papagal al stapanului -
mira si el ca Averescu e p rip it; nu vede nici 0 ingratitudin
la rege care e gata oricdnd - zice el - sa-l primeascd in au
dientd pe maresal, totusi nu-si poate ascunde 0 oarecare ~e
dumerire in lata planurilor de vii tor ale lui Averescu. In
treabd cdnd se intoarce in tara fi dacd e adeudrat ca prepa
ra 0 miscare republicand.
293Manoilescu Mihail (1891-1952): inginer, economist, profesor univ~rsjta,r,

teoretician a1 corporatismului. Om politic, initial averescan dupa car~ se rnscne
in Partidul National-Taranesc (1929), ministru de Finanre (marne 1926-
iunie 1927), sustinator al readucerii printului Carol al II -lea in pd. .'
La 4 iulie 1940 devine ministru de Externe si sernneaza ca ImputernJClf al
Guvernului Romanici documentele Dictarului de la Viena din 30 august 1940.
Moare in inchisoarea de la Sighet in anul 1952. . J
294 Eugen Buhman, cetarean britanic, directoruI Secrerariarului par(lcular a
rege1ui Carol al Il-lea, dupa renuntarea de catre acesta la serviciile lui Con-
stantin (Puiu) Dumitrescu.
160
len, . [C o nstarrtrn. 1 A rgetoianu

. 295 mt-a
.
spus: « Vineri sea-
rd am jucat bridge cu regele, cu doui: zile inainte de destitu-
irea Lui BuriLeanu [Burilianu, Dimitrie M., nascur la 8 mai
1878, la Turnu Severin, doctor in Drept al Universitatii
din Paris, absolvent al Scolii de stiinte politehnice de'la
Paris, sect ia diplomatic. Guvernator al Bancii Nationale
a Rornaniei- Deputat in anii 1928-1937, dupa 1935 mem-
bru marcant al Partidului National-Cre~tin condus de O.
Goga - n.n. G. I. B.]. D~cii ai fi venit la mine sambata di-
mineata, dupii conuersatta mea cu Carol, a1fi pus 100. 000
contra un leu, ca nu seface irnprumutul!»
22 martie 1931. [Duminica].

Zi de duminicd fara evenimente speciale. Colonelul Se-
besanu rna uiziteazd dimineata dupa 0 prudenta intrebare
la'telefon. Unul din cei 10 o/iteri care au preparat venirea
lui Carol si care, in noaptea de",6spre 7 iunie, in mod dis-
cret pusese stapdnire pe posta. In cele 10 luni de la venirea
stapanului, din luna in luna, vine sa rna uada. Deziluzia
lui a mers in progresiune matematica. Amic fi touards de ere-
dinta cu Paul Teodorescu [(1887-1981), colonel, apoi ge-
neral de corp de armata. Apropiat al regelui Carol al II-
lea. Atasat militar la Paris (1932), seful Statului Major al
.Aviatiei (1934), comandant al Scolii superioare de Razboi
( 19 3 6-19 3 7), ministru al Aerul ui ~i Marinei (martie 1938
- mai 1940) - n.n. G. 1. B.J, comandantul regimentului de
garda, figura lui reflecta azi, probabil, sentimentul tuturor.
E dezaxat fi fiert. Ca de atdtea ori imi repeta vechiul ada-
giu, ca numai Averescu poate face ordine in tara. Spune ca
295 Constantin Argetoianu (1871-1955): medic, diplomat, om politic, franc-
mason, unul run rnarii confidenti ai regelui Carol al Il-lea. Deputat, senator,
ministru in mai rnulte randuri, prim-ministru (28 septembrie- 27 noiembrie
1939). Politician abil, versat, cinic. Arestat, judecat ~icondamnat de regimul
cornunist, moare in detentie in inchisoarea de la Sighet in 1955.
161
DR, Gf-IEORGHE I. BODEA
atmosfe~a ~e ostiLi~ate imp °r= m~relalului, e urzita fa Pa-

Lat de catre Manoilescu. Acest up. zntermedtar ciudat ~
'L ' , , d" b
VLO o,nl;t fZ escro,c,cu pronunfate aptztu tnt ver ale, dar ma.
Intre
leabil in materte de caracter, ca un proxenet dintr-o mah _
Lade La Salonic, e desigur omul care a lansat cele mai mu~-
te intrigi LapaLat. Om de afoceri ueroase, profitor scandals,
cunoscut de mine pe urma mai multor lovituri ce a dat sub
guvernarea noastrd, varat in punga ovreilor unguri de La
CLuj, cu care e cointeresat la luminarea orasului, acest aven-
turier va trebui odatd safie dat la fund.
Nu ma insel, cred, cdnd irni dau seama cd toate firele
impotriua lui Averescu sunt urzite de mana lui.
Bietul rege, suflet neodibnit, cu alterdri repezi de orgo-
liu nesdbuit si [rici tenebroase, e imp ins de la spate de abi-
litatile acestui pezevenghi oriental.
Averescu, ignobiL ca totdeauna, I-a repezit inainte cu trei
Luni in casa lui Soutzo, cdnd a rejuzat sa stea de vorbd cu el
fi de atunci ii poartd sdmbetele.
Negresit, sefac LaPalat intrigi Ii impotriva mea. Cea
mai recentd mi-o descurcd Sebesanu. Spune cd una din ne-
multumirile regeLuifata de Burileanu ar fi cd a ajutat ale-
gerea lui Tancred Constantinescu [industrias, membru mar-
cant al Partidului liberal- n.n. G. 1. B.J fa Creditul Indus-
trial, desi i se trimisese vorba de sus.
Seara - spune Sebesanu -, Burileanu se stie cd a lost la
mine, deci: eu sunt cu Tancred.
Nu e desigur nici cea dintdi nici cea din urrnd combina-
fie ce mi se atribuie, probabil nu lara ecou. ,
Manoilescu nu prea are motive sa md crute nici pe mt~e,
Nu e imposibil ca regele, intr-una din clipele de recunofttn-
fa, sd-i fi descoperit in mod arnica] aprecierea mea de fa Pa-
ris (mai 1930) [cand Octavian Goga s-a intalnit in secret,
la Paris, timp de doua zile, cu printul Carol Caraiman -
n.n. G. 1. B.]: «Baga de searnd Alteta, Manoilescu te pune

si te vinde la jidani!»
) in convorbirea de azi, Sebesanu rna conjurd sa-i spun re-
elui absolut tot, asa cum stiic eu vorbi - zice el=, sa-l mise
~rii a-l ameninra, si sd-! tulbou~f~rii a-l jigni. Siirmanulom,
e un suflet onest, cu preocupart dincolo de zntereselelui per-
sonale. "
A sosit raspunsul din lnalt Ordin. Voifi primit in audi-
enid marti, ora 6. Curioasa stare sujleteasca, si de asti: data
a.:n impr~sia ca e cea din u~ma. ..
Plimbare La josea. Uniforma unut ofiper de cavalerie,
doLman cu branderburguri, sapcd englezeasca in cap, star-
neste rumoarea pubLicuLui. Lumea iesitd durninica, sub soa-
rele de primavarii, secdtuita de sdrdcie, repetd parca din gura
in gura, cunoscutuL refren: «A facut uniforme!»
Pe drum intdlnim pe Vladimir Cristi [Doctor in Drept,
ministru de stat (16 ianuarie - 6 iunie 1932) in guvernul
condus de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931-6 iunie 1932)
- n. n. G. 1. B.], fruntaf basarabean, fost mare proprietar fi
un feL de ministru in republica de opereta. [enat, am inteles
de graba ca nu-L poartd gandurile devotamentului.
-«De unde uii?»
-«Am fost LaMaresalul!»
Am inteles. Venea de La Titulescu, dupa cum am verifi-
cat doud minute in urmd. Basarabia e un monument de gra-
nit. Ca si Ardealul, ca fi vechiuL Regat, cine mai contestd azi
unitatea sujleteasca a Romdniei?
Dejun La d-na [Irina] Procopiu. Cu un zdmbet discret,
subliniat de 0 tristeie retinutd, mi-a spus cd de astd data Ti-
tulescu nu a venit 5-0 uadd.
«Desi suntem foarte buni prieteni» - mi-a zis, nu fara
oarecare ironie bldnda. Vizita nu s-a produs probabil de tea-
rna ca regele, in hipersusceptibilitatile lui, sa nu fie indispus.
Eu n-am rdmas dator cu explicatiile cuuenite, nici cu epite-

tele de circumstantd.
,
S-a spus d-nei Procopiu cd nici Burileanu n-a primit un
rdspuns la dorinta ce transmisese candidatului de Prefedin-
te al Consiliului [N. Titulescu], de a-i acorda 0 intalnire.
«Orattez le Tusse»!Tot Ploiestiul e mai tare decdt Londra!
«D-na Procopiu, surprizele incep abia acum, cele multe
inainte. Sper cd fi M. S. Regina296 va avea inca experienfe
defacut.»
La fosea am vdzutfi pe Stelian Popescu [(1874-1950),
ziarist, proprietarul ~i directorul Uniuersului, eel mai ras-
pandit cotidian din Romania interbclica, om politic libe-
ral, deputat. Adversar al poli ticii lui Carol al II-lea ~i al
actelor camarilei regale. Ministru al justitiei (decembrie
1921 - mai 1922; iunie 1927 - noiembrie 1928). Prese- ,
dintele Ligii Antirevizioniste Romine, corist itu ita in de-
cembrie 1933. In primavara anului 1944 pleaca in Elve-
ria. Moare in Spania, la Madrid, in urma un ui accident
de masina
, - n.n. G. I. B.J in treacdt. A iesit
, ,si neica sa se
soseascd cu consoarta. 0 perechefoarte potriuitd. Reprezen-
tanti tipici ai burgheziei romdnesti de prima etapd. Nu le
voi cere 0 parere asupra tablourilor lui Greco=", sau a mu-
zicianului Brahms?", Dar sunt romdni amdndoi, perfect
296 Maria-Alexandra- Victoria de Saxa-Coburg-Gotha (1875-1938): regina a

Rornaniei, Principesa de Marea Britanie ~i Irlanda. Fiica a lui Alfred - duce
de Edinburg, apoi de Saxa-Coburg-Gotha (fiu al reginei Victoria a Angliei)
- si
, a ducesei Maria Alexandrova, unica fiica a tarului
, Alexandru al II-lea al
Rusiei. Sora cu Alfred, Victoria Melita, Ducky ~i Beatrice. Se casatoreste in
decembrie 1892 cu viitorul rege al Rornaniei, principele Ferdinand. Cuplul
regal a avut ~asecopii: Carol, Elisabeta, Maria (Marioara), Nicolae, Ileana si
Mircea (1912-1916). Publica povestiri, memorii ~i un roman. '
297 Greco (El Greco) (Domenico Theolocopuli) (1541-1614): pictor renumit
spaniel, grec de origine. Peisajele~iportrerele se disting prin expresia lor dra-
matica.
298 Brahms johannes (1833-1897): pianist, dirijor ~i compozitor german stabi-
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAlTE
identijicati cu solul si sunt nedeslipiti de tara cum epapura

de balta, in delta, sau caprele negre in Muntii OituLui. Pa-
triotismullor deci e organic. Amdndoi speriati, scosidin for-
mulele trecutului mostenit de la Ion Bratianu batranuL,se
plimba ca doi vsomnam~ul~, in .'umveaacea:ta iesita din ta-
tdni. Fireste ca a trebuit sa schimbam doua uorbe.
, El, scos din pepeni: «Ce mai faci, domnule? De ce nu te
misti, domnule? Am sa te impusc!» Eu: «Sa se miste Ducal»
, El, cu un gest transant: «Sa se duca... »
Aici s-a afirmat din nou, foarte precis eneica»,ca roman
get-beget. M-a intrebat cdnd vine maresalul.A rdmas sa luam
dejunul impreurui, [oi, la ddnsul, pentru tdnguire in doi.
Cat despre Duca, sunt de pdrerea lui: «Lasd-l, domnule
in pace, acum trebuie sa se miste romdnii».
Ma bate un gand: ce ar fi oare sa incep 0 seriede artico-
le la « Universul» fi sa rabufnesc cape vremea neutralitiuii?
Mai am oare atdta forta morald ca atunci? Mi-e sufletul azi,
simi, ca 0 arrnonicd ruseascd pe care mdini noduroaseau can-
tat arii de mahala ,si i-au tocit resorturile.
23 martie 1931. [Luni]

Dis de dimineata, au venit sa md uad« Rascanu
, [loan,
general, ministru de stat (22 iunie 1931 - 6 iunie 1932)
in guvernul condus de Nicolae lorga (18 aprilie 1931 - 6
iunie 1932) - n.n. G. 1. B.] li Stan Ghitescu, colegiimei de
pa~lament. Generalul [Rascanu] a fost deundzi Larege,la
dejun, Carol il are in simpatie, probabil fiindcii FerdinantP99
l-a executat.
lit la Viena. A concertar si in Transilvania, acompaniindu-l pe JoachimJoseph

(1831-1907). '
299 Ferdinand-(Victor-Albert-Meinradj de Hohenzollern(1865-1927): primul
rege al Romaniei reintregite. Dornneste lntre 28 septernbrie / 11 octornbrie
1914 ~i 20 iulie 1927. '
DR, GHEORGHE I. BODEA
Foarte des aceasta contrazicere e singur I

' '" .ile si , U rezon care ex-
p ltea stmpattt e st anttpattue lui [Carol] Ra
"J
V [
~ Ad' di . scanu cunos-

cut ca I~c~n parte In ~artIdul P?porului - n.n. G. 1. B.]
spune ca t-a cerut detalii asupra situatiei din Basa b ' ,
II I . d . ..' ra ta, SI
t~ cursu meset, e trei ort, t-a repetat intrebarea: «Car:d
uine Averescu?».
Din aceastd preocupare cu repetttie, el alege cd e la mi'-
loc un in terespentru criza politicd. 11lac sa inteleaga ca m~i
degrabd poate fi vorba de 0 sensibilitate in vederea actiunii
de pozitie. a lui Ave:escu. Cu cei d~i amici politici a~gajez
conuersatta pe chestiunea: ce e de focut? Sunt doi Jruntasi ai
partidului nici mai buni, nici mai rdi ca altii. Vorba lo~ re-
prezintd opinia curentd din tara. Nu pricep «de ce oare sa
ne distruga?». «Ca sa ramana cu liberalii?» intreab.i [Stan]
Ghitescu.
, «Fiindcd l-am ajutat sa vie acasd?» se sbate Ras- ~
canu. Amdndoi declard ca nu pricep nimic. Se pune proble-
ma maresalului. Peste 0 saptamana vine, fi ftiti, el vine cu
trenul, cu programul fdcut atdtea minute in statia cutare,
acolo ia apd, dincolo cdrbuni. Tinta e precisd, nu se mai
schimbd. Ce ziceti dv. daca la congres scoate 0 flaie de har-
tie, pune monoclul fi incepe cam afa: «Fac apella culpa mea,
culpa mea in lapa tdrii, am [os: la Bellinzona'?", iatd ce am
spus, iata ce a zis, para nu mai poate suporta, foc apel din-
colo de partid la toatd lumea, ii trimit inapoi si bastonul de
maresal etc. », Ce se intampla atunci? Amicii mei, intune-
cati, aproape strigand, rdspund deodatd: «Toatd tara se da
cu Averescu». Lumea, spune Rafcanu, eplina de legende care
o agitd. La mine La Vaslui, eu vorbesc cu tdranii, care, in
gura mare, imi spun ca regeLesi-a pldtit datoriile din impru-
mut, ca LaParis a fost cu curuele, fi a ldsat polite de Jranci
jranpuzefti. Vedem toti trei cd se apropie scadenta intre Ave-
300Bellinzona, localitare in Italia uncle generalul Averescu a avut convorbiri
preliminare eu Printul Carol in vederea revenirii aeestuia in tara.
) )
166
rescu si Carol, ca numirea se apropie. «Noi ce nefacem, Sta-

ne?». Electorul de Teleorman strange din ochi si din buze:
«Ne dam cu
J
r«: C!adem ~e acor~ s~-i, vorbesc neted rege-

lui si ne dam zntalnzre pe mtercuri dimineata.
, Careva dintre uizitatori, daca nu rna insel Scarlat Ari-
on, mi-a spus: «Verifica te rog lucrdrile Lageneralul Ionescu
de la cat: Ferate. Regele i-a spus deuruizi: Manoilescu e un
pungaf' a luat 15 milioane in:r-o =r: N__-amnimic de
verificat pentr~ svuJlet::~rneu, ""?" ~lCZ insa aceastii noua
opinie care-me ~asuna '" urech~ ,de trei sute ~e ori pe zi.
D. Bodin utne cu znJormatu: «Am fost 1t azi noapte, fe-
JuLe, pana = trei, l~ agh~ota",nti fi La ruso,a~ce"Sunt dernora-
lizati. Toata chestia se tnV~rtefte la not in [urul Lupestii.
Oamenii de casd sunt clasati la Palat dupa gradullor de sim-
patie pentru ... ,$tipi '" cine sta seara, l~ ,masa, c~nd e liberi
Lupescu ... ) Wteder fl unul Ionescu-Braila, furntzor al Mi-
nisterului de Rasboi (a nu se confunda cu eel de la Directia
Zootebnica). Va puteti inchipui ce trebuie sa inghita ofite-
rasii. In atmosfera cordiald, Jac pe glumetii si-i trateazd pe
ovrei cu dulceatd: «Papa Lupescu»!
Anibal Teodorescu?" a venit sa rna uadd ca sd-mi faca °
intrebare, tinutd in stilul lui obisnuit de ironie glaciali: cu
nelipsite note de pretiozitate destul de simpatica intr-a soci-
etate labarpata ca stil si gandire: «Ce zici, n-ar fi oare mo-
mentul sa lansdm 0 teorie, 0 liga de apdrare a regelui fi a
prerogativelor lui constitutionale?». «lmpotriua cui?» - zic
eu. «Impotriua guvernului - rdspunde el si, dupa un !!l0ment
de tdcere concludentd, intinzdnd degetul aratdtor: Impotri-
va lui».
30tAnibaL Teodorescu, om politic ~i gazetar, a colaborat la ziarul averescanIn-

dreptarea. In toamna anului 1921, lrnpreuna cu alti 21 de depurati a semnat
un memoriu in care se critica, in termeni destul de duri, politicalui Averescu
in cadrul Partidului Poporului.
Da, ideea nu-i de dispretuit. .

La dejun, doamna Procopiu imi spune: «Titulescu n-
venit sa md vada, dar e ceva mai interesant ceea s-a petrec a
cu regina302, care i-a scris 0 scrisoare colonelului Plenice;~
nu303, comunicdndu-i ca vrea sa-l vada. Colonelul a transmis
scrisoarearegefui; Titufescu n-a udzut pe regina gratie inter-
dictiei cunoscute de a lua contactuf cu oamenii politici».
Dupa d~jun telejoneazd.Duca c~ " vr~a sa ma vada, fi-
v
indcd astazt merge fa rege. Sunt politicos fl merg eu la ddn-

sul, la ora 3 fi [umdtate. Ma primeste intr-a camera scundii,
interior de cdsnicie incepdtoare, dar fi de 0 sobrietate voitii,
mincinos demonstratiud pentru vizitato ri. E afarmat: «Nu
mai merge asa; ai vdzut fegea drumurifor si proiectuffui
Madgearu pentru revizuirea fegii agrare? Am sa-i spun lui
Voda:tine-i dacd vrei fa guvern, darAnu-i flisa sa facii fegi)
sa distruga totul pe treizeci de ani». If intreb daca e pentru
ideea de guvern national) de guvern de concentrare fi spriji-
nestepe Titufescu, cum spun ziarele. «In principiu da», -
rdspunde, fiindcd nu vrea sd indispunii pe rege, dar inArea-
litate. .. Conuersatia e lipsitd de in teres pentru mine. If ur-
mdream numai pe [umdtate, restuf atentiei mi sefixase asu-
pra craniului lunguie] fi in fotd ii urmdream buzefe, cdu-
tdndu-mi 0 formula plasticd pentru a-mi intip dri in minte
o imagine afalsitatii. In antreu, fa despiirtire, cand imi cd-
utam palaria, mi-a aruncat foarte degajat 0 intrebare ino-
302 Esre yorba de principesa Elena (Sitta) a Greciei, regina-mama a Rornaniei

(1896-1982), sofia printului Carol, mai apoi regele Carol al Il-lea, si mama
marelui voievod de Alba-Iulia, Mihai, viitorul rege al Rornaniei. S-a casatorir
cu printul Carolla 10 martie 1921. Dupa anularea acestei casatorii la 21 iunie
1928 plead in Italia. Regele Carol, dupa 1930, in noua situarie, a decis ca ea
sa poarte ritlul de "Maiestate" ~i nu de "Regina". Aceasta in mod oficial. De
fapt, cetatenii Rornaniei foloseau apelativul "Regina" in doua cazuri: Regina
Maria ~iRegina Elena (Sirta).
303 Pleniceanu, colonel, racea parte din suita Regelui Carol al II -lea.
168
centd: «E adeuarat ca RegeLe i-a trimis LuiAverescu 0 scri-

soare in Italiai». Am irueles rostuL vizitei fi i-am rdspuns
Limpede: «Nu stiu nimic». Regret cd era intuneric fi nu-i pu-
team vedea obrazul, ca sa controlez expresia ...
Doamna Maruca Cantacuzino, care s-a retras cu man-
gaierile Lui Nae Ionescu''" intr-o uila Lasosea, vine din nou
sa-mi fopteasca La ureche: «$titi ca sunt amdrdti de tot. S-au
dus personaLitatile si concentrarea. Nu mai poate fi vorba
decdt de Averescu. Saveanu305 a fost ieri LaMonica si impre-
una s-au jeLuit cu totii cd regeLee slab si incapabil de 0 ho-
tarare».
v "
intors uizita Lui Titulescu Lafosea. lL gasescmult mai po-

tolit. Cinci zile de politicd interna i-au estompat gesturile.
5pune cd nu poate sa devie caraghios oricdt ar dori sa se in-
toarcd in tara. Revine asupra unei incercdri cu parlamentuL
actual, sp unandu-mi cd ar avea arma dizoluarii fata de el,
cata vreme camere iesite din alegeri noi n-ar fi susceptibile
de asemenea amenintdri. Vede totul prin prisma personala.
Criticd pe liberali, pe rege il trateazd cu bldndetea omului
care n-are perfecta incredere pentru interlocutoruL Lui. $i
zice: «5aracul» si ii atribuie intentii bune. Domnul Miro-
J J
nescu306 spune ca l-a invitat Maniu si el a sdrit in sus cdnd

304 Nae lonescu (1890-1940): filozof, logician si publicist, profesor de logici ~i
merafizica la Universitatea Bucuresti. Deputar (1931 ~i 1932), directorul zia-
rului procarlist "Cuvantul". Exponentul principal al trairisrnului, iar in poli-
rica adept ~i promotor al extrernisrnului de dreapta.
305 Sdueanu N. NicoLae, profesor universitar, om politic, membru marcant al
Partidului National-Liberal. Ministru al Sanatatii si Ocroririlor Sociale (oc-
tombrie 1923 '_ rnartie 1926). Presedinte al Ca~er'ei Deputatilor, senator de
dreapta.
306 Mironescu G. George (1874-1949): jurist, publicist, profesor universitar, om
politic national-taranesc, deputat. Membru de onoare al Academiei Romine.
Adept al Restauratiei. Ministru la Instructiune (1921-1922), Afaceri srraine
(1928-1931), reprezentant al Rornaniei la Liga Natiunilor (1929-1930). Prim-
n:inistfu intre 7 si 13 iunie 1930, calitate In care prezideaza actul Restaurari-
ei, respectiv al urcarii lui Carol al Il-lea pe Tron, la 8 iunie 1930. Din nou
169
I-a udeu» a doua oard prim ministru. lmi aratd cd azi La

Mini~teru~ ~e~Externe,au rarr:as.~apdciti in fota teLegra'-me-
lor din stratnatate asupra untunit vamaLe dintre Germania
Ji Austria. «Le-arn scris de doua luni de la Paris) unde se stie
toatd chestiunea». Mironescu a cerut azi detaLii de La C~ius
Brediceanu''". A urmat 0 lunga paranteza asupra activitd-
tii lui de politicd externd. Singura nota buna pe care 0 inre-
gistrez pentru intdia oard e 0 gramada de caiete, in care imi
aratd insemndrile de zi cu zi dupa convorbirile ce a avut in
strdindtate. La 0 intrebare repede, i-am surprins raspunsul:
«La Paris voi vedeape Maniu. Crede inca in teoria Ardea-
lului stapanit de la Blaj. Nu vede realitatea, m-a intrebat
de cbemdristi'" etc. Spune ca peste granita expunerea lui
Radicit" e un memento Ji pentru noi». Cdnd ii vorbesc de
catolicismul lui Maniu cu singura platJorma ce a mai rdmas,
imi spune ea si in strdindtate aceasta explicd atentia cu care
e urmdrit. GaseJtefoarte normal ca formula mea e un gu-
vern Auerescu,el nu sepoate expune la ridicol, safie un prim
ministru harfuit de toate parfile, pleacd lara sa se mai gdn-
deascd la reintoarcere.«Dar daca te cheamd regele?».- «Atunci
vin negresit, dar nu inseamnd cdpot face ceva».
Sunt convins ca n-a renuntat la idee, defi greutdiile tl
intimideazd. Un detaliu meschin tl trddeazd. La intrebarea
dacd Burileanu sa mai scrie guvernatorilor bdncilor strdine
de emisiune asupra controversei lui [uridice, el spune cd nu,
prim-rninistru intre 10 octombrie 1930 ~i 18 aprilie 1931.

307 Brediceanu Caius (1879 Lugoj - 1953): om politic, diplomat. Studii la
Lugoj, Iasi, Paris, Viena. Membru in delegatia romans la Conferinta de Pace
de la Paris, rninistru plenipotentiar Ia Rio de Janeiro, Vatican, Viena, Helsin-
ki.
308 Chemdristi,
, organizatie
, polirica narional-taranisra
" initiata
')
si condusa de v:
v: Tilea (1896-197?).
309 Radici $tefon, om politic nationalist croat, reunit in Parlamen t in 1928, ca
urmare a unui atentat, din care cauza a ~imurit mai tarziu.
170
ba mai mult, il poviituiefte sa nu faca proces pentru ca unu

la mie dacii ar pierde nu i-ar fi favorabil (ingrijorare de vi-
itor prim ministru). 0 nota interesanta. lmi relateaza con-
versatia lui cu Detterding '". «Nu inteleg de ce am fost invi-
tat in Romania» - mi-a spus zilele trecute la Londra. E foar-
te miigulit de primire, decoratii, etc. Daca va vorbi ziarelor
va spune cam urmatoarele: «Do. sunteti 0 tara [ericita, nu
vii comparati cu altele. Aueti paine. lntre mine si Romania
este 0 deosebire, cdnd vreau sa iau un imprumut ma duc la
bancher fi ii spun: Am nevoie de bani. lata conduiile in care
te rog sii mi-i giise1ti. Dumneauoastra faceti imprumut, dar
nu vii intereseazii conditiile. Regret ca dorind 0 pouatd din
partea mea nu m-ati chemat ~n~ivntede inc?eierea i,mpru-
mutului». Nu este pentru 0 politicd de concestonare, ci de af-
teptare. fiindcii doreste binele acestei tdri si nu poate sd-si su-
prime p reocupii rile umanitariste.
Mii despart de Titulescu cu efuziune reciprocd (pupiituri
de care nu l-a desuatat Londra) si cu convingerea ca in cu-
rand revine la Bucuresti ca sd-si primeasca consacrareadefi-
nitivii a arnbitiei
" si a nep utintei.
,
24 martie 1931.
Grdmadd de oameni ca de obicei;fiecare cuponosullui.
Generalul Coanda'!', intors de trei zile de la Paris, vine sa
md uadd si sa imi expund conuersatiile lui cu Sir Detterding.
L-am intrebat, in fine:
310 Sir Henri Detterding, om de afaceri englez, aflat in Romania pentru tran-
zatii petroliere.
311Constantin C. Coandd (1857-1932): in tirnpul primului razboi mondial
din toamna anului 1916 l-a inlocuir pe generalul Iliescu ca Secretar general al
Minisrerului de Razboi. Dupa razboi va f un membru de frunte al Partidului
Poporului, presedinte al Senatului (1920-1921,1926-1927),
A fost prirn-ministru de Externe al guvernului roman refugiat la Iasi (oc-
tombrie - noiembrie 1918).
I7I
«Que pensez uous, sir Henri) sur l'emprunt?» [Ce g" _

diIp. D voastra d"]
espre imprumur?
V an
«Tres onereux, ires onereux!» [Foarte Impovarator, foar-
te impovarator] Se grdbea spre un consiliu de administratie
' ~ d D''":":
fZ "".
312" /I
~ intrat tn~p~rtun in camerd sd atraga
}
atentia asupra listei de subscripiie pentru ajegeri - fiecare

2000 lei de cap - s-afdcut cd nu infelege. «In fine, md gra-
besc», fi a plecat. I
Esca313fi Prie314 de la Cluj au venit sd-mi comunice cd,
pentru Banca Agrard) nu s-a pus ultimatum. [Emil] Hate- I
ganu315)Sever Dan316)Tilea'!", din insdrcinarea lui Mihai J
PopOViCp18) au notificat intr-o conuersatie de 4 ore (viteza I
312 Deleanu Theodor (1891 la Slatina). Studii: doctor ln drept si economie
polirica. Secretar general al Ministerului Industriei ~iCornerrului (1921-1922),
II
sef al ~rganizaf!ei jud~fene Ol~ al Partidul~i Poporului, ~poi 11 urmeaza pe
Octavian Goga In Partidul Narional-Agrar ~l Partidul National-Cresnn De-
putat in 1927.
.m Esca (Seca)Aurel, prieten din tinerete allui Octavian Goga, ziarist, colabo-
rator la Semdndtorul. Luceaforu~ Tara Noastrd.
314 Prie Octauian (1875-193~): pana in 1920 a fost profesor la Academia Te-
ologica ~ila Liceul din Blaj. In acest an e numit de guvernul Averescu ca Se-
cretar generalla Intrucriune pentru Transilvania. Presedinte al Bancii Agrare
din Cluj ~idirector al ziarului "Unirea" din Blaj. Politic, adept allui Octavian
Goga, de care se va desparri.
315 Emil Hatieganu, jurist, om politic cu rol important in Partidul National-
Taranesc in Transilvania, profesor la Facultatea de Drept a Universitatii din
Cluj.
316 Sever Dan (n. 1885 - ?): avocat in Cluj, om politic, director la "Gazeta
Transilvaniei" si la .Rornanul". Secretar al Comitetului Executiv al Partidului
National-Roman (In 1914), apoi a acrivat in Partidul National-Roman.
31 V V Tilea (Viorel Virgil) (1896-1973): jurist, diplomat, om politic national-
t
raranist, initiatorul organizariei national-raraniste "Chemarea". Deputat, se-
, ,),
cretar particular allui Iuliu Maniu in 1919. Secretar in delegatia rornana la

Conferinta, de Pace de la Paris 0919-1922). Subsecretar de Stat la Presedintia
, ,
Consiliului de Ministri (octornbrie 1930 - aprilie 1931; 6 iunie - 20 octorn-
brie 1932), ministru al Rornaniei la Londra (1939-1940). La incheierea misi-
unii rarnane In Anglia pana la moarte.
318 Mibai Popovici (l879-19?): activ Iuptator pentru drepturile politice ale
romanilor din Transilvania, membru in Consiliul Dirigent la departamentul
172
ardeLeneasca) cd nu se trece portofoliul industrial sub 10 mi-

lioane asupra sta:uLU__i,c~~ hotardse ~anca Nationala si co-
misiunea de pe langa Ministerul de Finante, pana a nu pLe-
ca Burileanu fi a nu veni Mihai Popovici din strdinatate; de
asemenea, daca nu acceptdm La banca paritate La membrii
consiLiuLui, pLus prefedinte de-aLlor si sindicalizarea actiu-
nilor: ei doi, noi unul. Deci, ingenunchere pe toatd linia,
cum s-ar zice La BLa): vae victis! Suntem de parere Laaduna-
rea generaLa sa Le dam ba~ca ,..zntreaga s-o man,ance fripta,
cum am gasit-o acum 4 ani, cand am saLvat-o din praguLfa-
limentuLui. Scrisoare de La PaLat cii se amana audientar"
Cu prilejul aud ierrtei la rege, din ziua de 23 martie
1931, O. Gaga surprinde ~i noteaza inceputu] politicii lui
Carol al II-lea de farami~are a partidelor. Dar iata textul:
,,25 martie 1931.

Inireuedere cu Duca La eLacasd. imi vorbeste
, de audien-
fa Lui. I-a aratat RegeLui framantarea din tara; zice ca i-a
dat dreptate. «Dupa impresia mea» - spune el - se va de-
clansa criza in aprilie. Logic ar fi sa se gandeasca Laun par-
tid. Sunteti, dv. ,si suntem noi. Nu venim nici unuL. Pentru
noi are resentimente, de dv. se teme. ProbabiL va face un gu-
vern Titulescu, sau Prezanr" sau Argetoianu. «Do. ce[aceti?
- iL intreb eu - vad ca ati anuntat 0 intrunire pe 5 apriLie
~dustriei ~i Cornertului (1918-1920), unul din fruntasii Partidului National
~l al Partidului National- Taranesc, de mai multe ori ministru (la Finante,
Lucrari publice, )u;tjtie si interne), )
31.~ Octavian Goga, lnsemndri ziLnice.[urnal politic, in "Documente ~imanu-
m ~o_ordonatesi ingrijite de L C. Dragan" , Revista Fundatiei Dragan, nr, 5-6
aprilie 1989, Roma, p. 269-330.
320 Constantin Prezan (1861-1943): maresal al Rornaniei, membru de onoare
~ ~c~de~~i ~omane, senator de drept. Ofiter de Stat Major, expert in gerus-
tl~a. In d.flll prirnului razboi rnondial se rernarca in opera de refacerea Arrna-
~elRomane dupa 1916 si in conducerea operatiunilor victorioaseale acesteia
in vara anului 1917.
173
cu delegatii din prouincie. E ceva serios?», «Da, focem 0 in-

trunire», imi rdspunde cu gUfa [umdtate. N-are defoc aerul
unui matador reuolutionar: Imi tine 0 destuf de funga teorie
despre ideea unei uniri a opozitiei. Sa ne infelegem cand vine
maresalul. Toatefora convingere. Interesul lui personal~ asa
cum fi-l vede el, e ca guvernul sa ramana inca, lard insd 0
legiferare care ar jigni interesele liberalilor.
Dejun la Sdueanu. E fi dr. ;1ngelescu de fofd. Lume Ve-
cbe, liberali vechi. Amdndoi tngrijorati: «Trebuie opozitie
unitd ca la Mazer Pafa321;il vom sili pe Duca sa vie; ma~e-
faluP22 sa sepuie in frunte sa conducd lupta. Aducem aici
100.000 oameni; dacd trebuie, putem face fi greva genera-
u..
Vorbelelor vin parca q,e[oarte dep arte, dintr-o lume in-
departata~ care s-a dus. Incerc 0 mica pipaiala in treacat.
«Lume este la Teleorman, la Vlasca, dar trebuie bani - rna
intorc spre dr. Angelescu =. dati bani?», Eternul ministru de
instructie a librarilor, strangulat parcd in vocea lui gutura-
la) zgaiefte ocbii: «Dam) md!» Are aerul unui oltean cdruia
i s-aJurat cosul cu:zarzavat fi tipa de disp erare.
Pe la 3 fi [umdtate la palat.
Md primeste aghiotantul col. Grigorescu+", un ofifer ta-
nar, cu miscdri greoaie. Nu mi separe nici de salon) nici de
campu~ de lupta. Cbelie prematurd: imi spune ca sus e dr.
Lupu. In camera de afteptare) dintr-un colt, md saluta 0 fi-
gura necunoscutd, mutrd nemteascd cu tdieturi pe obrae, un
deputat suab. Se prezintd. Vorbim nemteste. Critica guver-
nul. Spune ca nu rdmdne decdt cdteua minute. Coboara dr.
321 Mazer Pasa, coalirie politica a stangii liberale pentru doborarea guvernului
Lascar Carargiu, coalitie din care a facut pane, printre altii, ~i Dumitru Bra-
tianu (1818-1892). Ca urmare, guvernul conservator allui Lascar Catargiu a
cizut In 1876, In locului lui venind un guvern liberal.
322 Cred ca este yorba de Maresalul
, Aversescu.
323 Grigorescu, colonel, aghiotanr regalIa cabinerul Regelui Carol al II-lea
(1931).
I74
Lupu congestionat. Sva~u~ pl~aca, ,Lupu, relateaza in doud

inte: «Nu mi-a dat ntmic ldmurit. Eu t-arn spus tot. Dacd
cuvz
~,mai tine,. vine revo l uiia.
'I'M'-am zts: atestatea 7'
ia, esti im-
;ulsiV.' Ciudat !u~ru i~sti, im~ulsi~ii ca.si ~imizii: cad in
exagerare. Timtzt~ dev:n prea indrdzneti ft tmpu!s;vii prea
circumspecti». Mt-a raspuns vag.~«Doctore, nu at incredere
in mine?» Replica a fost prompta: «Eu da, dar tara a ince-
put s-o piarda» ..M-am ex~licat si pe ches,tia$tirbey. A recu-
noscut ca l-au injormat ca af fi omul lui. Neamiul coboard
de sus, tinut nurnai 10 minute. Ma despart de Lupu fi-n vre-
me ce-i strang mana u intreb: «Tu ce crezi?». El plecd moho-
rat: .t. mai tine». Urc treptele cu adjutantul, in fata vad
doui: costume japoneze de «samurai» foarte rdu plasate. in
primul salon, tablourile lui Greco admirabile, la dreapta spre
biblioteca, drum cunoscut, biitut de multe ori. Adjutantul
bate la usd, 0 deschide: «Maiestate, dl. O. Goga».Stam fata
in fata. Ella rnasa de scris, intr-un nour de fum. Masa: un
maldar enorm de hdrtii, dosare, proiecte de legi, memorii,
ca la un secretar general intr-un minister, unde hdrtiile in-
tdrzie multo Foarte amical, imi strange mana: «Stai, te rog,
goga si spune-mi dumneata intdi, ca pe urmd £pispun eu».
Il privesc in fata, a mal sldbit pared. Ochii albastri descbisi
au licdriri simpatice. In jurullor stdruie 0 linie de obosea-
La. Gura cu buzele cdrnoase se detaseaza din ansamblu. La
)
barbie, 0 linie abruptd da impresia pared s-ar ispreui prea

repede capul, ca lipseste ceva, probabil uointa. Eu, Sire - in-
cep hotdrdt -, nu am prea multe de spus. Dacd va aduceti
aminte, la ultima noastrd intdlnire, mi-ati, zis: Cdnd se in-
toarce Averescu, inainte de a incepe 0 actiune, sa treci negre-
sit pe la mine. Da, da, tin minte - imi taie yorba repede.
Cand vine Auerescu? Ce plan are? Care e actiunea uoastrai
Chestiunea if agitd. Se vede din toatd figura lui ca e im-
presionat. «La 5 aprilie, ii raspund. Avem congresul [Parti-
175
dului Poporului, - n.n. G. I. B.J in 19 aprilie. L-am tot

amdnat, acum nu mai m~rge». «Bine afi facut ca ati primii
rugamintea mea». «Da, sire, dar toate au scadenfa. Eu v-as
fi foarte muliumit sa nu se mai fie) fiindca atmosfera efoar~
te incdrcatd. Am mai spus-o Majestafii Voastre. E 0 grozava
agitafie. Dacd ar fi un guvern serios, ar putea sa canalizeze
raspunderea. Afa insd totul canalizeazd Majestatea Sa per-
sonal. Fenovmenu~e .exp_licabil c~nd ai in !af~ ta un drapel
careflutura sus.!t cinci gandact ~are :ac~le "' {arana, jos,
privirea ti-o reiine drapelul». «Stiu, sttu, imi dau seama!» _
face el ingandurat. Merg inainte cu botardre: «Da, sire, dar
toate au un capdt. Trebuie sa se isprdueascd odata. Eu cer un
raspuns, nu vreau date de calendar, dar se impun vorbe mici
lam urite. Oricdt ar fi de sibilinici monarbii, sunt momente
cand nu se mai legitimeaza tdcerea. Guvernul trebuie sa ple-
eel» Carol zdmbeste , si-mi raspunde glumind: «Asta osti» si
) )
Georgic« Mironescu. Pdn« la 15 ale lunii lui aprilie nu se

deschide criza. Stiu ideile d-tale, poate ai dreptate, cbiar dacd
din punct de vedere al administrdrii adeudru] e pe partea d-
tale. Un guvern de partid lucreazd mai unitar fi cu mai mult
spor.Eu fnsa sunt preocupat fi de democratia politicd in aceas-
ta ureme, nu pot renunta la ideea mea, nu mi-o pot scoate
din cap. Un guvern cu totii prezidat de un 33... Idealul ar
fi ca toti foftii prim-ministri sa faca parte din el», «Sire) ii
rdspund, pe mine) pe moment) ma preocup.i mai mult inla-
turarea nenorocirii actuale. Sa mai respire tara. a scbimba-
re de guvern e 0 destindere de 2-3 luni. Cat despre formula)
cesa zic? Le mieux c'est l'ennemi du bien [Mai binele este
inamicul binelui - n.n. G. I. B.J. Seamdnd a laboratoriu.
N-o prea viid posibil«. $i apoi cloncanii aftia toti laolalu: se
neutralizeazd unul pe altul si incurcd lumea»,
Carol aprinde 0 noud tigare, neruos, fi continua uolubil:
«Nu e adeudrat ce mi se atribuie. ca vreau sa distrug parti-
dele. Vreau num~i sa s~himb at~osfera ~or.Ce urei?Au va-

zui totul prin prz~ma znter~suluz meschin, da, da, da, prea
-au cacat pe tard!» Interuin brusc: «Trebuie sa spun Ma-
s. ta"tii Tale cd nu md simt deloc vizat pentru a fiace istorie:
es , vorbe1te de partz .d u l I'zbe~a1'.Am guvernat de doud ori'
Jaici.
si vreau sa stiu cum au menaJat interesul nostrui» «Adeva-
'rat, guverna~ea I\~oastra a ~oua a fost bund». «Cand am in-
trat in cea dintdi, tara era tn balamuc», «Da, si erati noi, si
guvernarea ~rebui: i~vatat~». «Cdnd era in~asa ne dam ma-
sura in amandoua rand~rl/~, ar;z"fostluati de guler si expe-
diati. Majestatea voastra site ca intre pretexte s-a invocat si
cochetaria noastrd cu chestia inchisd». «Da, stiu» - rdspun-
de Carol, 0 clipa pe ganduri. «Titulescu afost Lad-ta, ce ti-a
vorbit?» «Ideea unui guvern de concentrare. Am spuspa;eri-
le mele. Nu-l vad deloc, nu stiu inca ce vrea cu parlamentul
actual». «Nu e tocmai important. Stii tnsi; parlamentul de
azi prime1te tot. Alegerile sunt grele». «Depinde cine Ieface».
«Spuneai ca poporul e agitat». «Desigur ca da. Aici insa tre-
buie p usd ordine. In 10 zile toatd lumea trebuie sd-si uada
de treabd. Gazete la tara, jandarmii dublati». «Da, raspun-
de el, gazetele. Zilele acestea se uoteazd legeapresei, ca fa voi
in Ardeal. Tree calomniile la tribunal. Sub d-ta afost ordi-
ne cdnd erai la interne. Stii, Goga, eAucontez pe d-ta perso-
nal. Fac apella prietenia dumitale. Iti voi da ordin». «Sire,
persoana mea nu este in joe. Am 0 situatiune personald foar-
te grea astdzi. Vreau odatd, poate chiar inainte de declansa-
rea crizei, sa vorbesc mai rdspicat cu Majestatea Voastra.Am
comprimat afa de mult dorintele maresalului Averescu cd, in
timpuL din urmd, a inceput sa rabufneasca. Stiti ca e greu
de mdnuit». «Da, ,stiu».
A «Sunt de piirere cd Laintoarcere sa-l chemati sa-i uorbiti.
Inainte de a pLeca am stat de yorba pentru cazul ca s-ar fi
deschis criza in lipsa Lui. I-am intrebat ce e deflcut. Mi-a
177
spus cd nu e bin~ sa ~u~m raspun__derea efu~ri~ unui guvern

de concentraredin przctna noastra. In pnnctptu deci ne vom
ralia fi noi». Carol intrerupe cu vioiciune: «Stii ca asta e
foarte multo Ma bucurd, am sd-i vorbesc. fnainte lnsd uor:
b~f:e-~dumneata. Inca ".data if~ spu.n:.pe~tru partea poii:
ttca ttn la prezenfa dumitale. Vot, mtntstru de maine».
Mi se pdrea ca ne auansdm prea mult fi nu vroiam sa
creadd ca mi-a smuls un angajament. L-am ldmuri», deci:
«Sire, nu e interesant ce voiface personal Cred cd vedeti in
mine un bun roman. Cat priueste activitatea in guuern ;om-
petenfa mea e afa de limitatd!». El scbimb.; vorba: «Ce zici
de Ttudescui» Raspund prompt: « Talent eruptiv cu deslan-
tuiri puternice fi imobilitate absolutd dupd descdrcare, in-
tre cutremur fi repaus,alterndri repezi. Guvernarea cere un
ritm egallara de care nu sepoate inchipui 0 vedere de an-
samblu». «Da, dar s-au schimbat multe in ultimii ani». « Toc-
mai asta mi separe Sire, ca e tot eel vechi. Remarca 0 flceam
deundzi, ziceam, ciudat lucru! Ploiestiul e mai tare ca Lon-
dra! in sforfit~se va vedea. Eu md gandesc acum numai la
scbimbare.Nu stiu dacaMajestatea Voastrdifi dd seama cum
ne sbatem noi astdzi». «Cum nu, doar n-ai crede cd eu sunt
liniftit cu sufletul meu. E vorba doar de pielea mea. Nu vezi
ce am aicipe masd?Cafi vin pe capul meu? Md gandesc iar
sa suspend audientele. Cand vefi fi la guvern~ doud sdpta-
mdni sa treacd fi sa nu primiti pe nimeni», «Da, Sire, toate
hdrtiile acesteaar trebui sa le aruncati pe fereastrd. Nu le-
gile botdrdsc cine le aplicd».
«Ai dreptate, mi-a spus-ofi Argetoianu. Ce zici de arde-
lenii din guvern? [Emil) Hafeganu e un bun executant. Ni-
324
,tescu ... »,
324 Niiescu Voicu, jurist brasovean, om politic Fld.nist. Ministrul Lucrarilor

Publice ~iCornunicatiilor in guvernul G. G. Mironescu (10 octombrie 1930
-18 aprilie 1931).
«Ineolori, oameni de mana a doua. Poate capii lor ...

Desi am intrebat la universitatea din Cluj daca a iesit ceva
mai de searnd dupa razboi. Nimic».
Carol: «Din nenoroeire au inceput acum lupta conjesio-
nald. Greeo-eatolieii au eerut 0 facultate. Eu cred cd au drep-
tate».
Eu: «Bine, dar atunei sa nu mai tie pui defacultate la
Bla)>>. .. . . .
Carol: «Prelatu lor sunt mult supertort alor nostrt, Ni-
colescu'", HOSSU326, ehiar si SUCiU327. De acesta ce zici?»
Eu: «in uiata privata nu e dupa rdnduiala canonica. Are
eopii pe aiei prin Bucuresti»,
Carol: «Arbiereii nostri sunt jos de tot. loan aceLade
atunei, de unde a iesit tipul acesta? $i prea sjiruia sa, patri-
arhul, nu e sfant deloc, niei nu munceste. Trebuie sa ne gan-
dim. Cine erezi d-ta cd e ceLmai de seamd?»
Eu: «Nu stiu dacd il cunoaste Majestatea Voastra.E cam
frondeur, dar e eel mai destept: Vissarion PUiU328de LaBaL-
,ti».
Carol: «Ai dreptate, e si pdrerea mea».
Conuersatia a treeut asupra proiecteLorde Legide LaCa-
mera. I-am vorbit de nebunia revizuirii Legiiagrare. Mi-a
spus ca 0 va opri. I-am intrebat dacd seface CredituLAgri-
col si, spundndu-mi cd da, i-am recomandatpe Garojlidpen-
tru postul de guvernator. Pe ideea specialitatii, cum afacut
cu Mihai Ionescui/" la C. F. R. Mi-a rdspuns ca i separe can-
didatul eel mai serios. lnainte de desp.irtire, reamintindu-i
din nou cd trebuie sa-l cheme pe Averescu, i-am pus si ches-
325 NicoLescuAlexandru, profesor, apoi rnitropolit al Blajului (1935-1941).

326 Iuliu Hossu, episcop de Gherla-Cluj (1917-1948).
327 Suciu Vasile, rnitropolit al Blajului (190-1935).
328 Visarion Puiu de la Balri, fost episcop eparhiot (1921-1923), la Arge~.
329 Mihai Ionescu, functionar superior la C. F. R.
179
..
...., " ~-...--....
tiunea Burileanu=": « Trebuie sa vorbim incet, Sire. De ce

aii sacrificat pe Burileanu de la Banca Nafionala?»
M-a privit 0 clipa piezis fi a plecat ochii jenat.
« !:/ezi,greseala lui a [ost ca n-a avut 0 atitudine lamu-
rita. Intdi pdrea a fi [ost de acord cu Mironescu, mai tdrzii;
... ».
Eu: «Sire, sa vorbim simplu fi limpede, e victima Ma-
jestdtii Sale. Atitudinea lui a [ost dictatd de ideea ca va este
pe plac. Blank?" i-a ardtat ca Majestatea Ta... », Carol:
«Blank a grefit) i-am spus-o fi lui».
Eu: «Bine, dar trebuie retinut: e 0 uictimd. In viata
) , ,si-n
politicd, stiu bine, cad victime ... Burileanu ejertJa Majesta-
,tii Tale».
Carol: « Vafi 0 compensatie fi pentru el».
o strdngere de mana fi am plecat. Due cu mine 0 apa-
sare de neldmurire, ceva imprecis, haotic. Necontestai, Ca-
rolface 0 bund impresie de suprafafd) debit ufor de uorbd, 0
dragoste de tara pe care 0 cred sincerd, aparenfe de orientdri
generale, dar in problemele politice n-am udzut pana azi inca
oformula clara. Inconjurd reielele consacrate, are atitudine
de negatiune fi gesturi de destructor. Nimic insd din ce sd se
desprinda omul care zideste. Plin de bdnuieli) se deschide
foarte greu; ifi da necontenit senzatia cd dupd reticeruele lui
stdruie un gand ascuns, un pdcat nemdrturisit sau 0 inten-
tie extraregald. Mai este inca ceva care tulburd in mod con-
stant psihologia lui fi imprumutd 0 nesigurantd, flcandu-I
sa se epuizeze in energii uerbale fi-n gesticuldri ford conse-
cinte, ramanand nehotdrdt in fata Japtei. Cei patru ani de
330 Burillianu Dimitrie M., guvernator al Bancii Nationale. Nascut la 8 mai

1878 la Turnu Severin, doctor in Drept al Universitatii din Paris. Absolvent
al ~colii de ~tiinfe politehnice de la Paris, sectia Diplomatic. Deputar In anii
1928-1937.
331 Aristide Blank, bancher si
, scriitor.
180
il traiti in afara de ritualul regalitatii, se resimt la fieca-

~ pas. Hotelul Claridge '" ambian~a !uivse rdzburu: azi in
mod postum. Amestec CUrlOS, nedeiinic inca de impulsuri ata-
vice care-l imping spre ~n .autoritarism fara jrana si de cLi-
see occidentale ale afa ztset democratii de peste granita. Ca-
'rol nu cunoafte, meseria de rege fi-n dorinta nebuLo~sade a
parea un inova~o~ ":" reuf~~saf!e decdt "" diletant. De ace-
ea, in criza politicd care ddinuieste de atata vreme sub ochii
lui, n-a izbutit inca sa se Jixeze asupra solutiei. Repeta ne-
contenit: guvern de concentrare, fara sapoatd rezista La0 dis-
cutie asupra posibilitdtilor de realizare. Plec de Lapalat cu
o ;ingura constatare care md bucura: vom avea in sfarfit de-
clanfarea crizei imediat dupa Pasti. Titulescu, eroul nos-
tru de gelatina, va Ji chemat sa ia cdrma in mdinile lui vi-
guroase. Foarte bine! Sa se dea drumuL odatd fi vom vedea
mai pe urrnd. Pe deasupra acestor vointi-piftie vor vorbi eve-
nimentele cu ... Sa le asteptdm.
26 martie 1931.
M-am aranjat dis de dimineatd ca pentru intdlniri ru-
sinoase. Am dat ordin servitorilor sa spuie lumii ca nu sunt
acasd. Astept pe Duca. Vine firefte sa md ispiteascd asupra
convorbirii cu regele. Iatd-l. $eful a sosit. Aruncd imprejur
priviri scrutdtoare, acele nelipsite aere de inuestigatie, care
fara sa vreau imi readuc in memorie vorbele lui Nieu Fill-
pescu adresate feciorului de cdte ori aftepta vizita lui Duea:
«Gheorghe, adund toate scrisorile fi pune-le la 0 parte. Vine
domnul Duca», Plin de neastdmp.ir si curiozitate imi stran-
ge mana: «Ei, ei ce ziee Voda?» In linii generale i-am ASPUS:
«Crizd dupa Pasti, guvern de coneentrare Titulescu». lsi ve-
rifiea impresiile lui, afa a inteles fi el. Are nedumeriri, nu
stie ee se va intdmpla. N-af putea zice ea impdrtdfefte mul-
tumirea mea pentru declansarea erizei. a
prelungire l-ar
181
aranja mai bine. l-ar da putinta sa exploateze incoerenfa re-

gelui si sa umbreascd trecutul Pentru Titulescu are 0 ati-
tudine de urd explicitd, Nu indrdznefte s-o formuleze
limpede fiindcd e poltron, dar din cdte 0 vorbd arun-
catd sau dintr-o convulsie a buzelor sub!iri aleg adevd-
rul. Revine asupra subiectului de deundzi: «Cdnd se intoar-
ceAuerescu?»Schifeaza, din nou, planul unei colaborari pen-
tru rdsturnare. Eu ii pun rejleetorul in fofa, cu uorbe raspi-
cate: «Foarte bine, daed vrei sd-i dam jos, lucrul e sirnplu.
Incheiem pactul, hotdram ziua, Avereseu elaboreaza planul
fi totul merge strand. 0 sutd de mii de farani aici, greua ge-
nerald, maresalul cu toti generalii in uniformd, stdm in /afa
.armatei: Se alege!» «Ah, nu, asta nu!», face enervat si, ridi-
cand mana dreaptd in aer, vrea sa indepdrteze parcd viziu-
nea dezagreabild. «Dau bolseuicii peste noi. Nu stiu unde
ajungem!». Vorbe cbioare. In fond, nu vrea sd sefa cd nirnic,
cat din fried, cat din socoteald. Tot ce ar dori ar fi sd-l inva-
luie pe Averescu, fiindca, in intreuederile ce au avut inain-
te de a fi pleeat maresalul la AcquP32, i-a simtit protestarea
crdncend impotriva lui Carol.
Vreasd-l impingd inain;._te
ca, de dupa spatele lui, sa poa-
td trimite bezelepalatului. Inainte de a ne despdrfi, ca fi cand
ar atinge 0 ehestiune de detaliu ford insemndtate, md intrea-
bd neted: «E adevdrat ca ai fdgdduit nenorocitului dluia de
GheorgheBrdtianu 0 infelegere?Unul de-ai lui a fos: la mine,
mi-a spus fi detalii: 2 ministere, 60 deputafi ... ». Ii tai uor-
baflarte lin iftit: «0fi poate dorinta lor - zic cu rnulta fran-
chefe - cat md priueste de unde sdpot flgddui? E dreptul ma-
resalului». Pe aceastd minciund pe care aueam aerul cd 0 ere-
dem amdndoi ne intindem mana amical, ea la inceput, fi el
pleacd ldsdndu-mi impresia cd mi-au strepezit dintii, ca
Ii cdnd a! fi mdncat iascd... Md gandesc la me";oriile
332 Acqui, stariune balneara in Italia frecventara §i de rnaresalul Al. Averescu.
OeTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
I "Bulow333 pe care le-am citit; mi-au defilat pe dinain-

ut galerie intreaga de figuri politice; nu stiu cui sa-l
"I
te 0amlin pe acest msnusca bar
'" bate
'" I de stat, mame
~· poa-
ase
te sef de guvern peste 18 "" "I"
toane d e cetateni,
.., ·
, Dejun La «neic~» [Stelian :o_pescu]. ~~ata familia md
primefte cu simpatze. E_ de fata ~l Luculet' : ~normul ma-
loghet incet La g~nd ". La vorb~: ~nc.u~os/z siret, moral in
concept» si pam~ntos '" expresu, tmt z:_ztlndel~b~ zdraua-
nii: «Ce mai [aci, draga?» EL e precaut in aprecieri, nu risca
epitete mai vioLente. Simt ca ar fi in stare sa se aranjeze cu
oricine de La CaroL pand La Stalin335• Namila asta de moldo-
\ vean-ucrain - ar fi in stare sa joace 0 uastd clauiatura. Toa-
ta masa, de aLifel, repetd adagiul: «Cdnd vine maresaluli»
Dintre cei de fata, tot «neica» mai cu tragere de inirnd, mai
Legat de ta~a. A v • A ... ...
Misterzos, inudluit in negura seru, mt-a paflt pragul Nae

Ciipitiineanu336. Vine cu stiri, sa cu mp ere. Ce mutrd extraor-
dinard de tdinuitor de crime. Cu ochi sfredel, cu vorba umi-
la, piistreaza pana Lasfarfit postura de sluga plecata: «Nu mai
pricep nimic - incepe el obidit - nu sunt de ieri. Am udzut
destuL in uiatd fi yorba aceea: A fost chelner fa case mari, cu
Take337 atdta vreme ... », Presard doud-trei amintiri in conver-
satie: «Ai udzut dumneata? Angelescu la Banca Nationala!».
Cdnd l-a numit Take pe Oromolu'" a recomandat mai
intdi pe Lucasieuici=", dar regele a raspuns: «- Nu pot sa-l
333 Von Bernhard Bulow (1849-199): om de stat german, cancelar al Imperiu-

lui (1900-1909).
334 Luculet, persoana din anturajullui Stelian Popescu.
335 IosifVisarionovici Stalin (Djugasuili) (1879-1953): om de stat sovietic,cu-
noseut pentru politiea sa dictatoriala.
336 Nae Cdpitdneanu, personaj neidentificat.
337 Este yorba probabil de Take Ioneseu.
338 Ormolu Mihai, avoeat, prefect de Dolj (1912-1913), conservatortachisr.
339 Lucasievici Gheorghe, membru in cornitetul executiv al Partidului Conser-
DR. GHEORGHE r. BODEA
lac oi are un frate director de bancd. Acum acesta vine de-a

dreptul». Batranul detective destul de disciplinat inca la
min!e ca sa "" se c~~ltu!asca ~u.mai in ar:zintiri fi sa reia fi-
rul tnielesului pozztzv. Intrebdrile care discret, mieroase eta-
late toatepe un fond de devotament absolut. Ii spui ce se cu-
vine. E de parere ca nu reuseste guvernul de concentrare. A
udzut pe Titulescu in seara plecdrii. E convins ca se intoar-
ceIi fine mortis safie prim ministru. Din partea lui md in-
deamnd la tranzactie. 1-0 tai scurt: «Ce mai face printui?»,
«$tirbey nu vine inca in fara) s-a operat fa Paris de hernie».
li dau insdrcinare polifiala sd-mi spuie maine ce e adevarat
desprezvonul ca Tabacouicir" de la banca Blank va fi in cu-
rand guvernator la Banca Nationald. Pleacd duios si gdndi-
tor)adeudrat chip de mason grad 33.
Seratd muzicald la Palat. Ce se va fl gandit Carol? E pri-
ma receptie de acestfel in onoarea lui Sir Detterding. Un
concert de piano: Backhaus?", Ce exagerdri de politefe in
biata noastrd tara) care)pe uremuri, cdnd era mica, rezer-
vaseacestesolemnitdti numai pe seama capetelor incorona-
teoCu neuasta-mea'" urcdrn scdrile vechiului palat, incdpe-
re modeste. uenerabildinsd, cu aspectele de traditie din vremi
de demult. Salonul de muzicd injghebat din doua camere cu
pLafonde stuck e destul de ingust. Scenele in dezordine ara-
ta ca protocolul a plecat in exil de la curtea noastrd. De pe
pereteledin lata, dintr-un tablou, Caterina cea Mare343, in
costumde gala, cu cruceaSf Gheorghepe sdnu! reudrsat, ne
priueste inddrdtnicd si dispretuitoare. Cafiva diplomat: cu
vator.
340 Tabacovici Nicolae, om politic, refractor regimului politic constitutional.
341 Backhaus Wilhelm (1884-1969): pianist german, unul dintre cei mai de
seams inrerpreri al operei beethoveniene.
342 Veturia Goga.
343 Caterina cea Mare, nascuta la Srertin (1721-1796), imparareasa a Rusiei

0762-1996).
nevestele, Argetoianu) Manoilescu, nici un liberal si 0 droa-

. de oiiter! in uniforme [anteziste, Puiu Dumitrescu cu 50-
te 'J
tia mutre1-,
de «petite-grue» diin Cartteru
. I L atin.
,z , in aer nimic din fiorul de respect care strdbatea odini-
oard pe invitatii .de la ~Palat. Cele fai~eci de pers~ane stau
palcuri in dezordzne) cand vocea bleaga) de plutonier austri-
ac iesit la pensie a baronului Stdrcea'" anuntd: «Majestatea
Sa Regele». Carol intra i.n fr~c fi. intinde futuror n;ana, pe
rand. Haina nu-l aranjeaza, silueta pantecoasa sepro-
Jileaza disgratios. Cum a.venit singur pe coridoare,ne-
tntovara~it de nimeni, desfacut de familie, regede si-
hastrie, tmi face impresie tristd. Ne asezdm pe scaune, el
la [runte, intre Sir Detterding si - inchipuui-ui - Mirones-
cu, de partea aduersd, cu mustdtile rdsucite in sus, cu gura
intredeschisa si cu un neg cat aluna pe chelia din moalele ca-
pului. Muzica incepe, Backhaus) un interpret stilat. Se can-
ta Bach345 fi Beethouen'"'. Acordurile grave) jranturi de vi-
jelie si cutremur, se rasfrang peste capetele noastre. Cineva
imi face semn sa md uit la dreapta. Sub tabloul Caterinei,
dr. Lupu a adormit. Dupa 0 ora si jumdtate de auditie mu-
zicala, isprduitd in capriciile diabolice ale lui Liszt'", ne ri-
dicdm cu totii, unii tree la bufet. Regele fine cere.Manoiles-
cu imi face curte cu indoituri de licheluta fi tine cu oricepret
sd-rni dea uesti bune: «Eh, s-a isprduit acum. Imediat dupii
Pasti plecam. Un nemaipomenit ridicol s-a tinut de noi pas
cu pas. Regret ca nu pot sd-ti lac projetii simpatice, dar ce
344 Stdrcea ALexandru (n. 1885): jurist, secretar general al Ministerului de
justitie (din 1932) etc.
3~ Johan Sebastian Bach (1685-1750): compozitor, autor de muzica religioa-
sa.
346 LudWig van Beethoven (1770-1827): unul dintre cei rnai rnari creatorirun
istoria muzicii.
34~ Liszt ~erenc (1811-1886): cornpoziror, pianist, dirijor ~ipedagog. Unul
dintre cei rnai mari pianisti virtuozi.
185
urei, rnaresalul e de uind dacd sta rigid Ii nu mai primeIte

pe nimeni langa el». N-am nici un argument de dat acestui
saltimbanc lipsit cu totul de ceea ce se cheamd obraz Ii-i arunc
cu scarba potolita uorbele mele resemnate: «Da, stiu, vine
Titulescu». Tin minte cum mi-l injurase nu demult Ii de ace-
ea il intreb senin: «Dumneata intdi? N-ai scrupul de consti-
inid?», El, pe tonul imperturbabil al perfectei canalii, imi
serueste replica gratios: «Cine a fost in guvernul lui Maniu
mai poate avea scrupul de constiintd?» Imi compun 0 rnascd
de surds idiot Ii tree mai departe. Contele Szernbeck348 ma
interpeleazd asupra «anscblussului» de la Viena.
Colonelul Manolescut", adjunctul lui Nicolaev", intr-
un frac albastru deschis, cu nasturi de tinichea, reamintin-
du-mi stampele englezeIti cu udndtorile de vulpi, imi da de-
talii asupra tensiunii ce a intervenit intre /ratio Dosite in-
tr-un ungher, staufemei rdu imbracate, cu 0 jend vizi-
bila in nemiscarea lor, nestiind ce sa lacd cu mdinile.
Sunt neveste de ofiferi ratacite pentru intdia oard pro-
babilla curte. Mironescu rn-a urmdrit din ocbi, i-am in-
tors spatele in mai multe rdnduri, in sjdrIit, dupa 0 retrage-
re strategicd greIita, m-am pomenit in fata lui. Mi-a strdns
mana cu eJuziune. Am intors capul. Argetoianu, cinic, cu bu-
zele rasfrantepe fata ardmie, rdde bonom: «L-ai vdzut? Ghi-
ta berbecul!» Carol se apropie de mine, ne retragem doi pafi.
Gentil, deschide vorba: «Te-ai mai gandit de ieri?» «Da, Sire,
dar nu era un subiect nou. II cunosc de cdteua luni, sunt pre- f
r
parat. Guvernul de concentrare e ca Ii cand te-ai imbrd- I
348 Contele Szembecb, personaj din anrurajul lui Carol al II-lea.

349 Manolescu Alexandra, colonel, aghiotanrul principelui Nicolae. Fost direc-
tor al Insrirutului de Educatie
, Fizica,
350 Nicolae de Hobenzollern (1903-1977): lnginer, principe al Romanie], regent.
Desemnat sa forme~e Rege~ra Impreun.a cu AMiro?-Crisrea ~i cu Gheorghe
Buzdugan. Regenra~l-aexercirat prerogativele In penoada 20 iunie 1927, pana
la Restauratie,
, 8 iunie 1930.
r86
" haine de duminica. Negresit frumos, dar daca vrei

Lucrezi, sa fi·act trea ba, tre bui
ca tn
OJ use sa schtm
IJ . bt. hatna>~.
·
IJ
sa Reincepe iarafi discu!ia di~ aj~~, co~tr~dicto"rie.Intr-

un sfert de ceas imi ~rata -combtnat~z~eLu:,,zncercand 0 jus-
tificare. PrevaLeaza ideea democratiei politice, manifestarea
tuturor pentru rege. . . . . A IJ
DiaLog: «Oamentt trebuie SCOftLabrat tmpreuna, ca

a se compromitd aldturi».
s «Asa ai spus dumneata odatd, La Sighifoara», spu-
ne gLu'mind. ~<Eibine, ": vr~auvsa v.a scot fe toti lmpre-
una, ca sa va compromtteft aldturi de mme».
Converselt« se termind cu acelasi avertisment ca si ieri:
«Goga, sa Itii cd contez pe dumneatal»
Seraia se ispravefte La ora 12. Cobordm melancolici pe
scari. Neoasta-me« isi aduce aminte de auduiile muzicale
ale raposatei regine Elisa beta'" , in mine stdruie tristetea enig-
meLor nedezlegate. La restaurantuL de noapte, La«Zissu», cu
Aristide BLank si cu Sir Detterding, sub lumina scazuta a be-
curilor electrice, [umatate stinse. Stau meLancolicsi md uit
vag Laperechile care danseazd in onduLarea stridenta de...
jazz. Cad greLe consideratiile financiare aLenababuLuidepe-
troL asupra imprurnutului. Aristide Blank aprinde 0 tigare
«Coroana», Miliardarul se deregleazd cu naturalete simpld:
«C'est trop grand. C'est trop cher!» Haidem acasd.
27martie 1931.
Obisnuita
, masd de vineri seard, de astd data la restau-
rant. Cina, vreo saizeci de amici politici, [osti deputati, fOfti
senatori sa zicem [runtasi. Mi se cere cuudntarea de rigoare.
Le vorbesc de venirea Lui Averescu si de primirea ce trebuie
sa i se laca de toata lumea, ca singurului om carea rdmas
351 Elisabeta (Charlotte-Josefina- Voctoria-Alexandra 1864-1956): principesa a
Rornaniei, casatorita eli regele George al Il-lea al Greeiei.
din generafia veche Ji care, in fnvalmaJeala asia, se prezin-

ta in proportii mari de apardtor al patriei. Comesenii apla-
uda cu totii. E netagaduit ca respectul pentru Averescu se
mentine in toatd fntregimea lui. Cred cd vom scdpa mai usor
ca de alte ori si-mi foc preparatiuele de plecare, cand AI. Ote-
teleseanu=' se tidied si-mi cere cuudntul. Din discursul gre-
oi Ji plat aleg ca-n [ata congresului el are 0 nedumerire. Se
uorbeste de schimbarea orientdrii noastre politice. «Ce fn-
seamnd astai» se intreabd. «Dusmanii zic ca la noi s-ar gan-
di unii sa modifice atitudinea lor lata de supremul factor
constitutionale, eu insa cred oi nu poate fi vorba decdt de 0
noud metoda fofa de guvernul actual ... ». Cred ca e bine sa
inldtur echivocul si-n cdteua cuvinte subliniez ca la congres
noi pornim lupta de rdsturnare lara sa gandeasca cineva, in
treacdt mdcar, cd vechea loialitate a maresalului care a ser-
)
vit doi regi s-ar putea eclipsa fota de al treilea. Jenica Ata-
nasiu353 cere cuudntul. Indraznef Ji sforay, batranul intrigant
pune chestiagreceJte:«Domnilor; dati-mi uoie, eu cred ca lu-
crurile stau cu totul altJel. Noua noastrd orientare (depinde)
tocmai de nebunia de sus, pe care a sosit timpul s-o stduilim,
daca vrem sa euitdm prabuJirea farii. Regelui nostru trebu-
ie sa i se spuie ceea ce Thiers a aruncat odinioard lui Carol
al X-Jea354: «Regele domneste Ji nu guverneaza».
Inainte, pe acest ton, 0 lunga diatriba la adresa regelui.
Accente deplasate de adeudrat agent provocator. M-am ridi-
cat Ji am pus lucrurile la punct. Cei de fota mi-au dat drep-
352 Oteteleseanu Alexandru, avocat, aderent politic conservator, mai apoi ave-
rescan.
353 Tbiers Adolphe (1797-1877): avocat, om politic, istoric francez, publicist.
A reprimat insurecria Comunei din Paris, devenind Presedinte al Republicii
Franceze (august 1871).
354 Carol al X-lea, rege al Frantei (1824-1830): In urma revolutiei din 1830
("Cele trei zile glorioase") (27-29 iulie 1930) Carol al X-lea a tost obligat sa
abdice (2 august 1930).
188
tate zgomotos. Atmosfera a fost insd cam penibila. Un sin-

ur lucru ma nelini§te§te. De ce atdta artd defrondeur
g d
din partea ""e§teptu; 1.'.""
ut J~ntca: ca.r~nu se auanseazd el
pe baricada de flortle mdrului. Aici e ceva LamijLoc.Nu
care cumva gestul pro testa tar e solieprecursoare a ofen-
sivei lui Averescu?
ofi §tiind ceoa fenicd de e a§a bataiosf Safie oare
indrazneala lui un preludiu al tulburarilor uiitoarei 0
pripita lupta de auangardd din care se infeLegeca, in-
tr-o gondola pe Canal Grande, Averescu plimba acum
un plan de bataie care va transforma [carte brusc si ra-
dical raporturile noastre. '
28 martie 1931.
Dejun la d-na Procopiu; conform obiceiului, oaspeti mai
multi. Dupa 0 uiatd indelunga la Palat, cu atributii repre-
zentabile, doamna Procopiu continua si la ea acasd atmosfe-
ra care i-a devenit familiara: fuge de singuratate si se com-
place in rolul de a fi inconjuratd de straini. Uaspetii, firef-
te, sunt clasati si bine udzuti. In rndsura importaniei lor so-
ciale. 0 fi si-un dram de snobism in aceastd indeletnicire
prea periodicd pentru a nu fi obositoare, dar in definitiv obli-
gapiunile de acest gen se rnentin pretutindeni la cei din udr-
ful piramidei. Doamna Procopiu=' se achitd cu tact si inte-
Legere de sarcina beneuold ce fi-a impus. Cu 0 reald inteli-
genta muzicala fi cu destula orientare in ale literaturii, face
fafa imprejurdrilor. Sunt oaspe vechi in casa ei, 0 cunosc de
aproape unAsfert de veac fi 0 cred sincerd in prietenia ei pen-
tru mine. In orice caz, dorinta mea de a vedea infiripdndu-
se ,si aici 0 societate constituitd care sa salveze 0 armonie de
simtire si un echilibru al bunului simi e mai saiisfacuta in
acest interior decdt in multe parti.
355 Irina Procopiu, doamna de onoare a Reginei Maria.
189
, .. _A _
·~
Nenorocirea e ca intdlnirile sunt cateodatdfoarte di

. .. l J V zspa-
ratefl oamenu cu carestau amasa, aaesea, cdsacti din lu
~t
V
Afa, de pildd, ce zic la dejun Backhaus, pianist~l, si un

curios) de care am mai auzit pe aici, Leopold Ster~356? eft
dintdi nu prea tulburd apa, e din genul suprastabil al mu-
zicantilor tdcuti. Al doilea mi separe interesant. Evreu de fa
Braila, dacd nu rnd insel, face pe omul de litere la Paris.
Scoate carfi destul de cunoscute acolo, are relatii in lu-
mea scriitorilor din Apus, Paul Garaudy57fi Andre Mauro-
is358,,cand ~,ufost,la Buc~refti, ,i-aga~~uit el si, negrefit) prin
consideratiile lui s-au filtrat impresiile ce au dus din fara.
Ideea nu e din cele mai simpatice sa-l stii pe Leopold amba-
sadorul tau literar pentru strdindtate, dar peste tot e
mai bine a/a, decdt sa scrie pe romdneste, La ziua cdnd
se vor porni acesti evrei sa confectioneze carli pe limba
lui Gheorghe Lazar359 va fi cam greu. Pana azi n-au fa-
cut-o,fiindca, doud generatii de cdnd trdiesc aici, n-au
Jost deajuns ca sa-Ii asimileze capriciile sintaxei noas-
treeDe aceea n-am gasit nici un talent real care sa sefi
Juri/at in literaturd.
Nu peste mult insd, se vor porni. Ajutafi de presd pe
care au devenit stapani, ca maine se vor instala Ii in li-
terele noastre. Cufantastica lor putere de muncd se vor
reudrsa pretutindeni aici ca 0 apa plina de balarii Ii de
impuritati exotice. Eu nu-i repudiez dintr-un resenti-
ment orb de banal antisemitism, cipur Ii simplu ~ vrea,
cat se malpoate inca, sa salvez flora particulard a aces-
tui colt de pamant. Ma conduce mai mult un crez ar-
356 Leopold Stern (1847-1909), compozitor roman.
357 Paul Garaudy, scriitor francez.
358 Andre Maurois (n. 1885), scriitor franeez.
359 Gheorghe Lazar (1779-1823): iluminist roman, fondatorullnvafimc1ntului

In lirnba nationala In Tara Rornaneasca. S-a nascur la Avrig, studii la Cluj,
Sibiu, Viena. In 1918 s-a mutat la Bucuresti.
)
190
- .... ...._-------------
tistic in aceasta protestare, decdt un argument politic.

As urea sa scap un popor incepdtor de primejdia de a se
i;"namoli intr-o productie literara grefata pe procedee
internationale fi fara relief, care s-ar pune de-a curme-
zisul u';'ei gandiri specific locale ... si-ar stdnjeni astJelpo-
sihilitatile de a se infiripa 0 culturd romaneasca. Honigman
nu va intelege desigur aceste framantari ale mele si, cdnd le
va inregistra, va injura foarte. Grice spirit subiectiv insd va
gasi 0 justific~re pe, seama acestei d~rin!e de a pune in va-
loare un partzculartsm sufletesc menu sa completeze uniuer-
sali ta tea.
lata crampeie din gandurile care se inlaniuuu: in cursul
dejunului, in urma convorbirilor amabile cu sotii Stern si
mai ales cu doamna care-rni face complimentul ca rna cu-
noaste demult. Unde mai pui ca e fi [rumusica, cufulgerari
negre in ochii de migdald.
29 martie 1931.
Din multele uizite, retin pe a lui Anibal Teodorescu. Ana-
lizdm impreund situatia. Cddem de acord in preocupdrile
noastre. $i el se-ntreabd ca si mine care e planul maresalu-
Lui, acurn, in ajunul sosirii. Respectat de Averescusi consul-
tat adeseori in calitatea lui de specialist in dreptul constitu-
tional, Anibal a putut urrndri oarecum in intimitate desfa-
surarea gandurilor lui Averescu. ELimi aratafelul cum a euo-
Luat maresalul, de la inceput pana azi. «Nu l-a putut suferi
niciodatd», incepe AnibaL. «Din Moldova, Carol i s-apdrut
un degenerat. Ti-aduci aminte, de atunci voia sa se debara-
seze de el. Cdnd sub regentd, sub injluenta noastrd, s-a ho-
tarat sa plece la Bellinzona'i", Averescu m-a chemat la el fi-
au lucrat impreurui un plan metodic, pentru revenirealui
Carol. Se prevedeau mai multe etape. Incepea cu introduce-
360 Bellinzona, localitate din Elvetia,
, frecventata de maresalul
, Al.Averescu.
191
...c-
rea in regenta, continua cu rolul de prim regent, apoi regent

singur Ii pe urmd proclamat rege. Evenimentele s-au petre-
cut astfel, cum bine stii. Generalul a /ost froasat de aceastii
invalmaleala in careformele n-au fost respectate. Cdnd a so-
sit, u-a chemat noaptea la Cotroceni, ca sa fiJi 0 presiune im-
potriva lui Maniu. De atunci fi pana azi, Averescu a trecut
din deceptie in deceptie. Nu numai cd politicienesie a fost
inselat si partidul nostru a suferit louituri, dar para a fost
impinsd in pragul Jalimentului. Mai mult, prin atitudinile
copildrestiIi diversele aparente de peruersitate, Carol in ocbii
lui Auerescu, a luat tot mai mult aspectul unui imbecil pri-
mejdios. Nu-i de mirare, deci, cd s-a produs in el 0 mare cri-
za morald fi ca se prepard in gandullui La 0 schimbare ca-
tegorica de atitudine. Anibal convine cu mine ca cele zece
luni de domnie n-au transformat inca psihologia lumii noas-
tre in afa mdsurd Jata de rege, ca sa se legitimeze 0 mifcare
serioasd impotriua lui, cbiar dacd ea ar fi utiLa, in [anumi-
te] imprejurdri.
Un om politic, care s-ar aventura la 0 asemenea atitudi-
ne, ar putea rdmdne poate ca un precursor al unor orienrdri
din viitorul depdrtat, pe moment insd s-ar anihila politicef-
teoConvenim ca trebuie sa inconjurdm un conflict intre ma-
resalsi rege,pe fata, si sa stdruim pentru amdnarea congre-
sului de La 19 aprilie, cu doua saptamani. Cat priueste gu-
vernul de concentrare, el remarcd foarte judicios: «Dumnea-
ta nu poti sa pierzi din vedere cd ai un partid de care nu te
pofi desface si, deci, trebuie sa tragi toate concluziunile din
aceastd imprejurare. RegeLetrebuie sa inpeleaga cd vii cu un
capital intr-a viitoare combinatie, te deosebesti de un Arge-
toianu oarecare.Nu trebuie sii uiti butada eureiascd. Intr-o
afacere, unul intra eu capitalul, celdlal: cu experienta, pen-
tru ea Lasf/trfit, eelcu experienta sa iasd cu cap italu I fi eel cu
capitalul sii iasd eu experienta». Pe toatd linia vedem le fel
192
,;unea, ,si rna bucura.. aceastd constatare. E 0 minte ecbi-

ch est "
librata de care intr-o uutoare guvernare uom avea nevoie.
A venit Victor Moldoueanu'?' de Laalegerea din Bistri-
ta Nasaud. Frumos rezuLta.t. EL: 486 ~oturi) guvernul 620
, oturi, LiberaLii 126 uoturt. Are 0 scrtsoare de Ladeputatul
~onertfJ362, lefuL sasilor, care declare ca ei au votat cu guver-
nul. Dacd scoatem cele 285 uoturi sdsesti, guvernuL rdmdne
\ cu 377. Dacd nu pierdem din vedere ca toate aceste consilii
comunaLe au fost alese sub Maniu, atunci este euidentd de-
ruta proltilor din ArdeaL. MoLdovan a lucrat cu mijloace
Joarte modeste. De aici i-am trimis 80. 000 de Leidin care
40. 000 pe 0 politd iscdlitd de mine si scontatd la «Mica»363)
dupa ce Matache Dobrescu''", prim locotenent cu hartiiLe (0
reguLa a partiduLui), a refuzat s-o sconteze la banca lui si
dupi: ce generalul Coanda, regeLeconsiliilor de la adminis-
tratie, alt prim comandor alLui Averescu, a reJuzat sa con-
tribuie cu 2000 Lei La lista de subscriptie ce lansase pentru
acoperirea cheltuieLilor electorale.
Nurnai la lumina acestor constatdri pot vedea cu cata in-
selepciune si cu ce exces de delicatete am fost tratat de bietul
maresal arndrdt, in ziua cdnd, la plecare, mi-a pus in coas-
te asemenea rable bdtrdne. Moldoveanu mai spune ca libe-
ralii au cheltuit mai mult bdnet La Ndsdud, dar populatia
i-a alungat pretutindeni cu manijestari violente de ostilita-
teo «Intr-un sat de pe Somes - spune el - era cat pe aici s-o
361 VictorMoldoveanu, aderent politic al lui Octavian Gaga careactivain zona

Bistrita Nasaud.
362 Co'nerthArthur, doctor, deputat din partea Partidului German din Roma-
nia reprezentand populatia germana din zona Bistrirei ~iNasaudului.
363 M' "S . . .
" ica , ocietate pe acnuru.
364 Dobrescu Dumitru (Matache) , politician roman, la incepur membru al
~artidului Conservator Progresist (Al. Marghiloman), fast ministru de justitie
in guvernul condus de Alexandru Marghiloman (5/18 martie 1918 - 24
octombrie/6 noiembrie 1918).
193
-
pdfeascd echipa liberald in frunte cu [Al.] Lepddatu365. Un

fdran tulburat cu strigdt asupra lor: «- Plecati de aici cd al-
tfel pdfifi ca la bolseuici! Vd tdiem!» Taranulle-a pus in ue-
dere cunoscuta operatic pe care balcanicii au /dcut-o odini-
oard consulului austriac Probasleai" de la Salonic.
30 martie 1931.
La ordinea zilei e legeapresei. Toate ziarele sunt preocu-
pate de acestproiect care se publica pe de-a intregul Ii stdr-
neste critici violente. E vorba ca in materie de calomnie prin
noua legesd se ia mdsuri drastice de apdrare. Tot astJel se pre-
vede punerea la addpost a regelui fi a dinastiei de criticile
exagerate. Proiectul are multe puncte de asemdnare cu legea
ungureascd si astdzi incd in uz in Ardeal. E bolooano, conce-
put ca principiu, insd 0 reformd a legii de presd e perfect in-
dicatd de imprejurdri. Cine e in definitiv unul din autori? 0
cdpetenie a dezastrului moral in care ne zbatem azi (datori-
td) acesteigazetdrii de buleuard, cat semitd, cat tiganeasca.
Inldnfuite de intreprinderi sprijinite de un capitalocult,
care a pus in lucrare rotativele cu aceleasi tendinie comerci-
ale ca fi cdnd ar injgheba 0 fabricd de spirt sau de cherestea.
Dacd s-ar angaja cineua, un spirit de onest analist, sa urma-
reascd pas cu pas rauagiile sutletesti ale acestor mici condo-
tieri, ar put~a descifra, cred eu, tot secretul (decaderii) noas-
tre morale. In zece ani de la rdzboi fi pana azi, toate vechi-
le noastre altare au /ost spurcate fi in sute de mii de exem-
plare s-a multiplicat zilnic 0 otraud dizoluantd care a pa-
truns in toate cdtunele. In treacdt fie zis, am inteles din
primul moment p rim ejdia fi ne-am pus de-a curmezi-
365 Alexandru Lapedatu (1876-1954): istoric, profesor universirar, membru a1
Academiei Romine ~ipresedinte al acesteia (1935, 1937), am politic liberal,
deputat, senator, rninistru al Cultelor ~iArtelor (octombrie 1923 - rnartie
1926; iunie 1927 - noiembrie 1928).
366 Prohaska, consulul austriac la Salonic inainte de 1918.
194
...-.._ ..... _&_&_.,...-_-. ..._------

I ei, in articolele ce-am scris am atras atentia asupra

IU ndasiei de opinie publica si, poate, am rdmas singu-
areI om ,politic care n-am cer1tt gratH° °le preset0"tn R oma-
0 "
ru
nia- Cat am stat la interne,
° •
t-am °
tinut de gu l er It° ma
andresc ca la plecare ziarul Dimineata a simbolizat
"'aderea mea printr-un paun din care, strdpuns fiind de
~ pana, curge sange. Am platit destul de scump aceastd
libertate de conftiin!a, strop itfiind de toate noroaiele.
Ce este tragic insd e inconstienia reuoltdtoare cu care lumea
noastra, in intregimea ei, a tolerat aceastd trioialitate a pre-
sei. Acum, ca suntem impinsi spre prdpastie, cu mintea tdr-
zie a romanului pagubal) adeviirul este udzut, gazetele insa
au devenit aproape cetdti in expugna bile. 0 lege a presei care
sa vie cu 0 ingramadire a indrdznelilor fenomenale este de-
sigur de dorit. La ultima mea audientd, vorbind cu regele,
mi-a ardtat li el dorinta lui de a stduili pericolul si, in ter-
meni categorici, m-a asigurat ca Legeava trece. E un para-
dox insa La mijloc, pe cat de ridicol pe atat de trist. Cum?
Tocmai aceia, consortiul de sub conducerea lui Maniu si al-
) )
tii, sa stranga in chingi presa, cdnd toatd legenda acestor

aventurieri s-a zdmislit in redactiile din capitala, afost clo-
citd acolo li lansatd in lume cu tam-tam, ca 0 apa de dinti?
Ce au fost zece ani de zile acesti demagogi, daca nu niste
ignobili pesti de cerneald, imprejurul cdrora se uarsd licbi-
dul dezagreabil al tiparnitelor de la Bucuresti, ca sa stropeas-
ca in toti aceia care se socoteau in drept sa apere tara depla-
nurile lor?
Ei bine, ei sa vie acum cu botniia? Ca un gest de recu-
nostintd postumd? Nu cred cd 0 vor face, [iindci, lipsiti fi-
ind de ocrotirea gazetelor, foltii proprietari de voturi nu mai
au nici 0 justificare de existentd. Curioasd nota de detalii:
Ministrul de Justitie'367 care iscdleste proiectul, pand ieri, alal-
367 in guvernul condus de G. G. Mironescu (10 octombrie 1930- 18 aprilie
I95
R. HE RGH.S LB os
Itt Br. ,01, d. felul lui de La Sii-

rfirTJ1 d. p and eram fa liceu
tlrfi ineura '~gifillUlre ca proiec~
ildii I. noi emu '0

tieani .
'11 ,(7. 11 S l va . tela r de fa Bucurest'
1. deh a . ' t
r. mi- trimis Patriarhup68 uorod so-/

o 11 ~ s i-l ui it : iata 0 figura care ua re-
__.......
foa putin In lata posteritdtii ...
Primul Patriarb al ROl1Ulniei - titlu grandilocvent
- fora. conseeiutd; se ea pipernici in mdsura in care ,d-
tt a S III apropia de uiitor sa proiecteze 0 lumina de
Ce1"C,et4Tecruda asuprll rosturilor Prea Fericirii sale.
t-amfost dintre aceia care am crezut in rolul reforma-
tor al bisericii ce se atribuise de cdtre unii; odinioara,
lui" iron Cristea.Am vazut sn Bisericd 0 institutie de :1 '"
mare inrdurire In modelarea sujletului unui popor. In
Ardeal; pe trremea ungurilo,;, ne retrdgeam dupd zidu-
rile' ei p uedeam supremul eriteriu de nationalitate in
opera lui ~tlguna. Din nenorocire, clerul superior n-Il
folt La iniilfimea situatiei acolo, in ultirnul sfert de ueac.
Prea laicizai i, dezbrdcati de cele dubounicesti, acesti episcopi
-11 a nimic din acelfluid miraculos care fa catolici, de
piMa, ~ntretine necontenit fiorul mistic al creatiei. Printre
ei, ens ea aparea mai in!!estit cu oarecare atributii repre-
zen drive, dar atdta tot. Ii lipsea mat intdi un crez religios
bine determinat. Viasa lui, prin toate manifestdrile ei, trd-
931J. inde Star la jusripe
a fosr, la incepur, Grigore Iunian (10 oc-
w . - 900- rnbrie 1930) urmat de Voicu irescu (19 noiembrie 1930
- 1 .. -'. 1931,. .
r _ 'j 0 Crisrea,
196
-~-
CT IA GOG ,CRONICARUL U OR VREMI TRAITE
l ot pasul nu numa~ absenta compL:tii a ~unei insetosari

p ~ Durnnezeu;, dar si 0 necontestata nota de frivolitate
rofi nd d. zagre:z~iLa. Ii lip'se~,apoi 0 orien~arec~ltu~a~mai
_ ioasa care sa-t dea posibilitatea ca, rr»
atitudini inte-
- .tu I sa poate umplea golurile morale. Singurele calitati
tl da ina erau un fizic ~e ~arecare distinctie fi netagiidulte
rp 'tttdini de ~etor p~~v~ncl~l. ,
L- m sus!tnttt oainioara, cand a candidat La episcopia
de Caranseber Li-am indoctrinat cand cu uizita de La BeLve-
tkrt La Vi en a, unde a. fost inuitat de cdtre rdposatul arbidu-
e F" n Ferdinand309, care urzise planurile de Jederalizare
monarhiei [Alrii nu impartaseau acest program In vre-
murile de atunci, 11 socoteau ca 0 e",tapapentru dislocarea
ono-lomeratului - n.n. G. 1. B.]. In razboi, a fost un bun
diapazon cu toii semenii lui din Ardeal. ici un accent de
demnitate sau de sacrificiu, dimpotriua, submisiune reuolta-
toare fi degradantii in [ata dusmanului. Cdnd, in primele
ile de dupa incbeierea pacii;, a fost luat in brate de Brdti-
eni cu gand prolan de combinatii utilitariste, li parlamen-
tul l-a ridicat La rangul de mitropolit primat, s-au legat mari
niidejdi de acest calugar cbipos, cu profil bizantin, de dupti
care strdluceau, neastdmpiirati fi pofticiofi, ochii ca doud
margele de sticld coloratd in albastru. Din prima zi, n-am
vdzut in el pe inouatorul, mdrturtsesc, insii a cobordt mult
mai prejos decdt modestul musuroi pe care i-I acordaupreve-
derile mele. Biserica vechiului regat, care auea La conducerea
ei instalatd dacd nu traditia unei culiuralitdti de largi pro-
portii, macar acea patriarbald frica a lui Dumnezeu, a ue-
cbilor eclesiarhi-prauoslaunici, biserica aceasta, dornica de 0
personalitate coudrsitoare, a pierdut continuitatea cu spiri-
Franz Ferdinand de Habsburg. arbiduce de Austria (1863-191 ): asasinarea

lui la arajevo in 28 iunie 1914 a fosr semnalul declansarii prirnului razboi
rnondial.
197
tul religios de odinioard, lard a caftiga in schimb benefic' l

unei ef~ziuni de ci~ilizat~e.reformat~are. Sub incdperile ~:_
destedin dealul Mitropoliei, noul mztropolit primat n-a adus
nimic din setea chinuitoare a unui zbucium sufletesc. N-a
venit nici ca un sfant legiuitor care, intr-o vreme Joarte pri-
mitoare pentru 0 miscare de noud organizare, ar fi creat un
cadru nou pentru un asezdrndnt sclerozat in interior si in-
cremenit in forme rituale, dezbrdcate de orice taine. in'legea
cultelor, cuudntui lui n-a adus nici 0 formuld salvatoare.
Preocuparea manijestatd de la inceput, cu 0 jignitoare
stdruintd, a fost un eras materialism. Acel accent penibil pe
carefoamea milenard a Ardealului l-a rdsddit aproape in toti
fiii lui, lmpinsi pe arena in prima perioadd de dupd Unir~.
Dacd mai adaugam la acestea si un fonatism putin alegator
de cares-a calauzit in alegereaoamenilor din jurullui, atunci
ne gasim in [ata unui functionar de duzind, grdbit pe calea
norocului, ca atdiia altii. Prdudlirea catastrojald in ochii lu-
mii a inceput in ziua cdnd destinul neindurat al tdrii l-a ri-
dicat la rangul de regent. A fost poate in uiata mea una din
zilele cele mai zbuciumate, cand acest trist eveniment s-a
consumat. Mi-aduc aminte de zudrcolirea sufleteascd in care
am fost aruncat atunci. Nu stiam ce e mai zdrobitor pentru
mine: tragedia sau ridicolul situatiei? Ce trebuie sd foc oare:
sa rad sau sa pldng, in clipa in care acest biet om se va muta
in palatul regal,safie acolo unul din supremii diriguitori ai
tdrii fi sa impartd cu ceilalti doi aureola regalitdtii? Am sim-
tit din primul moment cd, ldsat de capul lui, prdbufirea va
fi ineuitabild, tragand dupa sine in neant si soarta tdrii fi
prestigiul bisericii. M-am hotarat deci sa iau asupra mea ro-
lul ingrat de a-l sfatui, dorind ca-n marile probleme de stat
sd-si poatd fixa 0 conduitd conforma intereselor superioare fi
sa-l [ereasci astjel de afi udzut in lumina lui reald, spulbe-
rand 0 iluzie spre norocul tuturor. Am ndzuit de la bun in-
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRiITE
t sa ma dezbrac de eel mai elementar egoism si am dat

'P U sfat fi lui 1. Lupar.sro: ve__c
ce
acelasi hi.zpr.zete~ a II ui,. care d e doud
decenii ii confecfiona cuudntarile fZ articolele pe care le de-
bita in fafa publi~itafii. Ciud~t l~cru ins.a, ,acest alintat al A
orocului improvzzat nu nurnat ca afost lipsit de intelepciu-

~ea unei reale autopretuiri, dar, sub presiunea saltului ver-
tiginos, «sarm~nu~ popa» a pierdut cu totul busola oricarui
echilibru de gandzre.
Noua slujba i-a dat aere de grandoare si 0 suflcienta ta-
raneasca. 0 senzatie de beatitudine brutald a inceput sa stri-
ge din toate atitudinile lui. 0 conuersatie cu ddnsul in ast-
fel de imprejura~i echivala pentru mi~e cu .~ ~guduire de
v
nervi insuportabzla. Toate bunele mele tntentu, tntreg baga-

jul de sfaturi fi sugestii pe care i-l serveam cddeau neputin-
cioase in fafa acestei meschine conjormatii de tdrcovnic bo-
ierit care rna batea pe urndr: «Noi doi suntem oameni supe-
riori! El nu intelege ca eu nu pot sa flu un calugar bleg, cu
ochii la icoane, ca atdtia altii, ca slujba de regent imi impu-
ne saflu mondial!» (Sdracul, vroia sa zicd monden). Fieca-
re intdlnire md convingea tot mai mult ca nu e nimic defa-
cut cu acest Mazarin'?' ruraL si cd nici mdcar aparentele nu
vor putea sa fie salvate. Doud vorbe daca schimba cu orice
strain, chipul ueritabil iesea Laiueald de dupa sutana de md-
tase. Nenorocirea era cd, la tot pasul, dorinta lui de bono-
mie se confunda cu triuialitatea, nelipsind pe aici, pe acolo
nici ireproductibilele excese de limbaj. In acelasi timp, cro-
nica scandaloasa ii punea la socoteala 0 intreaga serie de
370 Ion Lupas (1880-1967): istoric, profesor universitar la Cluj, academician,
om politic averescan, rninistru.
371 MazarinJules (1602-1661): prelat, om politic francez de origine italiana.
A obtinut titlul de cardinal (1641). A intrat in serviciullui Richelieul-a reco-
mandarea lui Ludovic al XIII-lea devenind prim-rninistru al regenteiAna de
Austria (1642-1661). Acestia doi au condus Franta in timpul minoratului lui
Ludovic al XIV-lea.
199
aventuri galante care,pe urma atdtor asceti ce s-au perindat

la Mitropolia Ungro- Vlahiei, cddea« tulb urdtoare in consti-
inta publicului. '
Un s~mf de orientare in rr:ari!e!.~obleme ~e "" ii lipsea
cu desavarftre. In momentul intrdrii in regenta, a tncetai sa-
fi mai exercite fu nctiu nile de patriarh, lard sa ia asupra-si
in acelasi timp indrumarea treburilor statului. Biserica 'a
pierdut astfel pe conducdtorul ei, iar in schirnb statu] n-a
caftigat nimic. a clara vedere a situatiei politice n-a auut
niciodatd. Nu se caldueea decdt de un oportunism iefiin, care
l-a condamnat, din primul moment, la rolul degradant de a
fi necontenit exploatat de cdtre Maniu care, pe langa inta-
rirea lui, I-a impins fi la acte nesdbuite impotriva bisericii
ortodoxe, cum a fost chestiunea calendarului si desfiintarea
Ministerului de Culte. 0 rusinoasd duplicitate I-a povatuit
pe moment in raporturile cu mine fi cu vechii lui prieteni de
LaSibiu. Convorbirile noastre imi vor rdmdne in minte ca
monumente de ridicol, menite sa ilustreze dureroasa eclipsa
a autoritdiii noastre de stat de pe vremea regentei.
De cdte ori md duceam sd-l vdd, cu multd amdrdciune
in suflet, ca sa-i ardt procesul de decompozitie a. uietii de stat
sub cdrmuirea LuiManiu, care sdrdcea ,si anarhiza ,tara, la
toate lovituriLepe care i le ardtam, el ridica bratel« in sus fi-
mi raspundea cu acelasi refren fi cinic si perfid: «Dar sa-ti
spun eu!» Imi povestea repede 0 louiturd fi mai grava data
intereselorde stat, pentru ca sa termine cu aceeasi clamoare
fara consecinte:«Hotii fi tdlharii!» II priveam in albulochi-
lor fi-l fulgeram adesea cu scdrba mea linistitd: «Bine, dar
atunci tu ce rost ai in calitatea ta de regent?» EI imi rdspun-
dea senin, aproape razand: «Dar eu nu reprezint decdt 33
de procente!» Dup i aceastd formula de nep dsare p upin de-
ghizata, Sanctitatea Sa a inghitit tot. Ce e mai rdu, a iscd-
lit tot. Ce e mai rdu, de atdtea ori a fagaduit 0 rezistentd fi
200
-a tinut niciodatd de cuudnt. Mi-aduc aminte intre al-

;~: de'protestdril~ ~ui in ,chestiun:a leg~i administraiior,
L-am vdzut atunct "' mal .multe ~a~d~rt} l-am ardtat pri-
mejdia concepfiei lui Maniu me~lta sa sfarr:ze,unitatea fa-
rii. Argumen~ele ,m,ele..l-~u cO,nVlns pe toata linia .. 0fta cu.
noi din baierzle inimu p vocifera zgomotos: «Mal bine-mi
tai mana decat 5-0 iscalesc». Rezultatul, se stie, toatd vremea
pe de-a intregul acee~fi p~rtare: Cons~cve,nt cu aceastd ab-
dicare de la prerogatt uele inaltei funcflunl} regentul primea
drept valoare insemnate beneficii de pat~i~rh ..Intreb.~~du-l
deundzi cat a costat palatul pe care l-a zidit din banii inca-
sati de pe vremea regentei, mi-a rdspuns neted: 25 milioane.
C~vor mai fi fost in acest timp, bdnet de pricopseala a Sfan-
tului Duh, cum s-ar zice, n1f:-mi prea pot da seama. Stiu insa
o exclamafie piramidald a Inalt Preasjiruiei Sale, care eprea
, caracteristicd in simplitatea ei de epopee pentru a nu 0 refi-
ne aici drept mdrturie pe seama viitorimii.
\
Nemerisem intr-a zi la ddnsul, tocmai dupa ce if para-
I sise vechi prieteni din Ardeal, episcopul Ivan372 si fostul mi-
I nistru Lupas. M-a primit cu 0 rdbufneald de demnitate ul-
tragiatd: «Dragd, dstia tot prosti au rdmas. Inchipuieste-ti
ce mi-au cerut. Unul, ca sd dau bani pentru catedrala de la
CLuj, celdlalt sa fac 0 danie Astrei de LaSibiu. Eu le-arn rds-
puns: «Voi sunteti doi provinciali care habar n-aueti pe ce
fume trditi. Eu nu pot arunca bani pe [ereastra, trebuie sa
trimit depunere La 0 bancd din Eluetia, sa am pusi la 0 par-
te. Ce stiu eu ce se intdmpla mdine?» I-am privit din creJ-
tet pand jos, Lapoalele anteriului si, va asigur, Prea Neno-
rocirea Sa n-avea nimic din turmentarile mistice ale lui Fran-
cisc de AssisP73. Cand se va scrie odatd istoria analiticd
_P2 Nicolae Ivan (1855-1935): asesor la Sibiu, in 1921 episcop al Clujului,
membru al Academiei Romine.
37} Francisc de Asissi (l182-1226): fondawr al Ordinului Franciscanilor.
201
-e:
a acesteiperioade Ii se vor da la 0 parte toate minciu:

nile curioase,pentru a seputea descifra cauzele ddra-
panarii actuale, atunci se va zugravi cu severitatea cu-
venita in galeria oamenilor de rdspunder« Ii profilul
Patriarbului. lntrucdt ma prioeste, convingdndu-ma
repedede starea tragicd in care a ajuns tara, am inte-
les ca regen!atrebuie inldturatd Ii mi-am luat partea
din necesarul oferit de desfrdnare.
Sunt inca vii in memoria mea desele uizite nocturne de
LaPatriarbie, cdnd, prin informatii pipaite fa fata locu-
Lui, imi drdmuiam pLanul scbimbdrilor apropiate. I-am re-
tinut figura speriatd din noaptea premergdtoare sosirii lui
CaroL, cdnd i-am spus potolit, cu multa convingere: «Sa
stii cd vine». Reintegrarea Lui in bisericd s-a facut fara nici
o protestare. Odata cu procLamarea noului rege, el a rede-
venit umiLuLsupus care nu pastra decdt pretentia de a i se
servi pensia, 150.000 de Leipe luna, declardndu-se perfect
satistacut. De atunci fi pana azi, cand il vad, n-avem mul-
te de discutat. InstaLat in paLatul organizat cu 0 compleia
lipsd de gust, cu mobiLier modern de la 0 casd etrreiasca din
Arad, eLe complet lipsit de criticism in fata stdrilor schim-
bate. ~i in vizita de azi, ca fi de alte ori, n-am facut de-
cat sd-i eer cdteua numiri de preoti, ddnd astfel ascultare
solicitdrilor oprite LapraguL meu. Sunt convins pentru vi-
itor ca Miron Cristea nu ne rezerud nici 0 speciald surpri-
zd. N-af indrdzni insd sd-i asigur 0 stabilitate pe scaunul
de patriarh pentru zilele de mai tdrziu, cand lumea va ve-
dea mai limpede in juruLlui. Ideea cu banca din Elueiia
te pomenesti ea n-a fost lipsitd de oarecare intuitie a rea-
litatilor".
,
La 1 aprilie 1931, Octavian Goga a implinit 0 juma-
tate de veac. Intimii lui au staruit sa se fotografieze
u A •
in
aceasta IffipreJurare.
202
-.
Mai tarziu, pe una din fotografii, care se afla in arhi-

ersona1a, poetul a insemnat cuvintele: "Cincizeci de
va p C';l . . ~ ?"
ani trecura... ,:f! a~ mat ramvas oare: .
In aceasta zr, in jurrialul sau Octavian Goga nota:
» 1aprilie 1931.
Ziua nalterii mele. Revizuiri de constiinta, Bilant sufle-
tesc, rrizii intelectuala, intrebari cu rdspunsuri crude. Con-
statare: viata unui om nu trebuie [udecata dupa audn-
turile cu care a pornit la drum, ci dupa obstacolelepe
caresocietatea le-a pus de-a curmezisul gandurilor sale.
Daca povestea n-ar fi destul de tristd, aici ar fi multe de spus.
Sa insemnam, pe moment, cu resemnarea cuuenita, uechiul
dicton latin: «Margaritas ante porcos» [(nu arunca) marga-
ritare inaintea porcilor - n.n. G. 1. B.J ".
Ziua de na~tere a lui Octavian Goga va prilejui 0 se-
rie de manifestari, sarbatori, sarbatoriri, decorari, recu-
noasteri publice, acordarea de titluri academice, universi-
tare, in tara si peste hotare in tot cursul anului 1931. Le
vorn inregistra pe toate la timpul potrivit, in contextul re-
spectiv. Poate acum, in aprilie 1931, semnificative pareau
a fi cuvintele spuse mai inainte la adresa lui O. Goga de
1. 1. C. Bratianu, personalitate politics rnarcanta a vietii
rornanesti din prima jumatate a secolului al XX-lea: .Dati-
mi voie sa fac amendd onorabild - declara 1. 1. C. Bra-
tian u -si
, sa recunosc ca din toate discutiile
, melecu Oc-
tavian Goga, cine a avut intotdeauna dreptate, afost
el. Evenimentele s-au insdrcinat sd-i confirme,fara ex-
cepsie, preuederile. ~i, dacd ma inspaimdnt de ceua,
apoi va mdrturisesc ca este de previziunile lui Goga[s.n.
G. 1. B.] ".374
374 Porunca Vremii, 25 decembrie 1938.
203
,,2 aprilie 1931.

S-a inchis Parlamentul, dupa ce, in ultimele zile, a udr:
sat legi cu nemiluita. A votat fi legea agrard fi n-a votat le-
gea presei, cu totul contrar asigurdrilor ce mi-a dat regele.
Un detaliu amuzant: s-a inscenat 0 reuolta muta impotriva
lui Manoilescu. Omul a afifat prea mult protectia regelui
pentru ca sd nu stdrneascd gelozii fi resentimente. ~i-a dat
demisia. Sd vedem. Surpriza este elementul nostru de cape-
tenie in politica de azi. Averescu a sosit la Severin. Din cu-
uintele ce a spus la gara, aleg ca vine cu protestare impotri-
va regelui. I-am trimis scrisoare, tablou al situatiei.
3 aprilie 1931.
Md preocupd tot mai mult atitudinea generalului. Pa-
pacostea spune: «~i-afdcut discursul la Acqui. Va spune tot
cestie fi vaface apel la tard». I-am rdspuns: «Inaintea de ue-
nirea lui Carol)pulsul evenimentelor a fost prea fibril fi al
nostru prea domo!. Astdzi mi-e teamd sa nu fie invers». Nu
am bune profefii pentru pripeala lui Averescu. Nu cred de-
cat in actiunea oamenilor care raman in cadrul temperamen-
tului lor.
Vizita lui Aristide Blank. Nu mai pricep nimic. Are vor-
bd sugestivd: «Nu stiu cat va mai merge afa. Sa stai in Pia-
fa Teatrului, in vdzul tuturor, pe frigul acesta fi sd-ti scoti
paltonul, lumea dd din cap fi trece inainte. Dacd scoti si ha-
ina, std nedumeritd locului ,si se uitd la tine. Dacd vrei sa
scott fi vesta atunci incepe sd strige: La balamuc! Afa e fi cu
guvernul. Au plecatpe rand, azi unul, maine altu], toti gran-
gurii. Am rdmas cu oameni de,a doua mana. Si-a dat demi-
sia fi Manoilescu, nu mai infeleg nimic» n.
Deocamdata, O. Goga consernneaza In [urnalul sau
tensiunea, atmosfera generala, dar ~iatitudinea regelui din
aceste zile: .Intreuedere cu Duca, la el acasd. Imi vorbeste,
204
_~c:_--
de audienta lui. I-a ararat regelui framantarea din tara: zice

cd i-a dat dreptate. Dupa impresia mea - spune el, se va de-
clansa criza in aprilie. Logic ar fi sa se gandeasca la un par-
tid. )Suntepi dumneavoastra fi suntem noi. Nu venim nici
unul. Pentru noi are resentirnente, de dumneavoastra se teme.
Probabil va face un guvern Titulescu sau Prezan sau Arge-
toianu. Dv. ce [aceti? - intreb eu - udd ca ati anuntat 0 in-
trunire pe 5 aprilie cu delegaiii din provincie. E ceva series?
Da. facem 0 intrun!re} imi riispunde. cu gu~ajumdtate. N-
are deloc aerul unui matador reuolutionar. Imi tine 0 destuf
de funga teorie despre ideea unei uniri a opozitiei".
Formal, eriza gllvernamentala a decurs dupa toate ca-
noanele, prin eonsultarea repetata a sefilor tuturor parti-
delor burgheze mari si miei. A fost chemat ~i N. Titules-
cu de la Londra, unde era ambasador, sa formeze guver-
nul. O. Goga nota eu acest prilej:
" Titulescu ar fi pentru Romania actuald 0 noud fegenda
distrusd, care s-ar ddrdma vertiginos, incepdnd cu ziua cdnd
va ajunge in fru n tea guvernufui ", Cuvinte cu valoare de
profe~ie sinistra privindu-si propriul destin, eel de peste
• A·· •
numai catrva aru.

)
Subliniind situatia cornplexa si contradietorie creata,

O. Goga sublinia: "Se da fa 0 parte ordinea de gandire fi-
xatd de decenii pentru a nu sepune la loc decdt incercdri hi-
bride, p dreri de diletanta. Ideea guvernului de concentrare,
inuentatd de rege fi lansatd de Titulescu e 0 erezie apoliticd
cu mult rdsunet la analjabeti dar absolut goafa in raport cu
realitatea. S-a rdspuns [ireste de cdtre toate partidele cu 0
adeziune de principiu lara ca cineva sa creadd in posibilita-
tea injghebarii. Ziua de azi s-a epuizat in vizite de politete
fi in asigurdri platonice".
Cu toate eforturile facute, in urma unor indelungate
~i insistente tatoriari si contacte cu condueerile partidelor
205
politice, N. Tituleseu nu a reusit sa obrina adeziunea to-

tala a aeestora la formula unui guvern de "uniune nati _
nald", in spatele caruia partidele descifrau pericolul ir{st~-
tuirii regimului personal al regelui Carol al II-lea.
Referindu-se la optiea regelui asupra unui guvern de
"uniune nationald", Oetavian Goga nota: ))Carol nu cu-
noaste meseria de rege fi-n dorinta nebuloasa de a parea un
inovator n-a reusit safie decdt un diletant. De aceea, in cri-
za politici; care ddinuieste de atdta vreme sub ochii lui> n-a
izbutit incd sd sefixeze asupra solutiei. Repeta necdntenit:
guvern de concentrare, lara sa poata rezista la 0 discufie asu-
pra posibilitdiilor de realizare. .. Guvernul de concentrare e
ca Ii cdnd te-ai imbrdca in .haine de duminicd. Negrefit fru-
mos, dar dacd vrei sa lucrezi, safoci treabd, trebuie sa scbimbi
haina. Reincepe iardsi discutia din ajun, contradictorie. De
un sfert de ceas imi aratd combinatiile lui incercdnd 0 justi-
ficare. Preualeazd ideea democratiei politice, manifestarea
tuturor pentru rege.
Dialog «cu oamenii, trebuie scosi la brat impreund ca sa
se compromitd aldturi». - «Afa ai spus dumneata odatd la
Sighisoara imi spune glumind. Ei bine, eu vreau sa va scot
pe toti impreund, ca sa va compromit aldturi de mine». Con-
versatia
, se termind cu acelasi
, avertisment ca ,si ieri: - Goea
6'
sa stii ca contez pe dumneata!".

Vazand esuate planurile de ea~tigare. a lui N. Titules-
eu, ca partizan al instaurarii unui regim dictatorial, C. Ar-
getoianu a desfasurat 0 vasta activitate imporriva acestu-
ia, reusind
, sa realizeze ,,0 mica inteleeere'
) 6 a partidelor si
,
gruparilor politice ai carer fruntasi Gh. Bratianu, dr. N.
Lupu, Octavian Goga erau cunoscuti ca adversari ai Par-
tidului National-Liberal
, si
, Partidului National-
" Taranesc.
Solicitati de insusi regele Carol, la 15 aprilie 1931, In tr-o
audienta cornuna a sefilor de partide, acestia au refuzat
206
.• "_..... A - - ..
...
"'
~
~-
OCTAVIAN Go GA. CRONICARUL UNOR VRBMI TRAITE
colaborarea tntr-un guvern de "uniune nationals" alaturi

de Partidul Na~ional-Liberal ~i Partidul National-Tara-
nesc, guvern ce u:ma s~ fie prezidat ~e N. Titulescu ~i in
care ei ar fi fost simbolic reprezentap.
Consemnand aceste actiuni, Octavian Goga nota: "Dr.
N. Lupu spune cd odatd cu capul nu va consimti fa un gu-
vern de concentrare, cu actualul Parlament. Amdrdt si con-
gestionat, imi romunicd ca de 0 luvn~fijurr:atate ~ a~,- '?"
dienti: [la rege - n.n. G. 1. B.J fara sa przmeasca raspuns .
In acelasi Jurnal, Goga noteaza ~i Intalnirea avuta cu
Gh. Bratianu ~i dr. N. Lupu, la 15 aprilie 1931, ~i anga-
jamentul de a nu participa.la 0 ~~~ernar.e prezidata de N.
Titulescu: .Facem declaratia sensa in tret exemplare si-o is-
calim cdtesitrei. 0 mare ufurare md stapanefte in acestemo-
mente. Din dou-i una: sau nu seface guvernul cu Duca -
Maniu fiind imposibild in fafa lumii 0 asemenea toudrdsie
si atunci am facut un mare serviciu tdrii sau seface un front
unic La opozitiei, vor putea rdscoli masa electoraldpentru a
injgheba 0 forta de Lupta conuenabila".
La 18 aprilie 1931, Nicolae Iorga secondat de Con-
stantin Argetoianu, al carui rol era de a lncerca punerea
in aplicare a proiectelor lui Carol al Il-lea, au fost desem-
nati sa formeze guvernul.
Constituirea guvernului Iorga-Argetoianu a fost 0 sur-
priza pentru liderii partidelor politice. O. Goga rnarturi-
sea in [urnalul sau: :"Eu, de Lacdderea Turtucaiei n-am mai
avut 0 asemenea serizatie cotropitoare. M-a coplesitin creier
J
si in toti nervii sinistrd louiturd, ldsdndu-md un moment
J
dezaxat si nduc ca dupii 0 perturbaiie cosmicd".

Toate aceste evenimente din primavara anului 1931
sunt prezente in jurnalullui Octavian Goga, analizate ~i
trecute prin filtrul gandirii si interprerarii proprii.
Sa urrnarirn deci filele jurnalului:
207
,,4 aprilie 1931.

Dis-de-dimineatd, doamna Pruncu m-a scos din baie:
«M-a~tr!mis Maruca sa-fi :p~n c~ ai av":t,,dreptate. Regele e
un slabanog. Poate era mat bine sa nu ute in tara. Cu Nae375
a mai sldbit-o».
La dejun, Lupu. Ideea lui: «Sa jaceln guvern laolalia,
noi doi cu Gh. Brdtianu. Aceasta e indicatia regelui» - spu-
nea el.
Audiente la Palat.",Manoilescu mentine demisia. Miro-
nescu iese bosumflat. Intdlnirea mea cu 1vlanoilescu in casa
lui Plesoianu'": Ora 5. Se prezintd vesel fi degajat ca un vi-
olonist dupd un concert reusit: «Tot mi-a mai rdmas atata
averescanism ca sd va foe 0 bucurie. Guvernul a demisio nat.
lmi spune cd regele i-f vorbit azi de mine si-mi va cere cu
stdruinti: concursul. Imi da formula mea: guvern Averescu
cu Gh. Brdtianu. El primeste toate solutiile cu conditia ca sa
fie in ciorbd. Am impresia ca de la intdlnirea noastrd a ple-
cat la Duca.
Agitatie in oraf. Edifii speciale. Comunicatul guvernu-
lui cu demisia. Inuocd necesitatea de a strange laoialtd toa-
te[ortele politice. A lost chemat Titulescu in tara. Maine so-
sesteAverescu.
,
5 aprilie 1931.
A sositAverescu. La Gara de Nord i s-a facut 0 primire
triumfala. Multe mii de oameni. Momentul intrdrii in Bu-
curestialost bine ales.Multimea scapata de sub ap.isarea gu-
vernului cdzut, a alergat spre el cu explozii de entuziasm. Pe
peron a fost de fofii toti fruntafii partidului. Averescu a co-
bordt din vagon uesel, multumit de cdldura maselor.
375 Este vorba de profesorulNae Ionescu.
376 Ion Plesoianu, colonel,om politic, membru marcant al Partidului Tarinesc
(alaturi de 1. Mihalache, E. Mirto, G. Giuglea etc.), reprezenrand Gorjul.
208
-'"
In fundul ochilor l~i, . 0 u~mbra de ing~ijorare, abia per-

ceptibilii. N-af p~tea sa ztc c~ re~edere~ dintre noi doi afost
extrem de cordiala. Pese~m~ne,"' szngurat~te, ~eparte, cufirea
lui biinuitoare, a tors fara oprzre firul discutiilor noastre an-
terioare. Controversa dintre noi pe chestiunea regelui, cu sea-
dentd ei apropiatii, i-a tdiat se vede spontaneitatea gestului.
JSingura manifestare de bucurie mai expansiva a avut-o
fafa de genera~ul Coandii. Cei doi batra~i os!aJi.s-auimbra-
tisat si s-au sarutat. Eu rn-arn smuls din udrtejul multimii
Jd~pa'implinirea.fo~melor si "" p_..lec~t ~ara safi avut c~van-
iul lui. ca de obicei pentru 0 intdlnire in cursul zilei de azi.
Mi s-ar fi piirut logic ca, dupii 0 absentd de doud luni, reve-
nind acasd, primul contact sd-l fi luat cu mine, ca totdeau-
na, dacii nu din alte motive, mdcar pentru s-Ji cuLegeinfor-
matiile. A utizut in schimb pe Duca, in cursul dupa-amie-
zii, care, firefte, in pragul naufragiului si-a pus in lucrare
antenele vechiului siretlic, cu dorinta de a si-l face aliat, cu
planul de a-l trdda la prima ocazie pe pretul unei reconcili-
eri cu regele. Ce vor fi vorbit ei doi nu stiu, probabil s-au
pus de acord. Averescu, fatii cu liberalii, devine totdeauna
tratabil, in rndsura in care i se menajeazd vanitatea perso-
nald. Curios lucru la toti biitrdnii din tara, in mdsura ba-
, J
tranetii cbiar, agrementul partidului liberal constituie inca

un argument puternic. Vom vedea maine pana unde s-a mers.
Sunt in garda si nu voi fi deloc prizonieruL domnuLui Duca
sub a cdrui ocrotire simt flramitandu-se nu peste mult mOf-
tenirea lui Ion Brdtianu.
Cum se va ispriivi criza politica? Nu udd desigur limpe-
de desfafurarea lucrurilor. Logica de odinioard si mdsurile
de apreciere consacrate nu se mai potrivesc la noi, psihoLogia
tulbure a regelui nu se preteaza La 0 analiza usoard. Tot ast-
Jel Maniu si Duca, falitii politici ai momentului. Sunt greu
de descifrat in combinatiile lor,fiindca nu pot sd-mi dau sea-
209
ma cat de departe ii va impinge constiinm slabiciunii l.

Titulescu a[ost insdrcinat telefonic cu formarea guvernul o~.
S-au nesocotit deci vechile uzante. Consultarea feftlor de p::~
tid a /ost data la 0 parte.
Se va vedea ce va iesi din incercarea cu acest om - recla-
md in care eu n-am crezut niciodatd. Nu stiu cum, dar n-au
ndzuit exact aceleasipresentimente ca-n ziua cdnd Maniu a
iesit radios de la Palat, ca prim ministru al farii. Legenda
zilei mi separe fi azi, ca fi atunci, tot atdt de jalsa, tot atat
de inconsistentd. Titulescu vine ca saluator. Sunt convins insd
ca, dupa guvernare, Romania va fi mai bogata cu 0 deceptie
scump platita.,..Pro~lema primordiald care se va pune velfi
parlamentul .:In primul moment se va produce 0 diferentie-
re a cdmpului politic pe aceastd chestiune. Maniu cu a/ lui
vafi contra dizoludrii, vaflgadui sprijinullui Titulescu, pu-
nand aceastd conditie. Toate celelalte grup.iri se vor declara
pentru dizolvare. Admisd fiind dizolvarea, in mod logic s-ar
exclude participarea lui Maniu. Se pune intrebarea: ce va
face Duca? va primi sa-fi trimitd delegafii intr-un guvern,
aldturi de Gh. Brdtianu, care,firefte, in caz de alegeri pe lis-
ta comund, va pretinde eel p utin atafi reprezentanti ca fi
Duca. Dacd da, atunci as, recunoaste " si consacra existenta,
unui al doilea partid liberal, cu toate consecintele. Dacd nu,
s-ar expune la subtierea rdndurilor in partidullui fi la (mo-
mente) grele in alegeri, ca opozant. Ce va face oare micul in-
trigant cdruia is-au infundat socotelile? Mai normal mi se
pare sa reziste. Ar rdmdne deci partidul poporului, cu Gh.
Brdtianu fi Lupu. S-ar putea injgheba pe aceastd baza un
guvern de concentrarepar!iala.
va primi oareAverescu aceastd solutie? Ce e preferabil pe
seama noastrd? Sa mergem la opozitie aldturi de Maniu-Du-
ca, cu riscul de a deschide 0 campanie impotriua regelui, ca
apoi el, impins de imprejurdri, safie silit sa se impace cu dUf-
210
anii 'lui cei mai importanti, deci cu sacrificarea noastrd,

~u dacd mi se ofera posibilitatea de a avea pe seama noas-
\ ~ra punctul de gr~utate al guve~na~ii ~ra~sform~n~ deci pe
Titulescu, prizonzerul nostru, sa przmzm ideea p sa mergem
inainte?
Convingerea mea e cd partidul intreg estepentru aceas-
ta solutie din urmd. Sa asteptam, totul trebuie privit prin
prism; utilitatii pentru tara. Negresit, aventura trebuie in-
conjurata. . . ¥ "
Carp377 aduce vorba lui Baliff78, ca incercarea cu Titu-

lescu e 0 demonstratie numai si cd, in intentia regelui, este
formarea unui guvern Averescu. Se poate ca vom ajunge aco-
lo. Regele fiind silit de imprejurari, eu insa nu cred ca azi
are acest plan.
6 aprilie 1931.
Matinala ca intotdeauna, doamna Pruncu s-a prezen-
tat: «Maruca e foarte tristd!» incepe sd-mi sopteascd, cu ae-
rele de comunicativitate ale fetelor bdtrdne, mica proxenetd.
Destainuirile ei se insird pe rand, ca mdreelele de cbihlim-
bar in mdinile unei starete vinovate: «Maruca seplimbi: prin
casd si oJteaza: Carol? C'est la pourriture». Iunian afost ieri
si s-au plans reciproc. El era foarte violent spundnd cd au
grefit cd l-au adus in tara pe rege fi ca Ion Brdtianu a fost
singurul om mare care a udzut limpede. Maruca a trimis azi
flori generalului Averescu. «La voisine toujours proche». (Am
uazut scrisoarea: sirop si submisiune absolute). Cat despre
Nae [Ionescu - n.n. G. 1. B.], el e cam flert. Intreaba daca
intra in guvern sau ba. Maruca e amdrdtd: «Dacd m-ai in-
,selat, Nae! Ai colorat totdeauna lucrurile ,si abia astazi vad
377 Carp, Matei, depurat liberal.
378 Ballif Ernest, general de divizie, mare maestru al Curtii Regale~iadminis-
trator al Domeniilor Coroanei, membru al Consiliului de adminisrratie al
Societatii bancare Romine.
)
)
211
adeudrul». Pruncu incheie misterios: «Furtunica, asa ii zic

eu Marucbii, areflacara in sujletul ei, desi e cam mocirlita,
azi. Sa stii ca ispraueste cu Nae».
Stan Ghisescu s-a prezentat sd-mi faca din nou profesie
de credintd: «Excelentd, sa stii ca partidul fine cu orice pret
sa participdm la guvern. Domnul general safaca ce urea, not
te urmdm pe dumneata». «Bine, Stane, sa vedem!» I-am
strdns mana, el rn-aprivit drept in fafa, ca dupa targ flcut,
fi mutra lui de plutonier reangajat a capatat 0 nota fi mai
martiald.
'Vizita la Averescu. Am plecat spre casa de la sosea pe [os,
plimbdnd cu mine ganduri neldmurite inca, pe care situafia
mi le impinge la suprafofa. Ce se va intdmpla oare in clipa
cdnd, in capul batranului maresal, ambitia lui personala va
ajunge si cu interesul general fi cu instinctul de conservare
al partidului? Voi avea eu pare tdria necesard ca sa reexami-
nez situatia in chip rational, desfacut de orice prejudecata?
In frumoasa zi de primduard, mergand inainte pe drumul
meu, mi separea ca in vazduh stdruie 0 vaga tristete, ceva
din senzatia biblicd a desertdciunilor pamantefti. Pe Averes-
cu l-am gasit admirabil refacut fizicefte. M-a primit zam-
bitor fi potolit cu acea stapanire de sine care I-a facut tot-
deauna sapastreze un perfect echilibru.
«Stii - a inceput el- m-am gandit de multe ori in strd-
indtate la un lucru care n-o sa-fi placd. De ce md mai zbat
eu, cdnd af putea sa trdiesc atdt de frumos _a1!and multumiri
in viafa Ii lipsit de indatoriri cdtre altii?» Gentil mi-a spus
ea a adus un cdte] de la Severin pe care i-I fligaduise neues-
ti-mi. A sunat Ii a spusfeciorului sa vie cu el. Ca de obicei,
m-a facut sa dezleg sacul eu eel dintdi. I-am relatat in ordi-
ne cronologicd cele petrecute in lipsa lui, toate pe rand: in-
cercdrile mele cu Baliff Ii ofiferii de la palat de a caftiga pe
regepentru solutia noastrd, povestea lui Burileanu de la Ban-
212
ca NationaLa, vizita Lui Titulescu si audierua fa reg!. Au ur-

mat dprecierile lui cunoscute la adresa lui CaroL. In chestia
"mprumutuLui, el crede ala: regele a fost pentru guvernul con-
~ra. Regefe a tinut insd sa ar~nj~ze apare~~ele in sus cu totul
invers. S-a suparat cdnd [Mihai] POPOVlCll-a descoperit, si
s-a speriat cdnd acesta si-a dat demisia si a dat tnapoi. 0 fl
stiut el de ceo
) Faia de TituLescu e foarte sever in aprecieri. Ca de obi-
cei ti jace istoricul, 'luand fu~rurile d~ Latnceput. imi spune
ca era sa fie foarte dezagreabil cu eLII un este exclus sa-l pri-
meascd cu cuvintefe: «Iii urez ca incercarea de azi sa iasa
mai bine ca chestia optantilor"?». Despre Duca, cu toate alu-
ziile mele de a-I prezenta ala cum este, nu vrea sa se expri-
me. Nici nu fine sa-mi uorbeasca de vizita lui de ieri. In-
seamna cd a fost captat. Profunda greseala. Toate se pldtesc.
Vad ca n-a pierdut speranta cd se va face apella ddnsul. imi
spune cd cineva din preajma regelui i-a insinuat solutia sa
primeasca doi sau trei oameni desemnati de rege in guvern
li va fi insdrcinat sa-l formeze el. Probabil e vorba de Ma-
noiLescu fi Condeescu, zice el. Sta pe gdnduri, vrea sa dea
impresia cd refuza. Nu uad insd multd convingere in atitu-
dinea lui. Cred cd a cedat. A dat ordin sa se amdne congre-
sul. Vorbejlli de-conuocarea comitetului de directie. Conver-
satia n-a duut -note precise din amdndoua partile. El proba-
bil nu uroia sd-rni dea ldmuriri, ca sa nu-si dezueleascd pla-
nuL de actiune, iar leu nu i Le ceream, ca sa un flu nevoit in
mod intempestiv sa deschid 0 controuersa. Ne-am desparti:
deci in mod amabil, rdrndndnd sa ne vedem maine, poimdi-
ne. Am plecat cu impresia destul de neplacuta pe care 0
da tainuirea reciprocd, dupa 0 indelunga colaborare,
379Procesul optantilor, a avut loc dupa 1920 la Liga Natiunilor, intre Statu!
Roman ~i populatia de etnie maghiad din Romania care a optat sa se reparri-
eze in Ungaria. Nicolae Tirulescu a reprezentat Statul Roman.
213
oarecum un prim accent al resentimentelor viitoare.

Aflu [ca] Brdtianu a venit sa md uadd, la ora 6. Am exami-
nat impreund situatia. Dam la 0 parte sfiala dupa mai mul-
te intrevederi; azi mi s-ap.irut dezghetat Ii destul de inteIe-
gator, spontan fi simpaticoA primit sugestiile mele Ii am ca-
zut de acord. l-am ardtat cd sunt fi raman pe lang4 uecbea
noastrd conuentie. Un guvern Averescu cu gruparea lui. Ne-
am inteles ca raporturile noastre cu Titulescu vor avea doua
etape. Prima tentatiud de concentrare generals la care uom
raspunde in principiu da, punand conditii amandoi: dizol-
vareaParlamentului, iar el adaugand fi conditia de a fi tra-
tat egalcu Duca, ca numdr fi insemndtate de ministere. Tot
astfel fi numdr de deputati in caz de liste comune. Aceasta
pentru a se bara intrarea lui Duca, precum se va exclude,
credem,Maniu prin dizoluarea camerelor.
Rdmdne stabilit cd, imediat ce vede unul din noi pe Ti-
tulescu,pune in cunostintd pe celdlalt, comunicdnd lui Ti-
tuLescucd-i da rdspuns peste 24 ore. Aceasta e prima etapa.
Pentru a doua, discutia noastrd se amana pana atunci. li
pun in vederecd, in toate conuersatiile noastre de pana acum,
n-a fost vorba decdt de un aranjament intre noi, in ipoteza
unui guvern Averescusi ca n-am vorbit niciodatd cu mare-
salul nici admiterea lui Lupu aldturi de noi, nici posibilita-
tea unui aranjament cu Titulescu. Toate acestea le vom exa-
mina dupi; ce am trecut de prima etapd, vazand si flcand.
ELmd intreabd dacd din politete n-ar trebui sa vada pe Ave-
rescu.En rdspund: «Sa vedem maine. In orice caz, dacd se
va sti ca ai[ost Lamine, va trebui sa mergi». De acord amdn-
doi asupra lui Argetoianu fi Manoilescu. Unul balast poli-
tic, celalalteconomic.Pentru amdndoi pldtim note politices-
te el fi cu mine. Ne despdrtim prieteneste. lntrucdt md pri-
ueste,veneam cu 0 impresiede tinerete casta politiceste si cu
dorinta , colabordrii.
214
Gazetarul Joldea spune: «Am vorbit cu Manoilescu, care

se considera tot membru a~parti~ului national tdrdnesc. A;>-
teapta sa vie Madgearu ;>!, daca acesta nu va tine cu orice
4
pref sd-! exclud~ in partid, el n-ar_particifa la viit~:ul gu-
vern} chiar daca t-ar cere-o regele ;>zs-ar pastra pe uutor om
de legatura cu pala~ul». , ,
G. Plesoian« utne cu tratsta lui purtata pe la multe usi.
Vorbeste astfel: «Manoilescu a fost la mine acum, seara, si
mi-a ~pus cd regele tine, cu Titulescu tmpreuna, sa intri in
guvern. Nu vor partic~pa ~ici M~~iu} nic~ Duca. Titulescu
spune ca va ,c~mpletatt rectproc. I~z ": ojer,zpatru m_inistere}
tntre care /t internele. (Urmeaza obisnuitele suplicatiuni;
Gande;>te-te)/efule, nu ne ldsal)
intreb: «Ce face Ducat». El: «Mi-a spus azi: particip la
guvern de concentrare, cu George Brdtianu insd in nici un
caz. Am vorbit insd cu mai multi liberali, spune Plesoianu,
care mi-au declarat cd partidul un poate sa se desfiinfeze ;>i
sunt gata sa treacd cu Gheorghe Brdtianu». Plesoianu termi-
na: «Maine, la ora 5} Manoilescu se vede la mine cu Duca».
«Are bune sentimente pentru eli» intreb eu. «Oribile» rds-
punde Plesoinau. «Sa trdiesti!»,
Gazetarul Bobos intre altele: «Stiti de ce tine Titulescu cu
, J J ,
orice pret sa vie in tara? A fost insdrcinat de regesa aranjeze

la Londra reconcilierea curtii cu Carol, dupa consumarea di-
uortului. N-a reusit. Printul Nicolae a fast trimis in noiem-
brie la Londra sa incerce el. N-a fast primit La curte. Finanta
englezii, cum uedeti, nu participd la imprumut si sestie ca ban-
cherii la Londra urrneazd indicatiile Forreign-Office-ului. Re-
gele a invitat la Bucuresti pe sir Henry Detterding sa incerce,
prin finanta englezd, 0 presiune asupra curtii de la Londra.
N-a reusit. Dupa toate acestea, situatia lui Titulescu acolo e
instabiLa. Ce safoca? Sa ia legatia de LaParis dupa Cezianu/"?
380 Cesianu Constantin Dinu (1887-1983): jurist, diplomat. Trimis extraordinar
215
Nu sepoate. Vine, deci, in tara sa fie prim ministru».
7 aprilie 1931.
Retin pentru ziua de azi despre primirea printului Ni-
colae la Budapesta. Ungurii i-au dat 0 mare atentie. Hort-
h/8} fi Betblenr" au fost tot timpul in jurul lui. )Cred ca e
mai mult decdt obisnuitd nota [astuoasd in actuala primire.
E mai mult si decdt vaga simpatie pentru Carol, care stdru-
ie la Budapesta. Sa fie oare la mijloc, din nou, ideea uniu-
nii personale care scoate capulla foftii mei compatrioti, ca 0
parodic a vechilor relatii cu Austria, ca 0 platforma de pro-
testare comund impotriua slavilor sau ca 0 lonna meftefugi-
ta pentru a strange din nou laolaltd pe unguri? Pun de acord
aceastd demonstratie cu scrisoarea ce-mi trimite de la Buda-
)
pesta zilele trecute, scriitorul Harssdny Zsolf383, care-mi ara-

td dorinta unei intrevederi din partea conte lui Bethlen.
Cu cat ma gandesc mai mult, cu atdt imi pare mai cu-
rioasd intelegerea lui Averescu cu Duca, peste capul meu. Este
o indelicatetd care,lara a md indemna sa foe fi eu la fel cu
altii, md pune in garda fi md dispenseazd de a da seama des-
pre intentiile mele.
Citesc din ziare cd Duca a avut intrevedere eu Cicio
POp384.Vasazica intelegere cu Averescu, intelegere eu Maniu.
~iministru plenipotentiar al Rornaniei la Paris.

3~1 Horthy Miklos de Magybdnya (1868-1957): amiral ~i om politic rnaghiar,
regent al Ungariei, dictator al tarii. Dupa 1944 se refugiaza in Portugalia unde
moare.
382 Bethlen GylJrgy (n. 1888): conte, mare proprietar, Jurist, om politic, depu-
tat. In 1924 vicepresedinte apoi din 1926, presedinrele Partidului Maghiar
din Romania.
383 Harssdny Zsolt (1887-1943): scriitor maghiar din prima jumatate a secolu-
lui al XX-lea.A lacut studiile la Cluj.
384 $tefan Pop-Cicio (1865-1934): a fost unul din coriducatorii rornanilor
rransilvaneni. Deputar in parlamentul de la Budapesta, vicepresedinte al Ma-
rii Adunari Nationale de la Alba Iulia, membru in Consiliul Dirigenr, pre~e-
216
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VRBMI TRAITE
Prevederile mele se implinesc. Bietul maresal apare inocent

in ale diplomatiei. NU-fi da seama c~ Duca se,leaga de b~a-
tul lui si de aLlui Maniu pentru a eutta propriul nauJragzu,
pentru' a crea un front comun fata de rege si a auea, astjel,
posibilitatea ca, printr-o intreitd presiune, sa caftige ella bu-
catarie; tl tnteleg pe Duca, dar nu pot Legitima pe Averescu.
Mai intai, de ce atitudinea impotriva regelui, cu consecinte
\ grave) avand motiv 0 amvbifie j!gnita? A_ldoilea, dacd presi-
unea prinde, regele va cauta sa se aranJeze cu componentul
eel mat important al acestui trio, care, din nenorocire, nu
suntem noi. Nu mai uorbesc de moralitatea gestului! Sa ie-
sim Labrat cu Maniu, autorul dezastrului actuaL, si cu Duca,
'care de zece ani unelteste impotriva noastrd?
Am udzu: eel ptctin cincisprezece feft de organizatie, azi,
care nu inteleg orientarea spre liberali si vin Lamine sapro-
testeze, asigurandu-ma de devotamentullor.
Mitilineu/"? a venit la mine sa se «injormeze». Finetea
Lui de levantin insuLar isi da seama ca partidul joaca 0 car-
te mare, poate ultima. Formuleazd in urmdtoarele trei punc-
te motivele care ne siLescsa fim cu tot pretul piirtasi Lacom-
binatia ce se va face.
1) Trebuie sa sprijinim pe rege.
2) N-avem dreptuL sa-L ldsam pe Averescu sa-fi termine
uiata politicd printr-o stirbire de aureola.
3) Nu putem distruge partidul. Am inteles cd pe unde-
va, printre ceLe trei, se zgaiefte ncudzutd de nimeni si spe-
ranta
, lui.
Vad din ziare cd Duca, in desperare de cauzd, pentru a
inconjura aLegerile generaLe din care Gh. Brdtianu in mod
dinte al Camerei Deputatilor (1928-1929).

385 Ioa~ Mitilineu, am politic, conservator inainte de razboi, apropiat allui
Marghiloman, averescan dupa 1918, a fast ministru de Exteme in 1926-1927
in guvernullui Alexandru Averescu.
2I7
fatal ar iesi cu cdftig, incuraieazape ded b 'd. '

. v fv J esu t I eea unUl
vern nattona -ta ran esc. Duca cu actualele C Ad $U-
"v i
bua consecuenta upa ce 01 ani a strig.at im» tri I mlra-
d v doi , amere.
l sd v '"
e norocu sa reuseasca reteta? In cdteva luni a

rO riua tor. Unde
'd
/iaoia/ Iv"ta mar Lanti. " fl excrocu.
'. , Refin aceast.i zvarc
' r uni
li
e gat
, ba i v d. vOL re, pen-
tru a-mi pro a Inca 0 ata ceea ce in uiaia se intamoi v d.
. 'I , J d f '
sea, 0 bIfnuItu, starst: ae ramd a intrigantilor; de a se stran-
r·{," 'r a a e-
ge latul care-t ftranguleaza tocmai prin firele urzite de ei:

cazul ~ui Duca. D~r m~i "" ceva. Cum nu intelege, dupd
aceasta demonstratie, biruitorul de fa Maralefti, ca locullui
nu este aldturi de Duca fi ca in mod organic tot ceface sefu-
letul
, liberal looeste , in intereseLe Lui? '
Lupu udzut azi, in treacdt, stdruie din nou sa incheiem
alianta noastrd cu Gh. Brdtianu. De acord. Va veni insd uor-
ba de 0 dozare justa, la timpul sdu.
8 aprilie 1931.
A inceput fierberea. Partidul atins de 0 fibra melancoli-
ca ifi infige la centru componentii Lui, ca sa inteleaga ce va
fi maine. Opinia generala: sa particip.im La orice compozi-
tii. imi dau seama de psihoLogia partizanilor, sunt dator sa
tin seama de ea, dac-o pot pune de acord cu interesele gene-
rale. lntr-adeuar, dupa patru ani de opozitie, in haLuL de sa-
racie in care se gasesc, lara speciaLe puncte Luminoase care
sd-i !anatizeze, bietii oameni vor sa iasd din inactiune. Cu
greu se va putea ca pur fi simplu ambitia jignita a lui Ave-
rescu safie 0 platjorm.i de manijestare pe viitor. Este pentru
intdia oard, de zece ani incoace, cdnd 0 profunda deosebire
de apreciere s-a ivit intre maresal fi mine. Am sincera dorin-
ta de a 0 inldtura, dar ce sa foe dacd, La tot pasuL, sunt silii
sa-mi dau seama cd pure consideratiuni etice nu pot deter-
mina atitudinile mele politice dincolo de jocuL realitatiLor.
. Seara, masd la Blank, in intimitate. EI nu are idei po-
litice precise. Defectul rasei il urmdreste in aceastd privinta.
218
-. .cow ..:. -- " _,.,
---
Tot astfel si preocupatiile lui il indruma spre un transacti-

onsim care angajeaza toate formele. Idealul Lui ar fi un gu-
rn de colaborare al tuturor, cu elementeLe eeLemai de sea-
vea care, admitand formulele eeonomiee preeonizate de eL
(politica de concesiuni), i-ar da posibilitatea unor afaceri de
mare anvergurd. E de remarcat, ca 0 nota a situatiei, apre-
eierile foarte calde la adresa lui Gh. Bratianu, in opozuie eu
opiniile de ieri.
9 aprilie 1931.
A sosit azi dimineatd Titulescu, eoneomitent, jurnaLeLe
sunt pline de declaratiile lui. Debut deplorabil. OmuL a cal-
cat cu sidngul. Imediat la intrarea in fara a ineeput sa vor-
beasca. Judecat dupa cuvintele lui n-ai de unde Lua (calita-
tea) de om de stat. E pur si simpLu fleear. Grandifoevent,
ignobil, criticd actiunea partidelor cdnd vrea sa se puna de
acord cu ele. In goana dups lozinca rdsunatoare, nu izbutes-
te sa lanseze decdt gasconade: «Vom mdnca mamaLiga si cea-
pa!» Are !i indelicatete care se pot intoarce impotriua lui lu-
and chiar 0 turnura penibild. Detestd luxul de pe Calea Vie-
toriei in termeni de neobisnuitd asprime.
Cititorul isi
, zice cd nu tocmai TituLeseu era eel mai in-
dicat sa facd pe biciuitorul luxului. Cei de pe CaLea Vieto-
riei, dacd fac risip d, 0 fac in definitiv pe banii Lor,eata vre-
me ...
Are si note de amenintare: «Va cddea eapul meu, dar ina-
inte va cddea 0 piidure de capete». Foe bengal. Raehete jara
consecinte. Dau impresia omului frieos care striga noaptea
in padure ca sd-si faca singur curaj. Af dori sa md insel, spre
binele tdrii, dar nu cred ca acest agita~ eunucoid poate inde-
pLini rolul unui normal fef de guvern. II ered desealifieat prin
temperament si prin insujiciente fiziologiee. Pentru oriee ac-
tivitate care cere un just echilibru de gdndire li 0 putere de
219
muncd desjafurate "!et~d~c)'" tact si co.ntinuitate. Profefii-

le pe,..caremt le foc in tnttmitate sunt din cele mai triste.
Inca 0 legatura care se va risipi, socot eu, mai repede ca
altele,prin venirea lui Titulescu, aspectul dezagreabil de la-
borator pe care fi l-a insusit politica noastrd devine si mai
accentuat. Suntem cu totul iesiti [in afara] formulel;r con-
sacrate. Se da la 0 parte ordinea de gandire fixata de dece-
nii, pentru a nu sepune la loc decdt incercari hibride, pa-
reri de diletanti. Ideea guvernului de concentrare inventata
de regesi lansatd de Titulescu e 0 erezie apoliticd cu mult ra-
sunet la analjabeti, dar absolut goala in raport cu realita-
tea. S-a rdspuns firefte de cdtre toate partidele cu 0 adeziu-
ne de principiu, lara ca cineva sa creadd in posibilitatea inj-
ghebarii. Ziua de azi s-a epuizat in vizite de politete fi in
asigurdri platonice.
Agitatia in partid a crescut fi s-a transformat intr-o ne-
urozd care angajeazd pe toti. Casa eplina de partizani care
manifestazgomotospe ideea concentrdrii partiale cu Gh. Bra-
tianu fi Lupu. La obiectiunea ca maresalul se impotriueste
in mod unanim, mi se raspunde ca trebuie sa merg inainte
audnd sprijinul tuturor. Pdna fi Cudalbu uorbestc de neuo-
ia inldturdrii ambitiilor
, lui Averescu.
10 aprilie 1931.
Lucru curios, Averescu nu mi-a comunicat nimic ce i-a
propus Titulescu ieri si ce au vorbit azi. S-a convocat pentru
asia seard comitetul de directie. Nu prevad nici 0 tulburare
deosebitdpentru aceastd fedinta.
Ora 5[umdtate, dupa masd, vizita lui Averescu. Pe ne-
afteptate m-am pomenit cu maresalul care a trecut pe la mine
venind de la palat unde a [ost in audientd ca fi ceilalti fefi
de partido ~i-a dat seama, separe, ca-n fierberea actuald a
ldsat sa treacd prea multe zile lara sa ne vedem. Ce ganduri
220
..... -~-...........
OCTAVIA~ '.
vor fi trecut prin capullui in acest rdstimp, ce intrebari si-a

pus, cum a suportat oare protestdrile ambitiei sbiciuite si ce
proiecte a schifat in legatura cu raporturile noastre uiitoare?
Din toate acestea, masca lui nu trddeazd nimic. E 0 ad-
mirabilii stapanire de sine care a fost totdeauna apanagiul
acestui om - disciplirid si care se mentine in toatd plenitu-
dinea la udrsta lui. A intrat in casd, acelasi zdmbet senin, a
fost amabil cu. nevasta-rnea: ca totdeau~a, a "?" =r fi-
gari si a ang:z!at ~onv~rsafta '" ~celeaf:. aere de tnt~mttate,
ca de alte dart, dand tmpresta ca e strain cu desdudrsire de
micile cancanuri care in timpul din urmd au trecut aldturi
de dansul. Vine sd-mi spuie ce a vorbit cu Titulescu fi cu re-
gele. Cel dintdi l-a udzut si ieri si azi, au stat de yorba pe
indelete cu obisnuitele retrospectiuni in discutie cum e obi-
ceiul maresalului.
, Titulescu i-a ardtat dorinta, lui de a-l ue-
dea personal intr-un guvern prezidat de el pentru care ii cere
sprijinul. I-a rdspuns ca nu crede in aceastd combinatie, dar
cd nu-l lipseste de ajutorul partidului si primeste sd-i delege
oameni. Maresalul nu-l poate lua in serios pe [ostul lui mi-
nistru de la Londra, care cu gesturile lui risipitoare I-a exa-
sperat cdnd era fef de guvern. «Ti-adact aminte, continua el
cu un surds ufor dispretuitor, i-am trimis atunci 0 scrisoare
in care l-am rugat sa nu mai expedieze telegrame intermi-
nabile si sd-rni faca rapoartele in scrisori trimise cu pOfta.
l-am numdrat eu cuvintele dintr-o telegramd atunci fora nici
o importantd. Costa 11.000 de lei. Acest fa rsor vrea sa uor-
beascd despre crutare. Sunt 3 ani de cdnd, trecdnd prin Ita-
lia, cineva mi-a ardtat intr-a reuistd 0 fotografie: Titulescu
cu suita lui. Erau vreo 12 insi. Caldtorea ctf un fast de ma-
haradjah si speria lumea cu risipirile lui. Imi reamintesc -
prietenul italian se uita mirat la mine: Ministrul dumnea-
uoastrd la Londra da impresia ca sunteti cea mai bogata tard
din lume tocmai atunci cdnd guvernul de la Bucuresti trece
221
· .~
DR. GHEORGHE I. BOOEA
pe subfurcile caudine in cautarea unui i

care vrea sa saluezefinanfele farii».
Averescu e perfect convins ca incer
dacd va izbuti, inseamnd pentru fard 0 ~'
cut planul. Trebuie sa recunosc ca hotd,;
justificata. Singura cale in imprejurdriL
politicd. Mi-a spus afa: «Asta seard, fa c
dacd-l tinem, eu voi ardta propunerea
spune cd nu cred in rostul unui guvern a
nal, deci nu voi participa la el, insa con
cd neinjlueniat de nimeni fi sa decidd. J
cu nimic hotdrdrea, voi ruga pe Coand.
md voi retragein camera de aldturi pent
,tiei. Voi reveni atioi
r )si voi comunica con
capentru durata acesteiguvernari la carl
eu ma voi retragede la conducerea lui efec~
ta delegatiei prezidentiale. Mai tdrziu, c.
schimba si incercarea lui Titulescu se ua
)
cum cred eu cd va fi, atunci voi iesi eu dJ

morca partidul dupa mine». Formula e .
mascheazd in mod abil 0 amdrdciune, in
nu lipseste partidul de beneficiile momen
fel de destrdmare fi-i pastreaza platform,
de maine. In treacdt fie zis, dacd pand
acestpunct de uedere, Averescu iese din t.
cu 0 argumentare deprestigiu fi cu posibit
itor apropiat. In fora euapordrii nu prea iJ
dei Titulescu care uzeazd pe toti, el se pd.
zerui: In acest sens a vorbit fi regele Ca.
care a tinut-o. La inceput a lost solemn si
o nuantd [conspirativa], cdnd a spus cd, 14
dorinta lui de a strange laolalui toate fi
fa ca.
222
OC'TAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAlTE
Averescu nu s-a l~sat ir:zpresiona~ de acest limbaj, poate

a rdspuns bl~nd, tacttcos pJe.rm: «Sire, LaMajestatea Voas-
trd uorbeste tncercarea, La mine expertenta. ldeile mele sunt
cunoscute: Constiinta nu-mi ingdduie sa particip La 0 acti-
une in care nu cred, da~a num~i una. Lamie ar fi ca dre'pt-
atea e de partea mea, ft atunci s-ar Justifica atitudinea ce
am! Pentru a nu pune insa nici un obstacol, partiduL meu
va este la disp azitie. Mai mult, toatd vremea cat va dura
acest guvern md dau la 0 parte, renunt La 0 activitate poli-
tied, sunt g~ta chia~ sa plee ': s~r~inata.te».VorbeLerare ale
maresalului care-mt relateaza utztta lui sunt destul de mis-
catodre. «Regele ce-a rdspuns?» intreb eu. «A pierdut cu t~-
tul nota solernnd si a rdmas pe ganduri». l-am urat sarba-
tori jericite, respectuos, fi ne-am despiirtit cordial, spundn-
du-mi cd luni ne va consulta din nou. Am hotardt sa amdn
eomitetul de directie deei pentru luni seara neavdnd un obiect
special de discutat si parandu-ni-se amdndurora mai potri-
vit sa nu ne deseoperim inca jocul. Conuersaiia noastra s-a
lungit ~poi calr::d, depdsind eu ~nc~t~Lproblemele de actua-
litate, lndrumand-o eu spre aminttri de demult.
Vdzandu-mi pe masa de scris uolumul cu memoriile lui
Foeh386, Avereseu mi-a ardtat ea stima Luipentru JOffre387 e
mai mare, fiindcd bdtalia de LaMarna a decis soarta rdzbo-
iului. La plecare, in anticamerd, a gasit vreo 15 insi cu care
a dat mana prieteneste, p drea insa cd in obisnuitul lui zdm-
bet nu lipsea de astd seard 0 linie usoard de {ina ironie. Ne-
contestat, dacd logica ar fi sa triumJe, omul acesta lin iftit si
infranat ar fi eel mai indicat sa ia conducerea tdrii, dinco-
lo de verbalismul isteric eare nu repara nimic.
386 Foch Ferdinand (1851-1929): rnaresal al Frantei, s-a distins in primul razboi
mondial in bataliile de la Marna ~iFlandra (1914), Somme (1916), fiind apoi
cornandantul rrupelor aliate pe care le-a condus la victorie.
387 Joffre Joseph (1852-1931): maresal al Frantei, s-a distins in luptele de la
Tonkin, Sudan, Madagascar. In 1914 a cornandar fortele franceze obrinand
victoria de la Marna.
223
11 aprilie 1931.
Continua chinurile focerii, nenumdrate povefti, combi-
n~fii fi m_inci~n~care,umb~~ ~e la__ om, la "" Mi-e casa pli-
na de zect de uizttatori. Unii uin sa-mz spute, alfii sd le spun.
Toti laolaltd constatd ca 0 infelegere a tuturor e imposibila.
In acest udrtej, linia de orientare e lui Duca pare in mod
constant 0 apropiere de Maniu. Mi se spune cd s-ar fi aran-
[at lmpreund, ca ar Ji cdzut de acord, ba cbiar ar fi cdftigat
si pe Titulescu. Se uorbeste de-un guvern allo1'~ in doi.
Dupa dejun, am vi~Jta lui Gh. Bratianu, cu care exam]:
ndm din nou situatia. Ii spun, dupa ce m-a pus in cunostin-
fa cu audienta lui la rege, cd imi mentin intru totul pdreri-
le mele de pana acum asupra raporturilor noastre. E regreta-
bil ca nu stie nici el nimic de la rege, dacd e sincer in ten-
dinta lui de a ne strangepe toti in acest... ridicol sau nu 121,
numai pentru 0 solutie ce se tdinuieste inca. Regele nu I-a la-
murit. Cdnd i-a comunicat pretentia lui: de a fi impartafit
de-un tratament egal cu Duca, a dat afirmativ din cap, jara
sa spuie nimic. Ne dam seama impreund cd acest execrabil
mutism allui Carol care se-nchide in carapacea lui in mod
egal Ii pentru prieteni Ii pentru dusmani, incurcd socotelile
noastre. Sa Jixez planul care trebuie urmdrit mai departe.
Mergem mana in mana, asociindu-ne fi pe Lup u, cu scopul
de a inldtura combinatia mare si a pune in valoare infelege-
rea noastrd. Suntem de acord ca incercarea unui guvern de
unire, al tuturor, imorald pentru ca ar acoperi cu indulgen-
fa noastrd pe autorii dezastrului, trebuie torpilatd, chiar cu
riscul de a impinge noi laformarea unui guvern Maniu-Du-
ca- Titulescu. Se mentine cordialitatea relatiilor noastre.
A ' ,
In [ierbinseala crizei politice retin totusi un certificat ex-

traordinar al culturii romdnesti. Ziarul Universuf publica
un raspuns allui N Crainic'", prin care acesta pune fa punct
388 Nicbifor Crainic (pseudonimullui Ion Dobre) (1882-1972): poet, eseist,
224
pe L. Reb rea n.u389• E:lpublica fotografia a::zprentelordigita-

le ale «prefedt.n:elu~ S. S. R~», l,uate de catre organele noas-
tre politieneftt, inatnte d~ ras~o~,.can~, "":". delapidare de
bani publici, a fac~t trei !u~t ~~J~matate tnch!s~are. ~ubli-
cd, de asemenea, in facszmd F fi~a de la politie a tizului,
Pentru mine, ca si pentru orice observator, acest document
vorbeste mai mult decdt un tratat de sociologie asupra tdrii,
sau decat toatd ~olecfia -: l:gi din «Monitorul Ofici~l» pe
cei din urrnd dot ant. Indiuidul a reprezentai in mod ofici-
al, cu hartiile in regula, cultura noastra ojiciat», sub regi-
mullui Maniu. Dulce tara ...
Seara tdrziu, vizita lui Pamfil $eicaru390• Figura de con-
dotier din baraganul presei, mergdnd spre burgbezie, dupa
ce, printr-o haiducie de-un deceniu, si-a pus temeiurile unei
solide gospodarii.
Vine sa md uesteascd, zice el, cd s-a hotarat, nu mai e
vorba de guvern cu toatd lumea, si eu voi fi ministru de in-
terne, negresit, miercuri. [ustiiicarea teoreticd e, dupa pare-
rea lui, faptul, cd tot in Ardeal va trebui sa se dea lupta pen-
tru biruinta de maine. Regele trebuie sa inteleaga caManiu
i-a coace si, astfel, e indreptdtiti: tendinta lui Vodade a-I di-
minua cat mai mult politiceste. Cine 5-0 faca? Argetoianu e
desigur 0 mana tare, bun deci la Interne, dar el nu are ac-
centul de pasiune specials pe care-l ai dumneata fata de Ma-
niu. lata logica. Dar am si injormatia mea precise pentru
care pun in cump dna tot prestigiul gazetei mele (uorbesc din
gaze tar, profesor universitar, om politic, deputat. Director al revistei"Gindi-

rea", membru marcant al Ligii Apararii National Crestine apoi al Partidului
National-Crestin, sustinator fervent allui Carol al II-iea.
389'uu; Rebr~anu (1885-1944): scriitor, membru al Academiei Rornane, di-
rector al teatrelor si operelor. Presedinte al Societatii Scriitorilor Romani.
390 PamfiL $eicaru, important ziarist roman de opinie in perioada interbelica,
fondator al influentului ziar "Curentul". Ultima perioada a vietii, dupa 1944,
si-a trait-o in Spania, uncle a continuat sa serie. A rnurit in Gerrnania.
225
I I. .
maidanul gazetariei noastre). Valoreaza tot atdt ca si cele-

lalte foapte ce ni se insinueazd de trei zile la ureche'de toti
aceia care vad ivindu-se pe orizont propriul lor noroc si ~e
prepard sa-l udneze pe toate [ronturile. intre (acesti) fu'rni-
zori de epitete scabroase, isi face si el micul lui joe, termi-
ndndu-si lunga poveste cu 0 propunere in toatd regula. «Ar
fl bine ca fi do., in raport cu gazetele, sa urmati exemplul
lui Maniu fi sa luati cativa gazetari mai de seam.i pe lis-
ta... .....», Am inteles!
' .....
In noaptea Inuierii, am fost la biserica Amzei. Curtea
plind. Va sa zicd tot mai sunt crestini in Bucurefti. Curios,
pana acum, Auschnitr'" nu ne-a expropriat bisericile. Ard
lumdndrile de ceard in miezul de noapte, 'sub cerul prima-
udratec. Fiecarc cu sufletullui.
12 aprilie (Pastile),
Zi tristajaVra... ,sifidra lumina. Un vechi obicei, mos- A'
tenire din copildrie, m-a impins totdeauna sa petree In-
uierea in ,tara, in atmosfera~~ primitiud ,si curatd a ,tara-
nilor, care md faceau sa retrdiesc amintiri de demult,
sa desgrop traditii Ii safac sa vibreze in mine instinc-
te ancestrale. Mi separe ca acum estepentru intdia oara
ca am rdmas la Bucuresti, in zgomotul profan fi jleca-
ref al acestui oral p rip it Ii fara probleme sujletefti. De-
al putea scoatela iveala intr-o carte tot ce se sbuciuma
astdei in subconstientul
, meu, cu 0 tulburdtoare deose-
bire intre mine si
, mediul in care sunt eondamnat sa trd-
iesc, atunci, cred, al putea explica tuturor care vor sa
gdndeascade ce oiata intreaga a aeestui neam da 0 im-
presie deprouizorat fara addncime.
Auschnitt Mar (1888-1959): economist, mare industrias si financiar

391 din
Romania interbelica, senator. Figura de prim plan a camarilei regale.
226
Preocuparile politice curente mi-au aburi: fereas-

tra sufletului [~iJ m-am uiizut, ca de alte ori, infund de
scorbura [s.n G. 1. B.J.
'13 aprilie 1931.

Si intorc uizita lui Averescu, dimineata, ora 11. Calm
ca t~tdeauna, cu ochi si umbre care-mi arata ca eplin de bii-
nuieli si sta in garda ca sa pareze un atac. Politice1te, pla-
nul lui efacut: va ldsa sa hotdrascd comitetul atitudinea par-
tidului. S-ar parea cd au trecut pe Ladansul intrigi care au
prezentat in .cuL~ri faL:e .intent!ile mel~ si, fara sa-l conuin-
ga, au izbutit sa-l nelinisteascd. El priueste, nu aratd nimic
din p reocupd rile lui =r-:.. Acelasi ton ~araganatsi bland,
acelaji joc al degetelor lungt fZ demonstrative. Cum stau fata
in fata pe cele doud foto!ii ,,~e langa birou, intinde mana fi
ia 0 scrisoare de pe rnasa, tjZ pune monoclul si, cu 0 usoara
inflexiune in voce, md priueste 0 clipi: mustrdtor: «E 0 ano-
nimd, dar nu e lipsitd de inteles. Cineva i-a trimis-o regelui
si
, '
cu cdteua rdnduri adresate mie, imi remite cooia.r
5-0 ce-
tim». E un fel de poveste scrisd cu oarecari calitiui literare.
Vine cam asa: ,
«A fost odatd un impiirat tanar care a avut ideea (nefas-
ta) sa omoare pe toti batrdnii din tara. 5-au prapddit toti,
a mai scdpat unul doar, pe care fiul-sau, ajuns ministru, l-a
ascuns intr-o pesterd. Aja s-a guvernat fora batrani, pana in-
tr-o zi, cand impdratul vecin a trimis 0 solie care a incurcat
toate lucrurile. Cerea sa i se dea inapoi 0 sfoara de nisip pe
care 0 imprumutase el acum doudzeci de ani si ameninta cu
rdzboi dacd nu i se implineste pofta. 5foara de nisip?Nimeni
nu pricepea taina acestei dorinte. Zarud mare, /rica de rds-
boiul care vine, zilele treceau, nici 0 lamurire. Atunci s-a in-
tdmplat cii, ducdnd mdncare batranului din pesterd si intre-
bdndu-l, tdndrul ministru a primit de la tatal sdu cheia de
227
_-_'. ~.
dezlegare: Raspundeti impdratului cd s-a pierdut sfoara de

nisip fi ca-l rugati sa va trimitd el 0 sforicica edt de scurtd
~a s~ vedeti d~spre ce e ~orbva. Ghicit~area.a fast dezlegatd)
tmparatul uecin a trebuit sa se dea batut ft a trimis vorbd:
Cine v-a dat rdspunsul? Numai batrdnii il stiau. Sfdrfitul a
[ost c-au pus sa caute in toatd tara pe batrdn, I-au gasit in
addncul pesterii fi I-au scosde acolo cu alai) ca sd-] puie mare
logofot peste tara».
Ce aluzie vafi fost in parabola de orient pe care un par-
tizan al maresalului i-a trimis-o fi pe care el mi-a citit-o in
treacdt, lara ~a stdruie asupra ei? Ne-am desparfit cald, ca
de alte dati. In dreptul usii, i-am mai repetat odata vechiul
meu refren: «Pdzeste-te de Duca, domnule maresal!» M-a
privit intrebdtor, a rniscat din capfora sd-rni dea un raspuns
precis si m-a ldsat sa plec eu impresia ca luptam pe /ronturi
deosebite, fieeare pe allui.
Dupa dejun, ora 4) imi teleJoneaza colonelul Grigores-
cu, adjutantul regelui) ca sunt primit in audienfa astd sea-
rd, ora 7. Sunt [oarte incurcat, era vorba sa fie chemati nu-
mai fefii de partide. Telefonez la Gh. Brdtianu fi la Lupu,
mi se rdspunde ea audienta lor e fixata, a celorlalti de ase-
menea, la rdstimpuri de 0 jumdtate de ora. Intreb la Popa
Costea'" dacd maresalul a fost ehemat. Mi se rdspunde, nu.
Vtl sa zicd jocul a inceput, tdndrul Carol se bizuie pe
puterile lui, vrea fi aici rupturi. Sd vedem [s.n. G. I.
B.J. Plee la maresal sd-i spun cf s-a inidmplat. Sunt cu su-
fietul indo it. Ce va ziee oare? II gasesc scriind. Incep vorba
aproape jenat fi-i spun ce rn-a adus. A ascultat lara sa eli-
peasca din ochi,probabil tot asaprimea odinioard uesti]« rele
I
de pe cdmpul de lupta. Cu nimie nu a ldsat sa se infeleaga
ca se simte jignit) si-a transpus conuersatia pe planul politic:
«lata declaratia care-ofae astd seard la comitetul de direc-
392 Popa Costea, persoana neidenrificara.
228
tite».",Mi-a citeste. E in adeudr

.. admirabila.
. v
Aet de sumisiune
'in [ata rege~ui, ~~ne~atz: patrzot!ea, men[iner~a..der:znaa
redintei lui polzflce, inldturarea irueleapta a oricarei tensi-
c ni d~ raporturi in cadrele partidului.
u Ii cer declaratia s-o citesc regelui. Plecfoarte multumli
si cu 0 reala stimd pentru omul care suporta loviturile eu ata-
'ta pace aparenta. Nic~o~ata nu = =:
parut Avereseu un
exemplar mai ca~actertsttc al ras:et, e~ tn cli~a eand ne-am
despartit, eu Fl:c~n~ la rege~el r~"!as tAnf:'toltullUi, eugdn-
\ durile si amaractunlle nemarturtsite. Iml reapare,pared,fi-
gura l~i Bismark393 dupa sacrijicarea lui.
\ Gh. Bratianu trece pe la mine din nou, pe la ora 6, sa
rna inJormeze ce a vorbit la Palat. In doud euvinte: stdruin-
ta categorica sa intre in guvern. La ehestiunea egaLitatiide
'tratament, Carol nu le-a incurajat.
La Palat ajung dupa lase jumatate: md primeste aghio-
tantul Grigorescu, cu biata figurd zdmislitd din tdcere fi ino-
centd, tocmai opus secretarului intim Puiu Dumitreseu,per-
sona) plin de vorbe insipide si de impertinenta, care-siper-
mite sd aiba p dreri si safacd eu oehiul. Din nenoroeire,aeest
individ gasit undeua, pe maidanele exilului, pare afi azi
unieul sfetnic al Majestatii Sale. Inteleg ca, eu trup, eu su-
fiet (el este) pentru guvernul de eoneentraregenerald.E p~-
nibil sfertul de ceas al asteptdrii intr-a astjel de societate.In
sfarfit, s-a terminat, iatd, coboard Duca eu 0 roseatd pripi-
ta pe obrazullui de lamaie stoarsd. Ii intind mana,glumind:
«Ei, ee zici? Se face? Esti optimist?» «Da». «Prinpasiune...
permanent?» arunc eu vorba si plee fara replica,fiindea ad-
jutantul a venit sa rna due la Rege.
II gasese pe Carol foarte aferat. Ca omul in treabd, md
primefte eu multd gentileta, ea de obicei, dar si constientca
.393. Bismarck
Otto (1815-1898): fondatorul uniunii germane,fauritorul statu-
lui german unit ~i a Triplei Aliante (Gremania, Austria, Italia).
229
DR. GHEORGHB 1. BODEA
are 0 ispravd defdcut. Deschide vorba hotardt. «N-am .

. J' ISh' mal
urut sd- I mat aeranjez pe mOfu. unt c estiurii de detalii d.
discutat. Mai bine sa le vorbim impreuna. $tii apelul m e
facut tuturor p~rtidelor·v Vreauvsase ispraveasca cdt mai ~~
pede. Tin cu ortvcepret sa sefac~ guvernul de concenem-; ge-
nerald) cu toata lume:". De la tnc~put ~rebuze sa-fi spun eli
nici uorbti nu poate Sf fie de afa ztsa MIca Antanta cum am
I
auzit ca i sespune». 11privesc in ochi fi ii raspund firm: «Du I
Sire) sd vedem:condiiiile». ~~.se uitavla mine.piezif si, dupd
ezitarea unut moment, ma intreabd: «Ce ztce marefalul?»
I
«Maresalul)Sire) - rdspund eu - e un om mare. Ca sa-i cu- I
nosti /deile, rogpe Maiestatea Sa sd-mi dea voie sd-i citesc I
declaratia ce 0 vaface discard in comitetul de directie al par-
tidului. Ea lumineazd fi un caracter fi spulbera 0 avalansa
I
de intrigi». Citesc rar fi apdsat. Vad cd ia note intr-un cdr- I
net depe masd. Rdmdne cdteua clipe pe gdnduri intre mira-
re fi nedumerire: «E in adeuar foarte frumoasa. Spune-i, te
I
rog)ca ii multumesc. Dar d-ta ce zici?» I
Mai greu afi la repartizarea mandatelor. «Sire, raspund
eu, numai principiul egalitdtii de tratament poate fi la baza
uneipaci politice fara inuingdtori Ii lara inuinsi. Afa seface
un armistitiu leal». «Vafi greu»·face el, Ii miscd din cap in-
gdndurat. ii raspundpe larg, spundndu-i ca valuta politica
nu este stabild, cd partidele in aprecierea publica) cresc fi
scad la pret. La un moment dat, vazand ca nu miscd acest
argument moral, ridic tonul: «Sacrificiul pe care ni-l cereti
e prea mare. Va asigur cd imi sdngera sufletul la ideea cd,
dupa guvernarea lui Maniu, nu va fi nici 0 sanctiune. Nu
irueleg in numele cdrei morale mi se cere sa ies cu Aurel Do-
brescu,Labrat. Cat desprepartidele mari, despre care aud
uorbindu-se,sa mi se dea uoie, Sir, sa md indoiesc de pute-
rea lor. In orice caz, temeiul meu e mai putin fubred decat
allor. Nu sunt nici louit de cancer la inirnd, ca Duca, prin
230
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRALTE
Gh. Bratianu, nici nu sunt azi dupa 0 guvernare care s-a

prabu}it sub Ofrobi~l publillc ca IulivullManiu». DiatribeLe
mele se pare ca au przns. Le tnsearnna In carnei. «Bine, con-
tinua el, voi starui din toate puterile». Glasul insiipare mai
mult evaziv. «Dar d-ta, te rog pe d-ta sa intri in minister.
Nu urea Aueresc«. irueleg, ia d-ta un portofoLiu, in afara de
Interne, Externe si Finante pe care si le rezeroa Titulescu,
I oricare, tntelege-te cu el». «Sire, raspund eu, eo chestiune de
\ aptitudini». «~h~ n~ ~ imi replica imediat. Azi nu mai sunt
\ ministere mart it rntci. Toate sunt egale». «E yorba de com-
petenfa» - in~inu~z eu cu oa.r~car:p~rf!die. El, ca sa pareze,
\ seface nizna~: .«Bzne, ~t~ncI "": fa:a portofol!u, si Anibal
\ Teodorescu sa ia un minister», Vad ca pluteste In plind abs-
i-aciiune. Nu are 0 solutie clara, uorbeste dogmatic, cu ochii
\
pironifi in gol. «Sa ldsdm la 0 parte chestiunea mea perso-
\ nala, Sire, nu e interesantd. Eu nu cred in reusita tezei. Con-
, centrarea generala e 0 imposibilitate. Rog pe Maiestatea Voas-
tra sa se prepare pentru reversul medaliei si, daca atunci va
fi nevoie, cu modestele mele energii, sunt Ladispozitie».
\ Am inteles cd sub presiunea lui Titulescu epe calesafoca
formidabila prostie de a constitui un guvern Maniu-Duca
\ in care, drept tampon, sa ne impinga pe noi anexele lor. Mi-
\ am dat seama cd voi rezista Latoata aceastd nebunie ,si ca un
foarte precis instinct de autoconser,yare md va opri safac ges-
tul sinuciderii prin persuasiune. Imi inchipui cape obrazul
meu s-a desenat atdta scdrbii in acele momente, incdt a pri-
ceput cd sunt absolut intolerabil. De aceea s-a crezut dator
sd facd suprema incercare. S-a ridicat in picioare, mi-a luat
\ mdinile intr-ale lui }i-a urmat 0 Lunga alocutiune politico-
sentimentald de peste cinci minute, brodata pe invocareapre-
tinsei noastre afinitdfi sufletefti, repetdnd inca 0 data, in
mod nebulos, necesitatea inexorabild a unui guvern de uni-
une pentru ochii strdindtdtii si ifarfind printr-un apel, cum
23I
am zice miscdtor, la adresa «poetului» ale cdrui cdrpi I-au
miscat odinioard. Cuvintele rdsunau goale, din moment ce
nu eraupuse in slujba unei idei rezonabile. Ornul era in pro-
funda eroare, trebuia tdrdt inapoi mdcar Idrd voia lui. Am
plecat convins ca ne gasim in pragul convulsiunilor. Cd de
la Palat nu mai porne;te nici 0 indrumare.
Lui Averescu i-am relatat toatd audienta. Nu s-a schim-
bat nimic in hotdrdrea lui.
Seara, dupd ora 9, comitetul de directie. Averescu dd ci-
tire declaraiiei. Stupoare generald. Doi-trei cer cutrdnru] si
protesteaza. Nu a~mit sa plece .mare;alul di.n scaunul prezi-
dential. Protestdri. gen dramatic. Auerescu, intolerabil, se re-
trage ceddnd generalului Coandd conducerea ;edintei. Dis-
cutie lunga, ca de obicei,prd fir. Dispozitia unanimd epen-
tru a se sta de vorba cu Tiiulescu. Se propune alegerea dele- I
gafiei care sa duca tratativele. Eu tree in odaia de aldturi,
I
md intorc peste dou« minute. Mi se strange mana din toate ,
partile. M-au alespe mine singur delegat al lor. Comitetul
se declare in permanentti. Ne despdriim. I
14 aprilie 1931. I
Dimineata ma-ntdlnesc cu Lupu fi Gh. Bratianu. Le I
ardt ca Titulescu vine cu 0 conceptie stranie. 1deea de a con-
stitui un guvern, sprijinit pe Maniu fi Duca, de a-fi face lui I
omasa de maneurd si de a ne amesteca fi pe noi prinsi in !
I
clei, apendice ridicole la 0 lu,!:gdguvernare sub conducerea
autorilor dezastrului actual. Ii foc sa inteleaga ca n-am ni- I
mic de cdftigat de la 0 asemenea solutie nenorocitd pentru
fara. Revin asupra egalitdfii de tratament pe care 0 ceruse
Gh. Brdtianu fofa de Duca. Stabilim laolaltd 0 truelegere de
principiu, rdmdndnd ca a doua zi sa dejundm impreuna la
Gh. Brdtianu.
Treepe la Averescu sub cuudnt cd trebuie sa iau instruc-
tii pentru intdlnirea ce voi avea cu Titulescu. in realitate
232
OCTAVJU L~lll.LloNICARUL UNOR VREMI TRAITE
" .., ca sd-i ardt bunele mele sentimente. Ii relatez intdlni-

i
rea pt ft ."ti . arat p la tfiorma de diiscutte:
nsa,mea cu cei l.a lti v . principiu
. l
alitatii de tratament. El e de acord: «Vezi, eu ar trebui sa
eg,u md mai amestec, d.ar ttt gan d esc l.a fieL».
". spun ca..,,,
n Ma duc La Sosea, la locuinta lui Titulescu, care, dupa ce
a coLindat atatea zile pe LaManiu si Duca, a avut indelica-
tetea sa ma vesteasca, printr-un secretar al lui, ca md a!teap-
ta dupa masa la ora patr~. Dupi: c~teva momente in care rd-
surui glasul ... al marelui nostru diplomat, ne gasim din nou
fata in fata. Enervat ca totdeauna, intre pupaturi si tipete
dfsperate, imi expune te~a .lui, lntrebsndu-ma lara mult in-
conjur cate mand~te, mtntster~ etc. ce~.~ exasperat fi pur !i
\ simplu insuportabtl. Co~versat~a efora sir, frogra"muLpe care
mi-l expune la repezeala nu-tt poate da 0 idee cat de paLida
I a unei judecati echilibrate. Protestdrile de amor cu care ca-
\ uta sa md imbune, fara ca eu sa le solicit, imi aratd c-am
udzu: bine in presupunerile mele. Ii pun in vedere cd nu sunt
I decat delegat, care trebuie sa prezint comitetuLui de directie
I «ad refferendum» propunerile lui. Nu-mi da nimic precis.
I Ne-am desp drtit, partida ... «remis», sa reludm discutia a
doua zi.
I Dupa masd, ora sapte treizeci, intdlnire cu Manoilescu
I LaPlesoianu. Perfect lipsit de convingeri cum if stiu pe acest
om de afaceri, cu un limbaj comercial, lara scrupule: «Dum-
\ neata trebuie sa te intorci Lanoi, in partido Guvernul de con-
\ centrare e 0 prostie. Trebuie sa vie generalul. Dumneata te
acomodezi usor. , Esti, din nou acasd». Mierosul «brasseur
d'affaires» cedeazd pe toatd linia !i fagaduie{te tot. Nu stie
in ce post se va retrage ji de aceea !i pdstreaza calea deschisii
spre toate.
Vine sa rnd vada Grigore Filipescu, intors azi de la Pa-
ris. E foc ji para impotriva lui Titulescu, a cdrei combinatie
trebuie data peste cap.
233
Seara comitet de directie. Hotdrdm egalitatea de trata-

ment ca un cuudnt de ordine pentru tratativele noastre.
15 aprilie 1931.
Vizitd la Titulescu. Md prirf!.efte in odaia de dormit. E
intr-o tmbracaminte [antasticd. If examinez mai indeaproa-
pe. Nica.ieri n-arr: ~azut 0 asemenea aparitie. Parea e uri lef
de pirat! calmuci dintr-un vapor de la Volga. Mutra de sea-
pet in lumina matinald .apa:e ~iv.ida si obos~ta. Pe /runtea
pergamentata sunt coliuri addnci, za: nasul plin de rani dupa
priza continua de tutun, pare mumifiat, in vreme ee gura cu
prea multa saliva ifi agita buzele proiectdnd rdsete isterice
peste enorma danturd de cal. Are 0 imbrdcdminte de bdlei.
E prea Jenomenala ca sa n-o detaliezi. Trupul labarfat mi
le-aratd pe toate. Dedesubt <<jager»,urmeazd 0 pijama de
mdtase roz, peste care vine 0 alta pijama de postav /raise, iar
pe deasupra tuturor un Jel de leiber, scurtd in culoare ultra-
marin de grosimea plapomei. Cum seplimba prin casd, agi-
tandu-fi bratelefora muschi, mi sepdrea totul 0 farsd. Omul I
acesta sa salveze Romania? Conuersatia a inceput pripita ca
de obicei, cu injurdturd de «cucu-md-sii» ... , cu rdioieli de I
«[acu-i fi dregu-i» si cu declaratiile de amor cunoscute. Ii I
ardt in treacdt ce sepoate ardta unei asemenea fiin]« perma-
nent agitate, ca e pe drum grefit cand crede in Maniu. Ii
spun ca vine cu 0 oaluta politicd perimatd. Zice cd recunoaf-
te, dar ca strdindtatea vede altfellucrurile. II intreb de pro-
gram din nou, ma supune la un fe( de interogatoriu, reia
chestiunea repartizdrii mandatelor. In mod timid, imi dez-
ueleste ca nu p~ate da deed: foarte putin, fiindcd nu vrea sa
md jigneasca. II strang cu ufa fi iese la iueald cifra de 20 de
deputati.
Ma poftefte in guvern fi-mJ mai oferd un minister. Mi
separe totul 0 gluma stupida. Ii ardt limpede pdrerile mele.
234
-
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TUITE
EL se crede abil si incearcd un nou atac: «N-ai vrea sa mergi

La Roma?». Urmeazii 0 serie de consideratii asuprafascismu-
lui. Md ridic transant: «La reuedere, in cursul zilei de azi
vei primi rdspunsu~». Protestari, tipete disperate, pupaturi,
tot ritualuL eunocozd.
Dejun la Gh. Brdtianu. Sunt de fafa, pe lt1ngatdndrul
menaj Vditoianu394 cu doamna, doamna Olga Sturdza, dom-
I
nul Lupu. nevasta-mea si cu mine. Atmosfera simpatica de
I apropiere, pe care-rni dau toatd silinta s-ofac cat mai caldd
I si cat mai spontand. De pe perete, in salonul unde stam,
'neprivelte Ionel Brdtianu, dintr-un portret lucrat de
I un strain, daca nu ma insel, , pe vremea neutralitdtii. ,
I Cunosteam
, tabloul din casa unde, oreme de doudzeci de
ani, am avut atdtea discutii cu rdposatul. 0 clipe-mi
I fulgera prin minte grozava prabusire care a urmat in
doi ani de La moartea lui si, privindu-i in portret oehii
mari de oriental destept, ma intreb in treacdt ce-ar zice
oare dac-ar cohort de pe celdlalt tdrdm, ca oaspe tredi-
tor. sa vada pravaLirea dimprejurul nostrui Seut prin-
tre ruine, desigur, multe pricinuite de sldbiciunea lui,
nu stie tnsa dacd pentru 0 bund parte nu s-ar ridica bi-
ruitoare judecata asprd care a urmdrit totdeauna pe
Carol. Trecem la m~sd fi conuersatia se angajeazdasupraac-
tualitdtii politice. In mod evident interesele noastreconcor-
dd. Titulescu, sprijinindu-se pe Maniu si Duca, infelegesa
ne opreascd pe cdtesitrei. Lupu, ca de obicei, efurtunos. Gh.
Brdtianu e categoric in adeziunea lui. Vaitoianu sesilestesa
ne strdngd cat mai aproape. Vad limpede situatia. Trebuie
flcut aici un legdmant de solidaritate, caresa ne asezeala-
turi, intr-un front unic. Ne aparii 0 asemenea inuoiald de
394 VditoianuArthur (1864-1957): general de Corp de armata, om politic li-
beral, respectiv liberal-georgist, senator de drept. Minisrru de Interne, minis-
tru de Razboi, prim-rninistru (27 septernbrie - 30 noiembrie 1919).
235
orice riseflcut pe cont propriu fi in opinia publica creaza un

rdsunet simpatico Ma scol de la masd cu un gdnd precis.
Intelegerea trebuie luatd negresit. Trecdnd in odaia de
aldturi, explic chestiunea fi propun, in mod formal, un pact
intre noi avdnd la baza principiul egalitafii de tratament al
tuturor partidelor in discutiile noastre cu Titulescu. Ideea e
acceptatd. Ddndu-mi s~ama = in ",cursul tr~tativefor poate
interveni un moment cand, szmuland neuota unui tampon
intre Duca fi Maniu, Titulescu ar face oriee saerifieii pen-
tru a rupe pe unul din noi, propun ea paetul sa fie scris, lu-
dndu-se angajamentul reciproc, pe cuudnt de onoare, de a nu
putea [lua] hotdrdri in chestiune, .decat eu consimfamdntul
celor trei semnatari. Ideea se admire. Facem declaratia scri-
J
sd in trei exemplare si-o iscdlim catefi trei. 0 mare usurarr

md stdpdnefte in aceste momente. Din doud una: sau nu se
face guvernul cu Duca-Maniu fiind imposibila in fofa lu-
mii 0 asemenea tovardfie si atunci am fiieut un mare servi-
ciu farii sau seface fi atunci cele trei partide unite, luptand
pe un front unic la opozitie, vor putea rdscoli masa electora-
ld pentru a injgheba 0 forfd de luptd conuenabild. Simt cd
am flcut 0 Japta buna fi plec de-a dreptulla club, unde md
asteaptd comitetul de directie convocat de mine pentru ora
doud fi un sfert, pentru a hotdri rdspunsul ee avem de dat
lui Titulescu.
La comitet relatez pe scurt propunerile ee ni sefae, le pun
in vedere ca Ii Lupu Ii Gh. Brdtianu refuzd, fdrd a pomeni
[ireste de pactul incbeiat intre noi. Le spun sd e probabild
constituirea unui front unic intre cele trei partide. Vdzand
cd nu sunt izolati, colegii mei se linistesc fi botdrdsc sd res-
pinga propunerea cu cele doudzeci de mandate; botdrdrea e
luatd in unanimitate.
Plec de-a dreptulla Titulescu, cdruia ii comunic simplu
rdspunsul, spundndu-i ca a doua zi va primi fi motivarea in
, EL imi J'oaca 0 scend de melodrama, se strdmbd, boces-

scrts. l/. '" 'V 'v I •
'dica brateLe in sus: «va sa ztca tu esti vraJmafu meu».

IL mangai din, toate puterz 'L e "" L"e p-z arat ca eI :-a ~fezat d.e
te, ri v v
la inceput pe baric~da ad~ersa. C:u aere 1e",ve~ztabzl zarza-

agiu mal incearca 0 no,!:!aoferta, adaoga inca 15 mandate
~e ne ofer« pe !ista lui. Il refu: calm, lara nici 0 frotestare.
EL nu stie inca, [ireste, despre intelegerea ceLor trei, de aceea
nu ml se pare cd e tocm~i ~eLinifti~. pUfa. ~sigurari de dra-
goste reciproca, ne despdrtim relatiu linistiti.
Tree pe La Averescu, ii reLatez totul, tl vad senin, i-a ca-
zut 0 piatra d~ pe ~nima. Con~oc comitetuL pentru ora 10
seara sii-i prezznt raspunsuL scris.
Acasa, dupd ora fapte, incep sa redactez scrisoarea cdtre
TituLescu; pe La noud vine sa rnd uada, pe neasteptate, Ch.
Bratianu. Se-ntoarce de La Pa Lat. E ingrijorat, 0 neurozd ne-
obifnuita il tine sub presiune: «Ma gasesc intr-o situatie tra-
gica, face el tulburat. RegeLe tine cu orice r=t sii intru in gu-
vern, parasind ideea egalitatii tje tratament cu care ne-am
Legat noi. Dumneata ce zici?» Ii spun cii, pe moment, nu-i
pot da nici un rdspuns, fiindca trebuie sa consult comitetul.
EL md uesteste ca si Lupu e chemat in audienta la Palat pen-
A
tru ora zece si [umdtate. Ii propun lui Brdtianu si Jixez cu

ddnsul 0 consjdtuire pentru ora doudsprezece noaptea, dupa
ce se termind si comitetul si audienta lui Lupu. Cddem de
acord ca sa ne intrunim la el acasd. Imediat dupa plecarea
lui Brdtianu, termindnd redactarea raspunsului, md gandesc
sa iau contactul cu domnul Lupu. Momentul, desigur, nu e
din cele mai ufoare pentru mine. Va sa zicd, Carol, in orbi-
rea lui nenorocitd, s-a aranjat pe ziua de maine extrem de
favorabil pentru el. Si-a strdns laolaltd dusmanii Duca-Ma-
niu intr-a singuri: tabara fi amicii in alta. Se constituie pri-
zonier al dusmanilor lui si face 0 presiune neobisnuitd inca
pentru a-si obliga prietenii sa se sinucidd. Ma gandesc dacii
mai pot inldtura acest paradox frivol.
237
Pe Brdtianu il vad muiat. Lupu oare cedeazd fi el? Pie

ata la ddnsul. Din [ericire, tl gasesc in bune senti mente. Ca~
racterullui defrondeu~ nite] Don Quijotesc ejlatat la ide-
ea ca va putea respinge cererea regelui si eu il susti n cu toa-
ta hotdrdrea, spundndu-i cd, intrucdt ma privefte, nu uoi
ceda cu nici un pret· l!e dam in~dln~re la el, la hotel, dupa
audient«. Trec la comitetul de directie, cu aceastd stare des-
tul de zbuciumata. Acolo se stie despre cele doud audiente la
Palat. S-au lungit fetele tuturor, au intrat in panicd. in ;rea-
catfie zis, materialul politic, din toate pdrtile, mi separe de
calitate indoielnicd. Ii vad speriati, cufrici meschine in ochi,
cogeamite conducdtori de tara. Fdrd sa ureau, imi revin in
memorie cuvintele triviale ce rni-au spus odinioard Take 10-
nescu: «Eu cred ca am [ost un bun arhitect, am flcut planuri
ingenioase, n-am brodit-o cu materialul. Conceptia mea a
flst prea indrazneata, cand am crezut ca poti zidi 0 biseri-
ca din cdrdmizi de... noroi». (Vorba lui aflst alta). Din pri-
mul moment, am regretat ca i-am mai intrunit. Adagiulla
toti, acelasi: «Ce nefaceny daca rdmdnem izolati? Generalul
Rafcanu se ridicd palid. In cuvantullui cere sa nu respingem
ojerta,fiind vorba de existenta partidului. Lupaf, om de gra-
nit ca totdeauna, uorbeste la fel. Le raspund scurt fi brutal, I
cetescscrisoarea rdspuns si-i convoc pe a doua zi la ora un-

sprezece, spundndu-le ca nu voi transmite rdsp unsu] scris
A v •
pana...atunct».
In goana) prins de negre presimtiri, tree la Athenee Pa-
I
lace unde domnul Lupt: intra in odaie odatd cu mine. E un-
sprezece[umdtate. Imi aratd presiunea flrmidabila a rege-
lui pentru a-Iface sa intre in guvern. Audienta a avut locfi-
ind defata ) )si Titulescu, cdruia Lutiu
r) zice ca i-a tinut un lim-
baj transant: «Cum, tu om nou? Faci procesul partidelor?
Doctore, zece ani ai /ost la guvern si ai [ost eel mai bun pri-
eten allui Vintila Brdtianu». Carol a amenintat cd-i va dis-
)
truge partidul. Lupu a plecat de la Palat, dupa ce i-a spus

cd are pact in trei si ne-am legat pe .cuvant de ~noare sa nu
hotaram unul fara altul. Carol a strtgat poruncitor cd el, re-
gele, il dezleaga de angajame~t (cum. sa nu d~zlege pe altii
cand s-a dezlegat singur de atatea oril). Lupu tnfelege sa re-
ziste justificandu-se la rege cu refuzul meu. Ce va face insd
Gh. Bratianu? Plecdrn de-a dreptulla el.
II tnt/dnim tocmai in curte, agitat. L-a chemat din nou
LaPalat. «Semn rdu» ne zicem amdndoi. Nu sunt multe de
vorbit, il conducem pana la automobil si-i strdnoem main i-
le amandoi. Eu ii spun scurt: «Contez pe onoarea Dumita-
le!» Doctorul apasat pe traditia de familie: «Nu uita ca esti
nepotullui Ion Bratianu, care a fost carbonar!» ne dam in-
talnire la generalul Vaitoianu unde-l asteaptd comitetullui
ca sa hotdrascd in cursul noptii.
Sosim la Vaitoianu cu inima indoitd. Ne primeste gene-
ralul si ne conduce la salonul din fund, strecurdndu-ne incet
prin hol, fiindca aldturi, in biroul lui, se gasesc[runtasii par-
tidului, i!_lafteptare. Generalul e intr-o dispozitie care ne
convine. Intelege ca a aftepta intrarea in conditii umilitoare
inseamnd sa fie desfiinfafi politiceste. Ne lasd singuri fi tre-
ce alaturi sd-si indoctrineze amicii. Urmeazd 0 afteptare pe-
nibild de peste doua ore. Nu stiu ce s-a ales de bietul Brdti-
anu. Bdnuim cd, dacd e tot la Palai, batdlia noastrd e aproa-
pe pierdutd. La doua si [urndtate cdnd intra, palid Ji descom-
pus, inpeleg cd se intoarce batut. C-un aer de inuins, ridicd
din umeri: «Pdni: acum am tot luptat. N-am mai Eutut. Mi-a
smuls consimtdmdntul. Va rog sa md dezlegati». Incepe sa ne
relateze totul. La convorbire a!ista si Vaitoianu. Regele i-a
pretins categoric sa ne lanseze. Imprumutul la Liga Natiuni-
lor a fost prezentat drept cauza principald a acestei siluiri.
A urrnat, dupa acestea, 0 indelunga si foarte zbuciuma-
ta sedinta in trei. Un ceas si [umatate l-am strdns in cleste si
eu fi Lupu pe tdndru! nostru touards. l-am uorbit de tara, de

situatia lui politicd, de interesul regelui care trebuie scapat
din ghiara dusmanilor lui, de onoare care nu poate fi calca-
ta fi de tineretea lui care nu trebuie sa se preteze la injocii-
uni impotriua convingerii. Pas cu pas simteam ca cedeaza in
sufletullui. Ne-a mdrturisit insd, in cursul acestui duel vi-
olent adesea, ca l-a pus sa ne scrie cdte 0 scrisoare fiecaruia,
in care-si retrageangajamentulluat. Ne-a implorat sa-l dez-
legam. l-am rdspuns brutal: «Fa cum vrei! Daca vei iesi din
cuudntul dat, politiceste te mdndnca Duca, moralicefte te
distrugem noi. Vaitoianu, care a asistat mut la aceastn see-
na, ne opreste in momentul cdnd, epuizdnd toate argumen-
tele, ne pregatisem sa plecdm: «Mai asteptapi va rog un sfert
de ceas sa consultdm fi comitetul». Ramanem din nou sin-
guri si, peste un ceas, Brdtianu revine intoudrasi: de Vaito-
ianu. Extenuat, cadepe 0 canapea fi mi se adreseasai cu gla-
sul tremurat: «Va mai intreb inca odata dacd ma dezlegati
de cuudntul dat?» Lupu fi cu mine rdspundem deodata: «Nul»'
«Ei bine, atunci - zice el - atunci trebuie sa refuz, fiindca
nici partidul nu md urmeazd». Ne ridicdm in picioare. II
imbrdtisez pe Brdtianu si-i multumesc, asigurdndu-] de pri-
etenia mea. Sunt multumit, am invins. Pentru intdia oard
Carol, ajungand cu elfata in fata, a trebuit sa simtd ca i se
poate opune 0 vointa care nu poate fi ademenita nici inti-
midatd. Md remonteazd moraliceste , aceastd senzatie.
, Am im-
presia ca sunt desrobit sufletefte fi ca acum s-a jucat numai
un preludiu al relatiilor de maine. Brdtianu pleacd la Palat
sa-fi dea rdspunsul. Noi trecem la comitetul lui sa /raterni-
zdm lao/alta. Sunt convins ca guvernul de concentrare a cd-
zut: insistentele care s-au depus imi aratd limpede cd fi gu-
vernul Duca-Maniu e imposibil de realiza t. Bratianu se in-
toarce usurat parci; fi el. E ora fase dimineata. Plecdm pe la
casele noastre, cu constiinta ca a triumfat demnitatea si cd
in Tara
, Romdneascd se desemneazd 0 era noud.
240
---- .... -- - -_.....1_.2.2.22.2..4,..

...... '... , I
16 aprilie 1931. . ~ .
Ora unsprezece, fedlnta La comitetul de directie, Bucu-
. unanima, aplauzele tutu ror. Rejuzul celor trei partide se
rte I . l d
stie: in linii genera e se cunosc fl ama:zunte e e azi noapte.
V
In lumea asta flecareata nu se poate tdinui nici un secret.

Evident, a fost 0 victorie, care e consideram ca a mea, perso-
nald- Cu acea usurintd de apreciere care caracterizeaza de
obicei pe anim~lul po~iti.c de LavBuc~refti, s-a trecut dintr-o
data de la panlca de teri La 0 rasunatoare bucurie. Toti imi
strang mana. Lupaf rrui privef:~ cu ~ :xuLtare jrenetica: «Sa
traiesti, fauritorule!» Trancu lfl pravaLefte aparatul de car-
ne a;upra mea: «Sun: fericit!>~ Le citesc inc~ odatd scrisoarea
catre Titulescu, ca raspuns din partea comitetului si ma re-
trag. Tree pe stradd obosit de nedormire si de neobisnuita ri-
sipire de nervi ".Lumea md salutd
nul Duca-Manlu
=.
toate partile. Guver-
este mort; tara a scapat de un cosmar.
Tree pe la Averescu. Ma primeste cu 0 caldura pe care de
luni de zile nu mi-a mai ardtat-o.
Batranul ostas a uaeut limpede, in sfarfit, ca n-am ur-
mdrit decdt biruinta partidului fi n-a fost nimic mescbin in
framantarile mele care l-au contrariat. Teoria Luicu Duca s-a
evaporat de mult si el a inteles acum, cdnd piesa s-a isprduit,
c-a fost tras pe sfoara in",buna lui credinid de catre omuletul
care incheiase alianta. Ii citesc scrisoarea rdspuns lui Titules-
cu. El 0 ascultd radios si cu ochii strdlucitori imi aruncd epi-
tetul: «Magistral'» Cdnd dau sa plec, se ridica in picioare:
«Nu stii ce multumit sunt; si pentru biruinta partidului, dar
mai ales pentru legdtura noastrd sufleteasca, care, aparand in
ochii tuturor, va frange toate legendele rnincinoase».
Cdnd ajungem in dreptul usii, ma imbratiseazi: si ma
sdrutd ..Nu-i rdspund decdt doua vorbe: «Sa trdiesti, domnu-
le maresal! Mi-am flcut datoria». $i pLee satisfoeut mai mult
de bucuria lui decdt de biruinta, mea.
241
Transmit dupd masd, orapatru, scrisoarea fui Titufescu,

care md uestestecd doreste 0 noud intrevedere pentru ora cinci.
Ludm intelegere cu Lupu !i cu Gheorghe Brdtianu care, de
asemenea, sunt cbemati la intalnire in rdstimpuri de cdte 0
jumdtate de ord. Admit pdrerea lui Lupu de a nu mai sta de-
cat cdtesitrei cu negociatorul de la Londra.
La 5,30 ne p rezentam tustrei la Titulescu. El vine asu-
pra noastrd cu aere gentile de mustrare prieteneascd. Mi se
adreseazd plangdret !i pare [oarte jumulit de pene, dupa vi-
jeliile de deundzi.
«Scrisoarea ta eflarte frumos scrisd. C'est de fa bonne
guerre? Je comprends [E 0 rdzbunare? Intefeg]. Dar e prea
crudd». Ridic din umeri. «Ce urei, fiecare pe baricada fui».
Incepe un lung comentar-rdspuns fa punctefe mele din scri-
soare. Nimic in teresant. Vine cu 0 propunere noted: guuern
de functionari cu toti !efii de partid sau reprezentanri] for,
ministri fora portofoliu, cu ciudata dorintd de a i se repar-
tiza in alegeri, pe liste separate, cele 70 de mandate, pe care
le udneazd el !i cu pretentia complet ridicofa de a primi asi-
gurare din partea noastrd cd nouf parlament fiind constitu-
it, noi il vom recunoaste!i atunci caprim, punandu-i fa dis-
pozitie cele trei portofolii ... Formula de-a dreptuf ridicofd
prin naivitatea ei. Md mir cum acest om, care vine din tara
parlameniarismului, poate debita astjef de ineppii. Curios
lucru. II vdd cu totul aford din cadrufaxiomefor politice cele
mai elementare !i in mintea mea se rosteste pe tdcute 0 cru-
dd intrebare: «Cum poate fi cineva destept fa Londra fi prost
la Bucuresti?» Imi dau seama cd totuf s-a isprduit fi toate
combinatiile lui Titulescu vorfi aruncate fa fier vechi. Ii rds-
pundem cd va primi astd seard replica noastrd, fa ora 10, !i
plecdm cdtesitrei cu acelasi zdmbet linistit pe care ti-l d~ nu-
mai constiinta cd adversarul a ajuns fa cberemul tau.
Comitet din nou seara, in careJormufez rdspunsu] nos-
242
.............. 1.,1 ,
tru negativ) acceptat cu vivacitate de toti cei de fatd, care

ti ca cele trei partide vor purcede la fel.
s} iu La ora 10 seara suntem diIn nou l.a fosea. re 1)"
cate-o fioa-
'e de hartie, ducem fiecare rdsp unsul identic redactat, dar
;rezentat de fiecare separat. Titulescu citeste, vede ca s-a is-
pravit) tncepe sa tip._e:«Pl~c La.Pa~at. Dracul m_-apus
de la Londra sa rna terorizatt VOt la Bucuresti!» In tipetele
viu =
lui guturale dis~ing in .mod frec~s a~ce~tele o~t:ni~or ~r:zbu.-
lanti. Niciodata nu mt-am inchipuit ca le VOl intdlni in di-
plo'matie! Coborar:z sca!~le, el repeta, vo~b~ """ de alalt~ieri:
«Alea [acta est!» f1 urea In automobil baldbanindu-se din tot
trupul. Secretarii sunt consternati in anticamerd, ziaristii
din lata portii dau navald asupra noastrd. Ma stapiinesc sen-
zatii bilare.
} Aceeasi in trebare pe buzele tuturor: «Ce ati facut d-le
Goga?» «Am jucat actul al III-lea din Samson fi Dalilat?':
am daramat casa», Stupoare intre reporteri. Unul cu pistrui
tntreaba zapdcit: «Cdnd il mai uedeti pe domnul Titulescu?»
«La uard, la Lido» e replica mea si, urcdnd in automobil cu
Gheorghe Brdtianu si doctorul Lupu, plecdm spre casd.
Sositi acasd, mi se aduce 0 editie speciald: comunicatul
lui Titulescu c-a esuat si guvernul de alegeri urmdnd sa se
[ormeze un guvern de tehnicieni.
Cu pasi siguri, deci, spre cdlatoria spre neant.
Alta editie speciald. Ziarul Universul relateazd de la Pa-
ris plecarea lui Alfonso al XIII-lea396 si instaurarea republi-
cii de la Madridt",
395 Samson si Dalila, opera in 3 acre de Saint-Saens. Libretul de F. Le Mair.
Premiera la Teatrul Curtii,
, Weimar, 2 decembrie 1872.
396 Alfonso al XIII-lea (1886-1941): nascandu-se dupa moanea ratalui sau, in
perioada minoratului (pana la 17 mai 1902) s-a aflat sub regenp rnamei sale
Maria Cristina de Austria.
397 Republica de La Madrid, in lupta puternicelor lupte pentru insraurarea re-
publicii regele Alfonso al XIII-lea a abdicat la 14 aprilie 1931, Spania procla-
mandu-se republica.
243
lntunecata Ja/fdire a destinului peste capul Europei. 0

noted pravalire a unei regalitafi, de astd data acolo, in Spa-
nia, tara traditionalismului coudrsitor, tara lui Carol Quin-
tuP98Ji-a hidalgilor. tara catolicismului monarhist in toate
tentaculele lui.
Cdnd 0 institutie,
, avand atdtea antene seculare, totusi,
s-a prabuJit, asta inseamnd ca boala a [ast grozaua si cd vre-
mea [aoorizeazd in mod special acest virus distrugdtor. Pen-
tru mine e un prile} de reflectii amare. Sunt regalist din
convingere,dar se vede ca fi in subconstientul meu isi
are rdddcini addnciprincipiullumii uecbi, Sunt pr~a
legatde aceastdformula a trecutului ca s··opot smulge
dintre credintelemele, desipriuesc cu criticism capete-
le lncoronatesi nu le atribui nimic din eratia lui Dum-
, i).' ,
nezeu.Pentru tara mea, la gradul de culturd in care se

gdsefte, cu preparatia cetdteneascd de care dispune fi
cu nebunia ruseascdla spate, tin la ideea monarhica, e
un principiu de viatd fi un punct de sprijin al existen-
,tei noastre.
Alfonso al XIII-lea! Regret cd n-am sa te mai vad trecdnd
pe sub Puerta del Sol, plimbdndu-fi silueta elegant.i spre par-
cul Buen Retiro dar regretmai alespentru sugestiunije subver-
sive carepleaca de la Manzanares spre Ddmbouita. In Palatul
nostru regal ce se crede oare?Se va fi oprit oare in joc la masa
de bridge Carol, vafi aruncat cdrtile fi va fi rostit dilema cru-
da din Hamlet: « To be or not to be? Puiule, ce ne facem?»
17 aprilie 1931.
Dimineata, ora 10. Pangal'" vine sa ma vada din
partea lui Argetoianu. Sunt gentil cu Prea Puternicul
398 Carol Quintul (1500-1558): rege al Spaniei (1516-1556), imparatul ger-
manilor (1519-1556).
399 Pangal jean, ziarist, diplomat, om politic, sef francmason, intim allui Ca-
rol al Il-lea, subsecretar de Stat al Presei si Informatiilor (1931-1932), mai
tarziu ministru plenipotenriar al Romaniei la Lisabo~a. I
244
I
I
..
fi ·ndca deunazi, l-am brutalizat aproape, cdnd a ni-

tterit I~ mijlocul dramei [s.n. G. 1. B.J. Imi spune caAr-
~toianu ar urea sa avem 0 convorbire. PLec cu el imediat,
g .' '" II
simt si eu neuota unei conuersatti cu ctneua care n-a tnne-
bunit inca si pastreaza luciditatea criticii. BatranuL intri-
gant md p:.im:eJte ing__~ndur~t si, candvramanem singu~i, i~i
desface matnzl~ plescal~d din buze~e ca~noase: «Nu mat pn-
cep nimi~. Vot face "" la rege uLttvm.a =r=« Am trimis
oorbd». Il asaltez Jt eu cu constatdrile meLe: «In Romania,
de-o jumatate de ueac si mai bine, regeLea diriguit politica
tarii. Pentru intdia data, azi, s-a scapat frana din mana Ji
'regeLea devenit sclavul evenimenteLor».
Ne desparfim hotarafi sa ne gandim La 0 [ormuld de uL-
timd ora si, cdnd ii intind mana, Argetoianu md priueste in
ocbi, cu cautatura lui particulard, in care inteligenta se moa-
ie-n obrazntcie: «Ti-am spus de acum cinci ani ca noi doi
trebuie sa facem partid impreund si sa stapanim tara».
Iesind in prag, in fata casei, udz pe Nae Ionescu care in-
tra. S-ar p drea cd excroceluL-amorez al marelui Cantacuzi-
no, pretins sfetnic de uJa din dos fi el, LaPalat, vine cu 0 ves-
te sau un mesaj, [iindci: e radios si, inchizdnd ochii pe ju-
mdtate, dupa felul crailor de mabala, irni da binete cu muL-
ta exuberantd:, «Lasd cd-i bine!».
Am trecut pe la maresalul Averescu. $i el, ca fi toti oa-
menii normali, se gaseJte in nedumerire: «De unde am ple-
cat fi unde am ajuns! De Laguvern de concentrare Laguvern
de tehnicieni. Intre foarte bine fi foarte rdu e 0 scard infini-
ta de nuante. De ce am ajuns tocmai LaJoarte rdu?» Averes-
cu e foarte sever in aprecierile Lui: «Tare ma tem ca md va
judeca aspru tara pentru vizita mea LaBellinzona».
Dup.i dejun, intdlnire cu ManoiLescu Lael acasd. Interi-
or de parvenit injghebat La repezeald din bani deJurat. Am
impresia penibila cd toate mobilele striga: «5ariti, hotii!».
245
~ imi ~~ru,ncochii spre, 0 vitr~nd din colt. :4"jost cumpara-

ta alaltdieri cu tot cuprinsul et. A luat mat tntai vitrina '
din pravalia de aldtu~i a. cumpdrat porfelanurile Rosenth~~
ca s-o umple. Am uentt dinadins la acest intim allui Carol
ca sa-l zgudui daca pot cu presimiirile: «Du-te, domnule, l~
rege,pentru Dumnezeu, fi spune-i sa ispraveasca odata. De
15 zile fine jocul ridicol care a exasperat lumea. Fa-l sa in-
feleaga cd aici trebuie 0 mana tare, care sa puie ordine in
tari». Manoilescu imi rdspunde cu amabilitafi de maitre
d'hotel insignifiante. Din ochiul lui se citea zapaceala si
cum se-nudrtea imprejurul meu cotcoddcind onctuos, imi dd-
dea impresia netd a unei gdini care nu stie unde sa oua.
18 aprilie 1931.
Comites de directie, ora 11. Averescu ifi reia scaunul pre-
zidential.
, Intr-o cuudntare caldd, imi adreseaz.i multumiri
,
stdngace fi trece la analiza situatiei: «Domnilor, suntem la
cinematograf A inceput 0 epopee fi continua cu 0 farsa. S-a
jucat dansul udlurilor; al Salomeei'?", si, cdnd a cdzu: eel din
urmd val, ati udzut pe Titulescu asa cum este».
Fac fi eu 0 analiza a situatiei. Conchid: «Dup.i 15 zile
de crizd, ajungand la ideea unui guvern de funcfionari, cu
actualul parlament, un triplu blam vad in fata noastrd: 1/
s-a compromis regele;2/ s-a compromis parlamentul, care ad-
mite 0 asemeneasoluiie livrandu-fi singur un certificat de in-
capacitatefi 3/ s-a desfiintat definitiv Titulescu». Cddem de
acord cu totii safim spectatori linistiii, la 0 tristd comedie.
Iesind pe stradd, vad pe toti peretii orasului lipin,du-se
discursullui Carol cdtre fefii de partide fi fotografia !Ut.,N~-
norocitd conceptie. Un nou pas in gol. Cine l-a povafut.t sa-
fi multiplice in atdtea mii de exemplare infrdngerea lui?
400Salomeea, opera intr-un act de R. Strauss. Librerul dupa Oscar Wilde.
PremieraHofoper Drazda, 9 decembrie 1905.
Dup« rnasd la ora ? Sunt

la c:ai AlaDidina Cant~c~zi~
n0401. Inconjurat de cateua fete batrane. In salonul et, tmt
tine un lung discurs ca sa-i primesc baiatul in partid, ocro-
'tindu-l. Cuvantarea e in toi, cdnd ufa se descbide, 0 colabo-
.. Corne liia 402 ,mama Graeh t'lor, zn-
ratoare ifi fiace aparztza, A
trerupe discursul 0 clipa si noua uenitd ne aruncd vorba:

«5titi noutatea?» «Ce?» intrebam deodatd cu totii, gata de
o~ic~surpriza. «S-a constituit guvern Iorga cu Argetoia-
nu403!» Afost stupoare generald. Eu, de Lacdderea Tur-
tucaiei n-am mal auut 0 asemenea senzatie cotropitoa-
re. M-a coplesit in creier si in toti nervii sinistra Lovi-
tura, Lasdndu-ma un moment dezaxat si nduc, ca dupa
operturbafie cosmicd. ~
Iorga, prim-ministru!In minte mi s-au ingramadit deo-
data constatdrile unei uieti. Am simtit pentru intdia oard in
viata ca af fi in stare sa md balbai. Nu mai stiu cum m-am
ridicat de pe scaun, cum m-am pomenit pe stradd. Un guno-
ier trecea pe dinaintea mea cu cdruta plina de impuritati.
in udntul de nebunie care bdtea peste biata tara, m-a in-
cercat 0 clipa, cu 0 mare intensitate, dorinta de a !!'Iaazudr-
li fi eu in cdruta din fata, unealtd netrebnicd. In tara lui
Nicolae Iorga, mdturati-rnd fi pe mine la gunoi.
19 aprilie 1931.
Ora 12, uizitd la Averescu. «Domnule maresal,
, a ince-
put faza glumeatd». Suntem amdndoi consternati, ca dupa
o rusine mare. Monomanul paranoic'?' afost pus in fru ntea
401 Cantacuzino Didina, sotia lui Gr. Gh. Can tacuzino.
402 Cornelia (180 i.e.n - 110 i.e.n), Rica lui Scipione Africanul, mama [ratilor
Grachi, considerata femeia care reprezinta eel mai bine spiritul roman.
403 Argetoianu Constantin (1871-1955): medic, diplomat, om politic, unul
dintre marii confidenti ai lui Carol al Il-lea, deputat, senator, minisrru in mai
multe randuri, prim-ministru. Moare in detenrie la Sighet.
404 Este 0 caracterizare rautacioasa la adresa lui Nicolae Iorga.
247
tdrii. Argetoianu, cinic, l-a prezentat pe tipsie fi Carol, be-

teag, i-a dat inuestiturd. Nu sunt multe de uorbit aici, cu-
vintele cad goale in fafa realitdtii. Sa astept.im, sa vedem
cum se lanseazd nebunu!. ,
Dupii masd md viid cu Lupu si Gh. Brdtianu. $i ei im-
piirtiifesc opiniile mele, dar nu-si ascund sperania ca ar pu-
teaface un aranjament cu omul de cerneald. Nu vreau sa le
stric chefuI. Riimane de stabilit ca de-aici inainte fiecare din-
tre noi va lucra pe cont propriu, dar ca vom mentine relaii-
ile cordiale si vom sti unul de altul.
, J
La ora 7, intalnire cu Argetoianu, care mi-a trimis uor-

r=.
bii Panga!. Ma primeste triumfator: «lata ce s-a intdm-
plat». lmi povestefte toatd lovitura lui, ridicola forsa a prd-
busirii lui Titulescu si acapararea regelui in ultimul minut.
Totul vine ca 0 imensd tragerepe sfoara. Eu tt ascult pe gan-
duri si-l privesc acru: «Bine, dar cu nebunul?» EI protestea-
zii imbufnat: «Lasd-md acum, parca nu-l stiu de-o viafa in-
treagii?»Fiira sii mi-o mdrturiseascd, imi da sa-nfeleg ca-l va
azudrli peste bord la prima ocazie. Pricep mai departe cd
vrea sa continue forsa, ciiutand sa injghebe un partid ad-hoc,
etaldnd caplatjor,,!ii electorald lupta contra partidelor si zd-
pdcind prostimea. In fofa excrocheriei mi se rdscolesc in amin-
tire toate loviturile pe care le stiu din trecutul acestor fari-
foare si parcd-mi reinvie in memorie 0 fran tu ra de cronicd
moldoueneascd: «Iar Lajotd Vodii, adunand oaste de strdnsu-
rd, lovi asupra Siretului ... » EI imi pune in vedere dorinta
lui de a colabora la guvern si-mi spune ca peste cdteua zile
dupii ce va pune pUfina ordine la Ministerul de Finarue. ne
vom intdlni din nou ca sa examindm chestiunea. Nu-i rds-
pund nimic, cdci multd scdrbi: este in sufletul meu. Plec po-
tolit fi simt ca md arde rusinea in cerul gurii.
Vine Blank sii-;}iia rdmas bun - zice el -, ca;leacii pe
zece zile la Paris. Il viid sceptic si dus pe ganduri. In conver-
satie if aparii pe Titufescu care a fost «rulat». Vdd ca ar fi do-

r/t sii ramaie parfamentuf, despre care Argetoianu mi-a spus
cli are sa fie dizolvat, facandu-se alegerile pe La 15 iunie.
El urea sa fie votate unele fegi financiare care privesc,
dupii cat mi se pa-:e: concesionarea sp~rtuLu.ifi a zaharului,
Nu care cumva atci, fa spateLe acestei stupide gLume consti-
tutionafe, se urzeste 0 afacere de bani imensa si grosolana,
p: spinarea tarii?
20 aprilie 1931.
Zi de paralizie morald. Caut sa tin sujletuL in rnultimea
care-mi da navala. Generalul Coandii md uiziteaza. Din po-
uestile lui fara mult rost insemn aici in cdteua cuvinte 0 nota
din copilaria lui Duca. Vorbeste Coandd: «Stii, tatdl lui a
fost corepetitor in casa lui Brdtianu, iar mama-sa damd de
companie a printesei Stirbey. Afa a crescut el. Cdnd se tntsl-
neau seara parintii lui la masd, unul Liiuda pe liberali, ce-
ldlalt pe conservatori. Afa si-a facut educatia».
Un inginer sas, Sontay, care trdieste aici in Bucuresti fi
e in partidul meu, venind sii md uadd, imi prezintd 0 curi-
oasd chestiune. Un cunoscut allui, Santillano, jost subdirec-
tor generalla Astra Romdnd, azi in directia generala LaRo-
yal Dutch in America, ii cornunicd printr-o scrisoare ca in
cercurile financiare din strdindtate face rea impresie ca rege-
le a trimis in ultimul timp sume mari de bani Labdncile de
peste granita. Scrisoarea pe care 0 citesc poartd data de 25
martie 1931. (Ciudata coincidenid cu incheierea impru-
mutului).
·21 aprilie 1931.

Vizita lui Manoilescu. A venit cu ganduL sa inregistreze
dorintele mele in legatura cu noua guve~nare. Ar vrea sa stie
dacd e posibild 0 colaborare intre noi. Ii exprim de fa ince-
249
Dn, GHBORGHE 1. BOOBA
put nedumerirea fata cu dezechilibrul lui Iorga, si-l int b

dacd nu considerd provizorie formatiunea actuala: Spun:e w
nu, ba chiar riscd parerea cd Iorga s-a schimbat mult in ti~~

luI din urmd, cum am zice, s-a facut om in toate minti],
In cursul conuorbirii imi spune ca daca guvernul ar dur~ u~
an [umdtate, doi, el ar fi [oarte satisfacut si, pe urmd, s-ar
retrage din uiata poli~ica. Il ldmuresc cd, in imprejurarile
actuale, ar fi preferabtl un acord electoral, unei colaborari.
S-ar putea lansa pentru alegeri liste cetatenefti pe care s-ar
prezenta partidele cu care s-a luat intelegere. Ma informea-
za cd nu poate safie vorba de 0 colaborare cu Ch. Bratianu,
fiindcd nu e in interesuI lor sa stdrneasc/i mania partidului
liberal, care oricum, zice el, e redutabil inca, si pe doctorul
Lupu mi-l prezintd indezirabil. Spune ca lupta impotriva
lui Maniu e suprema lor tinta politicd si de aceea ajutorul
meu li separe absolut indispensabil. Urrneazd ca, de la mine,
saplece direct la re_ge,pentru a-l pune in cunoftinta de con-
uorbirea noastrd. Ii las sd-si depene pripit uorbele, nu-i dau
nici 0 incurajare deosebitd,figura aceasta/onciarmente rna-
lonestd md indispune profund rar mi-a lost dat sa vad, in
generatia noud, un om mai dezbrdcat de orice credintd ca
acestaventurier grabit pe scara norocului.
Cea dintdi nebunie s-afacut. Iorga a dat la gazeta ca a
creat un subsecretariat al minoritdtilor. la care numeste pe
deputatul sas Brandsch405. Tot astje~ va numi la prezidentie
secretargeneralpe projesorul Bitay Arpdd406 de la Cluj. Fan-
tasticd louiturd de om nebun. in zece ani dupa rdzboi, a in-
troducepe acesti strdini in secretele noastre de stat inseamnd
405 Brandsch Rudolf, politician al minoritatii germane din Romania,. ~nrr~23
aprilie 1931 ~i 6 iunie 1932 subsecretar de Stat la presedinria ConsllIulU1 de
Ministri penrru chestiuni minoritare in guvernul condus de Nicolae Iorga, la)
fel in guvernul condus de AIexandru Vaida Voevod (6 iunie - 10 au~us( 1932
~iIn urrnatorul guvern AI. Vaida Voevod (11 august - 19 octombne 1932).
406 Bitay Arpdd (1896-1937): isroric literar, profesor la Cluj.
250
a ne da legafi cobza pe seama acelora care urrndresc metodic

ideea de revanfe impotriva noastrd.
Ca nebunia se va fterge maine, e posibil, dar rdmdne ca-
zul de precedenfa pe urma cdruia se vor marfa in mod ino-
portun si primejdios pretentiile minoritare la noi. Unde mai
pui cd nenorocitu~ a lansat stupida lui !nventie, inai~te ~e
a avea mdcar un slngur roman ardelean In guvernul lui. Prin
aceastii gafa crimirtald, Ardealul primeste sugestiuni penibi-
le. Mai intdi se da impresia ca avem de-a face cu un terito-
riu minoritar, se sapa deci in fata strdinatdtii insdsi legiti-
mitatea rasboiului nostru de unire si, al doilea, se pune La
dispozifia lui Maniu 0 armd grozaui: de luptd, care-l va re-
face in ochii Ardealului fi va resuscita din nou regionalismul
de ieri. Pentru cine vede limpede ideea de stat national si in-
datoririle firefti ale omului politic fata de aceasta dogma
fundamentala a uietii noastre, gestul Lui lorga e 0 adeudra-
ta crimd de stat. Unde mai ,ui ca amdndoi indiuizii, si sa-
sul, fi ungurul, sunt figuri odioase, puse pe fota in slujba in-
tereselor strdine. Brandsch e pldtit de Ministerul de Externe
de la Berlin, care-i intretine gazeta, iar Bitay e exponentul
Budapestei. Pentru a ldmuri adeudrul si daca sepoate a in-
ldtura catastroja, am trimis prin [GigiJ Demetriu'" uorbi:
LaPalat. Ca un rest al trecutului, care era incadrat in nor-
rnalitate, rni-a rdmas acest obicei de md adresa regelui, soco-
tind cd acolo se gaseJte si bun simi, si echilibru de gandire,
diriguit de un instinct al autoconserudrii. Sunt foarte repe-
de adus la realita te. Demetriu se-ntoarce de la Palat unde a
uorbit cu Puiu Dumitrescu, mentorul Majestdtii Sale, care
i-a servit argumentul cd si Franta are un subsecretar de stat
negru din Algeria. Din toate, udd cd totul s-a aranjat intre
nebuni care au fost gand la gand cu bucurie fi cd cine crede
intr-a reuenire, dictatd de interesul de stat, e al treilea ne-
407 Demetriu Gigi, unul din secretarii particulari ai lui Octavian Goga.
251
bun. Prin urmare, pe moment, imi incrucifez brafele, rama-

nand sa caut in curdnd satisjactie pe 0 alta cale, pentru 10-
uitura data ,tdrii.
22 aprilie 1931.
Un nebun408 se gasefte intr-o /renetica exuberanta. Pen-
tru un psibo-patolog, nu cred sa existe 0 mai veritdbila in-
carnatie a tuturor simptomelor maladive. Eu, pana azi in
cursul celor 25 de ani de cand il cunosc, am scris 0 seamd de
articole in care am cdutat sa-l zugravesc fa lumina ad~varu-
lui. Cu toate ca sunt dintre flarte pUfinii care s-au crezut
datori safranga demagogia tricolord a acestui cameleon mo-
ralIi politic, infruntand astJel in multe randuri ereziile asa-
zisei opinii publice induse in eroare, totusi simi cd nu :ni-
am facut datoria intreaga. Trebuia, in cadrul unei cdrti te-
meinic muncite, sa-l fi dezbrdcat in pielea goala fi sa-l pre-
zint lumii in toatd stdrpiciunea lui. Aceasta sarcina va tre-
bui poate s-o indeplinesc acum, in mod postum. Deocamda-
ta insd, balamucul e complet, nebunul se agita in toate pdr-
file. Alaltaieri a avut piesa la teatru, Ovidiu, injghebare
imbecild de imootentd literard, ca atdtea aitele. La Natio-
~ , J
nal, lichelele au aplaudat de si-au rupt p almele, in frunie

cu I 'G. Duca. Si-a numit pe frate-sdu, Gh. Iorga, fost ofi-
fer, dat afora pentru incorectitudine, fos: inspector de pro-
copseald la Ministerul de Instructie, un fel de controlor, cu
menirea sa urmdreascd gestiunea tuturor oficiilor din fara!
Auzi dumneata, insdrcinare de la Marcuta, 409• Pe baiatullui
l-a numit intr-a comisie pentru simplificarea administrati-
ei. Auzi dumneata meserie!Pe ginerele sdu, Ghirescu, l-a pus
in funcfie in Bucouina, ca sa studieze starea sufleteascd a 1.0-
pulatiei de acolo. In vremea asta el da buzna in dreapta p-n
408 Din nou 0caracterizarerautacioasa la adresa lui Nicolae Iorga.
409 Mdrcuta, stabiliment de boli nervoase din Bucuresri.
J
252
--- aJOZi! -
OCTAVIAN Go GA. CRONICARUL UNOR.VRBMI TRAITE
I .~ .oa adevaratd zvarcolire lard odibna. Tine curs la Uni-

stanO'' . I' ia gazeta,""1'zt n1C,vor beste ta
rsitate, scrie artico ' eleuii Scoa-
I
I
ve militare, tine conjerinta
lei .£. l.a radi10,fiace comunicare la )Aca-
v
demie, alunga lumea de la cele doud ministere pe care zice

cd le conduce, pune scaune in curte, pe seama solicitatorilor
I la el acasd, iscaleste hdrtii «de-a-n picerile», cum se spune la
Obor, fi plimb.i pretutindeni, pe unde trece, acea neurozd is-
I iericd de care in curdnd, sunt convins, ca are sa innebuneas-
I cd tara. Biata Romdnie! Ar fi s-o iei noaptea razna, pe dru-
I mul mare, sa te asterni p.imdniului, sa musti din tdrana si
sa urli de durerea ei. )
I Un geniu rdu si-a desflcut aripele peste noi. Distrugerea
I
I
se duce inainte, urmdnd pared 0 poruncd de sus, ea intr-o
tragedie greceasca. Tocmai azi, cand aveam mai mult neuo-
ie de-un cap lin if tit pus pe randuiala fi pe gospoddrie, s-a
asezat stdpan 0 stdrpiturd maniacd raspandind tenebreledes-
concentrdrii generale. A aparut lista decoratiilor pentru uni-
reo E ordinul Ferdinand, menit sa acorde rasplatii acelora
care au dus lupta nationald din trecut. Afara de cdteua ex-
ceptii onorabile, e 0 spurcatd salatd. S-a confectionat proba-
bil de cdtre un Tilea oarecare sau alt ipochimen din jurullui
Maniu. Acesti indiuizi au fost insdrcinati sa infotifeze ier-
arbia valorilor noastre. Eu am iesit, depilda, aldturi de Emil
Hatieganu de la Cluj, decorati la fel pe:ztru lup~a Unirii.
Fratele meu, schilauit pe campul de lupta~afost
tul. Poate unde e singurul intelectual dt~ Ardeal rantt in
=:'"
t~-
rdzboi. In acelasi timp, Csicso, cordon; Mthaly, cordo~; Vtt:

ida, cordon; Mania, cordon. Aducqi un butoi de scutpat sa
inecdm in el tinichelele idioate. .
A
1n t reuea.[ere
",' La ceai cu Gh. Brdtianu,...in casa
J
arhiduce-
I x t.
lui Cantacuzino. I-am spus: «Toate sunt t~ z:zaar. 1vU te vO.r
e dumneata, ca sii nu superepe Duca». Tanarul Ief m-a prt-
~it perplex: "Mi separe ca au dreptate».
253
Ion Lapedatu s-a-ntors de la Karlsbad. Vine s-asculte

s-a petrecut fi sd-mi de~ d:-e1!tateca ~e o~icei. El e infric~~
fat de problema financzara fl vede ruina szgurd la care mer-
gem. Pdcat, insd, ca e lipsit de balamale morale. Acest bur-
ghez suprasaturat e inexistent ca element de lupta.
M-a invitat doamna Atena Daniella ea, vrea sa-mi vor-
beascd. lata propunerea bizard care nu se stie bine dacd e nu-
mai din cap de femeie sau poartd marca unei inalte colabo-
rdri. Zice: «Dd, domnule, 0 declaratie la gazeta ca nu te des-
parti de Auerescu, orice s-ar intdmp]«, fi eu md foe forte sa-l
determin ca, in scurt timp, sa te desemneze, in mod public,
viitor ,sefalpartidului». Plec cu oarecare tristete , cu 0
, si
botdrdre inebranlabilds la 0 anumitd udrstd, ori nu voi
mai face politicd, ori voi da dracului ueleitdtile mele
sentimentale [s.n. G. 1. B.J.
23 aprilie 1931.
Plimbare la Snagov cu Stelian Popescu. M-a poftit «nei-
ca» sd-si mai versesufletul. in tdcdneala automobilului care
sefrangea de gropile soselei, Stelian, rumdn de la coada va-
cii, i1i spunea obida lui: «Nu se poate, neicd, e nebun de-a
binelea. M-a chemat la el ieri, sa rnd roage sa-l sustin la ga-
zeta fi l-am udzut cumsecade nebun. Trebuie vazut ce ne fa-
cern, ca regele da tara peste cap. Si-n armata se vor arunca
azi impotriua lui. Stii ca zilele trecute mi s-a spus ca se ur-
zea un complot militar pe vremea crizei, urmdrind un pro-
nunciament. Eu ered ca totul vine de la oureicd. Unde-i ovrei-
ca? Dac-ar fi in strdindtate, ar fi tot interesul lui sa scoatd
capul undeva sa se stie, ea sa inceteze vorbele de aici. Tare
imi e teamd e-o tine ascunsd pe undeva pe la noi. N-ai au-
zit de unul Wider de fa sosea, eu neuastd nostimd, prietend,
zice-se, eu a lui Puiu? N-o fi pe-acolo? Sa stii neicd , ne du-
,)
cern de rapa. Trebuie tinuta legatura cu eereurile militare,
254
. tr-O zi cand ne-om face republica] sa punem presedinte

st-n
j
] I' n }
AverescU». Ste tan ropescu e reprezentatio, Asa gandeste
;;:ra, azi. la zece luni dupa restaurare. J }
24 aprilie 1931.
A:n ~izitat pe A!!er:scu sd-mi ~au rdmas bun. Plec pe pa-
tru zile in Ardeal. II vad calmat in raport cu relatiile noas-
ire. Nadajduiesc ca biinuielile s-au risipit. Avem }exact ace-
easi !!arere asupra ce~or in!,amplate. Lozinca lui Iorga patro-
nata de rege) care utne sa guverneze impotriua partidelor,
cum a spus-o in declaratiile facute ca prim-ministru, cd vrea
sa le distruga prin infometare, este 0 aberatie.
Partidele sunt consecinta fireascd a dreptului de vot. Ce-
tdpeni dornici sd-si apere interesele s-au constituit in gruptiri.
Aceste grupari laolaltd reprezintd totalitatea cetdtenilor care
se intereseaza de trebile publice. Aveni deci cu programul
de-a lupta impotriua partidelor inseamnd, deci, de a te ridi-
ca impotriua totalitdtii cetdtenilor si-a adopta capfatJormti
politica 0 conceptie antipoliticd. E un Jel de nihilism de stat,
nemaipracticat nicdieri intr-un regim parfamentar. Chesti-
unea insd se complied, dacd ne gdndim ca 0 asemenea nebu-
nie porneste la drum patronatd de rege. Guvernul care 0 -:
seazd ifi deriud puterea lui numai de la suveran. Ce se in-
tampla, dacii in afegeri aceastd incercare e respinsd de majo-
ritatea corpufui electoral? Cine a cdzut atu:zci? Eviden: ca
regele. Dacd este asa, cum seface ca 0 senzatte elerr:enta~ade
epidermd nu-l opreste pe Carol s~ intre l~ aventura, at ale~ :n.
azi, cdnd p leca rea lui Alfonso din Spanta are la ongt~ea et
exact aceeasi experimentare ... Hotard: lucru, mo~ar~ta tre-
v
buie sal-vata la noi, dar de ce ia regele toate m_asur:lesa se ~e:

Lafund? De ce nu urea fi Carol safie. nurnat pUfln re__galzs.t.
Seara, ora 7, intdLnire cu Manodescu la el acasa. Mt-~
teLefonat si-a finut sd-mi vorbeasca. Se gandefte La alegeri,
255
-
spune cli a vorb!t fi '". reg:le fi cu Argetoi~nu fi toti stcn t de

parere cd trebuie luata 0 tnfelegere cu ~oz. Ardealul ii neli-
nisteste. Recunoaste cli nu stau pe roze. Ii ardt haosul in care
pl~tesc. Aventurierul nu are sim] politic. Ramane ca, imedi-
at dupa intoarcerea mea) sa iudm contactu], zice el, sa ue-
dem daca sepoate incheia acordul.
La Academic, cdnd urcam scdrile, m-am nemerit alaturi
de lorga. Tulburatul fe! de guvern venea sa-fi faca comuni-
careaanunfatli despre Nicolae Basarab. Cdnd a dat cu ochii
de mine s-a oprit si, cu acea spontaneitate pa rticu lara a ne-
vropafilor, ~i-a ,dat pe J!zfa) di~ frim~1 m~ment) preocupa-
rea ce avea in timpul din urma In legatura cu mine: «De ce
ai ldsat sa apara brosura aceea a lui Cernaianu?»
, L-am ldmurit pe bolnav ca nu am nici in clin nici in I
mdnecd cu acestpamflet: «Dumneata stii ca eu am dat tot- I
deauna atac defront) de ce sd-mi atribui mescbindrii?» S-a
mai potolit. l-am urat sa facti atdta bine tdrii edt crede ca
poate face ... Mi-a multumit cu priuirea ratacita fi-a miscaz
din umdrul strdmb: «Mdcar a suta parte ... ».
I
Comunicarea a flst 0 banalitate, totul se reducea la un
[oileton din «Zuricber Zeitung», pe care I-a tradus audita-
I
rului venit in numdr mare sa vada ridicola exibitie a unui
J
I
prim-ministru, cum n-a mai [ost ... I
25 aprilie 1931. I
In tren spre Ciucea, citesc din ziare lista prefecfilor si-mi I
foc cruce. Pretutindeni oameni sau necunoscuti sau fora nici I
o semnificare. In Ardeal e sinistru ce-a facut cu numirile.
$i-a Plfs asa-numitii partizani. Sunt fapte popi numiti pre-
fecfi. Intre ei, protopopul Ilie Cdmpeanu de la Tdrgu Mure;
un mOfneagde 75 ani) trimis la Deua, unde nu cunoa!te p,e
nimeni, sa stapdneasca el pe comunistii de pe Valea Jtulu:,
La Sibiu eprefect protopopul din Salifte) fa Fagaraf tot popa,
umiri au pus lumea pe ganduri, care sa ia in serios

Aceste n
vernarea Lui Iorga.
gu La gara din Cluj m-au alteptat, ca de obicei, 0 seamd de
prieteni poLitici. I? =»,cuvinte ce scbimbdm, vorbim de
consfatuirea de maine, de [ocul de-a guvernarea de la Bucu-
resti- Cele in tamp Late pana acum au compromis totul, si oa-
rr:eniistau La 0 parte ca speriati. Prie Ii Bornemisa41o ma
I cheama La 0 parte sd-rni comunice ceva. Ce e? imi spun ca
I ieri Maniu a fost la Cluj si, auzind de sosireamea, dumini-
cd, ar vrea sa ia contact cu mine, in vederea unei apdrari co-
mune a Ardealului, fata de lovitura cea mai proaspdta. Ma
inftiinteaza ca nepotullui Maniu, Zaharia Boilii'", e in
I gara si vine cu trenuL pana La Ciucea. Ar vrea sd-] primesc
I in tren, sd-mi arate el dorinta lui Maniu. Rdspund ca ilpri-
mesc!-._fara sa fac vreun comentar acestei tdmpenii.
In cabina din vagonuL de dormit, conductorul imi adu-
ce 0 carte de uizitd: Zaharia Boild. Intra. Pentru intdia oard
tl privesc in fata pe acest detractor al meu, membru al dinas-
II tiei Boild, atdt de reprezentatiud pentru guvernarealui Ma-

niu. E un tanar cu figura roscatd, cu ocbii spaldci/i, cu na-
sui cdrn si butucdnos. E uddi: jenat si, la inceput, abia ifi
poate tine firea. Probabil in subconftientullui se agitd toate
injuriile pe care, impreund cu stdpdnii lui, le.-a~drs~t~su!:~a
mea zece ani de zile. Spune cdArdealul eprtmeJdutt p .cain
astJel de imprejurdri cei doi oamen~,c~re.de-un deceniuau
dominat poLitica romdneascd. trebuie sa-p dea m~n~".
Maniu si Goga, continua e],cu lupta.lor~au:tapantt ade-
na. Cdnd unul, cand altul. Acum treb~tesa ". tmpace..It ~-
ea lui e sa sefacd astfe!frontul comun tmpotrtva Bucuresti-
.. di d tor apropiat allui Octavian
410 Bornernisa Sebastian, scruror, e nor, re ac ,
Goga. . . Frate cu Romul Boila, avocat, arnbii
411 Boild Zaharia (1892-1?71): zl.anst,
nepod de sora de-ai lui lu11UManiu.
257
lor. Un cartel electoral Maniu-Goga ar da un aspect nou po-

liticii romdnesti. El le-a discutat toate acestea cu unchiul
lui, care e de acord, a dat ordin la Patria sa nu ne mai ata-
ce fi ar dori sd aibd la Cluj 0 intreuedere cu mine. I-a~ as-
cultat in liniste expunerea agitata, cam lara fir fi intr-o ro-
rndneascd estropiatd, care-pi ldmurea la tot pasul ca nu vor-
beste un roman de pur sdng«. Toata vremea a rdmas tulbu-
rat) in primul sfert de ceas ii tremurau mdinile fi neconte-
nit ifi ftergea ndduselile. I-am rdspuns cd sunt gata oricdnd
sa md udd cu Maniu, cu care am mai avut intdlniri politi-
ce; mi-e imposibil insd la Cluj) fiindca toatd lumea ar inre-
gistra chestiunea fi i-ar da interpretdri care nu corespund re-
alitdtii. Sd vie) deci, sau La Ciucea, sau la Bucuresti, peste
doud zile. In treacdt, md gandesc cd trebuie sa aib.i mari te-
meri pentru ziua de maine) dacd se umilesc afa si vin la Ca-
nossa'!". Acesti indiuizi au adus tara acolo unde e apa) la
marginea prdpdstiei. Maniu, lipsit de tot ce e organic ro-
mdnesc, politicastru mdrunt, fara program fi lara li-
nie, imoral in mdruntaiele lui, ipocrit care a tolerat ja-
lui fi imbogatirea oamenilordin jurullui, el e autorul
dezastrului. Simte el, oare, cd se apropie ceasul rdspunde-
rii? Crede ca trebuie sa se retranseze din nou dupa carapa-
cea Ardealului, ca sa-fi mai pastreze un barlog pentru vii-
tor fi vrea sa se asigure ca sa nu-l trag din nou de guler din
gaura lui? Nu prea sunt Lamuritcegandefte batrdnul
mincinos, dar atdta stiu,, ca nu voiputea iesi, nicioda-
ta la bra! cu acest LoyoLa413 de LaBlaj,figura minuscu-
la, men!inuta la suprafata destula vreme, gratie reti-
centelor cu care a operat Ii taLentuluide a-si acoperi
turpitudinile. Probabil tl voi vedea ca sd-l deslusesc
412 Canossa, locali~ate in Itali~,.uncle t~paratul Henri al IV-lea a ispasit peni-
renta in tara Papei Grogore - III anul1077.
413 Ignace de Loyola, sfann. 6).
" dul, dar 0 alianpi cu el ar insemna sa desmint atrre-

dan . '"''' '"'
s, ri de-o ouu« intreaga,
T
cte ' . "
Arnalgamul sufletesc din care s-a injghebat acest om
asa de departe de mine, incdt, dacd el arfi un real re-
e ,
prezentant a l rasset,
rassei atunci . acest popor nu m-ar mai in-
teresa si m-al desface de el.
I
Dupii trei luni, revin din nou pe doud zile la Ciu-
I cea. os primiivara. [s.n. G. 1. B.].
I Ce pacat ca nu pot sta aici sa simt seva pamdntului cum
I fi
se primene!te. .. Ce bine ar dacd mi-as putea amputa din
sujlet toate firele care md leaga de tard si-as rdmdne numai
I cu preocupdrile unui egoism care conduce in viafa pe tori
I muritorii de rand. A! fi.a! putea fi
un om destul de multu-
mit, pus in pragul bdtranefii sa contemple cu resemnare cu-
fundarea in eternitate ... Nu pot! Cine stie ee blestem de
nastere
, a pus in constiinta
, , mea aceastd neuoie perma-
nentd de-a ma identifica cu zbuciumul colectiui 0 so-
cietate, se vede, dintr-o necesitate biologicd, i!i creazd
astfel de cbinuiti, ca ei, eu pielea lor, sa rdscumpere in-
constienta
" celor multi, ... [s.n. G. I. B.J.
26 aprilie 1931. ," ~

La Cluj, consfateire cu fefii de organtza!ll , M~sa cornu-
nd la un restaurant, vreo sutd de persoane. In partt~ ~ 0 sttJ.-
re sufleteascd bund. Guvernuf Io~ga '. aeoperit ~e rtdte~f. In
dilScursurz 'le tuturor se afirma
':II-
softdarttatea,
, , bi
A1a bueura
~ ma-,
u; I desi su17etuf Ardeafulut sttu tne ca nu are nt-
nlJestarea or, ) ':II-I I 'I L' '
, d '
rn u: e granzt In '
:' el La urmd iau euvdntu fl e exp tc perz.-
" ~ ~ ,-,." fi
' 'I "de fa venirea lUI Mironescu pana azi. 1vu or-
.. d L ~
P ettz
, I e crtZel,
,,' L '
deeatd fa adresa guvernu UI, spunan u- e ca,
mu ez nict 0 JU d ' ' ~d L
mitetul de direetie a ens expectatiua, ar e
P e ~moment) co ) du-i di
d este zece zil«, cdnd, cbemdn U-l In nou, vO,ma u-
d
arahtc ~P" . a pentru Luptd. E mult aplaud.atd afirmafta. Sun-
ce otarale
259
tern s~ng~ra ~ezervd pentr~ p..,rezent.Ardealul are doua fete.

Maniu fl not. Alta nu extsta. Una a plecat, alta trebuie' ~
vie Larand. ZiaruL Patria face comentarii binevoitoarep Sa
~ I en-
tru intrunirea noastrd. In genera) atmosfera din Cluj ne est
prielnicd. Cine stie dacd nu de-aici vom {ansa torpila £rnpo:
triva bancii LuiIorga?
27 aprilie 1931.
Zi de destindere dupa strasnica oboseald de ieri. Din ne-
norocire, nu sunt ldsat singur. De fa Cluj) au venit sa rna
vadii partizanii. " ",
[In aceasta zi de 27 aprilie 1931 se lnregistreazaun

document politic trimis de Ion Agarbiceanu lui Octavian
Goga. Preot ~i scriitor consacrat, om politic, prozatorul
ardelean Ion Agarbiceanu (1882-1963) era fiu de padurar
din Cenade-Blaj (jud. Alba). El este educat la ~coala Bla-
jului, fiind mai apoi absolvent al Facultatii de Teologie a
Universitatii regale maghiare de stiinta din Budapesta din
1904. Face parte din gencratia studentilor rorndni de la
Budapesta (A. P. Banut, O. Goga, O. Taslauanu, AI. Ciu-
ra, Petru Groza, Sebastian Stanca s.a.) care au initiat ~i
s-au ingrijit de aparitia .Luceafarului", in 1902.
Debutase cu versuri in .Llnirca" din Blaj, in 1900, is-
calind Alfius, dar a optat repede pentru proza: povestiri,
nuvele, romane inspirate din viata intelectualilor satelor
- preoti, notari, medici - fiind multi ani preot greco-ca-
tolic in sate din zona Sibiului, a Muntilor Apuseni. Aces-
te rrairi au inspirat scrieri precum "Arhanghelii", "Fefe-
leaga" ~i m ulte altele.
La 20 de ani, Ion Agarbiceanu devine colaborator al
"Luceatarului" chiar ~e la ~~,aritiasa, in 1902, publ icand
povestirea "Badea Niculaie (an I, nr. 8, 15 octombrie
260
J!
1902). Tot ~e a~um d~t~az~ p~iet.e~ia eu ?etavian Goga,
caruia, de pdda, nu urta sa 11 tnrruta 0 scrrsoare de felici-
tare ~i0 "calda strangere de mana", dupa premierea piesei
acestuia, "Domnul notar", de la Teatrul National Bucu-
resti, in februarie 1914, Agarbiceanu fiind'la acea data
pr~ot de tara la Orlat-Sibiu, In 1918, Agarbiceanu cola-
bora la "Drapelul" lui Valeriu Braniste, din Lugoj, publi-
cand sub pseudonimul Potcoavii 0 suita de "Reminiscen-
te", pe care le inchina lui Strarnbu, un personaj imaginar.
Agarbiceanu intampina eli cuvinte frumoase si volume1e
lui Lucian Blaga, ·,;Poemele lurninii" si , "Pierre p'entru tern-
plul meu", aparute in 1919: ,)Sujlet deproroc ai, iubitefra-
teo.. In primenirea pe care neamul nostru are neuoie,un pro-
roc ar Ji nepretuit ... Lucian Blaga e un filozof in Poemele
luminii si un JilozoJ poet in Pietre pentru templul meu".
A fast primul director al ziarului "Patria" din Sibiu-
Cluj (1919-1927) apoi al revistei "Transilvania" (1928-
1930), al ziarului "Tribuna Noua' (1935-1940), Hind ~i
secretar la sectiunile
, sriintifico-Iirerare
)'
ale Asociatiei
' "As-
tra", precum ~i presedirite al Sindicatului ziarisdior din
Transilvania. Referindu-se la rolul Astrei in educarea ce-
lor multi , Agarbiceanu rnarturisca in 1936: "In reuolutii-
)
le lui Horea si Avram Iancu, sabia - deli uiteazd - s-a ade-

verit netndestulatoare in lupte pentru drepturile poporului
roman [. .. J Inaintasii nostri de acum 75 de ani ... au .in[e:
les cd dreptatea poporului romanesc nu se:poate dobandt.Ja.ra
luminarea poporului, lara in~ercare~ f1 lupta de a-I ridica
pe 0 treaptii culturalii eel purtn egala cu aceea a popoarelor
. »
con l ocuttoare . 1\ V V V
Era iubit de cei care l-au cunoscut "pentru cata nesaca~u-

ita bundtate a inimii risipea - niciodata;i in nici 0 imp!e.J~-
J zmintita _ pentru ciildura si infelegerea care le daruza
rare ae , '~~ I-I I .) (L Kal . )
semenilor, ca fi pentrU modestia fi S;"etue ut . ustian .
261
Dupa 1919 a fost ales membru al Academiei Rom"_

ne, iar in 1927 a fost incununat cu Premiul National pe a_
tru literatura. Unii critici literari (Duiliu Zamfirescu) ~l
vor a~eza alaturi de danezul Andersen, altii 11considera un
clasie, asernanandu-l lui Sadoveanu pentru prodigiozita_
tea lui. Continua sa se implice In activitatea Iiterara, ast-
fel il gasim printre semnatarii numarului 1 din 1 ianuarie
1928 al revistei "Tara noastra", alaturi de scriitori precum
Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, loan Lupa~, Take Pa-
pahagi, Alexandru Hodos, Petre Nemoianu. In 1930, aca-
demicianul Ion Agarbiceanu este ales parohul greco-cato-
lie al Clujului.
Reputatul critic literar din Bucuresti, Ilarie Chendi
(1872-1913), a fost unul dintre prirnii eomentatori gene-
rosi ai serierilor lui Ion Agarbiceanu. Corespondand cu
Goga despre Agarbiceanu, poerul ii scrie lui Chendi, in
1910, ca Agarbiceanu "e de-o blandere evanghelica". Cu
toata aceasta blandete, Agarbiceanu a fost un luprator ener-
gic pentru drepturile nationale ale rornanilor, activand ca
ziarist in gruparea "Tribunei" de la Arad ~i Hind membru
(1911) al Epitropiei infiintate eu seopul de a gestiona do-
naria I. Mihu din Vinerea, pentru ajutorarea ziaristilor ro-
rnani din Ungaria. In 1911 - alaturi de O. Goga, Ilarie
Chendi, O. Ghibu, St. , O. losif, Sextil Puscariu,
, O. C. Ta-
slauanu, loan Lupas - Agarbiceanu era component al ari-
pii radicale a Partidului National
, Roman din Transilvania ,
antrenat in fronda deschisa fafa de conducerea acestuia.
La Congresul Partidului National de la Alba Iulia din
24 aprilie 1920, Ion Agarbiceanu era membru al Cornire-
tul Executiv din care mai faceau parte: 1. Maniu - prese-
dinte, V. Goldi~, AI. Va~da, ~te~an Cicio Pop - viceprese-
dint], Sever Dan, Valenu Branl~te, Voicu Nifescu, Aurel
Lazar, Valer Moldovan, Ion CoItor, V. Saftu, Mihai Popo-
GOGA. CRONICAlh
OCTAVIAN'
· Cu doar 0 luna inainte, in martie 1920,

l si dupa un ii, mentoru 1 sau po 1" rue, 0 cravran .
. meW rr.b 'oJ
viC! -
prietenu ~l~e in Partidul Poporului alaturi de O. C. Ta-
Gaga, -rccu
" u si A. Mocsony ...
I
I slauan ,
Agarbiceanu,- avan" d. U-l. .a1....
a"t~rl. d e aceas~a....data
. ata p~ G 0-1
I dis, Brani~te, Nitescu ~l alp cap~a. ~~mbn ar Cornireru-

lui Executiv - se me.n~lne, pe P?ZI!ll dIa~etral ~puse fata
de pre~edintele Partidului National, luliu Maniu, arunci
cand aeesta, in 1921, lanseaza ideea unui pact de alianpi
[imitata eu Partidul Liberal - care incerca atunei sa-§i ere-
eze un debuseu in Transilvania - in vederea rasturnarii gu-
vernului Averescu si a organizarii de noi alegeri; opozitia
lor avea in cele din urrna sa
zadarniccasca planuri1e lui
Maniu ~i ale grupului sau. E foarte activ ~i In Camera, Ni-
colae Iorga notand in martie 1922 ca a fost irnpresionat
de interventia lui Agarbieeanu, despre care a scris ca a sus-
tinut ,,0 Joarte nobild cuudntare".
Cariera pol it ica a lui Ion Agarbiceanu cunoasre un
moment de, cotitura in 1927, cand, prin contopirea Par-
tidului National (Maniu) eu Partidul Taranesc (Mihala-
che), a luac fiinta Partidul National Tarinesc. Neimbrafi-
~~nd, se pare, a~easta idee, Agarbice~nu pa:~se~te forma-
trunea nou creata _ urmat fiind, printre alpl, ~I de G~or:
I ge Bogdan- Duica ~i Grigore Filipescu - ~ioadera,in pnm,a
faza, la Partidul Liberal, mai apoi la Parridul Poporulul,
I aco 10 unde Ocravian 'G oga - veehiIU1 sau pneten - avea
I 01 predominant.
un r.... 0 le Carol al II-lea ilin-
In pr imavara anulul 1931, . uvern pe mare1e 0m de
rege
I
sarcirieaza ell formarea unUI nAoug "_ si in mare masu-
...N' 1 I ga Aeesta lneearca, 1
I eu 1tura lCOae or 'Iv . d 1personaliriti a e Vlepl
0 00
v ga a arun e e '. . d
I ra, reusestc - sa atra 1 Unul dintre cer vrzan e
'oJ 0
, , on plntua e. academician, paroh gre-

cul turale, stiinp lee, : bi
0 0
, .I Agar lceanu,
Iorga a fast ~l on
-
co-catolic al CiujuIui, important centru spiritual al tarii.

Despre demersurile facute de Iorga, prin intermedia;i, de
a-I n racola" in Guvern pe Agarbiceanu, despre spiritul de
disciplina de partid al acestuia - Agarbiceanu era mem-
bru al Partidului Poporului - arhivele au pastrat un foar-
te interesant document, scrisoarea din 27 aprilie 1931 tri-
misa de la Cluj de Ion Agarbiceanu lui Octavian Goga, la
Bucuresti, pe 0 coala c~uantetul Bancii Agrare:
»BANCA AGRARA
Societe Anonyme
Cluj) 27 IV [1931J
Direction
Stimate Domnule Goga,
Duminicd seara am primit 0 telegramd de fa Dl Mun-
teanu-Rdmnic"! sa rnd prezint la Hugler [?] pentru 0 con-
vorbire. Aseard convorbirea n-a reusit,, dar a auut foe azi fa
lOa. m. Cred necesar sa Va comunic ,si Duoastrd textuf aces-
tei convorbiri:
- Ai primit din partea dlui priministru [sic!] Iorga scri-
soare sau sugestiune [sicl] prin altii pentru Ardeaf? Ce pdre-
re air .
- N'am primit nici 0 scrisoare nici sugestiune din partea
dlui Iorga referitoare LaArdeal. Pdrerea mea este cd in Arde-
al guvernul se va sprijini pe partidul poporului in afegeri fi
in guvernare. Singura solutie buna fi salutard pentru stat.
Ceea ce) de altjel, e dorit aici de toata lumea. Atitudinea
pa rtidu lui poporuLui azi expectatiua, sperdm 0 grabnicd con-
414 Dimitrie Munteanu-Rdmnic, nascur la 26 octombrie 1877 La Ram nicul

Sarar, profesor, licenriat al Facultatii de Filologie si Istorie, Universiratea din
Bucuresti, pre~edinte al Asociariei de presa Praho~a, director al revistei Ga-
zeta Ca'rfil.or" din Bu.curq.ti ~i ~ Comitemlui Cultural al "Ligii cultu;~le",
vicepresedmte al Parridului National Democrat, condus de N. Iorga subse-
cretar de Stat la Minisrerul de Interne In guvernul Iorga-Argeroianu 'senator
in 1919, depurat in 1920 ~i 1931. '
lucrare in Ardeaf fi, ~an__at'". g,uve_rnul! Individual oamenii

nostri nu pot przmz tnsarctnari din partea guvernului) fora
ap~obarea partidului: v • v •
- Am luat cunostinia dar a! dori sa stiu daca d-ta perso-

nal, in orice caz, ai primi ap robare pentru 0 inaltd insarci-
nare in Stat. Astep: imediat rdspuns.
- Cred cd inainte de a lua un contact cu conducereapar-
tidului nu md pot pronuni«. Vinerea viitoare 0 sa vin la Bu-
/ curesti si pentru alte chestiuni. Pdnd atunci cred cd se lim-
pezeJte definitiv atitudinea partidului poporului edt Ji a gu-
/ vernului latd de partidul poporului.
- Am inteles. Nu mai e nimic de comunicat. Prietinesti
' ,
I saltctdri,
I
Am tinut potrivit sd va
comunic aceastd convorbire. Cred
cd am raspuns corect si politic. Eu pentru Vineri irebue sa
/ plee la BueureJti pentru lansarea unei cdrti. Atunci uoiu uor-
bi Ji personal cu Dtroastrd.
I
Cu taatd dragostea,
I loan Agarbiceanu". .,
Guvernul condus de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 -
6 iunie 1932) a avut in compo nenra ~i cafiva rep~e.zen-
tanti de searna ai inrelectualiratii c1ujene, cum ar £1 isto-
ric~l Stefan Metes sau distinsii profesori universirari Co-
rio Ian' Tataru si I~liu Hatieganu (29 aprilie, dupa refuzul
1ur. A gar biiceanu'-
A 14 iulie 1931) dar ~i pe1" seful ~ 1masone-
'A A
• • A I an (Jean) Pangal. Cariera po mea a Ul gar-

nel romane, 0 A di
• A ,. ,. 1 di
bircea nu a 1ua)t practic sfarsl t In ann . icraturu .regaC'e, In
avarid un caracter pur decorariv, u roa-
ace 1 moment ea ile di . . Ad'
te acestea, In,
1939 dupa aiegenle In
A
"N'5 iurue, 1canAl uru- v
cu l partI id 1ega 1 era Fronrul Renasrerii.. apona

.., e, 1drega-
. pe A gar biic eanu printre senaroru numlp
A
I
pnn
I" 1ecret v •
srrn 1 la deparramencul nprofesiunilor intelectuale , a aturr

rega
de personalitati precum Dimitrie Ghika, Grigore Antipa,

1. Bratescu- Voinesri, Horia Hulubei, Dimitrie Pompei u,
Mihail Sadoveanu, Emil Racovira, Tiberiu Brediceanu,
George Enescu, George Georgescu, Ion Jalea ~i altii.
A urmat refugiul din anii 1940-1944, intoarcerea la
Cluj ~i stradania depusa pentru noua identitate a revistei
JJ Tribuna", renascuta in februarie 1957.
In apusul vietii, Ion Agarbiceanu se inrorcea la dra-
gostea cea dintai: politica vorbei scris.]
[Referitor la relatiile dintre diferite personalitati rni-

nisteriale, in Bilete de papagal, Tudor Arghezi noreaza:
))Varbd fuiald. Guvernarea de pomind, ciurnd ji barba
infuriatd ad-lui Iorga [18 aprilie 1931 - 6 iunie 1932] e
cunoscut. Printre alte lucruri ndzdrduane, epoca a p.istrat
cdteua jumdtafi de ministri-figuri printre care au strdlucit
d-nii Munteanu-Rdmnic [subsecretar de Stat la Interne],
denumit in intimitate, de profesorul si cumnatul sdu, cu nu-
mele vulgar al excrementului - ceea ce il jlateaza ca 0 aten-
fie speciald - fi Ionitd Buzdugan [subsecretar de Stat la In-
dustrie si Cornert],
~) )
Intr-un consiliu de ministri,

, in care se botdrau atribu-
tiile subsecretarilor de stat, dl. Iorga a luat cuudntul, intre-
Mn~ -
- Dar cu prietenul dsta al nostru, cu bdiatul dsta, cu
Buzdugan cefacem? I
Candid, Argetoianu a rdspuns:
- Sunt de p drere sa-l trimitem sa ne cumpere n ist:e I
figari »415.] I
»28 aprilie 1931. " I

In tren spre Bucuresti. In vagonul de dormit se urea la
Cluj Maniu. va
sa zicd ifi urmdreste inainte planulla care I
415 Bilete de papaga/, vol. I, nr. 12, 1936. I
266 I
I
I
I ,
rnt~ace rut adeziuneaJ nepotul.d. lui, Boila.
",., Pe fa ora lOJ duna
ce lumea s-a retras ae p.e "" or,.a ap~rut ~Zluetastaab-man-
ului de fa Bfa!. c:
u obz!nuzta l~z ~olztete. tpocrita m-a salu-
'r
t si ne-am inuns mana ca ft cand doi amici s-ar intalni

':uc~rofi,dupa 0 indeLungata desparfire. Cum £I privesc, fa
lumina becului electric) vad ca odihna din strainatate de
aproape cinci '/uni I-a aranjat fizicefte. S-a ingrafat fi /ala
de holtei batran nu e afa de stoarsil ca la plecare. Ochii pa-
tafi, cu aere de falsitate fi nasal de 0 taietura ignohila
nu si-au atenuat cdtusi de putin aspectul dezagreahil
Conuersatia pornefte - se putea altJel? - pe impresiile de
voiaj. Cu limbajul lui obisnuit, nenorocitd mixturd romd-
no-maghiard, incepe sa-Ji depene constatdrile. A descoperit
Riviera, unde pentru intdia oard in via/a i-a /ost dat sa des-
cindd. E minunat la botelul Beau Soleil din Monte Carlo!
La 'Nisa s-a zidit un cazinou pe promenada englezeasca. Se
fereste sa zicd «Promenade des Anglais». In sala dejoe, unde
spunea cd merge in fiecare zi, 0 ora, sa vada lumea, doua fe-
mei i-au facut 0 mare impresie. Amandoua erau romance.A
udzut Toulon-ul, a trecut prin Lyon cu automobilu]. I s-~
parut formidabild Franta cu ciuilizatia ei. «Din ~yon}poft
face doua Budapeste» - foce el, intr-un ela~ de mtra~e rur~-
la a ardeleanului oropsit, care vede ~ot uniuersu! pnn r=
I ma ungureascd. La Paris a stat opt zi]«. , '" .
«Foarte frumos oras!Nu ca-n alte pdrft~fitndca ~fl, mar~
T T. hi I ' te 'ectual din caresefoe aprecierile IUt
st. d ragut»
'" ung IU in i. . . J '"
'Mant 'u imi
~. rearni 'nteste descrierea cdldtonet
J J '" 0 suta
b' ae acum
d e ant,. a I'u: toraac
T J he Golescu'"; cu aeose trea ca precurso-
-1848): carturar roman, frare eu Dini~u .Gole~eu ~j
416 Golescu Iordacbe (1768 A ipar funerii imporranre administrative, a
Goleseu ~ . d
tatal lui Alexan dru
OCL,
~ ~'. 1 i in limba
Invaeamanru u .
narionala, a avut preoeupan
'~~. . •
e
sprijinit dezvo1rarea '. . ulre lucrari in proza ramase 10 manusens In
problerne filozofJee. A sen mal m ~
mare . parte. "Ion fun d~
a eu frarele
Ii
sau , Dinicu Golescu (1777-1830): carturar
ici O. Goga 1 c
267
. .
rul de la 1830 era mult mai nuantat. )
Dupd lunga introducere, care mi-a stdrnit, realmente, 0

senzatie inoportund de mild, cdntdrind orizontul bietului
conducdtor de tard, m-a poftit in cabina lui. A indrumat
conuersatia spre politicd. Fireste, cu mare inconjur, cu lungi
divagatii si cu mult balast de vorbe inutile. E ingrijat de mer-
sul lucrurilor. Louitura cu instalarea lui Iorga la guvern i se
pare 0 incercare vdditd de a sugruma partidele. E 0 anoma-
lie ce sepetrece fi cu multd ingrijorare vede cd toate pornesc
de sus... «Regele e rdu sfotuit!» - zice el, asteptdnd 0 aproba-
re din partea mea, nestiind sa impingd deosebirile mai de-
parte sau sa stea pe loc. II incurajez si-i spun cd, din nenoro-
eire, Carol nu numai ca n-a realizat speraniele puse in el,
dar cd, de la venirea lui, uiata de stat la noi trece din zgu-
duire in zguduire. Caut sa indrum convorbirea spre raportu-
rile lui cu Carol. El imi spune ca a stiut cu 0 zi inainte de
sosirea lui Carol, ca si-a dat seama ca trebuie sa se intoarcd,
)
[iindca-l dorea toatd lumea, dar regreta ca n-a flcut acest lu-
cru cu formele cuvenite fi s-a intors prin surprizd. Tot ce-mi
spune in aceastd chestiune e minciund. Mergdnd mai depar-
te, imi povestefte ca-n primele zile dupa suirea pe tron Carol
i-a vorbit de incoronare, declardndu-i ca vrea sa se incorone-
ze cu ELena417.1mi spune cd a chemat elpe Titulescu in toam-
na anuLui trecut, fiindcii eram amenintati atunci de un atae
aLSovieteLorfi trebuiau Luatemdsurile pentru 0 grabniea in-
teruentie Laaliati. Cdnd au fiicut acest Lucru la Sinaia, rege-
roman, logofat In Muntenia, membru fondator al Societatii lirerare (1827)

care a contribuit activ la aparitia primului ziar in limba r~mana Curierul
ro~~nes,< (1829). Dintre ,scrierile~a~e,cea mai imporranra este J~semnare
a calatoriei meale Constantin Radovici din Golesti, tacura in anul 1824 1825
182,6~,_tiparit,ala Buda (~82~) ~n~areA co~s~m'n,eazaimpresii in lega~ura c~
realn,aple s?clal-economlce intalnite ,m ~alatona sa prin Ungaria, Austria,
Elvepa, Iralia, lucrare la c~e face r~fenre ~l Octavian Goga,
417 Este yorba de Elena (Sitta), Regma-Mama,
268
_.
OCTAVIA N GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
. municat lui cd amdnd incoronarea. EI a inre!es cd

le t~a co E'I . J A
~ reaface pentru lena, pe care n-a mal pus-a In discu-
amana fi I II . " '.
, Titulescu insa, cu e u ut expanszv, I-a amzntzt-o rege-
V
1:. plerarea de I~ guvern el :ni-o p~ez~nt~ '" justifiratd fl-

, d de boala. Cliseul obisnuit al care s-a !ansat rninciunii,
~ gazetii. Conform traditiei mele de a-I deruta in disrupe
totdeauna cu adeudrul brutal if opresc brusc: «De ce sa mai
glumimf Dumneata ai cdzut pe chestia doamnei Lupes-
cu Ii ai facut 0 mare greseald de a nu-t! duce in opozi-
fie partidul, lasdnd astfel in urmd 0 crizd de 0jumata-
te de an, care a martirizat ,tara». Se codeste sa recunoas- )
cd, darfoptul cd opinia mea prezintd esuareaguvernului Mi-

ronescu numai ca 0 rezuftantd a lipsei lui din fara il magu-
lestesi aproape aproba comentariile mele. Cat despre doam-
na Lupescu imi face 0 declaratie foarte interesantd:
«In cursul uerii - zice el -, a fost aici, in fard, Ii, la
plecarea mea in straindtate, am ldsat-o aici». E un do-
cument pretios dezvelirea lui si-i cer detalii. «Ai vdzut-o
dumneata? Unde a stat aici?» intrendrile mele il neli-
ni,tesc. 1mi rdspunde cd nu spune acest lucru in calita-
tea lui de fost prim-ministru, cd define chestiunea de la
unul care a uorbit cu ea aici, cd nu poate spune unde a
stat Ii ca ma roaga in mod catego~ic sfi nu d~vu(! nimd-
nui ce mi-a spus, fiindcd ar fi silit s~ des~tnta. ~'! tot
rnai starui asupra problemei cu ouretca It-1fo.._c sa tnte-
l eaga ca z buci
IJ
uctumu l~politic din "tard are, fa. baza, acestca-
IJ
, J
. I d.e patotogze
psto ,. sex'''''uala'''Toate
. , It ttce se aa-
mazilirile po
toresc fiicei lui Israe I. tTehova f -a m dncatpe e/ st pe Averescu.A, .' , , /
T
.1ot ehova I-a a dus pe Areetoianu.
T
.1 0
It
J
reaminiesc
'
zntertnu
, / .
• .'in carese vorbea ae-un rttm sacta nou f~
V
acestut a din t~rna: I . Probabil. /a orieinea acestet

j-
d . d t soctate perzma"e.
V ~ 0 I
e preJu ..eca,bUie cdutat contractu/lui Argetoia:zu cu reget~.
declaratii
Urmeazd apot tre " ungt. consideratiunip/icticoase~
) din partea lut,
asup~a situatiei =: ~nternationa~e, manifesm-; de /ran-

cof!lze e~ag~r~t~, "" uin foarte '"?". exp:im~te din gura
lui. justificarz zpocrzte ale guvernarzz de doi ant si teama ce
nu-si poate ascunde pentru ziua de maine. Evident cd nu poa-
te sa sprijineascd guvernullui lorga, ale cdrui plan uri nu le
cunoaste inca. 1 se pare firesc ca sd-i dea uotul de blam de la
inceput, parandu-i-se mai dernnd aceastd mdsur.i fi mai po-
liticd pentru el. Dup« interminabila sporoudiala prelungita
pana tdrziu, noaptea, el reuirie asupra scopului initial: «Sunt
de convingerea ca partidele trebuie sa se uneascd in actiunea
lor de protestare impotriva guvernului». Ca sa parez gratioa-
sa inuitatie la vals, ii rdspund ca nu am incredere in sinceri-
tatea lui Duca, de la care, in cazul unui legamant, m-af af-
tepta La 0 grabnica trddare pe pielea celorlalii. EI se repliaza
cu candoare si-mi replica in tonul eel mai natural: «Nu-i ni-
mic, am putea face fi fara Duca, numai noi laolaltd, aici, in
fi
ArdeaL. Frontul nostru comun ar de neinuins».
Dupa 12 ani, dupa ce si-a injghebat partid pe toa-
ta ,tara ,si a guvernat cu el doi ani, de la Bucuresti,
, in-
adaptabilul flu al Salajului, trecdnd peste sutele mele
de articole, in care l-am scuturat pentru ereziile lui,
omul acesta se-ntoarce iar la cdsulia lui de melc Ii are
naiuitatea sa-mi propuie fi mie sa cad din lac in pur. E
naivitate numai, salf 0 incercare desnadajduitd de a se vdra
sub plapuma m~a.. Intdia vreme cand pentru el e /rig afara
fi bate udntu]. Ii rdspund evaziv, cu privire ingandurata fi
cu ezitdri in voce: «Da, e 0 idee!»Ma uit speriat la ceas. «Stii
ca s-a facut doua [umdtate. E tdrziu, sa ne culcdm», Cu toa-
ta truda mea de a da convorbirii turnura amabild pe care
mi-o indica biruinia, desparfirea afost cam acrd fi totul s-a
isprduit in coadd de pefte. Reintors in cabina mea, m-am
scuturat nepldcut, ca ~u~a 0 /-,mancareranceda, si, intins pe
spate, pe patul care rna salta in alergarea vagonului, recapi-
270
''''nd in minte istoria Ardealului, cu toatd atmosfera ei co-

tUta ,., h . -I. •• • J
bordta, am "" "' OCtJll<J cu a~ea se~zafle ae amdrdciune tot
rnaifrecventa ca nu .rna mat pot~tvesc deloc cu acesti oa-
meni si cd mentalitatea lor mt-a rdmas in urmd, ca 0
haini oecbe iesitd la-soare, care md strdnge-n piept si-n
spate, din care am crescut si mi-e cu neputinfa s-o mai
imbrac.
A doua zi de dimineata ne-am salutat din nou, politi-
cos, mi-a luat
., adresa si a rdmas ca la Bucuresti
, sa reluam
contactu I.
Salutare neical
Am citit in drum, in ziarul Cbemarea, articolul de doua
ori insipid allui Tilea, dacd nu md-nsel, prima apropiere de
cdlimara a aeestui orr;_imp ins 0 clipa fa suprafafd de capri-
ciul stupid al sortii. Intdi se desolidarizeazd de partid fi al
doilea apdrd pe rege cu Jraza idioatd: «Nu are nici 0 uind!»
Poate exista un certificat mai eclatant, al pravdlirii sprego-
lul unei deualorizdri intelectuale iremediabile, ca aceastd
seoatere La iueald a unui prototip de neputintd, din ai cdrui
oehi prostia grea lasd urme aproape material~~lafl:ca~e,pas?
Mi-e asa de rusine sa cobor aceste cornentarit pe hartte. Am
irnpresia cd de;tinul trivial rn-a angajat saflu colaboratorul
unei literaturi de closet.
29 aprilie 1931. ~ ~" ~.

Manoilescu a venit sa md vada. Ma intreabd de tmpre~
..l d' A·rue
st t e In
J al l""t'
. ardt cd sunt in udnt acoloM"cu guvernul f1
v • de prel'ecti au dezgustat lumea. umtrea unut
.,
u m true 418 'a Ministerul
ea nlJ' j c , .J 1 I' . il, de l.
Ardea u ui nu t-a sa tat e toe.
a It F.laftegan i.
f d Iuliu Hatieganu (1895-1959); reputat medic, pro-
418 Esre :orb~ .de PCI~., ~m olitic'narional-firanjst. A facut par~e din .g~ver-
fesor unIversltaNrl.a I Jr gaP(18 aprilie 1931 - 6 iunie 1932), fiind rrurustru
nul condus de ICO ae ?r.. .
de Stat (29 aprilie - 14 iulie 1931).
271
EI recunoaste, atribuie totul nazbdtiilor lui Iorga fi-mi sp _

ne c~ se va consulta cu Ar$~toianu sa vad~ ". e de facut. ~
sperzat de vestea conuersattei mele cu Manzu fZ, atribuindu_
mi fi mie euoluiiile repezi care sepot broda pe caracterullui
md intreabd dacd af fi in stare sa ma unesc cu sefu! lUi d;
ieri in alegeri. Ma umfla rdsul fi nu-i dau nici un raspuns.
30 aprilie 1931.
. Deschiderea Camerei, dirnineata. Cu mutre ingrijqrate,
au aparut toti deputatii fi senatorii regimului cdzu», Ii vad
trecdnd pe culoare si-mi plimb ochii deasupra lor. Sunt in
adeudr figuri ordinare cei mai multi. Urna votului univer-
sal a pus in circulatie, de astd data, oameni sub niuelui obo:
nuit. Cum tree pe dinaintea mea auocati fperfari, profeso-
rasi de liceu suprasdtui, invafatori ingriifafi pe la regiile au-
tonome sau tipuri de grajdari cu adeudrat patibulare, md
gandesc cd trebuie mdturat acest hoit, cu 0 zi mai curdnd, ca
sa se limpezeascd atmosfera. Problema insd sepune, ce seface
a doua zi. Iatd-l pe Csicso-Pop, ivindu-se in incintd in apla-
uzele acestei multimi inconstiente. Se apropie de mine si-mi
intinde mana ostentativ: «Pana cdnd sa se tot certe ardele-
nii?», E probabil efectul colocviului meu nocturn cu Gyula
[Maniu - n.n. G. 1. B.J. Drept rdspuns, eu rad mdnxeste,
in vuietul general: «Pana va iesi dreptatea». Alt val de apla-
uze par cam de porunceald: a intrat fi Maniu. Tdcere 0 eli-
pa, un murmur unanim, Lupu, cu trei touardsi, bate din
palme: a intrat Iorga cu ceata lui fi a ocupat banca minis-
teriald. Bolnavul cu privirea speriatd se uita in gol un mo-
ment. Csicso deschide sedinta. Iorga citeste cu glas scdzut me-
sajul regelui, de cdteua cuvinte. Nedumerire generala. Se
amana continuarea pentru ora 5. Nimeni nu stie ce se va in-
tdmpla. Se, va ~ota £,n~re~e~e:au. vot de bla-:n?Se face pro-
nosticul obisnuit al tlca~Oftel!t. mi se spune ca guvernul a in-
chiriat 180 de deputafz ca sa-t uoteze increderea.
272
A r: 0 trag_e~epe sJoa~a necunoscut~ inca, .fii..ra

pereche
ca br utalttate ;1 inelegantd. Iorga, dupa ce a cttu Camerei
A
, a peltea-program care tncepea cu captarea bundvointei

tung, . b ./. ..,. J I I J )
deputatilor, p~ln. ama ~ itati uep~asate '" auresa 10,", s-apo-
menit catre sforpt, dupa cefusese mal multe rdnduri apla-
in
udat de majoritate, cd s-a supdrat si, ridieand voceaeoeoses-
te, a deelarat imposibiL~ta:ea de a se Lueraeu aetualul pa~-
lament. Stupoare unanima. Camera freamata, lovita la ini-
md. Iorga, intr-un acees de vitejie a frieosului nevropat, ci-
test« decretuL de dizoLvare. De ee a/ost toata mascaradaasta?
Nimeni eu pricepe furubaria nebunului. Indelicate/ea insd
fi-a avut imediat efectul ei. Procesul de descompuneredin-
tre nationali si fiiriinifti s-a oprit in mod brusc.Palma ceau
primit le-a strdns din nou rdndurile. Azi diminea/d) luni-
an419 si Mirto'?", [care] imi vorbeau de proiectul lor de a
arunea peste bord pe Maniu, si-au dat mana laolaltd.Acum
ii viid reuoltati peste masura, agitati intr-un spirit defran-
da. S-a strigat «Trdiascd dictatura!», am auzit si: « Trdiascd
Spania!». La bufet am stat de vorbd cu Mihalache42.'. !os:ul
tribun mi-a vorbit de bdiguielile baotice ale regelul11 mt-a
419 Grigore Iunian (1882-1939): jurist, om politic, depurar, s~nator de do~e~r.
A Lb
rost mem ru "III P art!id u 1 Liberal
I,
In 1917 a .'inflincaridParridul
lui
Muncii,
. 1 n In
~
1920 "P idul TV anesc Dupa consriruirea Pam u Ul apona -~ra-
trece In arti. ' ar. . In 1932 va lnfiinra Partidul pra-
nesc va face parte din conducerea acesnua. j
nescM'Radical.
420 E'J d r mem b ru d e firunre al' Parridului urine
, c (1919),
trto auara, av~~t i N I Taranesc, rninisrru secrerar de Scat (17
°
apoi ill 1926 Ill. p~(1 u 0 ~1~:v~r~lll condus de Iuliu Maniu (l0 noiembrie
rnartie 1930- 7 mille 19~! bla Industrie ~i Cornert in guvernul condus de
1928 - 7.iullie 1930),. mire
l lr~10 _ 13 iunie 1930) ~i apoi, In g~~ernul ~.
G. G. Mirone cu (7 run 19 octornbrie 193-) ministru al Lucranlor publi-
Vaida-Voevod (11 augUS[ - .
ce ~l. com~ nicariilo(1881-19

j
r.
3): in afaror, om po I"inc, ro~n
c d
atoru 1 Part!id u IUl.
21 Jon Mthalac~l re dime al Parridului Nap?nal Taroanesc (1933:1937),
adinesc (1 ~ 18 , P ~. mulr guverne. Arestat, judecar ~l condarnnar In 1947
,
depurat, oe
intSCfU In mal
~ p viara
A ° l R' ° S~
" x moare ln Inch! oarea de .a arnrucu- arat.
Ia dere ,
n
273
spus cd, la ultima audientd, acum trei zile, i-a atras atentia
asupra consecintelor ce poate avea 0 lupta a lui impotriva
partidelor.
«Nu-i de-ajuns safie rege, [se] mai vrea fi fei de partid!»
- a aruncat cineva uorba, cu multa dreptate. $i cei care au
dorit dizoluarea ignobilei adundri au rdmas cu totii izbiii
de prostia procedeului. De-o vreme incoace, toate merg ana-
poda la noi. Printr-un proces diabolic de selectiune, adundn-
du-se laolaltd ratati fi nebuni, se scormonesc acum figurile
zoologiei apolitice, ca, din ele, sa se constituie frontul de apa-
rare al ,tdrii.
Ma tot intreb, vazand la fiecare pas germenul nebuniei
care-mi iese in cale, de unde pornefte aceastd tendinid de ex-
tralegalitate, care, de la venirea lui Carol, a dat peste cap lu-
crurile la noi si, ca 0 furtuna pustiitoare, abatuta asupra fa-
rii, n-a ldsat in urmd decdt daramaturi? Sa nu fie la baza
oare tot sinistra poveste cu oureica, aceastd umbra de demen-
fa, care de ani de zile se incurcd necontenit printre preocu-
pdrile noastre de stat? Ziarele strdine sustin cu mult lux de
arndnunte ca se gdseste aici. Mi separe ca au dreptate. Dacd
s-ar gasi peste fro ntierd, Carol ar avea tot interesul s-o ara-
te, ca sa inceteze odatd LegendeLede aici. Dacd n-o face, e c-o
fine sub patulLui LaBucuresti, fi atunci se explicd. toate fic-
nelile. Am motive sa cred ca sepoate cobori pana la aceastd
trivialitate. Stiu sigur cd mentine relatiile cu batranulovrei
Lupescu, tatdl amorezei, ovrei de ultima spefa, adunat de
undeva, de prin scursurile Moldovei. ZiLele trecute, Max Za-
noagd, fost senator de la Slatina, a venit Lamine si mi-a re-
latat 0 poveste dezgustdtoare. '
«Eu il stiu bine pe jidan - spunea Zanoaga -, a fost omul
meu de afaceri. L-am vdzut deuruizi si mi s-a plans cii ire-
burile merg greu in cri~a de az~: «Daca n-ar fi Carol sd-mi
dea 0 suta de mii de let pe luna, in adeudr, nu ,stiu ce m-as,
274
_.
face»,A scos un creion de au~ Ji mi I-a ardt~t: «lard cemi-a

dat de Anul Nou». M-am uitat fa el glumind: « Te lauzi!»,
v
Ovreiul insd nu s-a dat batut. A scos repede din buzunarul

vestei un ceas de aur si, legatd de el, 0 panglica verde cu de-
coralia coroanei cu spini, pe care a dat-o numai colaborato-
rilor sdi intimi».
Zdnoagd e un om perfect onest fi nu md pot indoi de cu-
vintele lui. Ce vrea insd nenorocitul de Carol?Vreasafie rege
de carnaval? Un Jel de Ciubar-voda care sd rdmdie in isto-
ria noastrd ca un episod tragi-comic menit sd-l inldturdm cu
oroare ,si sa trecem la ordinea zilei? Nu-si , dd seama incon-
stientul cd, fiind vorba de obrazul unui popor, nu sepoate
glumi lara ca pedeapsa sa vie lovind singur fi implacabil?
Sdrbi: l-au asasinat pe Alexandru Obrenovici422pentru Dra-
ga Mafin423) fiindca era in joe demnitatea lor ultragiatd?Au
auut perfecta dreptate. Anume batjocuri nu sespaIddecat cu
sange. Ce-ar fi aici, dacd in orbirea lui Carol arface ges-
tul nebun de care vorbesc gazetele strd~ne Ii ar incerca
o casatorie morganaticd cu Lupeasca_?In scurt tir»:Pf!-
ar primi rdsplata. Taraaceastaa fnghtflt destule rUflnl In
trecutu] ei zbuciumat. Nu stiu fnsa safi fos: cdndvape tro-
nul Munteniei sau al Mold~vei 0 curva de stradade soi oure-
iesc. Ideea e fnspaimantatoare Ii t~ cutremurd din prima!
moment. Soluiia se impune de fa "": c~ ~n fest reflex, in,-
di ... vfi eschini un popor insa, In tntregtmea lui,
nuIVIZlt ?~td.sa+ vt~ams
e n tczo ata t, , .
Cinev~ se e
«dsesi« totdeauna caresa-fi ia
, S. J
·
astctrra Ita ro u UII I Je salvator.Avea dreptate treitman, aeu-
. . J - J fi t.
r.
nazt care, ramuzn
v dV • d chestiuneacuJuuecata
. ae In anaitst,
.
" .'. D' punct de oedere ouretesc e 0 nenoroctre,
imt ziceai « rn
.., ', ... eva term ina cu
b l ...J "
0 a ta ae sange».
fiindca simt ca s
:...._---.-.-:-:fex-J'tlndru, rege sarb Intre 18~9~1903 (inrre 1889 ~i 1893, sub
22 Obrenovt~t~ te din dinasria Obrenovici.
regenfa), !ac~ ~ar eia enrru care regele Alexandru Obrenovici a fost asasi-
13 Draga Mapn, em p
nat in 1903.
275
1 mai 1931.
A trecut Pangal pe la mine. imi spune ca nu s-a facut
inca nici un acord cu nimeni din partea guvernului. imi vor-
beste de [riciiunilc cu Iorga care nu mai pot merge inainte
si-mi repetd din nou cr1;,Argetoianu fine cu orice pref sa [a-
cem cartel impreund. II ascult amabil fi nu dau mare im-
portantd la tot ce-mi spune, fiindca prea puternicul e agea-
miu in politicd fi dd in gropi [s.n. G. 1. B.J.
Iorga a convocat la Ministerul de Instructie pe toti fostii
titulari ai departamentului, chipurile sa fie 0 comisie care
discutd trebile de resort. M-am dus fi eu. De fofa vreo fapte
fOfti ministri. Duca m-a luat la 0 parte, indcrit fi dezolat
mi-a facut reprosuri: «Vezi unde am ajuns? Dumneata esti
de uind». Am rds: «Nu care cumva era mai bine sa-l fi invi-
at din nou pe Maniu, fi sa md bag sluga la el?» Iorga a in-
trat buzna, cu un umdr inainte, besmetic, cu cdmasa scoasa
prin vesta descheiatd. Era vesel. Ne-a spus ca vine de la 0 casd
pe care a ddrdmat-o. A tinut safie el de lafa, sa dea eel din-
tai cu tdrndcopul. Infeleg ca era vorba de 0 clddire a revizo-
ratului de pe bulevardul1. C. Brdtianu. Ca fi cand ar con-
tinua 0 conuersatie fara fir, incepe sa puie problema de in-
vafamant din scoalele secundare ca e de p drere ca, de aici
inainte, sa nu mai fie aprobate de la centru; sa se lase totul
l~ voia profesorului. Admirabila aceastd libertate de opinie.
II intreb daca nu i se pare primejdioasd mdsura la minori-
tari, care si-ar conjeciiona 0 istorie a lor dupa pofta inimii,
flarte putin adecuatd intereselornoastrede stat. Ramane cam
pe gandu~i. S~rind dintr-una intr~a:ta, se opreste la diplo-
mele de ltcenfa "". d: doct~r~t,~aratandu-fi p drerea cd mi-
nistrul sa nu le-o iscdleascd fara un nou examen ce s-ar da
in fofa organelor lui. T£:tce.se,d!scutli este/ara un plan me-
todi c. un fel de causer~epr!pzta, vanturata cu Joarte mare
graba, fiindcd, peste 0 [umatate de ceas,pleaca trenulla Ti-
276
, tJ CU regele) pe care ell primul rninistru, trebuie sd-I

rntSoar, .., Pi .., J . . I "'''' ..,
tntoV
,. draseasca.
J
J J •
ecam.
..,
aezorientan, totu
c e zapaceala si ri- . J
:r:
, 're inutzla ae nerut. um trecem pe coridor, mutre speri-
dejunctiovna:i se uitd fa noi fi din privirea for mutd ne
'mplord parca ajutor.
t Doamna Procopiu, trecdnd pe fa mine, imi spune teme-
rile ei. La Palat nu mai e nici 0 randuiald. Regele e intr-o
fterbere continua. Colonelul Condiescu424 i-a spus alaltdieri
foarte mdhnit ca Puiu Dumitrescu face intrigi impotriva lui
fi pldnuieste sa-l trimitd la Iasi, la 0 bibliotecd. Carol s-a
fmpdcat zilele acestea cu Elisabeta. Valentina Argetoianu425
i-a spus eneruatd cd, inainte cu doud zile, regele i-a apostro-
fat pe barbatu-sau: «Roaga) te rog) pe nevasta dumitale sa
nu mai Jrecventeze p~printesa Elena!» Doamna Procopiu nu
mai intelege nimic. Inainte de plecare imi zice, pe gdnduri:
«Am citit ieri in Argus cd nevasta lui Puiu Dumitrescu a
cumparat 0 casd cu noud milioane de lei» ..~
[La 1 rnai 1931, Octavian Taslauanu426 Ii scri",eurrna-

toarele randuri lui Octavian Goga: ))Draga Goga)lfi trim it
inceputul studiului pentru «Tara noastrd». lntro~ucerea se
poate imparti pentru doua numere (pag. 1-~ ap~t res/~l)..
Totodata te rog sa dai ordin telegrafic organtzaftet din
Tg. Muref sa ma puna in fruntea listei. E un drept al meu
C di M M' lae (Nicu) (1880-1939): scriiror, membru de onoare ~
424
on tescu ,
Academiei Romanale, mill~B
lCO" d ar
'era colonel in 1931, oi general de bri-
~ f~~ic ~propiat allui Caro al II-lea, bibliore-
gada. Adjutant reg orion IC ~I S
car al regelui. , ~ ~ Boamfi soria lui Filip Lahovary. Au divorrar,

Aletolanu, iar Fili Lah al
425 Tr: / '
vatenttna
ea devenind a oua sope a LU
. lui Constantin" Argeroianu,
nascura .
Jar J JP ovary,
d 01'1ea sot al Cellei
~ ls
Delavrancea, l' ,
C (1876-1942): publicist, diplomat, om po 1[1C,
426 Octavian Taztauamp' "dului National Roman, secretar al Astrei, coeditor
" conducerea arnuunn rva] ,. d L
rnern b ru rn d 1 a 1918 membru In parridul lui Averescu, mlnIst,ru ,e ucran
Y'
la Lttceaforuf, ~p bri 1920 - 17 decernbrie 1921) si ) la Indusrrie ~1 Com err.

pu bliice (10 nOlem fie
277
••
DR, GHEORGHE I. BODEA
la care nu infeleg sa renunf. E Ji in interesuf partidufui '

uiitoarelor combinatii safie asa. it a
Baciu [Aurel] 427 poate fi al doilea pe Iistd, iar Hars '
~ fr
[I oan ] 428 in untea litstet La Senat sau acestia' doi din urmdia J
isi pot schimba locurile.

Te rog eu insistentd sa nu uifi a da ordin in acest sens,
Cu bine, Tdzlduanu)).429]
))2 mai 1931.

De dimineatd imi teleJoneaza secretarul general de fa fi-
nante, omul lui Argetoianu, care-mi da lntdinire la minis-
ter la 12,30. Treepe la ddnsu]. Se sciczd ca a amdnat atdta
vreme discutia. Planul lui era altul deed: ceea ce este azi. El
J
vroia - aJa zice - ea intr-un guvern prezidat de Titulescu,

fard pretentii depoliticd internd, sa fi flst noi doi puncte de
sprijin, ludnd si pe GheorgheBrdtianu, ca sa facem pfaeere
regelui: « Tituleseu insd, stii bine, rn-a trddat». «Astd.zi - con-
tinua el- a iesit altjel. Iorga mergegreu». Mi-l prezintd ne-
bun de-a binelea. «Sunt doi nebuni - zice el - care incurcd
lucrurile: Iorga Ji regele».Amdndoi se tem de ella Ministe-
ruf de Interne, de aceeanu-l lasd. Spune ca lorga, in incon-
stienta lui, fagaduieJte in dreapta Ji in stanga mandate de
deputati. AJa i-a dat lui Lupu unsprezece capete de listd,
Imi uorbeste de cartelul nostru si propune cincisprezece
deputat: si Japte senatori. Ii rdspundglumind ea nu trebuie
sa ne despdrtim sup.irati, dar cd nu poate fi vorba de 0 inte-
legere intre noi, in asemeneaconditii. Urmeazd cdteua rdto-
ieli, ameninfari asuprarezultatului alegerilordin partea lui,
care se termina repede, vazand ca nu prind. in cursul con-
427 Aure! Baciu, avocat din Targu Mutes, aderent politic al lui Ocravian
Go~. ..
428 Joan Harsia, avocat din Reghm, aderent politic allui Octavian Goga.
429 M. rn. O. G., Cora 0-904.
278
versariei, remarc cdteua incoerente fi unele accente de lauda-

rOfenie prea grandifocventa. Mi se chiar pune intrebarea in
rninte: «Nu cumva 0 fi innebunit si dsta?» cdnd, la un mo-
rnenf dat, imi spu~e ca ideile I~i economice l-aufacut popu-
lar In Ardeaf. Venl~d vorba din nou de lorga, il afaf, firef-
te, fi reteta mea prinde de asa Jel cd-ntr-un moment se sim-
te impins sd-mi declare: «Lucrurile trebuie sa se limpezeas-
I ca foarte curdnd, dacd nu, imi dau demisia». imi aratd ca

astazi are 0 intdlnire cu Duca, pentru a ldmuri raportul cu
II
Iorga fi de aceea este bine sa ne vedem maine seard, cand pu-
tem ajunge fa un rezultat definitiv intre noi. Prim escpro-
punerea si plec de la Argetoianu cu aceleasi idei [peJ care le-
am avut totdeauna despre el. E un diletant cinic, mai mult
I impertinent decdt indrdznet, superficial in aprecierea situa-
tiilor fi fara solutii serioase in fora problemelor complicate.
I Sunt convins cd se stricd ridicola tovardfie Ii tot ce ar fi de
examinat e chestiunea dacd nu s-ar putea ddrama inainte de
alegeri, pentru a crura tara de 0 tristd deceptie Ii a nu im-
pinge spre convulsiuni periculoase. Sa vedem.
A dejunat la mine Cidere'", Ief al Siguranrei, pesimi~t
si dezorientat. E de acord Ii el ca lorga e nebun. Un detaliu
'amuzant. Ieri la Gara de Nord, inainte de a pleca cu regele
spre TimiIoar~, i-a prezenta~ un ~ec:et) fe pe:on, sa-l iscd-
leased «de-a picerile». Carol t-a pnvtt mirat fl s-a executat.
3 mai 1931. .,.. .

Dupil dejun, vine sa md vada generalul Va~tot~nu. Ftgu-
. d bdtran muschetar se agitd in contracttunt
ra Iut e J A •
neruoase,
d .,
~ d t . a 'atd im »resiile lui asupra situattet. stat e vor-

cun tmt r.:r "d . ... L" .,
bii cu Argetoianu in mai multe ran uri; a inte es ca prepara
430' Cddere (1891-1980): jurist, diplomat, profesor universi.rar, depu-
Victor Cb· 1 d 1 tiei rornanc la Conferinta de Pace de la Pans (1919),
tat. Mem ru a e ega,!. . '
ector general at iguran~el rarulul.
279
- 'W\) ..... '_ •
drumuLLui Duca. ii fine din amdndri in amdndri si lara sa

le indice numdrul mandatelor, zice el. Lui i separe ca va pune
conditiuni umiLitoare. De aceea se intreaba dacd n-ar fi po-
trivit ca toate partidele, in afara de liberalii lui Duca, sa se
asocieze in protestarea lor fi safaca front impotriva guvernu-
fi
Lui. Sper co'si Lupu a inteles cd va tras pe sfoara fi de ace-
ea va vorbi cu el in astd seard, iar eu, prin oamenii mei, in
vederea aceluiasi scop, so,pipai starea sufleteascd din tabdra
lui Maniu. ILLas sd-si , etaLeze micile lui combinatii, si, ca de
)
obicei, in fafa proiecteLor irealizabile expuse, de diletant, rds-

pund afirmativ, cu politete, faro' convi ngere. ldeea e ratata
de La inceput. Din trei motive: lie 0 imposibilitate morald
politicd sa iesim Labrat cu Maniu; 21 Lupu nu se mai desfa-
ce,fiind bucuros ca el si cu ceata Lui au pus mana pe deputa-
tii de procopseald; 3/ tare mi-e teamd cd ei insisi, Gheorghe
Brdtianu cu ciracii Lui, oaste mercenard, nu vor fi
in stare sa
reziste ispitei unui pandispan de ocazie. Bdtrdnu] D'Artagnan
pleacd de La mine cu fagaduiala de-a ne rnai vedea.
Seara, ora 7, tree pe la Argetoianu conform intelesului
sa vad mai limpede proiectele lui. Sunt hotardt fi de astd data
sa numdr pietrele in funduL apei din sujletul acestui om,
transformdnd mai mult intr-o problema psihologicd chestiu-
nea care politiceste devine tot mai lipsitd de interes pentru
mine. Ma primeste cu vorba ca nu s-a hotardt inca nimic in
tratativele ce duce cu celelaltepartide fi desi trebuie sa aftep-
tam pana marti dimineata, cdnd vine «nebunul» - cum ii
spune el cu un aer de bonomie cinica. Din nou vechile asi-
gurari amicale fi !cuzele de cir~umsta.nra.ii spun limpede ca
propunerea "?" face de ~ "" ~es~lzdariza de Averescu fi a
colabora numai ~u cu amtcu rn_ez din Ardeal mi se pare 0 cu-
rioasd contribufte pentru a-r:zzfixa mentalitatea oamenilor
v
politici de aici, dar va rama~e tara consecinta practicd, fi-

indcd dezgustul meu 0 reJuza din primul moment.
«De fa Unire incoace - ii zic - m-am strdduit in mod

constantsa normalizez rap 0 rtu rife Ardealului cu Vechiul Re-
gat,fiind necontenit sabot~t ,de fa ~ucu~efti. Dupd 12 ani,
in care am condamnat politica regionalismului ardelean si
am indoctrinat Ardeaful impotriva ei, astdzi, dupa ceguve;-
narea omului de fa Blaj [Iuliu ManiuJ a verificat pe de-a-
ntreguf preuederile mele, in loc sa flu ajutat de aici, ca sd
strivesc deflnitiv fi fora putinfa de revenire 0 primejdioasd
erezie, Bucurestii, in frunte eu regefe,pun obstacol unei in-
chegari de stat normale si, in mod meftefugit) men/in pro-
testarea regionald». Argetoianu, firefte, imi dd dreptate pe
toatd linia fi nu se simte catufi de pUfin vinovat. Cei care
poarta rdspunderea sunt desigur - zice el - regelefi «nebu-
nul». Ca sa ma convingii de inexplicabila contradictie care
e la baza caracterului lui Carol, imi spune ca in tot cursul
iernii, de cdte ori a vorbit cu Carol despre 0 viitoare guver-
nare de manii forte, regele a pronunfat totdeauna numele
meu. Acum insd, amintindu-md el, Carol i-a rdspuns: «Pe
moment nu», Dacii spune adeviirul sau una din multele lui
~aliverne, il priueste. Mi separe insd mai interesantd 0 alta
tntimitate in legatura cu Gheorghe Bratianu. «L-am intre-
bat - zice Argetoianu - deunds» pe Carol sa ma lamureas-
cd cepreferinfa are in legatura cu tratativelepen~ru cartelul
electoral: tine sa dam mai mare importantd Iui Gheorghe
Bratianu sau lui Duca? Carol a stat cdteua clipepe ganduri
fi mi-a rdspuns apoiform: «Jnfelege-t~cu Duc~». Mi sep~re
p icant acest detaliu din care se desprtnde u~,tnt:-egcaptt~1
de morald politicd, menit sa ilustreze de..fi~tttvf1 conceptia
de gentilom fi judecata politic~ a ta~dru~ut,:ostrumonarh:
Cdt despre Iorga, dupd ce-mi reedtt:aza cltfeel: uzate ale
aprecierilor lui, fi pune vina pe el,ca "" ~r:~ sa trateze cu
Auerescu. ci cu mine, eu tai scurt discutia f1 ". declar~atego-
ric cd nu poate fi yorba de nici 0 in!elegereintre not: «Eu
281
nu sunt ,e! de partid inca, iar lef de banda nu voi fi ni-

ciodatd» [s.n, G. 1. B.J.
Tot astJeLii ardt cd Iorga este un subiect inepuizabif pen-
tru seris fi cd ar fi 0 mare prostie sa renunt fa el de dragul
eeLoreineisprezeee mandate. Ne despdrtim in prineipiu des-
faeuti definitiv, el insa tine sa n-o rupem inca pdna marii,
Lasosirea Lui Iorga, cdnd se vor limpezi raporturile cu toate
partideLe.
Seara, Laora 10, md cheamd La teLefon Gh. Musceleanu,
profesor La Universitate si trans/ug politic din partiduL meu.
Spune cu aere misterioase ca are 0 comunicare foarte impor-
tantd sd-mi faca si intreabd dacd maine dis-de-dimineaia ar
putea veni sa rna uadd. Fiind tocmai in praguL casei cu gantj
de a ma misca putin, ii spun ca voi trece eu pe La ddnsul. If
gdsesc acasd fi iata secretuLpe care mi-L conjiazd: «RegeLe e
grozav de agitat in timpul din urmd, mai aLes de LapLeca-
rea lui Alfonso din Spania. EL vede ca a grefit-o cu guvernul
lui Iorga si mai ales cu Argetoianu care vrea sa-L dea pe mana
liberalilor. Tot astfel pricepe azi ca e prea descoperit in Ar-
deal fi de aceea, inainte de a pleca la Timisoara, a pronun-
tat numele meu spundnd cd trebuie sd-i dau 0 mana de aju-
tor». Musceleanu eJoarte aferat si, dupa Amintea Lui)face cdl-
duros apel sa dau sprijin tronului, etc. IL intreb de unde de-
fine aceste taine fi el imi raspunde cu multd convingere ca
aghiotantuL colonel Grigorescu, prietenul lui ca un frate) tl
fine La curent de tot ce sepetrece la Palat. Dupa 0 scurtd in-
uestigatie, iese la iueald ca adjutantul se gdseste tocmai La el,
in camera de aldturi. Fac sa if cherne si continuiim discutia
in trei. Grigorescu repetd cele spuse, relevand si eL orienta~ea
antiLiberaLii a .Lui r;arol. !n fat~. a~estor afir'matiuni) repet
pentru a "" ftlU cata oara apreczer:le .mele asupra situatiei.
Le explic ca mergem s~re catastro[a si ~ota ua fi pLiititii de
rege. Mii declar gata sa dau mana de ajutor regelui, [ireste,
OCTAVIAN GOGA, CRONICARUL UNOR VRBMI TRAITB
in condifiuni o,norabile, care nu md declaseazd si-mi dau pu-

tinta sa flu uti].
)Le dau 0 /istii, pentru a fi transmisii regelui, cu partiza-
nii mei din Vechiul Regat, Basarabia Ii Bucovina, care ar
trebui sa intre in Camerii; cat despre Ardeal, spun ca al pu-
tea raspunde de 0 normalizare a uietii de acolo,/dcand ale-
gerile cu bunii sansd de succes. Ne in!elegem ca regelui sa i se
spuie imediat dupii sosire tot ce am uorbit Ii el sa ma cheme
in audien!a in cursul zilei de marti pentru a discuta chesti-
unea. Nu stiu ce importantd sa dau acestei ciudate intorsd-
turi. Nu rna indoiesc cd inocentul adjutant spune adevdrul
cand imi relateazd zbuciumullui Carol si chiar invocarea
)
numelui meu. Mi se pare probabild in haosul in care a in-

tervenit, dar nu prea viid posibilitatea de a trage 0 conclu-
zie practicd din aceastd stare de lucruri, avand deoparte in-
conftienfa lui lorga, de alta intriga fui Argetoianu. Cu toa-
te acestea, pentru a nu-mi putea face nici un repro!, cam
stdnjenit eu un obstacol oricdt de neinsemnat, din partea
mea, biruind logica, am hotdrat imed!at sd,stdrui.'a genera-
lu] Avereseu pentru amdnarea !edinfet com_tt:tulut"":" ~e
directie, lasand astfel inca deschisii,0 port~fa ~e vu~ttmaora,
pe seama unui proiect de insdndtopre ~ bietei fan b~/nvave,
Piec de la aceastd intalnire cu 0 senzat:« destul de trtsta: cu
cat t " le cu atat mai mult md conving cd proaspdtul
ree ztte , , v 'J.£ A' d'
L 't Je busold si de uointa. IV.Lerge Inalnte in pute-
rege ,e lpSl 'T. 'b '/ I '
", UI se vapoticni
,
in cate, '
necontenit. ieri 1 u Vl-
rea inerttet p , 'A' '
I
rus a reguo) 'lor car« mar bantUle st in uinele lui.
I ' )
4 mai 1931.
Dimineafa treepe fa Aver:sc~, A~enitaseard de la viAe[Ian-
v 11 nu Severin], Ca de obicei, II relatez toate cele intdm-
gi: t:rirnpreund cu cronica scandaloasd a culiselor politice.
1i ~rdt nebunia in care ne-am infondat pana in gat, pe urma
-
lui Iorga, si-i povestesc convorbirile mele cu Argetoianu. Ve-

nind vorba de propunerile ce mi s-au !acut, il informez de
oferta celor cincisprezece mandate, audnd [ireste delicatetn
de a nu-l ldsa sa inteleaga ca mi s-a cerut sacrificarea lui. Ii
propun sa amdndm pana maine seard comitetul de directie,
fiindca, pronuntdndu-se odatd impotriua guvernului, aces-
ta in mod firesc, va fi ;i mai dornic sa caute alianta celor-
lalte partide de opozitie. El pare cam contrariat de aceasta
propunere a cdrei utilitate udd ca 0 apreciazd. S-ar p drea
insd ca banuielile oculte au scos capul din nou si-l nelinis-
tesc. In urrnd, acceptd ideea si convine sa amdndm sedirua
pe miercuri dimineata.
Dupi: dejun, md uiziteazd Gataslley, omul intim al lui
Carol. Din tot anturajul de La Palat, dintre civili mai ales,
omul acesta pare mai onest in devotamentul lui Ji mai dis-
cret in afirmarea publica a relatiilor cu regele. II stiu de pe
cdnd eram ministru de interne. A fost atunci, 0 bucatd de
timp, prefect la Bacdu, pe urma rubedeniei sale cu [ostul meu
coLeg«auiatorul» 1. Petrouicii", si a fost silit sa demisione-
ze, dacd nu rnd-nsel, pe urma unor incurcdturi cu niste bani,
nu tocmai ireprosabil administrati. I-am reudzut la Paris,
in calitate de majordom al printului. Pe atunci, fin minte,
mi se prezenta ca un dusman inuersunat al ovreicei. Mi se
parea curioasd relatiunea lui cu Carol, de care nu-llegau ra-
porturi mai intime din tinerete si pentru care el, totusi, a
parasit casd, masd si neuastd, ca sa vagabondeze prin strdi-
natati, ajungdnd uneori in situatiuni penibile graiie cunos-
cutei zgarcenii a HohenzollerniLor. Atunci, la Paris, sdrdcia
mea a fost pusa Laincercare cu trei mii de franci /rancezi pe
care mi i-a cerut aghiotantuL ajuns Laaman. Este necontes-
tat ceva din nota de aventura a emigrantiLorpolonezi de odi-
431jj.Ton Petrouici (1882-1972): filozof, profesor universitar me m b ru marcant
,
al Partidului PoporulUl. .
I
I
'oara,in ratdcirile acestui vldjgan spdtos, care s-a tinu: ani
I 'd; zile dupii cdlcdie!« printului nomad De cand a venit fa
I Bucurefti, a devenit fi el un Jel de personagiu important. Din
jericire, insd, ifi sustine cu mai multd demnitate decdt alfii
rosturile lui si nu pare a avea veleitdti de a stdpdni tara ca
I Dumitrescul sdu touards, care, la rdndul lui, e azi plin de
opinii fi de parale.
I Cu toate acestea, ar face Joarte bine daed si-ar seoatede
la butonierd miniatura eelebrei decoratii eu eoroanade spini,
pe care 0 lanseazd c,_a pe un memento, pe cat deprofitabi" pe
I a~atde inelegant. Ii spun fi lui parerile mele asupra stdrilor
din fara si a evenimentelor din urmd. II rog cbiar sd cornu-
nice regelui ingrijorsrile mele. lmi flgaduiefte. EI e convins
I - zice - ca solutia Titulescu a [as: 0 nenorocirefi a spus de
la fnceput regelui aceastd credintd. Nu se mai amestecdinsd
fiindca nu este cdtusi de pUfin ~scultat si nu vrea sa-lpri-
veasca nici 0 raspundere. Ciudat lucru, subliniaza) cu apro-
barea lui, toate criticile la adresa lui Carolsi nu are nici un
)
argument, care sa poatd scuza ce sepetrece sau sa atenueze

in treacai mdcar vina mare ce poartd acest regeMidas432 al
destrucfiunei ".
[In aceasta zi de 4 mai 1931, din Targu Mures, Dr.

Aurel Baciu Ii scrie lui Octavian Goga:
"Am primit fi avizul prin carenepune!~ in ve_~ere
co~-
uocarea noastrd la Cluj [;]om veni. va rog~tnevot!~a n~e1:-
nisti in priuinta ultirnei noastretele~r~m_e in chestt~
uanu. Vii rog a ne trimite prin Dl Kovart semneleJt "":":
»«
zatia Dlui Maresal cerutein prima mea tefegrama,fucrurt:
le 'Lanoi stau bine. Ne-ar durea sufletul sa ne nenoroceasca
Tiislduanu, avem nddejdea in DvoastraIi in bunul Dzeu.
432Midas, rege al Frigiei (715-676 i:e.~) _posesorulunei bogafii impresionante
asigurata de minele de aur ale proVInClel.
Partidul maghiar din acest jude] mi[-]a facut in mod semi-

oficios oferta pentru colaborare. Va rog de autorizatia Dvoas-
tre pentru un eventual caz.
Cu distinsii stirnd,
Dr. Aurel Baciu.
Tg. M. la 4 mai 1931 )).433J
,,5 mai 1931.

Generalul Rdscanu'", dis-de-dimineatd, ifi etaleazd pa-
loarea lui agitatii, cerdndu-mi tdnguios sa fac totul in vede-
rea unui acord cu guvernul. Sdrac si oropsit, sdrmanul pen-
sionar segdndefte poate la 0 soartd mai bund, stiindu-se agre-
at de rege. Mi separe, era vorba sa-l faca guvernator al Ba-
sarabiei. il pun in cunostirud de propunerea obraznicd ee mi-a
fost transmisd de cdtre Argetoianu, ca sa vada turpitudinea
si sa nu" rdmdie nici 0 indoiald asupra imposibilitdtii unui
acord. Ii ardt, de asemenea, fi conuersatia mea cu Grigores-
cu, cu care-l stiu in raporturi de intimitate. Hotdrdm impre-
una sa ia si el contactul in sensul planului schitat de mine.
S-a logodit Ileana435 la Sigmaringen cu 0 p araciitd de
Habsburg, flul unui arhiduce Francisc Salvator si al unei
printese de Bourbon. Faptul in sine e imbucurdtor, fUndca
[etiile prea prelungite in caseledomnitoare sunt ineomode fi
fiindca, dupa preludiul cu contele Hochberg436, povestea rd-
433 M. m. O. G., Cora 0-904.

434Jon Rdscanu, general, om politic, ministru in guvernul Al. Averescu unde a
ocupat portofoli~~ Ministerul~i d~ Razboi, apoi in guvernul condus de Nico-
lae Iorga (18 aprilie 1931 - 6 iume 1932) unde a fost ministru de Stat.
435 Ileana 0.909-1 ?91) (Ma.icaAlexandr~), ~el d~-al cincilea copil al regel ui
Fedinand ~l a Reginei Mana ..?-a logo~l~ ~l ~pOls-a disatorit cu Anton de
Austria cu care a avut ~aseCOpll.S-a recasatonr apoi cu dr, Stefan Isarescu,
436 Episodul cu .co~tele Hochberg s-a petrecur Ina~nteacasaroriei Ilcnei cu
An ton de Austria SI logodna cu. contele
?I
a fost rupta dill callza unor zvonuri .
j
despre homosexua irarea acestUla..
286
rnasesedestul de tulbure. Deci, felicitdrile noastre. Sunt insd

cateva chestiuni de detaliu care ne incurca. Sd trecem cu ve-
derea pacostea sdrdciei, fiindcd mi se spune cd singura lui
proprietate e 0 avionetd. Dar e Habsbur~ nume cu sugesti-
uni destul de antipatice fi var bun cu Otto'", pretendentul
fa tronul Ungariei. La timpul sdu deci, nu e exclussa devie
pentru noi cu totul indezirabil. Carol aflcut un act depru-
denta cdnd, dupii cat mi se spune, a pus de la inceput con-
ditia ca nu poate sa aib.i resedinta la noi in tara.
6 mai 1931.
La comitetul de directie, generalul [Al. Averescu - n.n.
G. I. B.] expune situatia. E 0 cuvdntare tunga, cu argumen-
tatie socotita Ji metodicd, debitatd rar fi domol. 0 comp!eta
absenta de retoricd: batrdnefte obositoarefi cam dep!asata
pentru momentul care striga dupa actiune imediata. Hotd-
ram iesirea din expectatiud fofa deg~ve~n!~intra~eain a!~-
geri singuri. Auditoriul e cam inacr~t!t ~oatacol~ctta
asta de bdtrani n-o prea vdd jan attza ta ~~ l~pta. L,e
uorbesc si pentru a-i remonta_.. Ii pentru a rtstp» anumt-
te legende puse in circulatie. In orice ~az,,,aeropagul ~r~-
b use· pretnnot 't ca"P¥b
II
, ~a are aer de crtpta cufondata In
adormire [s.n. G. 1. B.]. ~" ~A
..... ::1' b ul fN Iorea] a eazut tntr-o groapa. r-
In slUrstt ne un JulL.J· cu liberalii.
. 'J" 'fl'
0' 'd' I 1 vfi
Ca ri teo ui sa te eom-
getoianu a acut acora. ,I tld
l h t la Palat pe Duca st -a rugat cat, uros
plet, rege e a e err:a.ntrefa leCTamanteu'guvernul. Ce gluma
- asa se stiune - sa 1
, ~, '
, ,6', 11J
m'nromtSl din ea. lorga, aposto u ae ear-
StUPI'dd': 'lott teseo r' ~.. 1 'b
In s UJ a, pre dilean
~d
f nsta'l at eu at~+agrandifoeventa
v
a s. , I d
nat/a } t "d vine un fel defigurant earaghios a unui 0 i-
o lume nou~ba~ear. Duea, feful dominat de uesnicul cutre-
os angrenaJ
~b 'b. '{7. ulrirnul vlastar al casei de Habsburg, pretendenc la tronul
37 Otto de na~:l ttT6,
(]., 'i~i dupa 1944,
.. un _ -
mur al tuturor [ricilor. ili urnileste partidul, punandu-l sub

obldduirea unui guvern mascarada. Pe deasupra tuturor insa,
Carol ili diminueazd prestigiul zi cu zi, dupa cele petrecu-
te, apare intr-un hal de incoerentd dureroasa, menita sa de-
ruteze toatd lumea li sa raspandeasca in suflete, pe langa li-
nia de amdrdciune si 0 nuantd tot mai definita de sila si de
dezgust. Nimeni nu mai pricepe nimic, nici un creier nor-
mal nu se mai poate orienta in aceastd psihologie cu multe
ascunzisuri dosnice,fara proiectiuni de lumina. Un lucru e
cert: desprins definitiv pe searna tuturor, omul acesta este un
timorat fi in leaganullui a lipsit demnitatea. Revine pe bu-
zele tuturor uechiul adagiu: «Neamtul stie de [ricd!» De acum
inainte, opiniile se vor formula indrdznete la adresa lui si
raspunderile care-lprivesc se vor afirma in public din ce in
ce mai zgomotoasefi mai tulburdtoare. Carol, cazand la exa-
men ca rege,azudrle Romania pradd unei perioade indelungi
de convulsiuni. Care va fi sfarsitul si cdnd va veni, n-af
putea spune. Nu pricep ins;;'de ce generatia mea n-a Jost
scutitd de acest pabar de otraud" [s.n. G. 1. B.].
[La 6 mai 1931, aflat in Bucuresti, Victor Moldovan

)
din Bistrita ii scrie lui Octavian Goga:

))Va rogsa md ertati dacd va adresez aceste rdnduri. Cred
insa ca sunteti convins ca 0 fac in interesul Partidului nos-
tru.
. La alegerilepartiale ce am avut acum 0 luna, Dooastrd
a-ti avut bunduointa sd-mi puneti in vedere pentru cbeltu-
ieli 100. 000, iar in caz de succes 200. 000.
Am facut toate eforturile. Rezultatu] a surprins.
~tipi Domnule Goga cd am primit numai 80. 000, fi am
cheltuit 168. 000. Diierenta am luat-o imprumut.
Lupta ce se da acum va fi extrem de grea fi in judepul
meu. Am in fata pe lista Guvernului trei [orte: Guvernul,
288
OCTAVIA GOGA. CRONICARUL UNOR VRBMI TRAITE
I
Liberalii f~ S~fii. Apoi in. coaste pe Georgifti438 fi pe Natio-
I nal- Tardntftl cu Alex. Vatda.

bacd nu voi avea mijloacele materiale strict necesare,
lupta va fi lara succes. Dacd le voi auea, am credinta sa avem
in judef un succes foarte frumos.
Am udzut ce greu s-au adunat in randul trecut cei 80.000
de aceia "". am maio insistat. Acur:z insd vefi putea adauga
la ch___eltuteltlealegerilor generale It aceste cbeltuieli.
In cazul ca ueti prefera unele judefe ca Teleormanul etc.
Vd rog sa socotiti in aceste judefe Ii pe al meu. in cazul insd
cd veri da de fiecare jude! la Jet, md voi multumi Ii eu cu cele
30.000 lei. Va rog insd pentru orice caz sd mi se trimitd Ii
cei 88.000 lei cari i-am luat imprumut, cu atat mai ales cd
i-am imprumutat asigurat fiind de cuvantul Dvoastrd.
Sa md credeti Domnule Goga cd nu V-ali fi scris aceste
rdnduri, dacd a-si fi avut eu banii, Ii cd V-am scris aceste
rdnduri numai cu inimd grea. Eu cred insd ca trebuie sd-mi
foe ca fntotdeauna deplin datoria fi sd Va atrag atentiunea
ca in cele cdteua judefe bune trebue flcute toate eforturile
pentru a inconjura un dezastru in alegeri. Dacd cerpentru
acest scop de la Partid - atunci cand eu nu am - 0 contri-
butie minimald de 120.000) cred ca nu am fost exagerat.
, Va rog raspunsulla Bistrita, Hotel Koudcs, al Duoastrd
deuotat, Victor Moldovan)'.]
7 mai 1931.
J)
Citesc la ziar ca
v
r=r« Elena [Sitta, mama lui Mih

• •
Mi ar UI
'J439
L ~t aseard la Belgrad La gara alost insotitd de/ratele ei

dh::rghe440, fiind de fofd n~mai prefectul polifiei., Pl~car~
trista cu decor rusirtos. Nu fttu ce e la spatele acestet masurz
438 Georgi!t'i, panizanii pol~ticj ai I~ G~eo:ghe Brarianu,
4.l'l Elena (Sjrra), mama Voievodului Mihal,
440 Gheorghe (George al Il-lea), mostenirorul rronului Greciei.
incalificabile. imi dau seama insd ca a [ost hotarata in pripa

indepdrtarea Elenei, fiindca marti, dejunand la doamna Pro-
copiu s-a uorbit cu doamna de onoare Catargi"", care nu stia
nimic de acest proiect de voiaj. Sa fie oare 0 inldturare pen-
tru 10 mai sau 0 louiturd cu alte consecinte? Ciudat insd, Jap-
ta urata sepetrece in prima zi cdnd Argetoianu a luat Minis-
terul de Interne. Nu e oare deznodamdntul logic al interviu-
lui de astd iarnd si nu e de cdutat nici pretul biruintei prin
care cinicul intrigant s-a sdltat la supraJata? Ce va ji, se va
vedea. Nu cunosc insd 0 monarhie pe lume, unde temeiul mo-
ral sa fie atdt de subred fi iesirea din normal mai euidentd.
8 mai 1931.
Generalul Rdscanu si-a dat demisia din partid printr-o
scrisoare adresatd lui Averescu. Adicd chestiunea e mai com-
plicatd; a scris cd rdrndne pe mai departe membru al parti-
dului, dar va candida pe lista guvernului. Ciudata psiholo-
gie de trans/ug! Nu md mdhneste cdtusi de p utin pierderea
politica. Partidul nu incearcd 0 louiturd dupa plecarea lui.
Mi-e pcnibild insd lipsa de caracter a militarilor. Un gene-
ral care trddeazd in politica e capabil fi de 0 trddare milita~
rd. Eu n-af da pe mana unui astfel de om 0 unitate armata
in vreme de rdsboi.
[Mihail] Sadoveanu a intors si elfora spre guvern. A lost
sa md uadd, Grav ca totdeauna, rostindu-mi cu solemnitate
cuvinte [oarte banale, mi-a prezentat problema, ca 0 obli-
ga!iune'masonica442 [s.n. G. 1. B.]. Spune ca l-a chen:at
Argetoianut'" fi i-a oferit sa candideze pe lista guvernuluz de
la Iasi, ca nu i-a cerut sa paraseasca partidul din care face
441 Doamna de onoare Catargi, sotia lui Henri Catargi (?), doarnna de onoare
a Elenei (Sirra) (?).
442 Mibail Sadovanu era francmason.
443 Francmason era ~iConstantin Argetoianu.
290
OCTAVIAN GOGA, CRONICARUL UNOR VREMI TRAITB
part~, C~ el, fi-1efte,. rdm/tne fi ~e ai~~inainte un touards de

credtnfa. aL meu, [iind tntre not doz zndestructibile legdturi
A
suflete;tt etc .., '" .. Toate a~estea intr-un ton bdtrdnesc Ii po-
to/it cu sublinieri de convzngere nestrdmutatd si de onestita-
te abso!utd., .Ce pute~m s~-i rdspund? imi vorb;a granitul a/a
zisuLuz scrittor roman IZpreparatia cetdteneascd nuld, care
aserve;te de demult aici pe bietii oameni de litere politicia-
nismului curent.
I-~"! dat toate dezlegdrile, toate asigurdrile, am fost foar-
te politicos. Pe deasupra tuturor senzatiilor clipei, s-a ridi-
cat sincera bucurie care m-a luat in stdpanire cand mi-a in-
tins mana de urias si ne-am despdrfit. Neuastd-mea, mai pu-
fin iertdtoare, infelegdnd cele petrecute nu s-a putut rdbda
sii nu-si spuie verdictul:
«E tot acel Sadoveanu, care a stat cu mdinile in san 0 ju-
mdtate de an cdnd te-au injurat pentru Comoara lui, fi-a tre-
buit 0 scrisoare de a mea ca sd-l smulga din tdcere». N-am rds-
puns nimic, convins cd oriee ripasta n-arputea deeat sa dimi-
nueze 0 nemdrginitd sild fl' 0 eompletd lipsa de consideratie ...
9 mai 1931.
Gheorghe Brdtianu a treeut p~la mine uenind de !a Pa:
lat, unde a fost cbemat de rege)din nou, pe~tru 0 rUf1noas~
presiune. Carol a stdruit iardsi sa intre pe lista g~vernuLut,
!
spunandu-i ea i se va da cu ~ s~u 0' manda~e mat multo Ce
rol nenoroeit a luat asupra IUl ta'narul rege diletant. Se ames-
teed in cea mai odioasii bucdtdrie po li ticd si, in acelasi timp,
. atitudine im'1>osibiide calificat latd de omul pe care-l
ia 0 constiintii. 'rGheorgh e B' ' rdtianu a fiost d emn jt . menta
. ~
are
I
pe "b .
Ja pentru felul bar dtesc cu care a reztstat
d ezgustatoa-
.;
taua. ,
l, r tnceredri de a i seft ange gatu lori .
'prtn persuastune. La un
::ment dat, Carol, neftiind cum sa-fi justifice mai bine in-
demnul., l-a povdtuit cam aJa:
291
-
«lnpoliticd selac fi compromisuri fi volte-face-uri».

Tdndrul flu allui lonel Brdtianu, impins de cine stie ce
resort al unei vechi mdndrii familiale, a rdspuns lin if tit:
«Eu, Sire, nu lac. ~i poate tocmai aceastd slabiciune a
mea explicd fi purtarea ce am avut constant pentru Maies-
tatea-uoastrd»,
in convorbirea de azi mi-a ap drut, acest bdiat, intr-o
posturd respectabild. Pdrdsit de multi partizani fi lezat in
mod brutal de rege, mi-a spus lin if tit: «Merg inainte orice
s-ar intdmpla. Prefer sa nu intru in Camera deed: sa ma
umilesc». Mi-a lacut 0 reald pldcere sa vad, in aceste zile de
nedemnitate generala, un obraz curat si 0 coloand vertebra-
la care a mostenit
, ceva din vechea randuiala a rdzurdtitori-
lor de demult.
in drum spre Ciucea, am stat de vorba cu contele Nicolae
Bdnffj/44) simpaticd figura de aristocrat supraciuilizat, tem-
perament de artist, un admirabil diletant scriitor. 11}sujletul
lui, negresit, plange in surdind drama ungureascd. Isi poartd
insd cu eleganta nenorocirea fi zdmbetul lui resemnat. Nu afi-
seazd cdtusi de putin zbuciumul lui lduntric. Observator fin,
comenteazd cu 0 indulgenta ironie nebunia politicd actual a:
«Nu stiu cine mi-a spus la Bucuresti 0 vorba de spirit: dom-
nul Iorga e prim-ministru in cabinetul Argetoianu».
Venind vorba de souinismul unguresc de odinioard, el ii
atribuie mai mult oureilor de fa Budapesta decdt ungurilor
444 Nicolae Bdnffj (MiklOs) (1873-1950): conte, scriitor, prozator, dramaturg,

grafician, regizor de teatru. Studii la Cluj si Budapesta. Doctor In stiinre po-
litice al Universitifii ~in ~luj. De tinar s-a angajat in viara folitidi, deputar
In parlamentul rnaghiar. Inrre 190~-1?10 prefect (fispan) a juderului Cluj,
redactor al ziarului conservator Erde/yz Lapok.
Inrre 1912-1918 inten~ent al T~atrul.ui~afional ~ial Operei din Budapes-
ta In 1926 se reintoarce In Transilvania ~l are un mare 1'01 in viata Iirerara
culrurala a minoritarii maghiare din Romania, precum ~i in viara polirica a
acestera.
292
N GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
OCTAV I A
J tnee «Si
ur astd.zi - zice el - e laft!. eel mai turbat
SU b· '.
,
at P de articole impotriua romdnilor, la Budapesta, e Ur-
autor di ~ . l. .
/ 'Z1J. un armean, a tea un ourei a tottpe un tigan)). Des-
mane './, 445 . J l." v '
contele Appony are 0 aprectere ae icioasa: «E Iorga al

pr~uresc». Cele doua ceasuri de conuersaii» in vagonul de
;:rrnit au fost 0 adevarata reculegere intelectuala, in rnijlo-
cuijrecdrilor imunde, care, de mdini fi de picioare, fin cu
v ~ ~ •
nrice pref sa ne traga in noroz.
10mai 1931.
Am stat cdteua ceasuri la Ciucea. Sunt plini dejloare me-
rii fi ciresii. 0 atmosfera de puritate a naturii, in careflarte
cugreu sepot incadra actualele melepreocupari electorale.
Seara, masd la Cluj cu episcopullvan, Ion Lepddatu,
Agarbiceanu si inca vreo zece/runtafi ai uietii din Ardeal.
Discursuri, amintiri de demult, descurajarepentru pre-
zent.
Din nou iese la iveala defltismul politic allui Lupal Ii
necontestata nota mescbind din temperamentul de sfiirnar,
care scoate necontenit din apucdturile lui.
11 mai 1931.
Am aranjat candidaturile din Ardeal Sunt toate in re-
gula. Nici 0 deflc/june. In definitiv e u~ aspec~destulde~no-
rabil acest mdnuncbi, carede un deceni« seftne laolalta. ~
'. z mat . cura
b tru .Andsau mat' tdrziu rostul nostru. deprecursort J
ai Ardealului. E 0 stare sujleteascd mulfumttoare. ~e creae
in b iruin
A . . t.a. [4Personal.am
V
t,
conoineerea
0'
cd totul
,
deptnde
J b'de
. ' .a pune in contactul cupoporut, care,aezro It
ene~g~~ce sbea~1>a--sareaprosteascd a legendeilui Maniu, egata
astazi ae SU .T I . .. J . .
sa prtmeasca accent"
• te
V not cu totu opuse
J
mastentru ae ten. ., ~
-=---. Atoer:
-/-:-:-'L~(1866-1933):
4 5 AfJfJonyz
conte, profesor univer lear la ClUJ, dupa 1920
. '1
rr.
a reprezenrar Ungaria la Liga NapunI or.
293
••
Seara, plecare spre Bucuresti. Intdmplarea vrea ca din

nou sa ma gasesc aldtur: i~ tren cu Maniu. La vagonul de
dormit, cand urc, ceata lui, care l-a condus la gara, md sa-
luta respectuos, exteriorizdnd fiecare privire dorinta striga-
toare a unei apropieri. Aceste figuri meschine de profitori ai
politicii ar fi flarte bucuroase ca, peste turpitudinea lor re-
centd, sa arunce frdmdntdrile mele fi sa obtie astfel uitarea
Trec in compartimentul meu fora nici un chef de vorba. .
In alergarea trenului md ndvdlesc amintirile. Toemai
azi se lmplineste anul de cdnd, la Paris, am avut lunga
mea eonvorbire eu Carol. 0 insemn aiei in mod sueeint
fiindea e prea legata de aetualitate,_dacd nu prin alt-
ceua, in oriee caz prin dezminpirea de fieeare zi a as-
teptdrilor ee lega min tea mea de aceastd reintegrar~.
Dupa ce de doud ori in cursul anului trecut am trimis
pe colonelul Condiescu ca sd-i ducd din partea noastrd
asigurarea ca-l sustinem Ii cd suntem gata sd contribu-
im la reuenirea lui Ii dupd ce, in intalnirea de la Bel-
linzona cu generalul Soutzo, am plecat Ii eu la Paris.
Regenta, exasperantd prin compoeitia Ii prin lipsa ei
de autoritate, m-a dus la hotdrarea definitivd de a ac- I
cepta Ii eu ideea readucerii lui Carol, care plana atunci
in sentim entul public [s.n. G. 1. B.J.
De ce ma cbema oare cu atdta $tdruinfd? Averescu,
cu oarecare nem ulfum ire pentru laptul cd prinful mai
are neuoie de explicatii postume cu el; imi zicea cdpoa-
te ideea de a md gasi pe mine mai conciliant il face sa
ma cbeme la Paris. Cdzand de acord cu generalul asu-
p~a punctelor ce aueam sd discut, am plecat la Paris in
societatea lui Tilicd Ioanid, dupd ce trimisesem inainte
pe colonelul Condiescu ca sd ne altepte acolo. Imediat
dUhdT sosire, Condiescu, instiintdndu-l de venirea mea,
:1 ,
am cdzut de acord ca lntdlnirea sd aibd loc nu la hote~
294
luI Claridge unde stdtea "d~n:sul, ~i i~tr-o casd particu-

lara, pentru.a n~ fi u~artft 1
edifertfi agenfi informa-
tori, care r~tau tmp_reJurullut. Mi-aduc aminte, a venit
la mine Put~ Dumitrescu, pe ca~e Condiescu mi I-apre-
zentat ca fitnd secretarul particular allui Carol. Din
primul moment "" m~-afacut 0 buna impresie acest ba-
iefoi, cu car~ mi se parea deplasat sa ating mdcar cbes-
tiunea grava pentru care venisem la Paris. EI m-a dus
la 0 casd in Rue de l'Uniuersite, unde era apartamentul,
la etaj, in care se aranjase totul pentru afi singuri. Ca-
rol m-a primit cu 0 mare eJuziune de bucurie. Preoeni-
tor Ii plin de atentie, in ochi cu privirile languroase ale
exilului, n-aoea nimic atunci din inddrdtnicia sufieien-
ta cu care de atdtea ori astazi isi , sustine
, pdrerile certa-
te cu realitatea. l-am ardtat care sunt conuingerile noas-
tre: in scurt timp trebuie sa se intoarcd. in lara, fiindea
regenfa compromise insu,i prineipiul monarbie la noi,
Pentru a ne devota acestei idei p a 0 sustine pe fotd, insd,
generalul Averescu pune trei eondifiunt~ menite toate
trei sa creeze 0 atmosfera favorabila Ii sa inlesneascd re-
alizarea ideii. Mai intdi e nevoie sa se desfaea de doam-
na Lupescu, al doilea, sa pdraseasea Parisul fi sa stea
catava ureme fa Sigmaringen, ludnd oarecum prin aceas-
ta 0 atitudine de mostenitor de tron, eare-si reclamd
drepturile. A treia ~hestiun~ arfi ~reconci~ierec:u josta_
lui netrasta. De la tnceput t-am t,nut un ItmbaJ clar fl
form, hotdrat flint! sa vad In"sujlet'!~ !u~ Ii sa p'!c per~
1~murit acasd. Cele doua contlllt.t di» urma nu ms
fiect "UI • J '" '"
aufoarte importante p nu creaeam sa starui mu. t
• l
se pare lor. mai ,ntdi ft inaca
J
p l.ecarea l·a S·tgmartngen
oj . a
asupra , . I J 'l. °l·
acceptat-o de la Inceput It~ a ao~ ea~ TeCOnCtserea cu
" mi sepdrea mult mat usoara, din moment ce 4!fi
Elena ... "J oJ • •
avut cd/tig de causa cu tnaepartarea ouretcet.
295
DR. GHEORGHE 1. BOOEA
De aceea,de la inceput am dat cea mai mare impor-

tanfd propunerii ce-ifdceam sd se desparta de Lupescu
Carol a inconjurat discutia. Mi-a spus cd relafiile lui
cu doamna Lupescu nu pot safie un obstacol, dupa cum
n-aufost nici un motiv al plecdrii lui din tara. Dricdt
m-am cdznit sd-i smulg 0 declaratie formald, n-am iz-
butit. In cursul conoersatiei, i-am spus c-am luat infe-
legerecu unele cercurifinan ciarepentru a-i putea pune
fa dispozifie suma de 10 milioane care safie data doam-
nei Lupescu, ca un capital din care sa trdiascd in stra-
indtate. Mi-a multumit Ii mi-a raspuns cd, dacd nu ua
putea face rost de bani in alt chip, atunci va uza de aju-
torul ee-l oferim. Restul discutiei, informatii asupra
stdrilor din ,tara ,siproiecte de viitor, n-a avut mult in-
terespentru mine, fiindca problema principald nu mi-a
dat un rezultat satis/dedtor. Dupd ce-am faeut impre-
und, in detalii, planul reintoarcerii in tara - era vor-
ba sd vie eu automobilul pe la Oradea Mare, aducdn-
du-l cu noi 'cuun palaport de ,ofeur - ne-am despar/it,
cu rugdmintea din partea lui ca eu sa fac acasd toate
preparatiuelepentru realizarea planului deplecare. Mi-
aduc aminte, 0 mare botdrdre pusese stapdnire pe mine,
dupd aceastd intreuedere. Vedeam eafemeia fa tala std
incd de-a curmezisul gdndurilor noastre Ii cd, fara in-
ldturarea ei, oriceproiect de revenire e 0 pura nebunie.
De aceea, in cursul noptii, in discutiile cu Condiescu Ii
Tilled, mi-am formulat'limpede ce :Zmdefaeut. 0 noud
intdlnire cu Carol mi-a apdrut indispensahila. Nu . plec
)\
de la Paris, imi ziceam, fard un rdspuns categoric in ce

priueste pe oureicd. De aceea l-am in.sa!~inat p~ Co~-
diescu sd-i arate nedumerirea mea st sa-t spuna hota-
rdt urmdtoarelet Gogaa venit fa Pa;is: ca sf' fd~urea:
cd aceastd chestiune. Sau prime,te astgurart ca Altef
Voastra se desparte de doamna Lupescu fi atunci, m-

tors in tara, se v~ pune in fi:untea miscdrii carliste, pro-
pagand-o. pe fafa~ "" daca. se va convi~ge cd 0 despdr-
tire este tmpostbtla, atunci va lua 0 atitudine contra-
~a, cu toate consecintele.
Pentru a doua zi, solicitam deci 0 noua intalnire.
Condiescu s-a executat ,si, in ziua a doua, in acelasi , lac'
am vazut din nou pe Carol Hotdrdt fiind sd-i uorbesc
raspicat, i-am spus cbestiunea neted de la ineeput: «AI-
tetd
, reuaIa, sa vorbim ca doi barbati, un lueru care tre-
~'
buie ldmurit, Nimic nu se poate incercain fara, pana

n-a deuenit un fapt implini: despar!irea de doamna Lu-
peseu». Limbajul meu, care nu suferea nici 0 contrazi-
cere, l-a eneruat fiindca nu mai putea ocolicbestiunea,
Ii eu oarecare inddrjire, mi-a replicat ea, In deftnitiv,
raportul lui eu doamna Lupescu nu prive/te lumea,fi-
ind de caracter pur particular. Riposta mea afost cru-
da: «Nici eu n-af putea sustine un asemenea lucru, d~c~
as auea 0 cbestiune la fol, necum A/tefa- Ta, ale caret
Jltpte tree in opinia pub/icd». Discu/ia s-a des.(a/urat
inainte cu vehementd din partea' mea, gata fitnd sau
sa am 0!dgdduintd din partealui, sauAJaca n'u, sa plec
.
eu conumgere 1 ~Dbuie aban'donat. Intre .altele,
a c...",'" . l-am
t l a'lTa cd im."eaimentul eel m,at Important
fiaeut sa tnre
v '" "
,.J;,
e b'n.h£Oemita
T " "
care stllpa"elte ••
optnta pu hi't-
este atmosfera a ,,~ I II J
V d. l . I- m spus ala: «Unde S1I1I;..t ce u e e ae en-
ca .e a n:;~~evenirea Altele; Tale?In armata, I~ tii-
tu...zt~ P. In tineretul intelectual. Toate a~este fret ca-
rz
rant~~ It d un antisemitism iremediabil», In focul
te~ort'l.
dtsCUI'l~t'"
u; moment dat, Fin minte, pentru a-i fran-
;icia printr-o lovitura brutald, am pus ches-
ge .,ndarated: «Lt/;crule limpede, Altetii regalii, sau co-
tiunea n: aoamna Lupescu. Amandouii nu merg. Tre-
roana sa
297
buie alesl» Cum stdteam lafa in lata langa 0 masd de

scris, el m-a priuit 0 clipa inmdrmurit, si-apoi, ridican-
du-se in picioare, mi-a rdspuns: «Ei bine, Goga, iti dau
cuvantul meu de onoare, de ostas si de om, cd ~d voi
des/ace de doamna Lupescu. De altfel, am vorbit cu dan-
sa, se inuoieste Ii ea», Am raspunss «Altetd, nu mai am
nimic de zis, va rog sa transmiteti multumiri doamnei
Lupescu pentru inselegerea cu care usureaed implinirea
misiunii Altetei Tale». Am cazut de acord ca, in ziua
cdnd despdrtirea se ua fi realizat, sd-mi dea 0 telegra-
ma La Bucuresti cu aceste doua cuvinte: «Sunt sdndtosl»,
promitdndu-i ca imediat dupa telegramd vom incepe
preparatioele de realizarea planului.
Foarte satis/acut de acest solemn angajament, ere-
zdnd ca insemndtatea rolului care-l altepta a eclipsat
definitiv un impuls pasional, slabit dupa patru ani de
conuietuire, am plecat atunci de la Paris linistit sujle-
telte Ii hotarat sa lac totul pentru restaurare.
Lucrurile s-au des/alurat altfel de cum le pregdti-
sem in combinatiile, melee Poate e de vina ,si ezitarea lui
Auerescu, care, printr-o prea indelungata drdmuire a
tuturor detaliilor, amana lucrurile, crezdnd ca numai
peste cdteua luni se poate tmplini proiectul nostru, In
ziua de 1iunie, telegrama mi-a sosit de la Paris: «Sunt
sanatos. Aurel», Paralel, am primit Ii din partea ge"!/e-
ralului Soutzo, in aceeasi chestiune: «Livre expedtee. I
Morand» [Cartea expediata. Morand - n.n. G. I. B.J.
Amandoua aceste telegrame existd, fiind pdstrate de I
mine ca doua certificate menite sd justifice acelasi lucru: I
botdrdrea mea de a fi acceptat ideea reintoarcerii lui Ca-
rol, numai dupa ce s-a consumat despdrfirea de LU1!escu. I
Cine s-ar fi gandit atunci cd, pentru tot zbuctumul
nostru politic de mai tarziu, evreica va rdmdne fi pe
rnai departe in centrul euenimentelori Cum stdm cu cu-

vantu1 de onoare, de ostas Ii de om?Am Jost rulat?Atunci
este 0 nedemnitate care declaseazd pe autor, sau cuvan-
tul a fost dat in buna credinfa Ii n-a Jost finut din sla-
biciune? Atunci este la mijloc lipsa de vointa a unui ne-
putincios .~escalificat p~tru tot cetl{tep_tdm noi de fa
dansul. $t tntr-un caz It intr-altul, cbestiunea mapune
pe ganduri. Negresit, sujlete!te, ma simt dezlegat de ori-
ce angajament, din moment ce a cazut premiza pe care
s-a clddit convingerea mea ini!iald. l'll oeni, oare, ure-
mea si va fi in curdnd acea zi, cdnd voifi nevoit sa dez-
grop din amintirile mele aceastd pagina menita sa re-
zolue, prompt Ii lara posibilitdfi de rectificare, cbesti-
unea caracterului lui Carol, care, in zeceluni de la ve-
nire, a izbutit sa incurce toate ifele din ;olitica farii?
[s.n. G. 1. B.].
12 mai 1931.
Dimineaia, pe culoarul trenul~i, _faPlo~e!ti, m:-am gd=
sit din nou foEti in foEd cu mtetra salc~ea lut M~ntu. Noua
discutie asupra situa,tieipolitice. Mat ~le! af~-zzsuldecre~-
. au sustJendat cdteva art/cole din legea admi-
Iege
,
prtn care s- 'l' ...'
. '" "'I t lburd cu latura lut anttCOnstltuftona a. In
l. D' v
mstrattua I U oJdcd pOfJularitatea tor I'

e pe drOJ-diie p. ca se V
a
tot ce spune, le v. M· u maprea r·. lntereseaza ae J
a i'H.L
v
"Je ce spune,
.
teme de a. egert. unafois 51,.go! C:.tl un. fiuna.'J ae

1\ • v
J .'
t1ng.tresparta. '"
vor ba 1ut Imt ras

oJ • "
...'la el, remarc 0 czuaaFenzepe
treacat J .' J~ ~.
care n-o
Cum ma utt t'derea. E imbrdcat dupa ultima modd, haine
po~ trece cu...de fa Paris, geamantane ireprosabile, cu un cu-
n o t, cravattlhipat omu t pentrtt 0 tnata . tntreaga. Ce ti-e
oJ ' fl . cu
...
vant'l-a ~ asta a Consiliului. 1mi vine in minte bugetul ei

p~efe tnftrecut, avea 0 rubricd sub denumirea «In tamp la-
d'JrJ anu oreo 10 milioane. Pariez cit de-acolo a iesit si era-
~~_I J'
199
vata stacojie, care, in treacdt fir zis, nu-l prea avantajeaza

de loc pe barbatul holtei, inamorat tardiv de frumusetile
Frantet.. '
,
Aristide Blank, intors de la Paris, imi uorbeste de presa
detestabild ce are acolo guverflul. Gazetele burgheze vorbesc
de dictatura de la Bucuresti.
, Imi citeazd un articol allui Per-
tinax din «Echo de Paris» care, cu uiolentd, neobisnuitii,
, scrie
[despre] politica personala a regelui Carol, sustindnd ca Lu-
peasca e la Bucuresti, in Palatul regal, fi ea a influentat ho-
tdrdrea regelui de a instala la guvern pe Argetoianu. Intrea-
ga presd de la Paris si de la Londra fine acest limbaj. Blank
gasefte capentru Paris e vinovat Cesianui"; un biet inocent,
incapabil sa trezeascd simpatii si sa risipeascd nedumeriri,
cum arfi datoria elementard a oricdrui ministru plenipoten-
tiar. ~i el e de p.irere ca ne plimbdm cu picioarele in gol si
ca, pentru ziua de maine, ne asteapti: necunoscutul.
13 mai 1931.
Dis de dimineatd imi telejoneazd Mihai Popovici. Vrea
sd-mi uorbeascd. Imi propune 0 intdlnire la [rate-sau, la doc-
toruli": Fixdm dupa masd, ora 4. Ma duc la acest rendez-
vousfara nici un interes special. Nici omul nu e interesant,
nici societatea in numele cdreia vorbeste. Ce mai e de fdcut
acum cu aceste epave politice? lnaint; cu doi ani, puteau fi
suportate fiindca dispuneau de capitalul unei pop ularitdii
acumulate prin zece ani de demagogie. Azi insd, sub acest
raport, au dat faliment fi singura contributie prin care fi-ar
mai putea mentine 0 utilitate relatiud in luptele politice ar
fi marea acumulare de bani, aproapefiecare frustrdnd inte-
446 Constantin Dinu Cesianu (1887-1983): jurist, diplomat, rrirnis extraordinar

~i plenipotentiar al Rornaniei la Paris. .
447 Popovici A., medic in Bucuresti, brasovean la origine, fratele lui Mihal
Popovici.
300
OCTAVIA""- GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
esele statului. Fiecare din acesti indivizi e suprasatul azi si

; gata sa p'les~eas~d de at/ita belfug) care a dat peste el. )
Mihai rna przmeJte cu imbraftjari Ji pupaturi. inerezut
Ii bondoc) iJi afifeaza ingrijordrile patriotiee pe urma deere-
, tului-Iege lansat de Argetoianu. Pldngerile obisnuite de die-
tatur~) =r= reg~/a etc. EI e de parere ea t:ebuie negresii
oJuzlune intre p artidele noastre. A flst com/ins de aeeastd
nevoie - zice el - totdeauna in trecut si, sdptamdnile din
urmd fiind la Viena) la acelasi sanatoriu eu P. P. Negules-
eu448) i-a ardtat pe larg ideile lui. Ce era de rdspuns la aces-
te consideratii deplasate Ji anacronice? J-am dat dreptaie, in-
drugdnd si eu cuuenitele uorbe goale de circumstanrd. l-am
spus insd cd, pe moment) nu e nimic defleut.' Cd intrdm in
alegeri fiecare de capu! lui Ji ea vom vedeape urmd. Deocam-
data) vom afiJa fiecare la rdndullui nedreptdfilecarene atin~
ramdndnd cal dupa alegeri, sa reludm conuersatia. ,Propun
ca toate partidele de opozitie sa constituie lao~altd~ IIg_d pe~-
tru apdrarea urnelor. ddnd instructii delegaplo~/, asistenti-
lor de la sectiile de votare sa urmdreascd opera/ttleguvernu-
lui. E de ac~rd Ne desparfim amical Ii eu1,Iec '". constata-
rea ca~s-a h oaorogt)
J 't masina lor )si ~epe calesa
,_ intre In descom-
A _
D ae-ar fi cdtusi deputina logtca In desfitiurareaeve-

P unere.
. , i. 'a )
noi ) Ardealu l ar
atunci trebui ~fi '
ar tre UIsa i« aZI
n zrnentctar pOlttlce ia no», " ,_ J '
mormdntarea lorPOtttlcaar
, I. ' T
aevenl re-
P e mana noastra
" .. - ,A
si trt " .-
A'", 't - asa insd, neb unia ttl lorga p cinis-
P ede un, fiapt Imptint,
"I'
A _,
ua mal tine Inca In pJcJOare,mortt am-

" '
Ilul ArU'etotantt I • , ,I '

mu 'J 6 r mai J'heriaprostJl de ttl Bucuresti.
bulanti, ae care se uo r '
14 "lai 1931., diiaaturuor.

J '/ Afi~a-
.
AvereJcu a tenninat aici depenere«
. can
., J ,,!,
cut rost pen t r

tt fiecareJ'udet, de cdte treizeci ae mil tei, mo-
.' p p (1~{72-1l)'::; I): tllowt'~i om poliric, protesor universitar la h~i
....~ Nt'(ldt'JL It .,', .•
~ '"'s'(i mtnl.'>([U .lVc'fc'SL.ln,
~i HULlIr.... '
30r
dest ajutor bdnesc, scos de undeva din propria lui socoteala.

In general) lumea s-a tinut destul de bine, lara defecfiuni
prea mari fi lara accente de deznadejde pentru viitor. S-au
dus [ireste cdtiua, neputdnd sa reziste inuitatiilor guvernu-
lui) care fine cu orice pref sa-si injghebe majoritatea din
transjugi, dupa vorba lui Argetoianu: «Voi guverna cu par-
tidele altora». De remarcat, in mod special) 0 lipsa de rezis-
tenia morald a basarabenilor. Sarmana provincie de peste
Prut, cdt de prost e materialul care-i std la indemdnd. Toti
acesti copii ai reuolutiei sunt elemente improuizate cu nivel
intelectual scdzut si cu 0 vivacitate care-i predispune pentru
orice fel de tranzactii rusinoase. Au trecut de partea guver-
nului, dupa ce au stors [de] pe urma noastrd toate benefici-
ile; nu rnd mira fi nu e tocmai mare pierderea lor. Gasirn
oricdnd alt rdnd de jlamdnzi care sd-i inlocuiascd exact cu
aceleasi posibilitati de reprezen tare. Printre ei se gdsefte fi fe-
[u] organizatiei de la Tigbina, Topcin, gagauf de felul lui.
Autodidact, nu lipsit de oarecare interes in devotamentul ce-
mi ardta, imi pare rdu ca m-am inselat asupra lui. Nu atdt
pentru pierderea care rnd-ncearcd, edt pentru trista consta-
tare ce mi-a fost dat sa [ac, ca azi nici gdgdufii nu se mai fin
de cuudnt.
15 mai 1931.
o lunga conuersatie cu Averescu. lmi spune cd zilele aces-
tea a chemat la ddnsul pe generalul Baliff ca sd-i trimitd vor-
ba regelui. I-a zis afa: .
«Eu, cdnd am vorbit la Bellinzana, am fixat bine lucru-
rile spundnd cd declaratiile mele in chestiunea re~taurd!ii nu
cer nici 0 contravaloare din partea regelui care e liber sa alea-
ga solutiunea politicd ce i se va p drea mai pot~ivi~a cu
resele tdrii. Si astdzi vorbesc la fel. Nu cer sa ma aduca fa
=:
guver~ si nu sunt sup drat daca nu vin. Cred insa cd este 0
302
are grefeala sa flu tinut la distantd de rege)fi sa se dea ast-

lel
i1rtp':es~acd sunt ned~eptdtit ..p!u e bine sd md t:ansforme
in victzma) pentru optnta publtca. Am fost direct[enat deu-
nazi, la 10 mai, cdnd multimea m-a aplaudat in mod osten-
tativ. Se punea oarecum la contributie aureola mea de uicti-
mao Eu n-as urea, Doamne [ereste, safoc tara arbitru intre
rege si mine. De aceea, cred cd ar fi bine sa ma cheme din
cand in cdnd, mdcar de ochii lumii, cand vine uorbade cbes-
tiunile mario Afa au facut fi regele Carol, fi Ferdinand»,
Foarte consistentd logica bdtranului maresal,dar tocmai
fiindca e logiea, va auea oare un ecou la bieru! Carol?
Tot ce se petreee aiei e anapoda. Lumea a rdmas conster-
nata la 10 mai, pe urma un iformelor Janteziste cares-au
abdrut asupra ostirii noastre.
Sdrmanul rege croitor!
16 mai 1931.
Dejun la colonelul Condiescuacasd.ofi ace~ta.ar~aerede
caine bdtu». Se tdnguie cd nu mai poate uorbi ntmtc fa Pa-
lat,fiindea, dupd cdte a spuspand azi, trece.acolodrept ave-
T"
resean sa d ea. Lert a soes Baltiffcd hnumai
t-: :r hAd Averescupoate
. J.
· . t Carola rascu 0 ot can a auztt ain
seoate earu I d in pte reo .I I 0 I
g ura lui eapre(J'dtesc
6'
pentru toamnd 0 carte cu tit u : « mu
"449
nebun: Nicolae Iorga: .
1 . 0 tavian Coaa lfi sugereaza Cuvintele
1
J urrialu ~!1 l~mplinirea: 50 de ani de viata.
. edanu a ' .c)
uner ~P?: nalul se intrerupe
(sau se sIar~e~te? .
.{\lCl. )ur . 1 Ile urmaroare Octavian Goga este prins
In z11~le ~1d~~venimente legate de persoana lui care Ii
tntr-un vafte) a~rateprezente la lntalniri, rnanifestari, de-
l· .
SO~lC1t
a oel1urn L'
)
t. ! L'" 0 . -
~'Lfl GoO'a, insemndnr' zciflDlce./urn"aRPo ~n "d. o.c~mD'
~tlC, e~(e ~1 maSrru6,-
449 OcraVl ·o,.ngrijire de. . ragan, einstarun atte: ragan, nr. - )
rii coordon8a9[eRI~a, p. 269-330.
l' 19
aprlle.
1
303
plasari, calatorii, toate pe fondul unor griji ~i preocupari

permanente de a-si statua propriulloc in panoplia vierii
politice romanesti.
In 1931 ~i 1932, la implinirea varstei de 50 de ani, e
sarbatorit cu mare pornpa de catre inalteie foruri ale cul-
, ale, acordandu-i-se titlul de "doctor honoris ca-
turii nation
usa" al Universitatii din Cluj, sub formula "Princeps Poe-
tarum Pro Unitate Totius Daco - Rornaniae Nationis Eluc-
tantium" [Principele Poetilor Luptarori pentru Unitatea
Intregii Natiuni daco-rornane], titulatura pe care n-o pur-
1\
tase Inca ruci un poet roman.
\,I •• "
Eales cetatean de onoare al Clujului, decorat cu mai

multe ordine si , medalii rornanesti , si, straine (ordinul Ca-
rol I in rang de mare ofiter, 23 dec. 1931, ordinul Ferdi-
nand I si , marea cruce, 27 ian. 1933, ordinul Sf. Gheor-
ghe cu spada etc.).
Tot atunci, la implinirea a 50 de ani, N. Iorga, pre~e-
dintele Consiliului de ministri, si , rninistrul instructiunii,
,
al cultelor ~i artelor, da dispozitie ca Octavian Goga sa fie
sarbatorit in to ate scolile.
,
La 6 martie 1931, la catedrala din Sibiu, "la implini-
rea etatii de 50 de ani a poetului Octavian Goga", arhi-
mandritul Stan Vasile alcatuise tipicul doxologiei rostit cu
acest prilej.
A fost semnalul unor ample manifestar i oficiale, pe
plan national, ce au durat intregul an 1931.
Sarbatorirea celor 50 de ani de viata , a Poetului a ra-
mas ~i in amintirea rasindrenilor care au participat la eve-
niment. Rasinareanul Nicolae Mircea Ciucianu, jurist, ab-
solvent al Universitatii, din Bucuresti, " isi amintea ca .
"in primduara anului 1931, in urma unei hotdrdri a
guvernului de atunci, condus de N Iorga, urma safie sar-
bdtorit in scolipoetul Octavian Goga, care implinea 50 de
304
OCTAVrA N G ·OGA
J '
CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
ani. Eram, pe atunci. eLe~La.Liceu~,«Cjheorg_heLazar» din

'b' Imi aduc amtnte ca toti eleuii liceului de Laclasa in-
Stdi
t iu. " L ." zmp~euna" cu proiesorii,
.t;
fa rlasa a opta, t~COonatt, ne-
am indreptat spre g~ra, .a~tep~dn~""?" poetului. Acolo erau
. rezente nutoritatile civile fl militare fl 0 gardii de onoare.
'in fata garii, imb:dcati !n"fru.moa!e co~t~"!enationale rdsi-
narene, cam 0 suta de cdldreti, ordnduiti tntr-o perfecta or-
dine fi avandu-l in frunte pe. Bucur Danciifiu, il asteptaupe
distinsuL oaspete. Can"da"~OSlttrenul de la CopsaMica, din-
tr-un vagon de clasa inuu a cobordt Octavian Goga, de sta-
turii mijLocie, cu parul blond si ochii mari, albastri. Festivi-
iatea din gara Sibiu a fost scurtd. [... J Corul Scolii Norma-
le «Andrei ~aguna» din Sibiu, dirijat de Timotei Popouici'?",
a intonat 0 serie de cdntece patriotice. De la gara, intregul
cortegiu, in frunte cu cdldretii rdsindreni, s-a indreptat spre
sala «Urania», numitd mai tdrziu « Thalia», pe locul unde
este astdzi clddirea Casei Armatei ".
Au cuvantat: prefectul judetului, Mitropolitul dr. Ni-
colae Balan, Dr. Victor Preda, prof. Silviu '[eposu, prima-
rul din Rasinari, prof. Ion Lupa~.451
Bucur B. Bratu lsi aminteste:
, )
"ca toti rdsindrenii de udrsta mea sau varstd apropiata,

I-am cunoscut mai intai pe Gogadin cdntece. Mama fi ue-
cinele cdntau cdnd se strdngeau la ,sezdtori: «De ce m-ati,
dus de langa uoi», «La noi sunt codri verzi de brad»,
«Dorurile mele» sau alte cdntece. Ele erau convinse ca nu
numai textul, dar fi muzica era a lui Goga. [... J.
450 Popovici Timot;i (1.870-1950): compoziror roman, dirijor de cor, lucrari de
muzicologie ~i didacuce. , "
Corne niu L
A ,
451
L.
Dragoman
.,
Bunavesttre .a M
numelui. Octauian Goga in memoria
. c. ~ d f .
",,, I Edl'tl'e ingriJ'iti de Valentin anca, eu 0 postla~a e pro, uruv,
i
rastnarenuor"
, M' M h A colaborat proresoru c. l Carmen 01 reanu Ponoi
OpOIU,
Fund aua'
lW C at a. Codruta Mariea"d'
dr '1 ircea , e itura C ezara, .,...
i argu
M ures, 1998 , p,
cu tura a" ezara ,
69-71.
305
DR, GHEORGH 1. BODEA
Pe mama sa - jemeia aceea micutd si rotu d v
..,L d. l )) nape care

sa Luta toata umea e a cotrii pdnd la mosneai _ d. 0
de cd . r ) eJ 0 ue earn
r . r. e cate ort treceam
aoroatie . prin
. sat ....
[ ] S-a zvonzt. ca va
v
vent Goga It va uorbi oamenilor de pe zidul biseric" [ J

S) 1· m-am d us cu a !fi copii sd-l ascult. N-a vorbit in 11.
vers~~'i
dar tot afa de frumos. Era zi de lucru si se strdnsesem ),
multi batrdni si tineri. Imi amintesc cd erau si multe je:;:az
Avea 0 voce puternicd, baritonal.i, ldsdnd i;;_presia ca ar:l~
usoard rdgufeaLd in gat. [... ] 0 afirmatic de-a lui m-a emo-
tionat prolund si am retinut-o pand azi. Spunea: «Aici in-
tre uoi, consatenii mei, in fdrana din dosullui $aguna, lan-
gd tata si strdmosii mei, aici imi voi gdsi intr-a zi odihna de
veci. Pentru cd dacd pdmdntul acesta rdsindrean a cdntat in
mine) el sd md si boceascd ... ".
)
Dar soarta a vrut altfel.

" [... ] Intr-o sald mare din Sibiu, ocupatd [umdtate de
rdsindreni, [Goga] era sdrbatorit pentru implinirea udrstei
de 50 de ani. A cdntat coruL din Rdsinari, au vorbit multi
) )
- dintre care si Lupas, dar si un preot Ii un tdran din Rdsi-

nari, pare-mi-se loan Lungu - tuturor rdspunzandu-Ie sdr-
bdtoritul. A multumit antevorbitorilor, dupd care si-a euo-
cat uiata de lupta. lmi amintesc cd in primul rand pe scau-
ne stdtea, cu lacrimi in ochi, bdtrana lui mamd fi cd la sfar-
situl cuudntdrii Goga a cobordt, a imbrdtisat-o fi a sdrutat-o
pe amdndoi obrajii, in timp ce corul, cdruia i se aldturase
intreaga sald - cdnta «Multi ani trdiascd!» N-am udzut-o pe
Veturia. Mi-a spus apoi cineva din Rdsinari cd undeva in
fundul sdlii asistase Lasarbatorire si prima lui sotie, Horten-
sia Cozma, insotitd de sora ei Lucia".452
Si rasinarenii
, din Bucuresti
' tin
, permanen t legatura cu
con~ateanul lor, poetul ~i omul politic Octavian Goga.
Dupa cum l~i arniriteste Mari~ Topolog Candea, sorie de
preot, domiciliata In Bucuresti:
452 Idem, p. 29-30.
306
OCTAVIA N GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
.Prin relatiile pe care le aueam cu rdfindrenii din capi-

tala, I-am; putut ct:tnoafte pe ~~agul nostru poet. Astfel, am
ajuns ca zmpreuna cu sotul sa-z putem vizita acasa si chiar
la minister. [... ] '
La mine acasd aueau loc, sdptamdnal, doua eereuri:unul
literar f~ altu~ muzical. Uneori uenea fi Gogasingur. Era sa-
tul de literati - spunea el - participdnd mai eu plaeere la
eercul muzical de vinerea. [... ]
La cerculliterar de marti participa fi actorul GeorgeCal-
boreanu 453', przeten a lfi'amiuei,
.t.,: ...
eunoseut incd J
ae la Turnisor.
unde am stat cdfiva ani. Tin minte cd odata cand a venit si J '
Goga, Calboreanu i-a spus cd a intrat fa Conservatorul din

lasi, recitdnd «Oltul». $i a recitat atunci numai din opera
poetului, ceea ce i-a laeut mare pldeere J'. 45
Ziarele, revistele politice ~i literare au tinut sa ia par-
te si ele la sarbatorirea poetului ~i omului politic publi-
cand zeei de articole, evocari, analize semnate de pana
unor eunoscuti , oarneni de condei ai momentului respec-
tiv: Pompiliu Constantinescu, R. Dragnea, ~ra~o~ Prot~-
popescu, Alexandru Hodes, C. T. Bobes.. 'ichifor Crai-
nie, Ion Agarbiceanu, Ion Lupas, P. 1. Papadopol, Const.
D. Ionescu si altii.
Sedinte solernne au loc la Academic, Societatea Scrii-
toril~r si Parlament. Presedintele Senatulu!, Mihail S~do-
rosteste 0 irnpunaroare cuvanrare, In care arata:
veanu, .I:.··l A
1 surile lui Goga s-au uesaviirl't
J "" ....
proJetu e. u-
l 'l" n v;r"aflte ori lamurit prin foe, a sunat La timp,
ru or.1 tie ra
d
r domnilor
:r sUflrema. Dar, aomnt senatori, acel.e
or senatori
Prece . l. tineretii e'rlJlicast pe cugetatoru I po liti
an e:r . "" d.
tttC e
versurt a e . =r ,
Ceor e (n. 1896) a tor r man, artist al poporului, actor de ci-
53 Caltoreanu al P f~iului de rat. Printre rolurile de neuirar interpretate se
nem~,
numarawaL~real(II ~ (fan eel Mare din pi a "Apus de soare" de Barbu Dela-
1 ce a Ul
vran ea. . 4 44
orn till L. Dragoman op. CU., p. 1 3-1 .
307
astdzi si intelegem prin politica, aiei si acum, proble-

mele mari nationale I,,!jurul cdruia graviteazd toate
eonstiintele
" romdnesti,
, In bdrbatul matur de astdzi, dis-
eiplina gandirii se substitue elanului tineretii fi versu-
rile Ii argumentele pornese, domnilor, din acelasi sub-
strat, unele au fost jlori splendide, allele sunt seminte
feeunde n.455 '
La sfaqi tul Iunii august 1931, genera] ul Averescu ~i

Octavian Goga s-au intalnit la serbarile de la Marasesri
unde, in cadru solemn, lui Alexandru Averescu i s-a In-
rnanat bastonul de rnaresal., Era ultima manifestare fesri-
va de amploare, publica, la care erau vazuti irnpreuna pe
aceeasi plattorrna politica, rnaresalul AI. Averescu cu omul
politic Octavian Goga. Ceea ce a sesizat de rnai multe ori
in jurnalul sau politic, incepea sa se contureze: drum uri-
le lor politice se desparteau.
De-abia intors acasa, la septembrie 1931, Octavian
Goga acorda un interviu lui Cicerone Teodorescu+" ~i Ca-
mil Petrescu+", care va fi publicat in ziarul "Faclia" din 2
septembrie 1931 cu titlul .Lntelectualizarea uietii noastre
politice". Articolul este un portret al omului Octavian
Goga, la 50 de ani, descris cu pana reporterului, inopinar,
la cald, fara rnotivatie estivala, pipaind pulsul cotidian cu
sinceritate. Din bogatul ~ivariatul schimb de idei inrre cei
trei prezenti la discutie retinern cateva fragmente semni-
ficative ~i sugestive.
In preambul, Cicerone Teodorescu noreaza:
455 .Neamul romdnesc", XXVI, 1931, p. 288.
45G Theodorescu Cicerone (n. 1908), poet, publicist roman.
457 Petrescu Camil (1894-1957): poet, scriitor, publicist si eseisr roman. A
colaborat la presa Iirerara cu cronici politice, literare, sportive, mondene. ~
publicae poezie filozofici ("Transcedentalia", 1931), piese de teatru "Danton
(1931), romane precum: "Suflere tari" (1925), "Ultima noapte de dragosre,
lntaia noapre de razboi" (1930), ~. a. m. d.
308
Cu un om extrem ~e so/ieitat, din toate pdr/ile, ca d.

J}
OCtavian Gaga,l nu e ch tar asa de usor sa stai de vorba. Mait

v • v
~ taiu, cd nu- gaseftt aeasa.
°
tn Luarr: :ot.Ufi tr~s~~a. Di:r:ineara e de toamna optimis-
ta, insonta ft eu bujorii obraJzlor calzi ca un Maiu. Camil
Petrescu e pesimist:
- Pared vdd e-arn /dcut asa, 0 plimbare ...
Dar nu s-a intdmplat dupd prevederile lui. 'Am auut, se
vede noroe: d. Goga era acasd, nu coborase inca, obosit cdci
venise noaptea trecuta, tdrziu, de la solemnitatea predarii
bastonului de maresal d-lui General Averescu -fa Marasesti,
r... J' ))
D. Oetavian Goga ifi este siesi un rezultatfericit al unei
vaste experienie, acumulata in tonuri vii vorbitoarefi extra-
sa din realitdtile , ') si luptei,
vietii r care fi imbracd, grea in au-
rut ei pe umeri, mantaua acelui prestigiu in egal numai eu
sine, al oamenilor mari cu sufletul fi al rdzboinieilor tari.
Cand te apropii de domnia sa '" al:a ,hai~a sujlete~sed
decat aceia pe care fi-o smulge, vefntcgrabtt, ~tn,cue~ul""
provizat din cuiul batut dupa ufa, rupandu-t gat~a
din edptufeala soioasd, gazetarul bagate_lizat~r
rrr:
- sImp,altfel
P area st uezt 'I'+£l'ucrurt"e
v,
a Ije i. tc, deC/itIe stmte ), sz vede pripeala
J
d.e a eI';t:;"
aS1:Jlea In aOU J a uorbe usoare
V
})
litisa
r"
de probitate
,
ae a
' . scurt SI.fivara 0"u:a"ndirepe de laturt }st megatOman- 0
v
d eji tnt )
V
" ' m
actiuitate ' fl un 0,'"
turtsesc. intre un reg) ret si 0 temere,
" mi-o mar-
M 1-0 ma~
V
frumusete la care - stmtitor un mo-

turisesc totufl,
, nne camutt
pe ,0 titm,n srll.~/a
r, ')1-
acelorprime uorbe scbim-
ment - VOIU ) omul politic) nu admirabilul orator;nu
bate cu dl.. Goga,nu, intelectualul de rasa si scriitorul, de
fiostu.I mintstru, - CI
ciiruia eram magula.
, J
,v"
apropterea v d[ m] nia sa este realmente fl va rdmdne in-
D ntrU ca 0 J 'J 1,.{1
re 'b
totdeattna IU itoru ' I - prietenul aorntc ae a ie ap,a necazu-
309
-
DR. GHEORO.HE 1. BOOEA
rile fi izbdnzile, care fi ale sale sunt, - ale acestor ciudate

animale pasive pasionate sa exprime ecbiualentele gdndului
fi sucurile lui in litere seci: scriitorii [... J ".
La intrebarea celor doi reporteri despre intelectualiza-
rea vietii noastre politice, Octavian Goga raspunde:
" Ce este, mai intdi, la noi, si ce-ar trebui sa fie un inte-
lectual? Asta md intrebi dumneata. Raspunsul fi-e Joarte la
indemdnd, il poti gasi singur: intelectualul este 0 putere
pe care toti pretind ca 0 pretuiesc dar nimeni n-o utili-
zeaza [s.n. G. 1. B.J.
Prin consecintele modului lui launtric, pe de alta parte,
intelectualul el insusi nu face prea mult pentru ca sa se va-
lorifice practic. Reflexiunile lui asupra uietii care-si conti-
nua asalturile afara, raman de interior. Acesta e pacatul. Se
culiiud 0 rezerud lara atitudine, care vrea sa echivaleze cu 0
demnitate. Dar, nul Dimpotriud ... Este mai mult 0 nuantii
de pretiozitate aici. Intelectualul, care define de drept prin
armele ideii si zestrea lui sufleteascd, locurile cele dintdi in
lupta sociald fi politicd, trebue sa ia conducerea fi in fapt, sa
cdrmuiascd, el, singurul carepoate sa aduci: 0 finalitate dez-
organizdrii create de exclusivitatea po liticianism ului, impu-
ndndu-i 0 dominantd pe care numai eforturi coroborate 0
pot provoca.
Intelectualul trebue nu «sa se amestece» in politica,
ci s-o stapaneasca: militdnd in afara de cadrul ideolo-
gic, - fi in cadrul practic ... [s.n, G. 1. B.].
ROBIA lNTELECTUALlLOR
$i totusi dacd vrem sa stim ce este aceia pasivitate fi s-o
exemplificam, intelectualii 0 reprezintd mai bine decat ori-
cine la noi.
lar pasivitatea lor creste- pared din disperare, - pe rnii-
sura ce masele au lost aruncate mai mult in arena poNticd.
- Dar a lost altddatd, altjel, in Romania?
310
- Cred ca inain~e cdnd nu era vot universal, aportul in-

telectualilor era mal mare.
Camil Petrescu:
- Ce e de /acut, atunci, astdzi, cdnd nu se poate uorbi
decat de 0 vasalitate a lor?
- Uite ce e de /acut. Sa se renioue la pozele rezignarii.
Sa se trezeascd, dar intr-o actiune precisd - cu aplicabilita-
tefin alis td, constiintn valorilor reale, cbiar in cei cari Ie re-
prezintd. Sa se purceada, pe cdi active, la revalorizare; cdci
e - imbracdnd uesminiele unui imperialism intolerabil _ 0
rdsturnare de valori la care se asistd intr-un mod fora prici-
nd resemnat, un sens sucit al lucrurilor, care va sd inceteze
in orice caz fi sa fie adus fa linia lui (logic) normals.
Massele care-s atdt de ufor injluentabile, astdzi !i !titi
de cine, cu atdt mai usor - fi cu efecte (ire!te mai inalte _
pot fi injluentate de intelectuali. Ei trebuie sd se duca insa,
in jata masselor ... Dacd demagogia) !i stie sa culeaga roade
de p~ tru~c~iul poporu~ui inteleg_eti cd celti/a.lti cari poartd
cu et luminile sujletulul, vor altai truncbiului u~ rod de c_a=
litate superioard !i-i vor pregat~ - p~egatindu-!t !eop~trtv~
lor - un cules de toamnd bogata, mat bun decat in tot: ansi
trecuii intru pierdere inutild,p~n~ ac~m. . "
Intelectualii rusi de acum ancizect de ~nt) " du:e~.u in-
.
aintea pot>oruI'ut, se coborau ae J la ei - daea ureti - sa 11 t/ar-
'~. ind. l. E ' di
zr
beasca. Ii uorbeau, eonvtngan u- , , ind. I stpatrunzan
j I . u-
I ~~d in. E" t-
ferent de eeea ce ueaem J azi . acot.'0) exemti 7·.u ce ut- aa ut. , t
tre b uie. Iua t in in sine Foloasele, le intreueaeti, pentru not.

sine. ~ fi ' fi t J~ d
r» ~ itl-fei acum rastiuns iresc ta ce a os attn
.r en tru ea a '1 c , ',r.,,, " b d
.. noastrd de «specialisti» In ea ca tntr-o rani,
acum polttlca, ~ la nimic aft deetlt 0 robie a intelectuali-
arecare - aststam , l.
0, . L ~/tceva in acelasi timp, dar inca mal grav, a:
or fl aMNIA AGENtILOR ELECTORA~I ~ ,
DO
Accep ta rea
asta JU'2ird 6eestul demn 'd' al
. reuoltei,fora ~caualeris-
t '
.'
mul Iuptez fZ JUT. I';; 'Ii sesizarea prime] tel care estenemasura mat
.
3II
mult decdt personala, i-a adus la situatia de a fi inregistrati,

in organismul statului, ca un element parazitar, ingaduit, ~e-
apdrat nu inca extirpat, dar exclus de la 0 Juncfie creatoare.
Pentru atdtia doar, intelectualii nu insemneazd - poli-
tic - nimic; nici un aport efectiv, nici 0 posibilitate, reala,
eel putin, nu li se acordd.
Stapane1te atotputernic agentul electoral, in aplauzele mas-
selor negdnditoare, in dispretu] intelectualilor - neap drat!...
- cari cu toate astea sunt, in acelasi timp, simplii lor sclavi.
Nenorocirea lor ,si a noastrd - adicd a noastrd ,si a ,tdrii
acesteia, - a Jacut ca ei safie asudrliti, neglijabili, fa discre-
tia politicianismului.
- Credeti posibila dar, 0 miscare politicd a inteleetuali-
lor, 0 colaborare unitard in aJara de partide, sau ca fi pand
azi in cadrullor.
- Daca af putea conta pe-o rdzurdtire a lor, - nu de te-
orii scrise si deziderate orale ci de eforturi colaborate -, pe-o
resurectiune morald a lor, a1putea fi crede - atunci cd, pe
cdmpul politic, mai au doar sa-1i caute omul. ..
Dar unde in afara de partide si-l pot gasi? ~i unde, in
I?
eiet,», Cu cine:
. ?
Pa rtidu I liberal? .. va rdmdne ce afost: un partid al pro-
blemelor de ordin material si cu totul in afora sferei abstrac-
,tiunilor.
Celelalte ...
Nu vdd nici in ele, nicdieri, - ,si arate-mi eineva dacd
poate! ... - un rol activ pentru intelectuali si un loc rezervat
lor care sd-i cinsteascd.
1mi eer sa vorbesc fi de ce am /acut personal? Uite. Atat:
m-am strddui: ...
in masura in care mi s-a dat un agrement, am flcut in-
tru strangerea randurilor si repartizarea fa focurile cuvenite
lor, inteleetualilor, - tot ce am putut.
312
OCTAVIAN GOGA. CnONICARUL UNOR VREMI TRAITE
Pentru mine, un sentiment pe care mi-l ueti infeiege de

friifie fire~sea, logiea, inc/usa, este eeea ee m-a legat fi ma
a
leag de et.~ ." ~ ~. .
Eu insa am datoria sa imbraiisez ft massele. (Natural ii
simplu ca un rdspuns obligatoriu: ele au) doar, drepturi po-
litice!)
o fac afa cum ar trebui s-o faca) ii cum 0 va face cu si-
guranta cdndua, imi place sa cred, orice intelectual prin in-
susi dreptulla intdietate al acestui titlu.
Pentru convingerea aceasta, a dreptului de intdietate,
care meritd sa fie rdsp.indit.i Ji sa ia 0 fiinfa mai consisten-
td (nu multumitd cu anuntdri definitive Ji cornice) - pen-
tru ea, pe care eu 0 am, fi in slujba ei m-am strdduit. Doar
ca la temelia unei prefaceri fi in fofa unui ueac, ei, intelec-
tualii, aduc creatiunea fi rezistd raspunderilor!
Intrucdt apartin si zilei, intelectualii sunt stapit' de te-
legra/ de lemnul cdrora ifi aldturi urechea sa auzi framan-
tarea vibranta dinduntru; pe sdrmele lor comunicante, mer-
ge simtirea in tregului.
Un agentul electoral!...
Ei trebuie sa atraga si sa conducd massele.
UN APEL CATRE ARDELENI
_ Existd totusi 0 frdmantare printre intelectuali. Unde vi
se pare rnai vie/Aici sau in Ardeal? ,
_ Acolo, din punctul nostru de vedere, d~sigur"~nde cez
care ne guverneazd azi sldbescdin ce in ceoSlmpatl1lebP~p~-
~ , d iti la 21 Septem rie ta
rului duceti-va orzun e, - sau vent, pita
Sighi~oara fi uedeti, - ii le-au i~str:inat.: ~ul:~:s~~c;lar
de di'zolvare care in Regatdest,e,SImp: m'Pa1e sa~d/a rodul eel
I d fapt - ecistu; - ince
u
abco0 se petrdce l~ I asteptam, germenelepierderii !i,fuga
un pe care, e a b . "a e le este nebdnuit de verttgtnoa-
pdmantulut de su ptC1-0,rJ b 'rou: traee un sertar si scoase
~ 'DI GOrTa
sa ... t-· 6'
v
se apropte ae 1 , 6' 'J'
' d se aseze intre not aot ....
)'
o mapd pe urma reuent s ,

313
DR. GHBORGHE 1. BODEA
lata, acesta este apelul, pe care am sa-l public, cdtre ar-

deleni Ii pe care - oedeti paginile de la sjd"lit, pline de sem-
naturi? il iscdlesc numai cdrturarii, licentiati
, " si diolomati
r , )
medici, projesori, auocati, ingineri, etc.
1230 de nume.
E FAMILIA iN CARE M-AM NAsCUT ..
Acestia sunt ...
J
$i sunt multi inca) aceia care fara sa fie ai partidulu],

sunt ai mei ... Pentru c.i este, aceasta, familia in care m-am
ndscut, am crescut, iubind-o, si in afara de care nu pot
trdi.
Clasificarea era) in trecut, dupd avere; averile s-au im-
parfit; odatd cu ele s-a risipit Ii criteriul. A venit apoi ple-
bea!... Clasificarea asta justd fi absurdd, ar insemna ca sta-
tul e mort; - fiindca e dus cu picioarele inainte ...
Clasa conducdtoare cea indicatd fi cea in legitime drep-
turi, rdmdne asadar
, clasa intelectualilor.
Mai stiu insd inca un adeudr.
)
Drepturile niciodatd nu se primesc cadou.

Ele se smulg, se impun.
Intelectualul trebue sa voteze 0 intreaga fi nelimitatd pu-
tere, alegerea - cu justefa - a unei actiuni; fara preget de la
ceea ce le este 0 datorie; reprima rea politicianismului, cu ar-
mele lui chiar; reprimarea celor inuestiti sa reprezinte mas-
sele amorfe - pentru a lua conducerea fi insufleiirea acesto-
ra, ei, cari au pregatirea. [. .. J
- Pretuirea bunurilor suflctcsti, inaintea celor materia-
le, Ii pretuirea creatorilor acestor bunuri, este 0 conceptie de
partid a noastrd, La care eu personal sunt 0 contribufie.
[. .. J
- Sbdrrr ...
TeLefonul.
Dl. Octavian Goga da fuga La receptor.
314
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAfTE
- ALLo! Da ...
- ...
_ Nu. Domnul nu este acasa.
Apoi cu 0 voce de taruir bas, scbimbatd, de nerecunos-
cut:
_ A plecat de dimineatd, in eras!
- .... ?
_ Nu stiu. Nu mi-a spus domnul unde ...
Si «domnul» pune frumos receptoruL Laloc, intorcdndu-
J •
se, razand, cdtre not.

*
A[ar«. pe zidul casei inalte si luminoase in soarele toam-
nei, ca 0 vila, revedem biletul lipit gaLben si oblic: «de in-
chiriat», biletul care ne isbise Lasosire.
if intreb aserdm pe domnul Goga - ne amintim - de ce
se mutii. Ne rdspunse cu tonul acela simplu, incomodat, par-
cd 0 rezerua - de gingafie atinsd brusc, carepretuia cat 0 po-
ezie:
- Ce sa fac? E prea scump aici ...
Adeviirat: vorbea astjel un fost ministru in Tara Romd-
neascd, unul din cei mai inalti si tipici intelectuali din po-
litica no astrd, d. Octavian Goga...
Uite de ce te mai intorci ,si te mai intrebi; la ce bun or
sa lupte intelectualii, ceilalti, care slaud Domnului nu-s de
aceiasi, talie? Ce sa mai zica ei? Ce sa rdstoarne - blocurile
amorfe? .. ce sa invinga - amaraciunile proprii intdi? ..
Ceva trebue facut)J.
Sextil Puscariu, la 19 noiembrie 1931, de la Cluj ii
scrie vechiului prieten: )JAm urmdrit de departe cu adeud-
rata ernotie manijestarile de simpatie care pi s-au adus.
Evident cii Ardealul - mai tdrziu in activizarea simtu-
,
rilor sale - nu poate lipsi de la sdrhatorirea ceLui ce pentru
acest Ardeal a tremurat rnai mult si a simtit cele mai vii bu-
315
curii. Aldturi de banchetul ce fi sepregiitefte fi de reprezen-

tarea Mesterului Manole la Cluj, m-am gandit fi la 0 forma
mai pUfin efemera in care ne-am putea manifesta recunos-
tinta noastrd. De aceea am propus ieri fi s-a primit cu una-
nimitatea voturilor - ca Facultatea de Litere si Filozofie din
Cluj sa-fi deie titlul de doctor honoris causa. Veifi [...]
singurulRomancdruia UniversitateaDaciei Superioa-
re i-a conferitpand acum aceastd distinctie [s.n. G. 1.
B.J.
Af fi vrut ca promotia - care va fi probabil in 28 sau 30
Ianuarie - sa uind ca 0 surprizd pentru tine. Dar regulamen-
tul nostru cere ca, inainte de a trece propunerea si prin Se-
nat, viitorul doctor sa-fi fi dat consimtdmdntul in scris cd
primeste titlul ce i se va conferi. E 0 cautela pe care Univer-
sitatea trebuie sa si-o ia, intocmai precum 0 ia Academia
inainte de a alegepe membrii sdi.
Un amdnunt care te va interesa poate: Profesorul Kris-
toff s-a ridicat in urma propunerii ce am !iicut-o, spre a de-
clara deosebita satisjactie cu care uoteazd, ca Ungur, aceas-
ta propunere de a se conferi doctoratul de onoare celui ce a
dat mdiestrele traduceri din Petif], Ady fi Maddch".458
Urmare a raspunsului pozitiv allui o. Goga, Sextil
Puscariu intreprinde cele necesare, astfel ca la 16 februa-
rie 1932 i se decerneaza inaltul titlu academic.
La sfaqitul anului, desi cu 0 inrarziere de peste noua
luni fara de data nasterii, Octavian Goga a fost sarbatorit
si
, de catre Societatea scriitorilor romani, ca si , de antura-
jul sau oficial.
Duminica, ,,13 decembrie 1931 - au avut loc doua re-
uniuni (dupa cum ne injormeazd ziarul Universul din 16
decembrie), una la «CasaScriitorilor» din str. Berthelot, cea-
lalta in saloanele restaurantului «Buleuard». Dintre cei pre-
458 M. m. O. G., Cora D-1164.
3I6
. la Casa scriitorilor citdm: dr. C. Angelescu) I Bianu,

'[1 , cu-Iasi) D. G'ustt, L'tutu
zentz . R eb reanu cu d-na) I Minules-
ranud-nd ' Jllean Bart, d-na Maria Filoti) I Teodorescu-Soin)
CU c
C. Ressu, Stork, Jalea, Gh. Adamescu, I Bassarabescu, Gh.
Gregorian cu d-na, C. Ardeleanu cu d-na) Camil Petrescu,
Eugen Goga f·a. . .. .
Cu ambele prilejuri s-au rostit cuvinte omagiale. Desi-
gur, cele venite din partea scriitorilor se disting prin tonul
lor cald fi comprehensiv. Reproducem, ca documente ale epo-
cii dar fi pentru semnificatia lor eticd, cele trei scurte cuudn-
tari rostite de spirite atdt de divers structurate ca Rebreanu,
Minulescu si Pillat. Interesante sunt fi rdspunsurilelui Goga;
ele atestd 0 vie emotie fi sintetizeazd, in acelasitimp, crezul
sdu literar fi patriotic de totdeauna.
Cuudntarea lui Liviu Rebreanu, presedinte al Societatii
scriitorilor romdni:
«in ziua cdnd ai descdlecat in Bucuresti cu volumul de
)
poezii, care rdmdne un sta/p de jldcdri in literatura romd-

neascd, ai provocat aici cea dintai mare reuolusiesujleteas-
cd. Ai cucerit, dintr-odatd fi pe ceipUfini fi pe cei multi, ai
devenit poetul providenfial, prin glasul cdruia uorbeste su-
fletul unui popor intreg.
Un astjel de temperament tumultuos nu seputea circum-
scrie lntr-o poezie contemplativd fi nepasdtoa.rede mers~II~-
mii de aford. Poetul-proft:, "". vestea realtzare~ U~UI. VIS,
in al cdrui vers clocotearazvrattrea mare, trebuie sa-p ur-
mdreascd rezonanla poezieiJfi din co10 de domeniul reveriei.
A sta incbis in turnul deftldef, ar fi fost 0 autosugrumare.
Era fatal deci, sa "". ,te rabde i~im~ a pr~p,o~ddui, din
b. . sa cobori in m Z) 10cuI luptatorilo r, sa tel comanda
irou, CI " 0ctauian
. Goga sunt con-
J Omulpolitic ft gazetaru
ae teren. .. .. /.'
.
cIuzia ire
ft 'uascii
a energtet vlJe toase, care constituie esenta
. G ' in-
. .' poettJlui Octavlan oga.
spiratte!
3I7
«a pF
DR, GHEORGHE I, BODEA
Aici, in Casa Scriitorilor, vom ddrui toate elogiile noas-

tre si toatd inchindciunea, poetului care, fiind 0 mandrie
ford pereche a neamului, e 0 fi mai mare mdndrie a breslei
scriitoricefti.,Unpoet, ":" e :~~deauna "" mag fi un profit.
Dar mai e p un alchimist urajitor al cuuintelor:
Dumneata, iubite maestre, ai [ost trimis de providenta
srivrrijeftisufle!ul neamului ro:nanes~ fi sa-l modelezi dupa
chipul fi asemanarea sufletulut dumitale, mai muli ca ori-
caredintre poetii romdni ai acestui secol.
Dumneaia ai apdrut, ca un profit, tocmai in clipa cand
eranevoiede un ~la: car~sa rasc~!e~s~aenergiile, fi sa Iepre-
giiteascapentru tntamptnarea uijeliei.
Versuldumitale a avut puterea miraculoasa, nu numai
sii uesteascd intamplarile cele mari, ci sa le divizeze desfafu-
rarea.
Noi, scriitorii, iubite maestre, astdzi, ca si totdeauna ,
)
numai atdta putem sa-fi spunem: te iubim».

Ion Minulescu:
«Ca presedinte al Societaiii autorilor dramatici romdni,
dd-mi voie sa-fi exprim, atd: nedumerirea mea, personals,
catsi a celorlalii conjrati ai nostri, asupra autenticitd!ii ce-
Lor50 de ani, pe carepretinzi cd i-ai implinii anul acesta.
Te rugam sa ne ierti. Dar dupa socotelile noastre, si mai
alesdupii registreleTeatrului National, dumneata, abia in
seara de 16februarie a anului 1914, ai ddruit teatrului ro-
mdnesc prin «Domnul Notar» prima dumitale icoand dra-
maticd pe care 0 sfinfefti, ca fi volumul de uersuri, cu ace-
easi agheasmiia suferinfei romdnesti din Ardealul inca sub-
jugat. Ori de atunci fi pana azi, dacd socotim, bine inteles,
,si anii rdzboiului, careconteazd dublu, nu sunt decdt 20 de
ant.
Pentru noi dar,pentru confrafii dumitale din societate~
autorilordramatici, aceasta este adevdrata dumitale varsta,
3I8
OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR YREMI TRAITE
a teatrului fi in culise, oricdt ai incerca sa pari mai

pe sc:n la Academie sau in Parlament.
bdtran, . J ~ ,h ., . d. L S
Dar, fitna__ca,con)ratii ""'" ~ ~ . S. R. sustin, cu tot
dinadinsul, ca~at ~O d~ a~l, '" Spt~ttul nostru de colegiali-
tate, te acc~ptam f.t mat. batran decat esti. Si aceasta, numai
pen,tru a-t: dovedt sentimentele noastre de dragostefi admi-
ratte.
, Personal insd, noud autorilor dramatici, da-ne voie sa-
ti sdrbatorim astdzi numai udrsta «Domnului No tar», care
pentru noi, reprezintd primduara dumitale dramaticd, i~
careai daruit teatrului romdnesc 0 piesd curat romdneascd,
cape urrnd, dupa ce ne-ai [ost ministru, sa te multumesti as-
tdzi, sa ne fii un simplu confrate ilustru, cu carese mdndres-
te nu nurnai societatea noastrd, dar intreaga suflare intele~-
tuald romdneascd.
Sa trdiesti!»
,
Ion Pillat:
«Sdrbdtorim azi un om si 0 opera: 50 de ani de la naJ-
terea lui Octavian Goga fi un patrar de veac de la inuierea
intdiului sdu volum de poezii.
Spun «inuierea», cdci aceastd poezie odihnea de 0 mie de
ani, tainicd ,si necunoscutd comoard, in addncurile sufletu-
lui ardelenesc.
Putini oameni au avut 0 viafa mai plind, imbindnd mai
fericit lupta uijelioasd Ji cugetarea senind, pacea patriarba-
la a vechiului sat rorndnesc si zbuciumul oraselornoastremo-
derne, aria impetuoasa a or~torului Ji arta desdvdrJitiia unui
poet clasic in forma. .., ..
ti la un moment istonc, simbolul V1U al ide-
d.
V •
5 a reprezzn, 1, A l
· . l I unui neam tntree. e un ucru rar e t.ot.
a Iu Iut natrona a Anpoezia romaneascagtasu
0' ~.I l itnsptrat
. aLA r-
'v ~
G oga ramun~/
dealului'" nostru»
11 .. Octavian Goga a dresat
resat scri
scrutorr '1or:
Raspunsu ur
319
-.... ..
-
"eel dintdi sentiment, care md biruiefte in acest moment,

este 0 senzaf~efamz:liar~. Ma refasesc, din nou, in mijlocul
A
vostru. Am zmpresta ca m-am inters in randurile voastre.

Marturisesc insd, ca toatd uremea, cat am ratacit prin de-
partari, am fost aldturi de uoi, fi nu u-am trddat.
E un sentiment straniu, fi voi, care analizati sentimen-
tele, ~a dafi seama, c~clocot e in suf!etul nostru, }cand ne pu-
nem inirebarea, daca am putut prinde toate tainele de ate-
lier in cuvinte. Mi-am flcut eu toatd datoria?
Din departari, pared aud glasul acela, care ma urmares-
te, ca un odrtej de serum, ce rdmdne pe urma unui om care
a plecat spre culmile gandirii.
Mi-am flcut adeseori analiza sufletului, daca in adevar
mi-arnflcut datoria. E un determinism fatal, care indruma
pasii nostri. Leonardo da Vinci459 ifi spunea la un moment
dat: «N-am putut safoc totul».
N-am pus la contributie tot ce posibilitafile de inregis-
trare ar fi putut da. Am cdutat, si pe alte drumuri, sa risi-
pesc din sufletul meu, cu aceleasi scopuri, de a ridica popo-
rul din carefacem parte. In inima mea era prea aspru acel
glas al realitdtii, ca sa md tncbid in turnul de iuoriu, numai
pentru arta pura.
Am fost darnic cu anii mei, cdci am considerat, ca cea
mai mare binefacere a unui popor este lib erta tea.
tram foarte multumit, dacd puteam ascunde acest ano-
nimat al udrstei mele, intrucdt nu doream sa flu sarbatorit.
Va multumesc totusi. in aceastd manifesiare vad credin-
ta, ca literele noastre trebuie sa insemne marele zbucium al
~nui popor implinit care tinde sa caftige un punct luminos
in ciuilizatia lumii.
}
De arta nu md voi desparfi niciodatd.

459Leonardo Da Vinci (1452-1519): pictor, sculptor, inginer, arhirecqi savant
italian, autorul celebrului tablou "Gioconda" (Mona Lisa).
320
---_ ...
Cufun1~fi in ~redinfa m~sti.ca ~ ~eamului sa ne respec-

tm cu iotu, dupa munca IUl ctnstita, neavdnd alt criteriu
ta 'd" ecat ta / entu I" .
de apreciere,
A1 doilea raspuns:
"Prima data, in uiata mea, simt zadarnicia cuudntuiui,
Sunt intr-o criza de constiint/i, Cuvintele ce mi s-au spus,
mi-au rdscolit sufletul. Imi pun intrebarea cand md intorc
cu gandul inapoi: sunt Japte sdudrsite de mine) sau sunt ale
altora? Nu vad in mine) decdt un strigdt smuls din vaierul
eelor multi.
A ,
In veacul al XIX-lea a fost 0 preparati» continua spre a

salva uiaia unui popor. La addpostul principiului national,
s-au pus in miscare toate energiile, pentru implinirea unui
ideal.
M-am ndscut intr-un sat) de unde priveam peste Car-
patio lntr-o parte erau un ocbi care rddea, in cealaltd un ochi
care plangea. Duceam reuolta cu mine) ndzuind cd, intr-a
buna zi, amdndoi ochii vor rade. ~ A '
N-am Jacut altceua, decdt sd pun ure~heala pamant, fZ

sa desciJrez drepturile milenare ~/e ace~tuzpopor. ,
De unde am luat doctrina gandurzlor mele? De la Em,z-
nescu am luat doctrina 'I' iterara~'p
fZ 0 litica . Am fuat-o
I din
d octrina Vecbiului ."Rega», in care am 0'edsit bazaI'sa vatoareta
" 1 . A mers inainte, ca un revo tat, fZ poa e
zntregu ut neam. "! ~ , fi'tin dcd 0 uiatd) intrea-
as t'aei, gl asu 1meu rasuna
v.
u anacronic.
,
V 't pumnii stransz.
v .
ga am trat cu ~ fiac'eti dumneavoastra astdzi, por-
d seama ca ce tace,
] A • 'I d
rnt au. d. nservare care in zile gre e ne a u-
neste d~n_ insttnc~uf fy;:trina no~stra trebuie safie tot ide-
nil iardsi, fa un oc.
ea nafi~na!d ... sider decat un executor al poruncilor orga-
Nu rna con na t~onal S-au daramatgranitele, dar n-am
=»: 1ut' n ostru t . '.
ta Sii ~e cufundam in credinta ... acestut neam,
termt.nat lup .
321
-- ~._,.- - ....._---------
din caresa desprindemforfa creatoare a idealului Sf>

v·" ,I]" ' :r re care
nazuieste tntreaga sUJtare romaneasca» ".460
La 12 deeembrie 1~31, Oetavian Goga a fost sarbato-
rit In Camera depurarilor, eu prilejullmplinirii a 50 d
ani de viata.
, e
Peste cateva zile 0 alta veste Imbucuratoare:
.Presedintia Senatului [Mihail Sadoveanu]
Nro. 836 15 decembrie 1931
Domnule,
Senatul, in fedinfa de astdzi, 14 Decembrie a. c. a hota-
rat a va sarbatori cu ocaziunea aniuers.irii varstei de 50 de
ani) in sediru« sapublica care va avea loc in ziua de Mier-
curi 16la ora 4 d.a.
v Ad~candu-~a aceas~ala cun~ftinfa, "". onoare a va ruga
sa luati parte fl Domnia voastra la aceasta fedinfa.
Presedinte Secretar general
[s.s. indescifrabil] [s.s. indescifrabil]
Domniei sale
Domnului Octavian Goga Loco".
La 18 deeembrie 1931, Academia Romana I-a sarba-
torit pe marele George Enescu (care Implinise 50 de ani
la 19 august 1931). In sedin fa solemn a de la Academie,
au cuvantat atunci presedinrele Academiei loan Bianu ~i
vicepresedintele Academiei, Octavian Goga.461
In ziua de 23 deeembrie 1931, regele Carol II, ca ur-
mare a raportului Ministrului Afacerilor Straine nr. 73850,
decrereaza numirea ea membru al Ordinului Carol J': "in
J)
gradul de Mare Ofifer 1.e Domnul Octavia~ Goga".46~ "A

La inccpurul anului 1932 apare "Monttorul Ofi~tal l~
care sunt reproduse cuvantarile rostite la sarbatonrea lUI
O. Goga In Senat.
460Steaua, Cluj-Napoca, nr. 3, 1966.
461 Arhiva Academiei Rornane, Dosar A-7 -1931, fila 05.
462 M. m. O. G., Cota D-1305.
322
M. Sadove~nu, ca prqedi~te al Senatului, In cuvan-

,. hinat lUI O. Goga, a mal spUS:
tU
I1I1C
in ImpreJurarl'iril,~ care au urmat raz
• "'"boiului, pdcii
, ""ntregirii, Octauian Goga a vazut limpede conflic-
/t trefi'atallegate de trecut. Atitudinea lui a aIJdrut l
te emoment d'at, VIO Lenta."'"E'ventmentele care T' s-au des-a
tin J. "'" •
fli$urat, agravate ae crtza europeana fl amenintdri anar-
hice, ti aduc Insa 0 ~erifi~a~e ?eindoioasd If 0 confir-
mare care se generalizeazd tn tntreaga natiune consti-
enta: Unirea totald fi desavarfita in cuget Ii simtire de-
vine postulatul generatiei care se ridicd. Poetul ;dsjran-
gea odinioara sentimentul obstesc, inturndndu-l cdtre
ai sai intr-o forma divina. Astdzi, cugetdtorul face nea-
mului sau aceleasi servicii, interpretdndu-i instinctul
de conservare, mai mult interpretdndu-i legeavie!ii [s.n.
G.1. B.]".
Cu acelasi prilej Nicolae Iorga susrine ideea ea Oeta-
vian Goga este eel rnai insemnat reprezen tan t al poeziei
rornanesti de la inceputul secolului al XX-lea §i-i defines-
te magistral personalitarea. subliniin~ e~ a~esta ~ infafi§at
trei directii care in epoea erau ell desavarJu.e nor: ,
"1 ....
ntaI,
""."" 1 C Je a cauta rostul romantlor de dinco-
tn to U4 • •
lo de Carpa I tn ti i cadrele monarhtet austro-ungare, a,a
.' ~J.: "d
' um unii visatort votau s-opreJaca, ·
cum era sau ala c . J ."
. Anteles,a spus limpede, a sustinut tm-
Octaoian Goga a ~ r , Il'oertiitii sale si a tntreeei
· t or st cu rtscu. t , , b
potriua 'tu ur,colo un ,uc, I _I
-, ca romdnii nu suntflacuti,
sa l e cartere aa tral ~. tn
" .cadrele unei uecbi monarbii me-
aco l 0 pentru ~1 ~ ~di in tara lor uiata lor liberd. In
A
'pen", ,r "' "",

dieva le, ct'" d aceastd luptii, d. Octavian Goga nu a
,
al doile~ r.
"" les
~u;a
Sll 0 a:
numai acolo, intre marginile inguste
•. I och·' ..· d.e la mceput, s-au
tn/el j • triiprovtnctdle, tt sat, A
ale unet t;:e Tara Romaneasca liberd, de care a rdmas

tntors cit
323
nedesparfit in toatd actiunea sa revolufionara. In al

treilea rand, in loc sa creadd cafiricirea in libertate
poporului roman se capataprintr-o asociatie intre cati~
va aduocati, medici 1i directori de banca, dumnealui a
tnteles ca aceastd lupta nu sepoate purta decat spriji-
nindu-sepe masele insuflefite, nu pe masele electorale
alepoporului romdnesc de acolo. Pentru d-sa, taranul
din Ardeal nu a a,vut ualoare fiindca era faran, :i a avut
ualoare fiindca era romdnul eel mai autentic.
In timpul rdzboiului Ii dupd rdzboi, d. Octavian
Gogaa pastrat aceeasi linie conduciitoare activitatii
sale [s.n. G. I. B.]". '
A luat cuvantul Octavian Goga, care a subliniat CCI " tot
restulputerilor mele intelectuale le uai depune la picioa-
releacesteifari, pe care vreau s-o transmitem generati-
ilor viitoare curatd, strdlucitoare, ca un punct de lu~i-
napentru patrimoniul Umanitatii [s.n. G. 1. B.]".
Intrebat de cineva daca-i pare rau ca impline~te 50 de
ani, Octavian Goga a raspuns: "SigU0 vremea trece fi pe fa
tdrguri]« noastre, in zilele de bdlci, se vinde 0 cunoscutd fi-
tografie intitulatd Scara uietii. La cincizeci de ani te ara-
td in var! cu 0 pdldrie in mana, salutdnd: de aici omul
coboard".463.
In acele zile si
, saptarnani de festivitati,, discursuri, cu-
vantari, episcopul Roman Ciorogariu ii adreseaza cateva
ganduri care 11framanta, asemanatoare gandurilor notate
de Octavian Goga in jurnalul sau:
.Iubite Domnule Goga,Am marea satisjacpie sa-ti spun,
cdfestivitatea de Duminecd a ldsat urme cu mult ma.i addn-
ci, de cum credeam. Toatd lumea e cuprinsd de senttm~n~uf
solidaritdtii nationale. Regatean fi Bihorean deopotrtva ~
luat duh nou din cele petrecute Duminecd. Nou pentru et,
463 Monitorul Oficial, partea a III-a, Dezbaterile parlamentare, nr. 22, 1933.
324
iru noi vechiul nostru Duh. Cred, cd sub aceastd re-

'ar pen I . .. I M
t elatie a trecutu u__t
se vor ap~opt~ tot r:zat "!Utt. umai <<par-
~izanii» Dvoast~a sunt sup_araft tje !ttuafta. excep/ionala in
re au ajuns prtn Jronderza lor. Imi spuneai, ca stai pe gan-
duri de a primi ca~edr~ de est~tica de la Cluj. M-am gandit
mult asupra ch~~ttuntt. Motiuele aduse cd nu-ti vei putea
fine regufat lectiile -:-n~ stau .-} 0 data pe saptamana - pOfi
veni ji din Bucuresti, cand at fi
legat de Bucuresti,
In schimb te asigur eu, care am stat 38 ani la catedrd,
nu ca 0 masind de instructie, ci ca animator, am [ast mai (e-
ricit in via/a mea, cand m-am simtit in scoald, in care dez-
brdcat de goliciunile uietii externe am trait fi lumea ideale-
lor. Pentru mine 0 lectie a [ost intotdeauna 0 recreatie, nu 0
oboseald. Un ganditor trebuie sa trdiascd in aceastd atmosfe-
ra, curatd, din care ifi ia inspiratia. Frumosul il pOfi avea
fi in casa ta, dar frumosul acela al gandirii uniuersale este
altceva; el te ia pe aripile sale fi teface productiv. edt pri-
oeste tinerimea de astdzi, cuprinsd de ritmul epileptic al zi-
lelor postbelice, streberii de maine, deoparte;iar de alta par-
te si chiar cei r:zai talentati rataciti in ipotezele vremurilor
so;iale aduse pentru desrdddcin~r:a d: ideea ~afional~ fi in
fundarea la internationala ce dlcteaza cum sa teportl, cum
sa te imbraci cum ~d mdndnci, cum sd te culci, cum sd te
scoli, cum sa ;espiri in casa ta, ziditd pe mO~/~el~Pdrinfi~or,:
la aceasta md gdndesc, cand te rog cu toata t~s,stenfa sa-[I
dat . b tne
.
seam"
a cd ce inseamndpentru Dta II pentru tana-
" . Goet.
r: he, Inca
.. ~nu va fit avut
. atedra de la Ciu].
ra
..
generatle,
J'
cat'partea matenata
, re ta cate re 1ut'
oJertreaunet. caied.
t .r; '
tn veuere nurn ..
S un i cea spirituala.
c t er,;. he a stiut ce inseamnd un Schiller pe catedrd. Si
Un uoet: , '
nu s-a inseiat. "
nezeu Ina/nte,
J
tu b'itor,
Cu DamCiorotTttrzu,
"E', pISCOp. n 64
Roman 0'
~o[aD-325,
46 M. rn- '
325
Despre sarbatorirea lui Octavian Goga in presa vremii

au aparut nenurnarate stiri, informarii, articole arar in tara
cat si In Bucuresti.
) )
)
La Cluj, In data de 14 februarie 1932, vineri, la festi-
vitatea acordarii titlului de "Doctor honoris causa" au Iuat
parte autoritatile universitare, diplomatice, scolar-, admi-
nistrative, rnilitare, eclesiastice din localitate, un numeros
public, familia poetului; primul a vorbir rectorul univer-
sitati], profesorul Nicolae Draganu, care, dupa un scurr
expozeu, invira la cuvant pe raporrorul Sextil Puscari u
care a pronunrat un discurs de tinura din care citarn: '
.Domnule Goga, Intemeierea unei Universitati romd-
nefti in Transilvania era, pentru parinfii nostri, unu] din
acele visuri mult timp neimplinite, pe care Domni.r Ta le-ai
intruchipat in versuri nemuritoare. [...J
Visul s-a infoptuit in zilele, a cdror venire Domnia ta ai
uestit-ocu atdta credinfafi ai pregdtit-o sufletefte in afa mare
mdsurd. [. ..J
Aldturi de marele Eminescu, de Creanga cu Amintirile
sale, de Caragialecu Comediile si Scbitele, de Cosbuc cu Idi-
lelefi Firele de tort, de unele descrieri fi euocdri ale persona-
jului fi uietii moldovene de Sadoveanu, Domnia ta te-ai in-
scris in literatura uniuersald.
Dar daca strdinii vor aprecia originalitatea fi noutatea
versurilorDomniei tale, in sufletele noastre ele au trezit eco-
uri Ji rezonante mai puternice.
Cdntdre] al pdtimirii fi al visurilor strdmosesti, vestitor
al unui viitor glorios, Domnia ta n-ai stat la 0 parte, ca sa
aftepfi plinirea vremii, ci ai intrat in rdndurile in/:iptuito-
rilor.indemndnd, imbarbdtdnd, Janatizdnd la neuoie cu gra-
iul inaripat al versului fi cu imagini rascolitoare,proiectate
pe scend, ddnd 0 directie hotardtd spre cultura din fara, ve-
che in revista «Luceafaru!» fi intrdnd in rdndul gazetartlor,
and, staruind, conuingdnd, /ormand 0 opinie publi-

,of/drum
tv' 'dican d in
" ace lasi
aft timti . Iu I gazetarzez
tmr niue " .. ia
I I
inattimea
ea SI rt I'
r , ei de anto ogze.
)
pagl;omni~ ta fa:ci pa~te d!n neam~l !Jalcefti(or fi Kogalni-
eenilo0 scrt~tor f: luptator"tn acelasi nmp. est: un urmasdi-
et al celui ce. intre doua strofe ale Luceafarului, scria la
r:dactia «Timpului» articole de profetici: indrumare. S;ar-
;a a ;ezervat celor mai alesi fii ai neamului nostru indoitul
rost. de =r-: si realizatori; de 0 sutd de ani incoacepro-
gresul urias .real~z~t 1e p~p'o:ul nostru se datoreste in mare
parte acestet /ertctte infraiiri a talentului - vecinicul izuor
de lumina ce aratd omenimei calea spreprogres - ce rduna
generoasa de a-l pune in serviciul unui ideal.
Noi, uniuersitarii, deprinsi sa cercetdm fenomenele in
euolutia lor, ne dam seama de bogatia de cantributie pe care
Domnia ta ai adus-o culturii romdnesti. , Ca Universitate a
Transilvaniei stim cat de mult au exaltat dragosteajertifi-
toare a Romdniei intregi, soliile ce le transmiteai peste munti
pe valurile Oltului strdmosesc.
De aceea la implinirea udrstei de cincizeci de ani fi dupa
treizeci de fecunda activitate def!ecare~clipa, Universitate~
Daciei Superioare efericita sa-It rr: decerna,." ca ,celut
dintdi flu al tdrii noastre, eel mat tnalt semn de ctnsttre pe
, IJ 465
J)
care-l poate oferi, doctoratu ae onoare,' "

Urrneaza decanul Stefan Bezdechl care In numele Fa-
cultarii propune .con~e~irearirlului ~i inainteaza propune-
rea Senatului universrtar spre aprobare.
A oi rectorul Universirajil r~s,t,e§tef~rmul~ d~ promo-,
tie' fn
urma propunerii Faculta/tt de Llte~e f1 !,tlozoJie fl
) .,~ ," ei in unanimitate de Senatul uniuersttar, declar
a prtmtrtt JZ 0 ' G "
r Honoris Causa»p~ U4: ctavt~n oga. . .
«Docto " pauza de cinci rrunure, aSIsten~aa fost mvita-
v "Dupul0a cuvantarea proaspatuluj "Doctor Honoris Ca-
ta sa asc te
~40.
327
usa" - Octavian Goga, care a tinut un discurs deosebit

poate cel mai frumos din cele cunoscute, avand urmato~
rul text:
))Suntstdpdnit de 0 emotie necunoscutd pand acum, cand
a! vrea sa cer cuudntul care sd-mi exprime intreaga gratitu-
dine pentru rara distinctie de care am [ost imparta!it. Con-
!tiinta mea resimtepovara acestei clipe sarbatore!ti, fiindca
judecata imi pune la cdntar tot sensuI unei uieti si la lumi-
na amintirilor 0 navald de intrebdri md impinge intr-un
zbucium moral. Simi imprejur udrteju] trecutului cu mii de
tentacule rdscolindu-mi toate fibrele simtirii. Fard sa ureau
privirile mi se intorc inapoi, stdruie pe fa rdspdntii de drum,
reinviepopasul !i redesteaptd goana de demult, iar in mine
rdsar oameni si locuri, vii si morti, visuri si ndzuinti iz-
J J J J , )
bdnzi fi infrangeri; toatd zestrea chinuitd a unei jumdtati

de veac in sufletul unui om. Punctele de intrebare se multi-
plica Lainfinit in acest caleidoscop capricios. Cine ar putea
sub 0 asemeneaapdsare sa incerce 0 spovedanie intelectuald?
Cine arputea in astJelde clipe sa inchege intr-un tablou re-
zumatiu toate palpitdrile unui creier si dezvelind cu ddrni-
eie un colt de atelier sd dea mdcar un strop de indrumare
aproapelui,dornic sd deslege 0 taind mai multi
Ineercarea ar fi zadarnicd, fiindcd acest convoi de lu-
mini fi umbra cujocul lor, cu aid: rnaiputernic cu cat e mai
neudzut, s-arfurifa printre gandurile noastre fi ar impiedeca
orieestdruintd de a le strange intr-un mdnunchi.
Un singur lucru imi apare pe deasupra acestui vdlmafag
de senzatii, limpede fi bine definit. E altarul la care m-am
inehinat si al cdrui erez rn-a urmdrit totdeauna ca un bles-
) ,
tem sau ea 0 binecuudntare, determindnd in mod permanent

impulsurile mele sufletefti. .
Aeest crez nu e 0 formula de gandire individuald, ct ~n
sentiment colectiv, nu s-a ndscut din procreatia cerebralaa
"""-
~
OCTAVIAN GOGA, CRONICARUL UNOR VREMI TUITE
, singur ins, nici mdcar din lozincile unei singure peri-

de istorice ct,'h'vee t fl, statorntc-, ca rntsteru
unut , I ae
J
sange al unui
oaarn primind incontinuu botezul vremii fi crescdnd in in-
ne,
tensitate su b fiorta tmpreJurart 'Ior, acest crez e patrimoniul
A ' ....
nosir» moral al tuturor fi se confunda cu rostul existentei ,

noastre.
ingaduiti-mi, va rog, sa md oprescputin in fofa acestui
crez fiindca el e substratul spiritual al manifestarilor de azi
la care eu nu asist dec/it ca un reprezentant umil si trecdtor
robit ca fi dvs. de aceleasi adevdruri. '
Ideea dezrobirii noastre nationals fi a identificarii gra-
nitelor etnice cu cele politice intr-un act independent, cam
asa s-ar putea comprima in cdteua cuuinte crezul nostru, -
a trait totdeauna la noi.
inainte de a deveni 0 doctrine afost un instinct de con-
servare care a patronat fi copildria Ii adolescenta unui po-
por. Simtul diferentierii de rasa, precis Ii implacabil, ne-a
cdlaueit si ne-a incercuit in imperiul lui. A fost ,un simtd-
mdnt al unitdtii care ne-a finu't laolalta Ji 0 putere de rezis-
tentd de care s-au frant cdtropirile dUF'.nane. , , ~
Pititi acolo in murui ala de ascunst sub stdncile p padu-
rile ocrotitoare cd sute de ani istoria ne-apierdut urma, noi
, ..... A
din ruine strdvechi am cladit casufa noastra f1 am tnzestrat-o

cu tot ceputuse sa cheme la viafa 0 speciald structurd de cu-
get si de nervi. 'I ' v v ,
'I"n cong~0meratul etnic ..,

al ronunentu ui ne-am pldmddit
v' d
~ v ', ,
' t .;;particttlara care era straJutta e constitnta unet
a l ina noas rid- , . .{;l. 'e b -J ~ , , ,
, ..,' anice Nici 0 tnJ" tratte astera« nu se putea zn-
entttattOrg'
' " acest microcosm b'ine IngraidiIt ca sa-
A i-l diizo Ive, ort-'
tro duce itt "'n se tonea In "I umea I'ui d.e simtire.
' , D tnarntsmu
' , I
~#~t r )
~e co:ri se des_folura -v=: p~ d:asup~a ~~estei cetdrui su-
istori« cu resurseleez de uiata aspra ft inddrdtnicii pds-
jleteftt, car] nealterat al aluatului initial.
tra aspectu
32
Cdte furtuni groaznice nu s-au deslanfuit in cursul ure-

mii! Au [ost nenumdrate ciocniri de curente potrivnice, au
flst intemeieri fi daramari de state, reuolutii de credinia fi
schimbdri de hartd, toate peste crestetul nostru ca 0 incaie-
rare de tunete fi fulgere in coastele unei paduri de fagi ...
los la noi in addncime insd, n-au putut patrunde fiind-
ca din pragul ei le elimina psihologia cu totul deosebita a
unui popor. Acolo jos intr-un cadru luminos al naturii acest
om al pamantului, detindtorul mostenirii traco-romanice des-
poiat de drepturi fi schingiuit de diverse stapaniri iti ducea
inainte traiul primitiu pazit in singularizarea lui de ocroti-
rile imperceptibile ale sangelui. Au [ost, desigur, cumplite ri-
sipiri de energie, 0 poveste amard cum nu sunt multe altele,
dar sub toatd reudrsarea ei distrugdiaare noi n-am pierdut 0
clipa secretul de [amilie, pulsul aceluiasi organism in vinele
noastre a batut fara in cetare. Cu cat se mergea mai afund in
cazanul milenar al plamadirii noastre etnice, in masa ano-
nimd a satelor din Carpati, cu atdt atmosfera diferenfierii
de rasa era mai ,ura fi dogma unitdtii mai accentuatd.
Vtl aduceti aminte de balada Mioritei, acest strdlucit mo-
} }
nument de sensibilitate pop ulara) in care sufletul tdranului

nostru se impleteste cu intimitdtile naturii, pierzdndu-se par-
ca intr-un mister de nemdrginita imbrafifare cosmicd? Unde
se vafl zdmislit, in care colt de fara) nu se stie, fiindcd dupa
ce a[ost lansatd de Alecsandri s-au descoperit fi alte varian-
te, brodate pe acelasifond) cu aceeasiflnefe) ca niste minu-
nate valuri de borangic, perftct asemdnate in beteala fi ur-
zeala lor... Ceea ce ni se ldmureste insa de la incep ut, este
ca acest cdntec vine de departe, din negura nedeslufita a vea-
curilor fi ca reflecta cea mai urednicd icoand de la fara) ne-
atinsd de nici 0 pulbere strdind. Te miri ce baci dus pe gan-
duri, stand seara la stdnd in palpaiala somnoroasd a focului,
dupa ce-a cdntat din fluier, afredonat mai intai balada) im-
330
IJ
x
C
hind versurile} in vreme ce ochii lui rdtdceau sus in te-
pere
Le pe Calea lapte lui ut. E'z bitne, acest rapsod din creierii mun-
se
'lor ne vorbefte de:
U
, Trei turme de miei, '.
Cu trei ciobdnei,
Unu-i moldovean
Unu-i ungurean
Si unu-i urdncean ...
'ved~ti. cat de clare erau notiunile geografice in mintea
baciuluz fZ cu~ pe ~easupra --:~aup_0atemai precis pe dede-
subtullor ---:- el infiripa aceasta .ambiantd, aceleasilndeletni-
ciri, acelasi suflet la tustrei eroii lui ... Cdt de mescbine, cat
de neputincioase erau [rontierele, pe care le trdsese ordndui-
rea uremelnica, in [ata cdntecului de la stana, din care res-
pira eternitatea: florul unui neam. S-ar parea ca cele:
Trei turme de miei
Cu trei ciobdnei, nu sunt deC/it0 semnificatie si simbo-
lied pentru cele trei alcdtuiri de stat chemate sa addposteas-
cd in cursul vremii marea turmd, care afteapta retransatd
dupa legea si traditiile ei contopirea izbduirii viitoare.
in orice caz, aceastdpornire intrinsecd a aceluiasi trup
a lost pururea treazd la no~fi nu se cere~ de~~t col~borarea
uremii, ca sa se transforme intr-a formula militantd. Veacul
al XIX-lea cand a imp ins pe primul plan principiul natio-
nal ca sup;ema justiflcare .a oietii de "": cheag~l nost~u d:
coeziune interioarii era evtdent} p~eparaf:a muta ~rafacuta
si nu trebuia deait elaborarea u~et consttinte publice pentru
, Jijilcaprecentele biruinfel. Nu. era deloc usoard aceas-
a se coat a"'a un neam r "'ft .aramttare
a carta "'. u. ind ep l i-
po tttca se in
V
I" fi
V •
ta sarctn t4 "
-0 retetd de savanta pu uertzare a orfelor lui crea-
nea de Pe, nuarea eraprea z db'ro itoare pe amdn d oua creste-
toare · Extite'or. Se impunea mat ."tntai". 0 tntrernare
" dupa 0 tris-
le.,;Carna ttl , ,,' lara L 1
~odddde desvtagutre secu ara It para e 0 transplanta-
ta pe:~., civilizatoare pe solul nostru.
re a taetf,or
331
Nu mai trebuie azi nici 0 speciald retrospecttune, ca sa

reimprospatam fapteLe redesteptdrii noastre. ELe se cunosc,
contributiile se stiu si ualorile sdnt clasate.
in.
} }}
Un lucru e cert: ca fi alte parfi Lupta de anvergura au

deschis-o fi Lanoi scriitorii, potrivit cunoscutei Legi care pre-
tutindeni aseazd Lainceputul unei miscdri Liberatoare 0 poe-
zie. $i rdurile de lacrimi s-au sfiirfit cu stropi de cerneaLa. Li-
teratura scormonind cea dintdi rdurile, a strigat durerea Lor.
S-au mobilizat apoi pe rdnd toate energiiLe, fi s-au. insiruit
in linie de bdtaie. Tot ueacul al XIX-Lea apare La noi ca 0 re-
surectiune uulcanicd cu fiecare clips: Lozinca nafionaLismu-
Lui dezrobitor cheamd Laactiune toate instincteLe noastre de
uiatd. Asa an de an intr-o ascendentd continua si metodicd
, J J J
s-a intdrit laboratorul spiritual al romdnismului, pregatin-

du-se pentru misiunea Lui istorica. Din aceastd valtoare su-
fleteascd a rdsdrit 0 morald noud, care avea la baza binele
public fi ridica cugetele tuturor in sferele abstractiunii. Aveai
impresia ca un fluid trainic sepropaga din om in om fi stran-
ge intr-a folangd aceastd imensd mare de capete peste care tre-
ce aceeasifalfaire a mortii. Idealul national cum se spunea
in limbajul entuziast antebelic, era 0 zguduitoare realitate
sufleteasca, un comandament etic, care ifi intindea reteaua
lui vrajita peste toti deopotriud, mentindnd lumea noastrd
intr-a admirabild discipline fi intr-a solidaritate moleculara
careputea fi angajata la orice gest in interesul marelui tot.
Care poate fi conceptia literard a unui scriitor, conftien~
de menirea Lui in aceastd epocd de destelenire a uietii un~t
popor? Aici in ArdeaL, bundoard, cu treizeci de ani in urma,
o constiintd artisticd pe ce drum trebuia s-o apuce? Va.adu-
ceti aminte, opresiunea strdind era la paroxism atunct, st~-
tul cu aparatul Lui de putere tindea la desfiin/are~ noastra.
Tocmai vremea cdnd seva acumulatd din batrant clocotea"
cerdnd 0 descdrcare, cdnd ganditori fi poeti, ca nifte focurt
332
aprinse Fe culme,. lumi~~u dr~mu~ d:stinului, ciocnirea in-

ire doua nea~urz "". aict, "": aprzga '" totdeauna fi sugru-
marea noastra mat uiolentd. Se putea inchipui in aceastd at-
mosfera poezia unui egoism o~atian, un glacial «odi profa-
num l'ulg~s») ~ retragere ~uJ:a paravanul propriilor dureri,
cand afara scrafneau patimile celor mulii si inclestarea lor
urla La [ereastrd? Era cu neputintd 0 evadare din zbuciumul
colectiv. Scriitorul in mod natural se impersonaliza, deci si
devenea un instrument fermecat pentru suJerinfele multimli.
Un sentiment de sfiaLii, un impuls de decent« literard' il fl-
ceau sd-si amuteascd pornirile individuale in fofa aualansei
sau sa le pdstreze pentru el in taind cape niste discrete «tes-
timoni del perirmio Lento» cum spune afa de sugestiv poetul
italian. Dincolo de udrteju] lui era povestea mare a milioa-
nelor oropsite. Ca 0 Jatalitate morals deci interuenea apos-
tolia lui, poetul evolua in luptatorul, in pedagogul unui neam.
Atitudinea lui in fora subiectului 0 indruma un estetism pur?
Desigur cd nu. Reuolta pe urma nedreptafii era elementul de-
terminant al actiunii artistice. Ce e mai firesc intr-o aseme-
nea conjiguratie sufleteaso; decdt in~emnu! de a cduta jru.-
mosul tocmai in cadrul acestui particularism local coplesit
...,£vt'
i:
de lovituriLe soartei? De ce ar cdlatori mintea departe pe ape-
le unui vag umanitari~m, cd~zdai~i p~agul porrii este 0
ca unet ualori estence. Cliseele de tmport se
stJecli_fi·
tnJa isare :r
li " I .buti
J i pentru aft puse ta contri utie aspecte e VIetH
le ui ..
ec lpsau aec I' ~d I'" ..
to atd eama tor uartata e cu ori st lmaglnt.
auto h tone cu 6' 'd"£~" L 1
Asa J-a tndreptat) sub pres:u~ea In aJara mal a es, u-
, .: te asupr« notelor bdstinase, ala s-a produs aceea
areaI amtn de mdndrie rIb'
a cetor 0 lJ'd uui,
., ace l cantec
~ a l g lilei. Lor,
exa tdre'a ;Iansul in surdina al jluierului de pastor pana La
care _e I urias al adancimifor in prdp dstii de munti, pe 0
g eamatu
_ laviaturd'. a instrument at SlmJonta
. .i: . Larga a suifl' etu lui
V
ut
vasfl1d
fa nesc.Afa
C I' ~. l ~
s-a creat 0 tteratura nationa a ca 0 expreszu- .
rom
333
"', logi,cd,a spiritu!ui public la noi, ""' in toate manifestd-

v
r~le IUl ~tn, aceasta .vr:me.p'a~tra ac~eaJz trudire de concepfie

fZ acelasi ritm febrtl in nstpzrea IUl generoasd. Ideea natio-
nala trecutd in constiinta obsteasca Ji-a limpezit rostu] ei
nu ca 0 doctrind" de eroism ingust: ci ca 0 formula de IUPtd
pentru punerea in ualoare a unui coli de umanitate; nu ca
o ingradir~ a orizontul~i de, simtire si inr~gistrare in pagu-
ba marelui tot, nu ca atitudine de xenofobze, ci ca 0 comple-
tare a uniuersalitatii.
}
latd altarul la care s-a inchinat generatia mea si credin-

fa in care s-a fdcut [urdmdntul nostru.
Au lost negresii lacune in desfofurarea acestui crez si des-
tule asperitdti intelectuale, naiuitdti pe alocurea in lupta care
s-a dus pentru biruinta lui. De multe ori cand citesc azi pa-
ginile framantdrilor de atunci, tonul simp list uneori, aproa-
pe rudimentar, imi stdrneste un zdmbet bland de indulgen-
{a, ca toate indrdznelile pripite ale tineretii. Mai ales absen-
fa unui criticism luminat, care sa fi selectionat si categorisit
valorile in opinia publica, se resimte azi la 0 cercetare pos-
tumd cat de sumard; dar ca un factor de fecundare morald a
unei societdii, ca un fragment de inchegare intr-un bloc ma-
siva tuturor cnergiilor pentru a le servi unui scop superior,
ca element alcdtuitor de stat, acest crez miraculos ne-a dat
minuni. Din el s-a ndscut neatdrnarea noastrd politicd ca 0
rezultantd biologica a acestui proces sufletesc. Cine a urmd-
rit cat de cat peripetiile intrdrii Romdniei in razboi, inaltul
piedestal etic de pe care aceastd tara s-a incins in hor~ mor-
iii, peripetiile sacrificiilor ei, va intelege rostul acestui avant
in euolutia istoriei noastre.
Mi-~r fi peste putin{a sa concretizez mai b!n,~ ima~inea
Jreneziei care a intoudrdsit sJor{area eroicd ~ rant, decat re-
amintindu-mi agonia unui tanar ofiter ranit, necunoscut
mie, intr-un colt de spital, care mt-a . inco
" l.actt grum azul , ros-
v •
334
OCTAVlAN GOGA, CRONICARUL UNOR VREMI TRALTE
, du-si ultimele doud vorbe: «Alba Julia». Nufiusese nici _

nna=. A d I I'd to
data in cetatea r ea u ui, a: m_~reape buze cu parola cre-
ului nostru, ca un soldat al ideii.
Z Pentru mine, acest tdn dr murind e cea mai curata si cea
mai tifi~a exp~esie ~ inalfimet: de simtire cu care gen;raria
a privtt in lafa un ideal colectiu.
Aici s-ar putea incheia aceastd Jragmentara mdrturisire
in care '"?" ~azuit .in ~reacdt sa legitimez 0 conceptie. San;
insd doua consideratiuni, care md oprescsa raman numai fa
zbuciumul de ieri, lard sd md apropii de zvarcolefife prezen-
tului. Mai intai 0 datorie quasi testamentard pe care 0 im-
pun tdmplele albe de a trage 0 concluzie pe seama urmasilor
din aceastd jumdtate de veac rdmasd in urmd. $i af doilea,
ceea ce mi se pare mult mai important, este de a-Ii rosti din
nou propria ta rugdciune intr-a vreme candfurtuna n-a in-
cetat inca fi primejdia tot mai bate fa poartd.
Fard sd atrag in raza unei cercetdri critice linia de evo-
lutie a spiritului public din prima decadd a Romdniei intre-
gite, fdrd sd rdscolesc curente sau sa stabilesc rdspunsuri, fora
sa ating mdcar miscdrile pofitice sau ideologi« recentei eflo-
rescente literate md incumet sa pun intrebarea: S-a pdstrat
pe ~odtd intind~rea continuitatea cu crezul salvato~ in"c~r~
rezida tatna iuturor trtum/un/or noastre din trecut. Sa ras
punda fiecare dupa eonJtiinfa I~i, ~ ~ .
j t u cat md priveJte, eu ma soeot dator sa rostese raspt-
An r'rt>esolemne pentru mine) 0 profesie de credintd de
cat in e l_r , 5,'
_j J . ~ 1\'
mapot deJpdrft: ttnt ae eonvtngerea ea nu e catust
care nu J I! R J .
de ufin perirnat coau .rr:ora ~ea.re". ereat o_man~aae "":
1\'
P a.firma acei eare-fl incbipuie ca deodata eu tntregtre_,.a

cu m ':J"
lor eoru:epfta .
irad"tflOnala
1- J'
a aeuenit .
un anacrontsm. 1n
ho tare .J - ' J - ~ lesi d
Itt ta "inei eonsla_erar~ae stat p,e un pam_ant .eop.~pt :~ca e
A -
1\
1/ atele matertale fl sufleteftt ale dominatiunii stratne, in

stt~
operI'-a.Je reettifileare,de reparatie si noua clddire, eu nu cu-
J ,
335
nose alt sprijin sufletesc mai puternic decdt credinpa mea de

ieri adaptata la neuoileprezentului. Numai razimati pe acest
punct arhimedic vom putea ridica aici constructia noastra.
o tara nu sepoate naste lara 0 doctrirui a solidaritatii ceta-
tenesti fi tot astJel nu poate fi mentinuia Jara 0 lo;inca de
coeziune simpla fi mare. Eu nu stiu alta pentru noi, decat
vechea ideea nationals cu toate aiributele ei.
J
De aceea cu privirile pornite din trecut spre deslusirea

splendorilor uiitoare, glasul meu reinnoind 0 smerita ~ecu-
nOftinfa pentru rdsplata mare ce mi-ati acordat, indreptan-
du-se cdtre tanara generatie concentreaza intr-un scurt apel
invdtdtura unei vieti:
J J
- Grijifi altarele uecbi, sp.ilati-]e de praJ ca sd strdluceas-

ca mai detiarte si inchinati-ud lor!».
~ J J
in aula Uniuersitdtii Daciei Superior, nici cd se rostise

ceva mai inalfator decat spovedania profesiunii de credintd
a unei intregi generafii, fdcutd de exemplarul ei strdlucit'si
nepereche - care a lost Octavian Goga. J
Sdrbdmrirea lui Octavian Goga a [ost inch~iatd printr-

un spectacol de gala dat la Teatrul National din Cluj, unde
s-a [ucate Mesterul Manole», piesd in patru acte a sdrtrdto-
ritului. Inainte de inceperea spectacolului, primarul orasu-
lui, Sebastian Bornemisa a inmdnat lui Octavian Goga di-
ploma de cetdpean de onoare al orasului Cluj. A mai uorbit
Zaharia Bdrsan, directorul teatrului, aducand omagiul de
admiratie al personalului Teatrului fi Operei, Gh. Bogdan-
Duicd ca reprezentant al Astrei fi Uniuersalitdtii, a rostit un
discurs in care,printre altele sublinia: «Din copildrie ai sim-
fit mereu aproape caldul p dmdn: al viitoarei patrii unite
f ..}.
$i astJel punandu-fi uoiniele in cump dna instinctului
si-a chibzuirei ai hotdrdt sa trdiesti mai mult viata altora,
J ' J J
decat uiata ta.

J
Epoca noastra =:
absorbit, te-a prins cu toate proble-
mele ei, ai plecat dupa, chemarea tuturora, {i esti inca in rost
de luptator pentru t~tt. . "
G. ~ofbuc - mat energt~ ~ec~t vorbitorul $t. Iosif - fin-
tise in cate un semn, D-ta at tintit aproape in toate. De ace-
ea lumea cu memo.ria-i slabuta} a cam uitat pe poet, {i as-
v
tdzi urmare{te mat rnult pe omul faptelor [. .. J

Legea uietii D-tale a fost sa fii al tuturora.
Ca sa fii al tuturora, astdzi, in vremuri grele, fumea te
urea al fop.telo~ nu al rimelor. Pe acesteainsu!i le-ai campd-
rdsit, le-ai schimbat cu proza bine bdtutd din ciocan cu gre-
utate.
Dar ai fi acum 0 datorie mare [ .. J
Poporul roman alteapta sd se it/eased iarap' barba/ii.
In astjel de vremi sintem datori a ceremereu, oricui; ade-
udrul necrutdtor si uindecdtor, care estepodoaba eea mai de
fala a omului public.
in astjel de vremi sdrace noi sintem veseliIi de licdriri,
necum de lumini verificate.
Simtind ce natiunea ne cere astdzi, tuturor; vdzdndu-te
in tumult, fi eu sa~t gata sa,nu-i =
cerpoet;"'ui simtiri ~e
moment) puse in metre fi rime; ft eu cred ca acum trebuie
sd-ti cerem fopte, d 'w" " •
) De aceea nu ma plang ca at:c~m. at utta~t.~p; inamta-

.. d e care tt-am
Stl
. au;Jusaminte , )sz ca
.
at adaos
h . caue tor cu una
fi )t l rpub/ice. De aceesa Inc etu:
A
J '"
Faptuteste I ,J . / )~
noua: va af e °totdeauna bin«, totdeauna drept, rdstoarnd
466
.
t ' An locu! lor binete ce aont.A .
relele &U;:b~uari 19~2, du~a.ce~ s-a dece~nat.ddul de
L . H nod Causa, munlclpallta(ea Clujului l-a pro-
" Doctor
r 0
ravian ~.
ga cerar . 1ui,.
an d e onoare a 1Cl liJU
Ja~ad P-1 u un t ren p ntru on rruirea unei case.
doran. U
. Neago, op. cit., p. 2
t.>6 r , 1;1·11
7
Miercuri, 17 februarie 1932, ora 16, Octavian Go

·,
era so1icrtat " au dilenfavIR
In a ege, pentru a nc- felicitat si ga
, de
acesta.
Un articol de 0 matura ~i profunda analiza a persona-
litafii lui Octavian Goga este publicat in revista bucures-
teana .Floarea de [oc" la 5 martie 1932, de catre stude~-
tul pe atunci, rasinareanul Emil Cioran, sub tidul "Octa-
vian Gaga", pe care 11 reproducem pentru deosebita lui va-
loare docurnentara:
"Sunt citeva zile de cind, intr-a sald a Universitatii de
Litere, confesiunile pe care le facea Octavian Goga, .:ni-au
desuiluit concret fi viu senzul unei existente. Era in acele
confesiuni expresia liricd izvarita spontan dintr-un continut
de viafa) manifestarea naturald a unei actualitati suj/etesti
ce totaliza in simburele ei un intreg trecut de sbucium si de
framintare. Stilul interior allui Octavian Goga n-are n'imic
din caracterul unei izoldri reci Ii inaccesibile, ci pastreaza
acelformec al intimitdiii, care constituie conditia esentiala
a intelegerii uietii fi care realizeazd in acelasi timp, depafi-
rea oricdrui aristocratism [sic!] pretentios. Stilul interior nu
presupune stilizarea lduntricd la exces, ci numai convergen-
fa elementelor spirituale in spre un centru structural de via-
,td. Tensiunea continua " si agitatia ndualnicd, el'ervescenfa
j c fi
sforfarea, imprumutd uietii sale un caracter de permanentd
reactiune impotriua formelor, de expansiune liberd ce spar-
ge inchistarea in cadre fi distruge determindrile exterio~r~.
In aceastd structurd lduntricd gasesc un determinant ortgt-
nar al refugiului ciuilizatiei Ii a desabuzdrii, fap.t~l ,.,cre~t~-
rii intr-a culturd streind adaugindu-se ca 0 conditie tntart~
toare a acestor dispozitii native. Existd Ii alte e(e~ente c~rt
exemplifica dezabularea din tinerete si acel pestmtsm - l~p-
sit de sentimentalitate - din viziun~a d-sale, a culturii. Cine
1"/1 t I acestui sat pentru
a trait in R aftnart, cine a stmtit sUJce
V' ,., V' •• ••
u '
... 0--9 .
acela O~tavian G~ga. ap~re mai putin un fenomen singular.

Legaturtle de ordin irational cu 0 forma colectiud de uiatd
ajuta la 0 focilitare a intelegerii senzului unei existente in~
dividuale. In ~cest '". :-a. me~tin~t vie reactiunea fota 'deJe-
nomenul dezintegrdrii din ineiuirea organics prin culturd.
Nu este inuti~ a arr:_intica unii dintre cei tineri, plecati din
acest sat, reediteazd drama d-sale pe acelasi plan} cu altefor-
me "si cu alte conditii. Dramatismul in existenta acestora nu)
rezultd din incapacitatea de a asimila 0 culturd streind din

punct de vedere national, ci din presiunea pe care 0 exercitd
formalismul rigid si «simbolismul» complex al culturii, de-
tasatd de uiata. Un adevdrat conflict tragic, din care omul
nu p~ate iesi deocamdatd.
In atitudinea d-salefota de fenomenul culturii n-afost
nimic din acea sentimentalitate dulceagd sau din ace!pate-
tism inconstient, carifoc atit de antipatice orientdrile in spre
aspectele simple fi naturale ale uietii, ci .expresi~ unei nece-
sitdti de sinceritate, de transcederea unta mecanism complex
, . ..
ce distruge spontaneitatea f1 natvttatea. ."
Ce este realismullui Octavian. . Goga
., altceua .? T
deci:~ 0 ne-•
gatle. a sen tiimen talismulut ,st a patettsmutut.
~.,..
tn toata acts-
.. fi l
.' li Ii si politicd, n-am gastt met 0 tntuuie a-
v ;.n b "a~nim'tc. d'In atsconttnuttatea
uttatea sa iterar. } J. '~ ~
parert 'lor
sa sau neueriftca ua, ,,£ fo ~ .
, . 'i zilnici existen!e amor;e, ura senz mat
ca~eface .dtn ~~m1n~t anticiparilor subiectiue ale sentimen-
adinc, fitndca ~n ,O~ stJiritut realist al lui Goga sustituie vi-
talului fi patettcuttJJ, .'1'. ~
. I: cida si analttlca.
Ztunea~ u .' 'it pe caredtnJuf 0 face in repetate rinduri asu-
J
Marturtstre. .. . I~ ,£ . ' . - L'

,,(undet irnprestl care l-a tasat,-~ s~Jert~ftl fara,nu Ut,
pra pro).".p. recum si de influenftl decisiud a lui Dostoieu/ski
ardelea~nz mai p~ofond de tt des opere 0 obseruatie super-
ar~:I; fntelegerea ,stife.r~nfiii:z~r~ a un element co.nstituti~
fict. :tctura unei tndtvtdualttatt; ea este 0 expresze a unet
In strt
339
orientdri cu caracter originar; in fafa uietii. Dac-ar fi alt-

cumva, afa cum apreciazd consideratiile superficiale, ar urma
ca Octavian Goga, in cazul cd Ardealul ar fi flst liber, n-ar
mai fi cintat suferiru«. 0 personalitate artisticd se caracte-
rizeazd prin accentuarea unor elemente, prin prevalenta unor
note cari dau 0 fizionomie expresiud acelei personalitdti. Acest
Jenomen al preualentei, care indiuidualizeazd specific pe un
artist, explicd de ce alte elemente sunt umbrite si estompate,
uneori pina la exclusiune. Natura interioard a unui artist
nu trebuie explicatd prin conditii exterioare, cari sunt ele-
mente secundare in procesul tntelegerii, ci este necesard 0 pa-
trundere intuitiud, care sa surprindd rdddcina substaniiald
din care se dezuoltd 0 viafa, prinzind in acest Jel tot proce-
sul prin care 0 directie existentiald cristalizeazd continutu-
rile multiple ale unei existente. Din aceste consideratii e ufor
de inteles de ce obsesia chinuitoare a suJerinfii a eliminat in
creatiile lui Goga, idelizarea satului, ca un cadru de viafa
idilicd, precum fi 0 anumitd disconsiderare a eroticei. In fafa
sujerincii, Eros nu mai are nici 0 ualoare, devenind chiar
simbol al uanitdtii , ,si al nimicniciei.
Literatura rusd, in careproblema suJerinfii este centra-
ts. n-a manifestat niciodatd 0 simpatie pentru erotica, in-
trucit aceasta uizeazd abandonarea in farmecul naiv al iu-
birii. Obiectia lui Hegel reJeritoare le incomprehensiunea
culturii antice pentru Jenomenul suferiniii este destul de ua-
labild. Nu este Eros un simbol al culturii antice?
Insusi Octavian Gogaface greseala de a explica absenta,
sau mai bine zis, pUfina importantd a eroticei in creatiile d-
sale, prin imprejurdrile sociale, carifiind prea dureroase pen-
tru colectiuitate, arfi [ost 0 sfidare preocuparea de chinuri fi
torturi subiective.
Aceastd explicare imi pare secundard, elementul principal
rdminind tot caracterul originar al unei atitudini primordi-
340
ale, ale unei reactiuni specificefatd de lumea in conju rdtoare,

La Goga nu existd nimic din acel chin nostalgic al iubirii, ni-
mic din reveria vaga a unui spirit incapabil de 0 consistentd
spirituald. Trebuie spus in aceastd ordine de,idei, cd nu seg'a-
seste la dinsul nimic dintr-o melancolie de romantic.
, in fata formulelor maladive ale unui maladism tardio,
pe care le prezentase eminescianismul, Octavian Goga opu-
ne 0 rezistentd uirild, opune 0 atitudine cristalizatd. in de-
osebire de majoritatea poetilor, cari nu si-au fixat 0 pozitie
determinantd in fata uietii, Goga a reprezentat 0 atitudine.
Pdstrind viu sentimentul relatiuitdtii afirmafiilor, credemcd
supremulomagiu, care sepoate aduce unui om, estein a sus-
tine cd a fost indispensabil la un moment istoric determi-
nant. Evident, 0 perspectiud uniuersald, care sd depdfeascd
diversitatea formelor de culturd, care sd anuleze fapta indi-
uiduald in complexitatea lumii istorice, transcedind specifi-
cdrile concrete cari eterogenizeazd uiata omeneascd, - 0 ast-
fel de perspectiud ce este u1jaa eternitdtii, nu mai poate jus-
titica
".I" atirmatia
".I" , noastrd. In chisi,
) insd, in imanenta , istoriei,
cind individualizarea momentelor istoriceesteposibila fi jus-
tificata, afirmatia noastrd inceteazd de a mai fi exageratd.
Desigur ca spiritul activ fi zdruncinat in cares-a desfo-
surat viata lui Octavian Goga, nu pdstreazd nimic din acel
'caracter de continua iluzionare specificd oamenilor politici.
Dualitatea interioard de care d-sa a vorbit zilele trecute a
constituit un corectivpentru eventualele deuiatii pe cari le
prezintd uiata acti~d. Acea-:td~ualitate n-a fost insd, 0 spdr-
turd si nici 0 dezbtnare cbinuitoare. .
Drama din tinerete afost depiifitd. Tragiculin existenta
lui Octavian Goga si-a pierdut ~in int~n:itate in ~od pro~
. Sdrbiitorilesunt nu nurnat un prilej de bucurie, dar fZ
gJreslv. J
,,1] t' amard fiinacii
ria'"capun in
"I·... J'
turntna un aesttn .tI'
Sr ten-
ae re;"ecte arnaru- [ . 'J J ' " /"
did, ele'reveleaziinu mai pusin un SIC. aestin tmp trut.
341
Emil Ciorant.'"
Continutul acestui jurnal ())ziar': cum numea Sextil
Puscariu'insemnarile din timpul primului razboi mondi-
al, 'de existen fa carora Ii pomenise Octavian Goga cu oca-
zia unei vizite la Ciucea in ianuarie 1922) nu era cunos-
cut in epoca decat de autor ~i de Gigi Demetriu, secreta-
rul sa particular (de care se va desparti nu peste mult tirnp).
Fara exernplificarile nominale aflatoare in aceste pagini,
exista 0 anumita circumstanta, de reflecrie , a evenimente-
lor, Intamplarilor, persoane1or in mijlocul carora l~i tra-
ieste zilele: de la regi, rninistri, oameni politici, nobill, oa-
meni de cultura, de stiinta,
, , rnilitari superiori, tarani
, simpli
din satullui de bastina, cu totii filtrati prin ochiul necru-
rator, nu intotdeauna justificat de taios, fata de unul sau
altul, dar totdeauna incercdnd sa-i incadreze in tipicul ~i
conceptiile
, sale de viata.
,
Ideile launtricc care pot fi sesizate in randurile jurna-
lului pot fi inralnite ~i in prelegerile, cuvantarile tinute de
Octavian Goga in aceste saptamani ~i luni cand implini-
rea a 50 de ani de existenta, s-a aflat in atentia " socictatii
rornanesti avizate politic, spiritual, literar,
Spiritele vrernii au intuit unele din substraturile gan-
dirii lui Octavian Goga. Dupa cum remarca Mihail Sado-
veanu, in cuvantarea tinuta, la Senat, ))acele versuri ale ti-
neretii explicd si pe cugetdtorul politic de astdzi fi intelegem
prin politicd, aici fi acum, problemele mari nationale in ju-
rul cdruia grauiteazd toate constiintele romdnesti. In barba-
tul matur de astdzi, disciplina gandirii se substitue elanului
tineretii fi versurile fi argumentele pornesc, domnilor. din
acelasi substrat, unele au flst flori splendide, altele sunt se-
mirue [ecunde",
In interviul acordat lui Cicerone Todorescu si, Camil
Petrescu, Octavian Goga declara tara echivoc: ))intelectu-
467 .Floare defoe", Bucuresti, 5 martie 1932.
342
____ IIIIIIMi ....

OCTAVIA N G OG A • CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE
o putere pe care toti pretind ca 0 pretuiesc dar

alu I es t e ./. OJ JJ
. en; nu 0 ut» tzeaza .

nt1fl[Asertiunea aceasta i~i pastreaza valabilitatea ~i la 80
, . ']
de ani de la en un ~area er:
Si tot O. Goga: .Jntelectualul trebue nu «sa se ames-
ieee»in politicii, ci s-o stapdneasca: militdnd in afara
de cadrul ideologic, - fi in cadrul practic ... n.
Liviu Rebreanu, in cuvantarea tin uta la Casa Scriito-
rilor, in decembrie 1931, remarca:
» Omul politic si gazetarul Octavian Goga sunt conclu-
zia fireasca a energiei uijelioase, care constituie esenta inspi-
ratiei poetului Octavian Goga. [... ]
Un poet mare e totdeauna un mag fi un profit. Dar mai
e si un alchimist urdjitor al cuuintelor.
Dumneata, iubite maestre, ai [ost trimis de providentd
sa urdjesti sufletul neamului romdnesc fi sd-l modelezi dupd
chipul fi asemdnarea sujletului dumitale, mai mult ca ori-
care dintre poetii romdni ai acestui secol.
Dumneata ai aparut, ca un profit, tocmai in clipa
cand era nevoie de un glas care sa rdscoleascdenergii-
le, fi sa le pregateascd pentru intampinarea vijeliei [s.n.
G. I. B.J ".
In alocutiunea
, tinuta
, la Casa Seriitorilor, Octavian
Goga a tinut sa precizeze: "De unde am luat doctrina gan-
durilor mele? De la Eminescu am luat doctrina literard fi
politicd. Am luat-o din doctrina Vechiului Regat, in care am
gasit baza salvatoare a intregului neam. [... J Doctrina noas-
trd trebuie sa fie tot ideea nati~nald ... J~ •
Mihail Sadoveanu in cuvanrarea din Senar rem area:

Octauian Goga a udzu: limpede conflictele fotalleg~te de
):1
trecut. Atitudinea lui a apiirut, la un moment dat, ~tolen-

E . ntele care s-au desfiifurat, agravate de crtza eu-
v
ta. uentrne
v'
. J ~ ifi
A'
intari anarhtce, tt aauc tnsa 0 vert care ne-
ropeana p amen", .
343
_____ --e:,
DR. GHEORGHE 1. BOOBA
li
indoioasii si 0 confirmare care se genera izeaza in z
.,,, tntreaea
6' ,
natiune cdnstientii, [... ] Astiizi, cugetiitorul face neamului

sii~ aceleasi'servicii, interpretdndu-i instinctul de conserva-
re, mai m~lt interpretdndu-i legea viefii".. .
G. Bogdan Duica, la sarbarorirea lUI Ocravian G~g~
la Cluj, a tinut sa sublinieze: ))Ca safii al tuturo~a, astazt,
in vremuri grele, lumea te vrea al [aptelor. nu al rimelor ..Pe
acestea insuti
,
le-ai cam piiriisit·' le-ai schimbat cu proza bine
biitutii din ciocan cu greutate.
Dar ai si acum 0 datorie, mare [... ].
Poporul roman asteaptd sa se iueascd iarafi bdrbafii'~.
Rasinareanul Emil Cioran, foarte tanar pe atunCI, e
prezent ~i el in presa vremii eu un pertinent artieol de ana-
liza dedieat lui Octavian Goga.
La 0 prima privire aruncata asupra textului vorn recu-
noaste, stilul inconfundabil allui Emil Cioran in analiza
pe care 0 face eonfesiunilor lui Octavian Goga:
"Cine a trait in Rdsinari
, - arata Emil Cioran -, cine a
simtit sufletul acestui sat, pentru acela Octavian Goga apa-
re mai puiin un fenomen singular. Legiiturile de ordin ira-
tional cu 0 forma colectiud de viafd, ajutd la 0 focilitare a
intelegerii senzului unei existente individuale. In acest sat
s-a mentinut vie reactiunea fofd defenomenul dezintegrdrii
din 1!.iefuireaorganicd prin culturd. [... ]
In fofa formulelor maladive ale unui maladism tardio,
pe care le prezentase eminescianismul, Octavian Goga. opu-
ne 0 rezistentd uirild, opune 0 atitudine cristalizatd. In de-
osebire de majoritatea poetilor, care nu si-au fixat 0 pozitie
determinate in fofa uietii, Goga a reprezentat 0 atitudi-
ne. Pdstrind viu sentimentul relatiuitdtii afirmafiilor, ere-
dem ca supremul omagiu, care sepoate aduce unui om, este
in a sustine cd a fost indispensabilla un moment istoric de-
terminant. [... ]
344
Inchiti [... ] in imanenta istoriei, cind individualizarea

rnomentelor istorice este posibila sijustificatii, afirmatia noas-
trd inceteaza de a mai fi exagerata)). J
Cele trei jurnale politice ale lui Octavian Goga, intru-

pate in acela~iAvolum pentru l~taia oara, sunt, intr-ade-
var, elaborate In momente cruciale pentru istoria polirici
a rarii, dar ~i a autorului aflat in clipe de restriste, cand
ga'ndurile ~i simta~intele sale cele mai intirne far~ de eve-
nimen tele reale traite ceas de ceas, zi de zi, sunt transpu-
se pe hattie pentru a le nemuri.
Azi, ele se alcatuiesc intr-un manunch] de documen-
te istorice prea putin folosite de cercetarori, Bind, in ace-
lasi timp marturii relevatoare ale felului cum Octavian
Gaga a perceput evenimente1e istorice pe care le-a trait in
anii primului razboi mondial, precum ~i srrucrura sufle-
teasca si rationala care l-a definit pe omul politic Octavi-
an Goga aflat ln fara unui pas definitoriu p~n.tru iden,ti-
tatea sa politica: Injghebarea unui partid politic propnu,
Partidul National-Agrar. .
Zilele li era numarare. lsi notase el singur pe sparele
unei fotografli: .Cincizeci de'ani trecurd. .: ~a!ia~ mai ra-
mas oare?". Destinul a raspuns: §a~te a~~ §1un p~e...
A
A ce1aSI. d esun. 1-'a1:: harazit
" •
omului politic Octavian Goga
., ( id 1N
a doua partide polirice Parti u a-
In acei sapte ant sena . ) , d 1
. ' Par~idul Nafional-Cre§tln ~1 postura. emu t
tional-Agrar- ,. rru a1 Romaniei (28 deeembne 1937
visata de pnm-mlnls
- 10 februarie 1938)." . r
'1 Apoi " sfarsltul. ...
4 5 d e Zl e,r' Octavian Goga a p 1eeat neimp I'Inn.
, A
Ornul po It:~(erara: poezia, dramaturgia, traducerile,
v opera sa 1
ramas , si jurnale e...
publidstlca , ,..
345
... :. •• i •••,._,.
TiparuJ executat de:
SC SUPERGRAPH TIPO SRL
Cluj Napoca, str. L. Rebreanu 60
tel.lfax 0264-545929
tel. 0744-155147, 0747-020802
0727-757574,0729-020802
aparut 2009
cluj-napoca - romania

Limbă

Octavian Goga - Insemnari Din Zilele Razboiului Nostru Faramituri Dintr-O Prabusire Jurnal Politic 1931

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Octavian Goga - Insemnari Din Zilele Razboiului Nostru Faramituri Dintr-O Prabusire Jurnal Politic 1931

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr. Gheorghe I.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

editura vremi, 2009

© Toate drepturile privind reproducerea partialttsa .

Capitolul I: Argument ··································7

Capitolul II: "Insemnari din zilele razboiului nostru""'29

Dupa mai bine de trei decenii de cercetari in arhive,

I Mausoleul iubirii. Corespondentd Octavian - Veturia Goga, Text stabilit, cuvant

Intreaga lui publicisrica, corespondenta particular~,

Astfel, considerarn noi, tabloul se intregeste, capata

El are chemarea de a fi cronicarul unor zile deosebite

Eu ieri m-am prezentat la rectorul, care m-a trimis la

si jurnatate. De la 11 pana la Y2 la 2. De atatea raspunsuri

a scris mai multe articole contra patriei ~i natiei maghiare

ta epistola intreg rostul afacerei, aratai chiar daca vrei une-

Notele din Spania, Italia, Elvetia ~i Franta sunt rodul

in anumite momente ale vietii , lui zbuciumate, tocmai

referea si la acest bloc-notes, ram as in fondul arhivistic de

7Ocravian Goga, Corespondentd primitd, vol. I (l900-1918), Editie ingrijira,

le, bibelouri, lampi, valize cu hainele raposatului Octavi-

fita, Ion Dodu- Balan, George Ivascu s.a.). In 1974, Vetu-

luat tara incuviintarea)

OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITB

Izdraila, 1821-1917). Ca tori" rasinareni i, si ,

au plecat pe front, in 1916 fusese rechernata la catedra.

ora~ de ce actioneaza pentru rasturnarea monarhiei aus-

Li~es,p.21-29~. . ~ .... A ndri!e

la 0 ocupatie, la ornorarea timpului, la uratul ce te cuprin-

treba ce am putut face in decurs de ~ase luni? Nu va-~ pu-

eram In s}are a scrie. Uneori insa era greu sarni subscriu ~i

mai dat putere a lua peana in mana ~i a rna gandi la trecu-

Cand ochii obosiri de plans se inchid, tot voi im~ ocolir]

OCTAVIAN GOGA. CRONICARUL UNOR VREMI TRAITE

rnarit si va urrnareste si care va inceta numai cu ultima re-

starnit polemici nu tocmai academice, vizand mai ales au-

publica volumul: .Dctauian Goga. Precursorii", edirie ~i

Editand volumul de fafa, inrnanunchind cele trei jur-

• , JI3 1••• " ....... ,.,·,',

de "literatura subiectiva" (dupa expresia lui Tudor Vianu)

Dr. Gheorghe 1. Bodea

16 Ion Chinezu, Octavian Goga, in Gdnd romdnesc, nr. 5-12,1938, p. 339.

suri, sa pregateasca opinia publica pentru dezrobirea Tran-

torii luprei de eliberare a rornanilor transilvaneni. Nurnit "Leul din ~i~e~ti"

ga23, S. Mandrescu", N. Filipescu", Take Ionescu"', C. Is-

delenii Oetavian Tasauanu?", Zaharia Barsan", Onisifor

Ie lui adevarat Barbu ~tefan Plugaru) eu oeazia eandida-

Articolele, scrierile, cuvantarile si conferintele

darul sa cucereasca si , sa exalte sufletele si constiintele

ditoriului. Documentele, publicatiile vremii au pastrat ex-

viitorul; "Soarta rornanismului din Ardeal se hotaraste,

tuiasca pe noi ~i sa se intareasca pe sine, ori ratiunea de a

In conferinta Calvarul nostru rostita la Ateneul Ro-

man in ziua de 23 ianuarie 1915 Octavian Goga a spus,

La sfar~itul lunii ianuarie - inceputul lunii februarie

mea, chearna gloatele, cheama ~i morrii din mormin te -

Sunt 0 mustrare calatoare

In arhiva Poetului, s-a pastrat ciorna inedita a insem-

zultanta revendicarilor nationale. Exemple din istorie la

51 Napoleon I Bonaparte (1769-1821): irnparatul Frantei.

logii de la 48 atasati la curentul vrernii: din strainatate,

nesc. Spiritul de fatada occidentala, Anachronismul gan-