DOMNITORI ROMANI Mircea cel Batran Ue Toor ee ene a ee re ae eee en a re eee ae oe Sete een erred el reper eeteoe nee a a pan isbn ecm et Suc nid na ramon Po Pa $1388 Commi munteans stabi o sant cu vlavadul Paty Musat al Meldove 4396 In acest an, Balai fz i lsr'm sau Fugen a recut Dundoa In runtea 9 aproximat 40000 de soldat Mires bazdndu-se peo ‘mata mat mic, 12000 de soldat, neputand-se opune io pla dosed, a aes o tactics denature La 17 ma, amata Tat Roménes Inrange avangardactomana int-un oe migtnos 1impedurt, num Rove. Beta nu este diva, cc Ricca cel BUNan, ups ota. ai langa Arges, per Won se retrage nTransivania. Tuc ayaza in scaun pe un anume Vid 41396 trea, in catat de prinope crein vaca! ego maghi, partials ciadsant-olomsand cre inci amentab oy dezastul deta Neopee in 25 sepiemoce. 41997 inact an, dormntors pus de ure est lua ct Mca, cu autor mtr dn pares ha Sigismund de Luxemburg 1400 Wirea - indepstat do la torul Moldvei pe lugaOlogul ia impus ca drm pe Aloxandrs col Bun full Roman Must. Pana moareavoievoduli muntoan, elaile ive cele dovd [a vor amne cordate Totn acest an, Mirea cel Baran zdobeyte catego dua incursunotomane ce se ifrceau in expe an Transvaia. 1406 in acest an are loco nvevedere, ta Severn, in care regele Ssmund har foe ks Meces celatea Lcsstomo (Chia Verh), ‘sie aire Ungar Tara Romaneascd se nuttese {1410 Pontu a convacara o eventual campano mia 2 rool ungar,domnul muntean reimciste att cu Poin. 4417 Penta eva raztunareasutanau Mahomed | Micea sermeazh spe start domme! un ata de pace cu impel Oloman, care recunoyeaIbetatea Vali In acnmbul uni but anual de 009 de plese dau Totodel, dom omdn a fost obliga a tren a Ganstaninopol un srt era. ‘1418 La 1 lanuane Mrces ce Baran a inet cn vata in nmormantat i cttora #2 dea Coa, a februarie ala an, La domo urmat fl su Mia |. Vlad Tepes 1431 in una noire a acest an la Sighisoara, jude Mure, se pare ca a néscut Vidal Hea, canoscutca Via Tepes su ‘iad Dracieaimal ese recunosct sub numela Se DracaIn special destin). fost orn al Tari Romane in ani 436, 1455-14629 1476, Tall 9 2 fos Voda Iles Dra lar mama 0 nla Yansivineand. Tepes este cunosct pen pha c8 @ objnut tempor independent Tar Romdnesh fata de imperul Otoman, dar pen fel cum dignia $34 pedepseasca ereleguten spe dupmant Vnovab rau asi Tn apa "Tax2 in mote police, Tepog est wine dec at su ost la cartes sutaruli Murad a Iea,mpreund ou fates, Ragu el Fanos. 1447 Sultan Murad a9 ebereazd pe Tepes, medlt dupe moat tau sau — asasinat a comanda li Vasa a ea, ‘hvala ronal Tari Romane. Fratele sau Rad 8 rms ott pan in 1462, ‘1448 Lavarsta de 17a, sot de onto trcosecd, Tepes ete rezdunat ca dorn al Ti Romnest dr oul lun maiz fot inant de Visdsav aie. eae ga ecpatal bond! 1456 La 20 august, Tepes uads pe Vissi 9 ur pentru a dous oarape von. Pimul act important de rzbunare fost Inceptat impotiva bars din Targa, vovah de moar atau a atl sau Mefodarasull in eapa Tepegs a aplcat-o gi Contra negustorieansivanen caren tespetasea lel sale comercial $1450 In estan Tepe elu 38 mal plsteasea ut ureter 10000 gabe anual 14802 nceputu cesta an Vid Tepes Inhale o alana cu Mate Corvin, pe care ctomani arf wut 8 Impecoe 461-1482 [nama dive acest an, Vad Tepes erganczoazd ocampani supia la sus de Duro, Pesto 20000 do uc au pert tun! sb armel ala 1482 In primvara anus, sultan Mahomed a Ia, n unten une! ama usage de 10-120.000 de amen pus 175 6e nave de zbo al cor scope acela dea oxen Chia, va Indrepa spre Donde. Efezwele somnulvalah nu Sepaqeau 30000 de ote. In aceste cond Tepes va alia lactos Nain. posbrea pmantsuls ovavrea eid. In aceasa stnostera a aut ioc mara ova a iad Tepes, alacul de neapa cin 16-17 ne 1462, ment s8 demoralzaze smal mult oasteaomand. Tra staca a ost insu etd. ines aceta a cpa, crt Bu find conunca ul un vs Suan eta pocare a Targa, ca corn pe ale ka Tepes, Rady al Pumos. Inca ca acta 88 toga de area s pe oh ce ce se mpotivea lu Tepes. Pevoada care a uma a fos foarte tabure pen tora Tei Romesh ce oa cau ‘tears si tress forele peru a eimna adversaru Spe deoseie de Vad Tepes care dores connueea pte antictoane, Red ce rumosofeesboleror paces gi petania cu sultan. Acasa Wee pana is urma de pata Iu. Drept umare, In nojmiie 462 Tepes, Ilo s peeasca autor alahhs sau Matl Corvin, ese arestt sub acuzatia fe Scare incareaat ia Vegrad vere de 12 am, Dupa Veograd, ost locas aproape 2 aa Buda cu Soni fost. {47 n acest an Tepes va esdera la crea I Solan cel Mare, dors Motove, Ih context presnor turcegt tt ma ma asupratetrlr dela nord de Dune. Tetin 1475, Via a fost Yecuncseut es pit al Vale peneu a ela oad ns sa bucral de operiacd Toate scuta de commie 1476 in acest an. Tepes a ost asasina la tary! un cecembi. Cou sau a fost cecapta i capul issuers care a afezat Into feap, ca dovad a umf asupra ui Miad Tepes Stefan cel Mare 1439 In acest ane ntscut Stefan al Lea, supanumt Stefan cel Mare, o Borzet, ude acu Afostdomntor Maldove 47 dé an omnis ce nu ama fost epaat in itora Molsovel Este conorct pen fsimeaceeupteImpotwva Imperi Otoman, Reps ‘Ungar gel al Pon dar pon Bserce g’manasie consul In pul done al, une find aan pation mondial 1487 Stefan ured pe von! Moldove dupa cei itura pe Pet Aron. Acesta a uma Uisese pe all ka Sletan, Bogdan al ea Auta de ere Vied Tepes, damn ant Romnes. Stefan col Mar nrange pe ron In uptee dela Dojest 9 Oro, fond Iecaunat, [ea don mostentor al ronuli Moldove, 1467 Ae oc upta de a Baltpima cette de scaun a Notéovel, impo repel Ungar, Mate Conn Acesta se suptrase dupa ce Sefer etate it repos Cann Cots gas tra Kate Con rn evar 41475 La 10 anuari, ae lc pt dea ocu num Pod Ina. Osea Stefan a imi ei 120.000 oe turin de Mahomed ale in rntecu Hada Suleiman Paga. Tuc doreau sa i pedepseasca pe Sttan pentru amestecal in weburle omnia Tri Romanest 4476 Tul se tren ume ou ins! Mahomed al es icepatacrleasupr clair Suceava, Nears Hot, pe caren reese sae cucereasca And ca Slaton pregteste nou oss, ca ungun polo se aprope de ranfele Molsovel cu autor ama Mahomed aia se notre 58 se reag3 1497 stotn ne pep une! aes conduse de rou rege sotone2 loan Alber, rnin oastea polo in ta del Codi Cozminul 4498 in cesta, Seton npostead,aungénd cl castes pang in aproplerea Cracoviel, capa Polonil de atc. 1499 incete cu Polonia pacea dela Maia, pe baza de egatal. 4503 Stefan rnenele un raat cu sutaru Balai lea, cre asgurd independena Moldvel in schimbul pai unu tut satan 41504 La 2 le, ban 9 bolna deg, Sefen cl Mare mare la Suceava. Majeriates [tore ced 8 locmal dela razbal ars ¢moariea mare volved ai preci, orana care nu - vindecst compet 2 redaschis ce an baraneh Incareu dome sale Moldova a cunoscut infor fara precedent Luptng de a aga a gal cu vcin mult ra puter, Stefan col Mare a rust 8 inpund Moldova ca un Slat cu repr acoape egle A zit a de bse! Manas, conform adie, ete une dpa fecar pls cages