Sunteți pe pagina 1din 12

&CNDA

ftr,EY
Secretul
Helenei

Traducere din limba englezl qi note


ADINA 9i GABRIEL RATIU

@*
Bucuregti
2018
,rPandora", Cipru
19 iulie 2016
Casa imi apare ln fa(i in timp ce fac slalom, la volimul maginii,
printre gropile periculoase din gosea - de zece ani nu se repard gi se
adAncesc. Mai inaintez pufin, apoi trag pe dreapa gi mi uit la Pan-
dora, gtndindu-mi ci nu este prea atrigitoare, complet diferiti de fo-
tografiile lucioase ale caselor de vacirn{i pe care Ie vezi pe website-urile
agen{iilor de lux. Cel pulin priviti din spate, pare mai degrabi solidi,
echilibrati qi aproape austeri, exact cum mi l-am inchipuit mereu pe
fostul s[u locatar. Cledite dintr-o piatrd cenuEie de prin p[4ile locu-
lui gi pitriloasd precum constructiile din piese Lego pe care le frceam
in copillrie, casa se inalll din terenul calcaros qi arid, acoperit citvezi
cu ochii de vi[i-de-vie inmuguriti. incerc si compar imagineareali cu
aceea din mintea mea - frcuti gi pusi la plstrare acum zece veri - $i
ajung la concluzia ci memoria nu m-a ingelat.
Dup[ ce parchez magina, ocolesc zidurile masive pdnl in fala casei
qi urc pe terasa ce conferi banalei Pandora o aurl realmente spec-
taculoasl. Traversez terasa gi mi indrept cltre balustrada de piatri
din capitul ei, amplasat[ exact in locul ln care terenul incepe si co-
boare ugor: un peisaj imbricat in mai multe podgorii, casa ciudati cu
perelii viruifi ln alb gi pilcuri de mislini. in depirtare, se ziregte linia
stralucitoare de peruzea care separl pim1ntul de cer.
Observ ci soarele imi oferi un apus de excepfie, strecurAndu-gi ra-
zele galbene prin albastrul cerului qi transformindu-lin arimiu. Este
o descoperire surprinzitoare, cici, dupi qtiinla mea, daci amesteci
Secretul Helenei
t2 Lucinda RileY 13

psihice inci din primii ani de viafi pe aceasti planeti - intr-o cli-
galben cu albastru, oblii verde. Mi uit in Partea dreapti,la gridina de
pit6, trecem de la pruncie Ia maturitate. Dupd aceea, la exterior cel
sub terasi. Arbugtii de pe margine, pe care mama ii plantase cu atdta
pulin, rimdnem aproape neschimbafi, qi doar ne transformlm intr-o
grijl acum zece ani, nu au fost ingrijili, astfel ci, lipsifi de afecliune
versiune mai scofrlciti gi mai sluflti a aceleiagi fiinle, pe misuri ce
gi api, au sfdrqit prin a fi inghi$1i de pimAntul sterp 9i de buruienile
ereditatea gi gravitafia iqi pun amprenta asupra noastri.
urite qi fepoase, de un soi necunoscut.
CAt despre latura emofionali gi intelectuall a lucrurilor... ei bine, tre-
Totuqi, in mijlocul gridinii, cu un capit al hamacului in care stitea
buie si cred ci suntem curnva risplltili pentn"r declinul lent al inveligului
mama inci legat de el - sforile jerpelite atirndnd ca niqte spaghete in-
1l poreclisem ,,Bdtrdnelul", bazdndu-ml
nostru exterior. Iar reintoarcerea la Pandora imi dernonstreazi clar cL
cdlcite -, se ridici mislinul.
aceste recompense existl, Ies in hol, chicotind la amintirea acelui,,Alex"
pe povegtile adul$lor din jurul meu. Privindu-l acum, cind totul im-
de altidat[. Mi trec fiorii cand mi gindesc la fiin1a aceea - un biiat de
prejur a murit qi a putrezit, imi pare mai voinic qi mai maiestuos, pro-
treisprezece ani, egoist Ei ingrozitor de neastAmpirat.
babil furind din vigoarea vecinilor sii vegetali, hot[rAt, in decursul
Deschid uga ,,Debaralei'* - numele de alint pe care i-l didusem
atitor secole, si supraviefuiasci.
camerei in care am stat in acea nesfArqiti vari toridi de acum zece
E superb, o victorie metaforici impotriva calamitifilor, iar fiecare
ani. Imediat ce intind mina spre intrerupitor, imi dau seama cl nu
milimetru al trunchiului siu noduros sti mirturie pentru lupta pe
i-am subestimat cXtugi de pu{in dimensiunile miniaturale; dimpo-
care o duce.
trivi, spafiul pare si se fi micgorat intre timp. Intru, ditamai omul de
Stau acum qi mi intreb de ce detesti oamenii si poarte pe trup
un metru qi optzeci gi qase de centimetri, qi nu pot si nu mi intreb:
insemnele vie[ii, cind un copac ca acesta, ori un tablou decolorat, ori
daci ar fi si inchid uqa qi si mi intind pe pat, oare ar trebui si scot
un edificiu diripanat qi pirisit este elogiat pentru vechimea lui'
picioarele pe fereastra minusculi, ca Alice in Jhra Minunilor?
Meditand la acestea, mi intorc spre casi gi observ cu uqurare ci,
cel pulin din afarl, Pandora pare s[ fi supraviefuit paraginii in care
M[ uit la rafturile aliniate pe peretii cimirufei sufocante si con-
stat c[ volumele pe care rn:arn chinuit si le aranjez in ordine alfabe-
a fost lisati in ultima vreme. Ajuns la intrarea principali, scot din
tici au rimas la locul lor. Iau instinctiv unul - Recompense gi zdne de
buzunar cheia de fier qi descui uqa. in timp ce cutreier cameiele in-
Rudyard Kipling - gi il risfoiesc in ciutarea celebrului poem publicat
tunecoase, ferite de lumina zilei de obloanele trase, realizez c[ nu mi
in ea. Recitind versurile poemului Dacd - sfaturile date de un tati
incearcl nici o emofie, ceea ce e, probabil, mai bine. Nu indriznesc
fiului siu -, mi podidesc lacrimile la amintirea adolescentului care
s[-mi dau friu liber sentimentelor, pentru c[ locul acesta, poate mai
eram pe atunci: atit de disperat si iqi giseascd un tati. Pentru ca, apoi,
mult decit oricare altul, plstreazd spiritul e1...
gisindu-I, sirealizez ci aveam deja unul.
O jumitate de orl mai tdrziu, am deschis obloanele de la parter
gi am tras cearqafurile de pe mobilele din salon. Stau in ploaia de
il pun pe Rudyard la loc Ai dau cu ochii de cirticica'cartonati de
lAngi el. Recunosc jurnalul pe care mi l-a dat mama de Criciun, cu
vilituci de praf care sclipesc in lumina amurgului gi imi amintesc
citeva luni inainte de prima viziti la Pandor a. Zi de zi, timp de citeva
clt de vechi mi s-au pirut toate lucrurile de aici prima oari cind
luni, am scris in el cu asiduitate gi, cunoscdndu-mi, cu o preliozitate
le-am vizut. $i mi intreb, uitindu-mi la scaunele deformate gi la ca-
exagerati. Asemenea oricdrui adolescent, credeam,ci ideile Ei sen-
napeaua degirati, daci, de la un punct incolo, asemenea mislinului,
timentele mele sunt unice Ei revolufionare; ginduri neimaginate de
bltrinelea incremenegte intr-un anumit stadiu, precum pirinlii cu
mintea altcuiva.
pirul incirunlit in ochii unui copil.
Scutur din cap melancolic Ai oftez ca un bitrin la amintirea pro-
Firegte, singurul lucru din lncipere care s-a schimbat cu desivdrqire
priei naivitili copiliregti. Am abandonat jurnalul cind m-am intors
sunt eu. Noi, oamenii, suferim majoritatea metamorfozelor fizice si
t2 Lucinda Riley Secretul Helenei 13

psihice inci din primii ani de viali pe aceasti planetd - intr-o cli-
galben cu albastru, ob$i verde. Mi uit in partea dreaptl,la gridina de
sub terasl. Arbuqtii de pe margine, pe care mama ii plantase cu atita
piti, trecem de la pruncie la maturitate. Dupi aceea, la exterior cel
pufin, rimdnem aproape neschimbali, s,i doar ne transformlm intr-o
griji acum zece ani, nu au fost ingrijifi, astfel ci, lipsi[i de afecfiune
versiune mai scofrlcitl gi mai slufiti a aceleiagi fiinle, pe misuri ce
gi api, au sfhrqit prin a fi inghilili de plmintul sterp qi de buruienile
ereditatea qi gravitafia igi pun amprenta asupra noastri.
urdte qi lepoase, de un soi necunoscut.
Totus,i, in mijlocul grldinii, cu un capit al hamacului in care stitea
Cit despre latura emo{ionali gi intelectuali a lucrurilor... ei bine, tre-
buie sl cred ci suntem cumva risplitifi pentru declinul lent al inveligului
mama inci legat de el - sforile jerpelite atdrnind ca nigte spaghete in-
nostru exterior. Iar reintoarcerea la Pandora imi dernonstreazi clar cd
cAlcite -, se ridici mislinul. 1l poreclisem ,,BitrAnelul", bazAndu-mi
aceste recompense existi les in hol, chicotind la amintirea acelui ,,Alex"
pe povegtile adullilor din jurul meu. Privindu-l acum, cind totul im-
de altldati. Mi trec fiorii cand mi gAndesc la fiin1a aceea - un biiat de
prejur a murit qi a putrezit, imi pare mai voinic qi mai maiestuos, pro-
hotirit, in decursul treisprezece ani, egoist gi ingrozitor de neastimp[rat.
babil furind din vigoarea vecinilor sii vegetali,
Deschid uga ,,Debaralei" * numele de alint pe care i-l didusem
atitor secole, si supravie[uiasci.
camerei in care am stat in acea nesfirgiti vari toridi de acum zece
E superb, o victorie metaforici impotriva calamitililor, iar fiecare
ani. Imediat ce intind mdna spre intrerupitor, imi dau seama ci nu
milimetru al trunchiului siu noduros sti mirturie pentru lupta pe
i-am subestimat cltugi de pu{in dimensiunile miniaturale; dimpo-
care o duce.
Stau acum gi mi intreb de ce detesti oamenii si poarte pe trup
trivi, spafiul pare si se fi micgorat tntre timp. Intru, ditamai omul de
un metru qi optzeci s,i qase de centimetri, qi nu pot si nu md intreb:
insemnele vielii, cind un copac ca acesta, ori un tablou decolorat, ori
dacl ar fi sI inchid uqa gi si mi intind pe pat, oare ar trebui si scot
un edificiu dirip[nat qi pirlsit este elogiat pentru vechimea lui.
picioarele pe fereastra minusculi, ca Alice in Jara Minunilor?
Meditlnd la acestea, mi intorc spre casi gi observ cu uqurare cd,
cel pufin din afari, Pandora pare s[ fi supravie[uit paraginii in care
Mi uit la rafturile aliniate pe perefii cimirufei sufocante gi con-
stat cd volumele pe care m-am chinuit si le aranjez in ordine alfabe-
a fost lisati in ultima vreme. Ajuns la intrarea principali, scot din
buzunar cheia de fier gi descui uqa. in timp ce cutreier camerele in-
tici au rimas la locul lor. Iau instinctiv unul - Recompense ;i zdne de
Rudyard Kipling - gi il risfoiesc in ciutarea celebrului poem publicat
tunecoase, ferite de lumina zilei de obloanele trase, realizez cI nu mi
incearci nici o emofie, ceea ce e, probabil, mai bine' Nu indriznesc
in ea. Recitind versurile poemului Dacd - sfaturile date de un tati
si-mi dau friu liber sentimentelor, pentru ci locul acesta, poate mai fiului sdu -, mi podidesc lacrimile la amintirea adolescentului care
eram pe atunci: atAt de disperat si iqi giseascd un tati. Pentru ca, apoi,
mult decit oricare altul, plstreazi spiritul ei...
gisindu-I, sirealizez ci aveam deja unul.
O jumitate de ord mai tArziu, am deschis obloanele de la parter
gi am tras cearqafurile de pe mobilele din salon. Stau in ploaia de il pun pe Rudyard la loc Ai dau cu ochii de cirticica cartonati de
lAngl el. Recunosc jurnalul pe care mi l-a dat mama de Criciun, cu
vilituci de praf care sclipesc in lumina amurgului qi imi amintesc
cAteva luni inainte de prima viziti la Pandora. Zidezi,timp de citeva
cdt de vechi mi s-au pirut toate lucrurile de aici prima oari cAnd
le-am vizut. $i mi intreb, uitindu-mi la scaunele deformate gi la ca- luni, am scris in el cu asiduitate gi, cunoscAndu-mi, cu o prefiozitate
exagerati. Asemenea oricarui adolescent, credeam ci ideile qi sen-
napeaua deqirati, daci, de la un punct incolo, asemenea mislinului,
timentele mele sunt unice qi revolufionare; gAnduri neimaginate de
b[trAnelea incremenegte intr-un anumit stadiu, Precum pirin(ii cu
mintea altcuiva.
pirul incirunlit in ochii unui copil.
Scutur din cap melancolic qi oftez ca un bitrAn la amintirea pro-
Firegte, singurul lucru din incipere care s-a schimbat cu desivirqire
priei naiviti{i copiliregti. Am abandonat jurnalul cAnd m-am intors
sunt eu. Noi, oamenii, suferim majoritatea metamorfozelor fizice qi
t4 Lueinda Riley

in Anglia, dupi vara nesfbrgiti petrecuti la Pandora. Dar, iatd-I, zece


ani mai tlrziu, stand din nou in palmele mult mai mari acum ale mii-
nilor mele. O mirturie a ultimelor luni de copilirie, inainte ca via[a si
mi impingi cu forfa spre maturitate.
Iau jurnalul cu mine, cdnd ies din cameri, gi urc la etaj. In timp
ce strdbat coridorul intunecos qi sufocant, nehotirdt in ce dormitor
si mI instal ez, tragaer in piept gi mi indrept spre camer a ei. imi iaa
inima-n dinf gi deschid uga. Poate cd e doar o ndlucire - nu m-ar
mira dupi zece ani de absenfi -, dar sunt sigur ci simt mirosul par-
fumului cu care se dldea pe vremuri... Iulie 2006
inchid uqa repede qi cobor la parter, cici nu mi simt inci in stare
si dau piept cu toate amintirile din Cutia Pandorei, care ameninld sl
N@
figneasci din aceste camere. S-a innoptat gi totul e cufundat in beznd. Sosirea
Mi uit la ceas, adaug doud ore, diferenla de fus orar, gi constat c[ e
aproape noui seara, iar stomacul imi chioriie de foame.
Scot bagajele din maqini, agez in cimari proviziile pe care le-am
cumpirat de la prlvilia din sat, dupi care ies pe teras[ cu pulini
piine, niqte brdnzi feta qi o sticli de bere foarte caldi. Stau in linigtea
nopfii, tulburati doar de Praiul izolat al vreunui greier somnoros, qi'
lmi beau berea, intrebAndu-mi dacl a fost o idee buni si vin cu doui
zile inaintea celorlalli. in definitiv, contemplarea stearpi e specialita-
tea mea - cineva chiar mi-a oferit de curAnd gansa de a face o profesie
din asta. Mi pufneqte rAsul numai cAnd mi gindesc.
Ca si-mi abat gAndul de la asta, deschid jurnalul gi citesc cuvintele
de pe prima pagini.

Crdciun fericit, dragul meu Alex! incearcd sd scrii cht mai des. Va fi
distractiv sd il citegi cdnd veifi mai mare.
Cu drag M xxx

- Sd sperim c[ ai dreptate, mami.


Zimbesc nostalgic gi risfoiesc paginile ticsite de cuvinte pom-
poase, pdni cdnd aiung la inceputul lui iulie. M[ apuc de citit, la lu-
mina becului orb care attrni de pergoli, deasupra mea.
t4 Lucinda Riley

in Anglia, dupi vara nesfrrqiti petrecuti la Pandora. Dar, iati-I, zece


ani mai tirziu, stand din nou in palmele mult mai mari acum ale mdi-
nilor mele. O mirturie a ultimelor luni de copilirie, inainte ca viala si
mi impingi cu forla spre maturitate.
Iau jurnalul cu mine, cind ies din camer[, qi urc Ia etaj. in timp
ce stribat coridorul intunecos gi sufocant, nehot[rAt in ce dormitor
s[ mi instal ez, tragaer in piept Ei mi indrept spre camera el. imi iau
inima-n dinli gi deschid uga. Poate ci e doar o nilucire - nu m-ar
mira dupi zece ani de absenfi -, dar sunt sigur ci simt mirosul par-
fumului cu care se dldea pe wemuri... Iulie 2006
inchid uqa repede qi cobor la parter, cici nu mi simt inci in stare
si dau piept cu toate amintirile din Cutia Pandorei, care amenin!6 sI
figneasci din aceste camere. S-a innoptat qi totul e cufundat in bezni. Sosirea
Md uit la ceas, adaug doui ore, diferenfa de fus qrar, $i constat ci e
aproape noul seara, iar stomacul imi chioriie de foame.
Scot bagajele din magin[, aqez in cimar[ proviziile pe care le-am
cumplrat de la prlvilia din sat, dupi care ies pe terasiL cu pulind
pAine, niqte brdnzl feta qi o sticll de bere foarte caldi. Stau in liniqtea
noplii, tulburatd doar de lArditul izolat al vreunui greier somnoros, qi
imi beau berea, intrebtndu-mi daci a fost o idee buni sl vin cu doui
zile inaintea celorlalli. in definitiv, contemplarea stearpl e specialita-
tea mea * cineva chiar mi-a oferit de curAnd qansa de a face o profesie
din asta. Md pufneqte risul numai c1nd md gindesc.
Ca s6-mi abat gAndul de la asta, deschid jurnalul gi citesc cuvintele
de pe prima pagin[.

Crdciunfericrt, dragul meu Alex! incearcd sd scrii cht mai des. Vafi
distractiv sd il citesti cdnd vei fi mai mare.
Cu drag M xxx

* SI sperim ci ai dreptate, mame.


ZXmbesc nostalgic qi risfoiesc paginile ticsite de cuvinte pom-
poase, pani ctnd ajung la inceputul lui iulie. Mi apuc de citit, la lu-
mina becului orb care atArni de pergoll, deasupra mea.
Iurnalul lui Alex
10 iulie 2006

Am o fafi perfect rotundi. Sunt sigur cd pofi s-o desenezi cu com-


pasul, cdci rareori s-ar intimpla ca linia cercului gi fala mea si nu se
imbine perfect. O detest.
De asemenea, in interiorul cercului, am doi obraji rotofei ca me-
rele. Cind eram mai mic, adul$i mi apucau de ei, imi prindeau car-
nea intre degete Ei mi ciupeau. Uitau ci obrajii mei nu sunt mere.
\Ierele sunt obiecte inanimate. Sunt tari gi nu simt durere. Daci se
Iovesc, e doar o rani de suprafali.
Totugi, am ochi frumogi. igi schimbi culoarea. Mama spune c[,
atunci ctnd simt o emofie liuntricl qi mi inflicirez, devin verziaprins.
Cind sunt stresat, au culoarea Mirii Nordului. Sincer sd fiu, mie mi se
par gri de cele mai multe ori, dar sunt mari gi migdalali, iar sprince-
nele, mai inchise la culoare decit pirul - care e de un blond feciorelnic
gi foarte lins -, ii incadreazi perfect.
Mi uit in oglindl chiar in acest moment. imi dau lacrimile, fiindci,
atunci cind nu imi vid chipul, imi pot imagina ci sunt orice doresc.
E o lumini sup[ritoare in cabina de toalet6, imi strilucegte deasupra
capului ca un nimb. Oglinzile din avion sunt cele mai proaste: arlfi ca
o mumie de doui mii de ani, abia dezgropati.
\'?d un colicel de carne cum se ridici sub tricou, deasupra panta-
bnilor scur{i. O apuc gi o modelez intr-o copie acceptabili a Degertului

j1
18 Lucinda Riley Secretul Helenei 19

Gobi. Creez dune, cu mici spafii intre ele, din care pot risiri palmierii vreun pic. Am citit ci, uneori, genele sar peste generalii 9i, la ce noroc
rinleli dimprej urul unei oaze. am eu, nu e exclus si fiu primul pitic grisan dintr-un gir secular de
Apoi mi spil bine pe mdini. blrbafi Beaumont.
imi plac mAinile mele, deoarece incd refuzb si migreze spre Pe lingi asta, mama uiti de cealalti jumltate a mogtenirii genetice
Pufoqenia, locul in care gi-au stabilit deocamdati regedinfa celelalte care a contribuit la procrearea mea...
pirli ale corpului meu. Mama zice ci sunt ca un cifelug dolofan gi ci E o disculie pe care lin morlig sa o am in aceasti vacan[[. Nu mi
butonul hormonal ,,dezvoltare pe orizontali" a func{ionat de la prima intereseazi de cAte ori va incerca si se fofileze gi sd schimbe subiectul.
apisare. Din picate, butonul ,,dezvoltare pe verticald* s-a stricat. $i M-am seturat sd nu gtiu nimic despre tata.
nu pare si se fi reparat intre timp. Trebuie si aflu adevirul.
Plus de asta, cifi clfelugi grisuni am vizut la viala mea? Majori- Toati lumea spune ci semln cu ea. in fond, ce altceva si spuni qi
tatea sunt supli, fiindci nu-gi gisesc astdmpirul Ei se agiti intruna. ei? N-au cum si mi compare cu un spermatozoid anonim.
Poate ci mi-ar prinde bine qi mie pulini agitafie. Realitatea este c[, probabil, faptul ci nu imi cunosc tatil imi am-
Partea buni este ci zborul cu avionul i[i de o senzafie de impon- phficn grandomania de care sufrr deja. O atitudine foarte nesdni-
derabilitate, chiar daci eqti gras. Sunt mulfi pasageri mult mai gragi toasd, mai ales la un copil ca mine, dacl se poate spune ci mai sunt
decAt mine; am verificat. Daci eu sunt Gobi, vecinul meu de scaun e copil. Sau ci am fost vreodati, lucru de care mi indoiesc.
suficient de mare cit si formeze Sahara de unul singur. Antebraful Actualmente, cind mi zgAl[Ai din toate incheieturile pe deasupra
lui a pus monopol pe cotieri, revirsd'ndu-qi pielea, muqchii qi quncile Europei Centrale, tata ar putea fi oricine imi doresc; oricine imi con-
peste mine ca un virus mutant. Mi scoate din sirite chestia asta. Eu vine in yreun moment sau altul. De exemplu: sl presupunem c[ ne
irni lin carnea pe lingn rnine, in spa{iul alocat, chiar daci mi se pun pribugim, iar pilotul are o singuri paragutd disponibili. I-aq putea
crampe din cauza asta. spune ci sunt fiul lui gi s-ar simli obligat si mi sah,eze, n-am drep-
Dintr-un motiv sau altul, ori de cite ori cilitoresc cu avionul, mi tate?
gAndesc la moarte. Sincer si fiu, mi gdndesc la moarte cam oriunde Pe de alti parte, poate ci e mai bine si nu qtiu. Poate ci genele
m-ag afla. Probabil ci moartea se aseamini cu imponderabilitatea pe mele provin de undeva, din Orient, ceea ce m-ar sili sd invi! manda-
care o simfi aici, in tubul ista metalic. Ultima oari cind am zburat, rina ca si comunic cu tata. Mandarina e o limbl super grea.
surioara mea m-a intrebat daci a murit, fiindci cineva i-a spus ci Uneori, imi doresc ca mama si semene mai mult cu celelalte
bunicul e undeva sus, pe un nor. Cand am trecut prin dreptul unuia, mame. A nu se inlelege cI e vreo Kate Moss sau vreo mare frumusele,
gi-a imaginat ci se intilneqte cu bunicul. pentru cI e destul de in vdrstl. Dar e de-a dreptuljenant ci tofi colegii
De ce-or nd:scoci adullii asemenea poveqti caraghioase? Nu fac mei, gi profesorii, gi oricare blrbat ne intri in casl se uiti la ea intr-un
decdt si complice situa{ia. Eu, unul, nu le-am dat niciodatd, crezarc. fel anume. Toati lumea o place, fiindci e simpatici qi amuzanti gi
Mama s-a lisat pigubagi de ani buni gi nu mai incearci si mi poate giti gi dansa in acelagi timp. Dar, din cdnd in cdnd, sunt gelos
plcileasci. c[ nu e mai mult a mea qi ci trebuie s-o lmpart cu al1ii.
Mi iubeqte mult, chiar daciL, in ultimele luni, m-am rotunjit ca un Fiindcl eu o iubesc cel mai mult.
balon. Mi-a promis ci, intr-o zi, va trebui si mi aplec ca si imi vid Era necisitoritl cdnd m-a niscut pe mine. Acum un secol, ag fi
fafa in oglinzile stropite de api cum e asta din avion. Dupi cdte se venit pe lume in vreun adipost pentru si'raci gi, cel mai probabil,
pare, provin dintr-un neam de bnrbafi inal$. Nu cI asta m-ar consola am fi murit amindoi de tuberculozd dupit cdteva luni. Am fi fost
18 Lucinda Riley Secretul Helenei 19

Gobi. Creez dune, cu mici spafii intre ele, din care pot ris[ri palmierii vreun pic. Am citit c[, uneori, genele sar peste generafii gi, ]ace noroc
ri.zleli dimprejurul unei oaze. am eu, nu e exclus si fiu primul pitic grisan dintr-un gir secular de
Apoi mi spil bine pe miini. blrbali Beaumont.
imi plac mdinile mele, deoarece inci refuzit si migreze spre Pe l6ngi asta, mama uiti de cealaltl jumitate a moqteniriigenetice
Pufoqenia, locul in care qi-au stabilit deocamdati regedinla celelalte care a contribuit la procrearea mea...
pirfi ale corpului meu. Mama zice cd sunt ca un cifeluq dolofan gi ci E o discufie pe care lin morfig s[ o am ln aceasti vacanli. Nu mi
butonul hormonal ,,dezvoltare pe orizontali'a funclionat de la prima intereseazl de cAte ori va incerca si se fofrleze gi si schimbe subiectul.
apisare. Din picate, butonul ,,dezvoltare pe verticali" s-a stricat. $i M-am siturat si nu qtiu nimic despre tata.
nu pare si se fi reparat intre tirnp. Trebuie si aflu adevirul.
Plus de asta, cifi cileluqi grisuni am vizut la viafa mea? Majori Toati lumea spune ci semln cu ea. in fond, ce altceva si spuni gi
tatea sunt supli, fiindci nu-gi gisesc astdmpirul gi se agiti intruna. ei? N-au cum si mi compare cu un spermatozoid anonim.
Poate ci mi-ar prinde bine qi mie pufini agitafie. Realitatea este ci, probabil, faptul ci nu imi cunosc tatil imi am-
Partea buni este ci zborul cu avionul i[i dn o senzafie de impon- plificn grandomania de care sufrr deja. O atitudine foarte nes[nd-
derabilitate, chiar daci eqti gras. Sunt multi pasageri mult mai gragi toasi, mai ales la un copil ca mine, dacd se poate spune cd mai sunt
decAt mine; am verificat. Daci eu sunt Gobi, vecinul meu de scaun e copil. Sau ci am fost vreodati, lucru de care mi indoiesc.
suficient de mare cit si formeze Sahara de unul singur. Antebralul Actualmente, cind mi zgillii din toate incheieturile pe deasupra
lui a pus monopol pe cotier6, revirsindu-qi pielea, muqchii gi quncile Europei Centrale, tata ar putea fi oricine imi doresc; oricine imi con-
peste mine ca un virus mutant. Mi scoate din sirite chestia asta. Eu vine in vreun moment sau altul. De exemplu: s[ presupunem ci ne
imi lin carnea pe lingn mine, in spaliul alocat, chiar daci mi se pun pribuqim, iar pilotul are o singuri paragutd disponibili. I-aq putea
crampe din cauza asta. spune c[ sunt fiul lui gi s-ar simli obligat si mi salveze, n-am drep-
Dintr-un motiv sau altul, ori de cite ori cilitoresc cu avionul, mi tate?
gindesc la moarte. Sincer si fiu, mi gindesc la moarte cam oriunde Pe de alt[ parte, poate ci e mai bine si nu qtiu. Poate ci genele
m-ag afla. Probabil ci moartea se aseamini cu imponderabilitatea pe mele provin de undeva, din Orient, ceea ce m-ar sili si invd! manda-
care o simfi aici, in tubul ista metalic. Ultima oari cind am zburat, rina ca si comunic cu tata. Mandarina e o limbl super grea.
surioara mea m-a intrebat daci a murit, fiindcd cineva i-a spus ci Uneori, imi doresc ca mama s5. semene mai mult cu celelalte
bunicul e undeva sus, pe un nor. Cind am trecut prin dreptul unuia, mame. A nu se inlelege c[ e weo Kate Moss sau vreo mare frumusefe,
Ei-a imaginat cd se intilneqte cu bunicul. pentru ci e destul de in vdrsti. Dar e de-a dreptuljenant ci tofi colegii
De ce-or niscoci adu\ii asemenea povegti caraghioase? Nu fac intrl in casl se uiti la ea intr-un
mei, gi profesorii, gi oricare blrbat ne
decdt si complice situafia. Eu, unul, nu le-am dat niciodatd crezare. fel anume. Toati lumea o place, fiindci e simpatici qi amuzanti qi
Mama s-a lisat pigubagi de ani buni Ei nu mai incearci si mi poate glti gi dansa in acelaqi timp. Dar, din cdnd in cdnd, sunt gelos
picileasci. cd nu e mai mult a mea gi cl trebuie s-o impart cu al1ii.
Mi iubegte mult, chiar daci, in ultimele luni, rn-am rotunjit ca un Fiindcl eu o iubesc cel mai mult.
balon. Mi-a promis ci, intr-o zi, va trebui si rni aplec ca si imi vid Era necisitoritl cind m-a nlscut pe mine. Acum un secol, aq fi
fala in oglinzile stropite de api cum e asta din avion. Dupi cite se venit pe lume in vreun adlpost pentru slraci gi, cel mai probabil,
pare, provin dintr-un neam de birbafi inal$. Nu cl asta m-ar consola am fi murit am6ndoi de tuberculozd drpit, cdteva luni. Am fi fost
20 Lucinda Riley

inmormAntafi in cimitirul sirmanilor, iar osemintele noastre ar fizi-


cut impreund pe veci.
Mi intreb deseori dac[ ii e rugine cu mine, aceasti amintire vie a
imoraliti(ii ei. Oare de asta mi trirnite la internat?
Rostesc cu voce tare cuvdntul ,,imoralitate" in oglindi. imi plac cu-
vintele. Le colecfion ez,la fel cum colegii mei coleclioneazd cartonaqe
cu jucitori de fotbal sau cu fete, in func[ie de gradul de maturitate al
fieciLruia. imi place si le etalez, si le strecor in propozifii pentru a mI
face cAt mai bine in[eles. Poate ci, intr-o buqi zi, o si-mi placi si mi Capitolul 1
joc cu ele la modul profesional. S[ fim sinceri, finand cont de aspectul
meu fizic actual, n-am ganse si joc vreodati la Manchester United.
Bate cineva la uqi. Ca de obicei, m-am pierdut in gAnduri. Mi uit
la ceas qirealizez cI stau in toalet[ de peste douizeci de minute. Va -Ne-am ritdcit. O si opresc pufin pe marginea drumului.
trebui si dau ochii cu o grimadi de pasageri furiogi c[ fac pe ei.
- Doamne fereqte, mami! E intuneric bezni gi suntem pe margi-
Mi mai uit incl o dati in oglindi - o ultimi privire la Domnul nea pripastiei. N-ai unde si opreqti.
Balon. Apoi intorc capul gi ies fanfoq, de parci ag fi Brad Pitt.
-Nu te mai speria, dragule. Gisesc eu un loc sigur.
- Poftim? Sigur? Daci qtiam ce mi agteaptl, imi luam crampoa-
nele qi pioletul.
- E un refugiu nifel mai sus.
Helena trase de volanul maqinii inchiriate, lul strins virajul, cu
stXngicie, gi opri. Se uitl la fiul ei, care igi acoperise ochii cu pahnele,
gi ii puse o rninl pe genunchi

= Gata, po[i si te uifi. Dupd aceea, arunci o privire pe fereastri,


spre valea abrupti de dedesubt, qi ziri lumini[ele de pe coasti licirind
in vale. Ce frumos e! murmuri ea.
- Nu, mami, nu e deloc ,,frurnos". ,,Frurnos" e ctnd o si scipim
din pustietatea unei liri strline ;i n-o si mai fim la un pas de a ne gisi
sfirgitul pe fundul unei r6Lpe. Oamenii 6qtia n-au auzit de parapefi?
Helena nu ii dldu atenfie gi bdjbai pe deasupra capului, dupl in-
trerupitorul plafonierei.
-Di-mi harta, dragule.
Alex i-o intinse, ;i Helena se apuci si o studieze.
- O lii invers, mam[, li atrase b[iatul atenfia.
- Bine, bine, zise Helena gi risuci harta. Immy inci doarme?
20 Lucinda Riley

inmormdntafi in cimitirul sirmanilor, iar osemintele noastre ar fi2il-


cut impreund pe veci.
Mi intreb deseori daci ii e rugine cu mine, aceasti amintire vie a
imoralitiqii ei. Oare de asta mi trimite Ia internat?
Rostesc cu voce tare cuvintul ,,imoralitate" in oglindi. irni plac cu-
vintele. Le coleclion ez, La felcum colegii mei colec{ioneazl cartonage
cu jucitori de fotbal sau cu fete, in func[ie de gradul de maturitate al
fieciruia. imi place si le etalez, si le strecor in propozilii pentru a mi
face cdt mai bine in{eles. Poate ci, intr-o buni zi, o si-mi placi si mi
Capitolul 1
joc cu ele la modul profesional. Si fim sinceri, linand cont de aspectul
meu fizic actual, n-am $anse si joc vreodati la Manchester United.
Bate cineva la ugi. Ca de obiceir m-am pierdut in gdnduri. Mi uit
la ceas g.i realizez ci stau in toaletl de peste douizeci de minute. Va - Ne-am riticit. O si opresc pulin pe marginea drumului.
trebui sd dau ochii cu o grlmadi de pasageri furioqi cI fac pe ei.
-Doamne f,ereqte, mami! E intuneric bezn[ qi suntem pe margi-
Mi mai uit inci o dati in oglindi - o ultiml privire la Domnul nea pripastiei. N-ai unde si opregti.
Balon. Apoi intorc capul gi ies fan{og, de parci aq fi Brad Pitt.
-Nu te mai speria, dragule. Gisesc eu un loc sigur.
- Poftim? Sigur? Daci qtiam ce mi a$teapti, imi luam crampoa-
nele qi pioletul.
- E un refugiu nifel mai sus.
Helena trase de volanul maginii inchiriate, lul strAns virajul, cu
stingicie, gi opri. Se uitd la fiul ei, care igi acoperise ochii cu paknele,
gi ii puse o mini pe genunchi
- Gata, poli s[ te ui!i. Dupi aceea, arunci o privire pe fereastri,
spre valea abrupti de dedesubt, qi ziri luminigele de pe coastd licirind
in vale. Ce frumos e! murmuri ea.
* Nu, mami, nu e deloc ,,frurnos". ,,Frumos" e cAnd o sd scipim
din pustietatea unei firi striine qi n-o si mai fim la un pas de a ne gisi
sfirgitul pe fundul unei ripe. Oamenii 6gtia !-au auzit de parapefi?
Helena nu ii d[du atenfie gi bdjbai pe deasupra capului, dupi in-
trerupitorul plafonierei.
-D[-mi harta, dragule.
Alex i-o intinse, gi Helena se apuci si o studieze.
- O tii invers, mami, ii atrase biiatul atenfia.
- Bine, bine, zise Helena qi risuci harta. trmmy inci doarrne?

S-ar putea să vă placă și