Isabol Allonde

Casa spiritolor

Traducere din spanioli de

coRNELTA nAour-sscu

H U/T,TAN I TA S
Ii ctinr*-.
 Cwprins

I. Rosa cea frumoasd . . .

II. Las Tres Marias . . . . 48
Itt. Clara, clarvdzdtoarea 81
IV. Vremea spiritelor t1,'J,
V. Amanqii 150
VI. Rdzbunarea . 184
VII. Fraqii 217
VIII. Contele 254
IX. Fetiqa Alba . 270
x. Timpul deterioririi . . . . 300
XI.Trezirea.... 327
XII. Conspiratia . 349
XIII. Teroarea 375
XIV. Ora adevirului 413

Epilog 430

in definitizt,ckpi ani trdie;te omwl?
Trdie;te o mie de ani saw wnul singwr?
Trdie;te o sdptdmhnd sau ci.teva secole
$i pentru ckt timp fti,oAre omul?
Ce qtrea sd spwnd pentrw totdeauna?
PABLO NERUDA
t. Rosa cea frumoasd
Banabds a ajuns la noi in familie pe calea mirii, a notat
fetiga Clara cu delicata ei caligrafie. inci de pe atunci avea
? obiceiul si scrie lucrurile importante si, mai tdrziu, cind a
rimas muti, scria gi lucrurile banale, fdrl, s5, binuiascd vre-
odatd cd, dupi cincizeci de ani, caietele ei imi vor servi pentru
a salva memoria trecutului si pentru a supraviequi propriei
mele spaime. Ziua in care a ajuns Barrab,is era Joia Mare.
inchis intr-o cugci nenor ocitd., eraacoperit de sus pini jos
de propriile-i excremente gi de urini; avea o privire riti-
citi de prizonier amdrit si lipsit de apdrare, dar se ghicea
de pe atunci - din qinuta imperiali a capului si mirimea
scheletului - legendarul uriag ce ayea sd, fie. Ziua aceea era
una plicticoasi de toamni., nu anunla prin nimic evenimen-
tele pe care f.etiga le-a notat pentru a fi qinute minte si care
s-au produs in timpul slujbei de la miezul zilei,in parohia
San Sebastiin,la care a asistat impreuni cu toati familia.
itt semn de doliu, sfinqii erau acoperigi cu cdrpe negre, pe care
miicuqele le scuturau de praf o datd,pe an, scoqindu-le din
dulapul sacristiei, iar sub ceargafurile indoliate toati aceas-
ti curte cereasci pirea o ingrimideali de mobili agteptAnd
si fie mutate,, {Are. ca luminirile, timlia sau gemetele orgii
si reugeasci sd. anuleze acest efect jalnic. Se inilqau ca nigte
ameninqitoare colete intunecate in locul sfinqilor in mirime
naturald,, ale cdror chipuri afigau aceeasi expresie constipati,
cu perucile lor ficute din pir de mort, cu rubinele, perlele
gi smaraldele de sticli vopsiti 9i vegmintele lor de nobili flo-
rentini. Singurul avantajat de doliu era patronul bisericii,
Sfintul Sebasti6n, gi asta pentru ci in Siptimina Mare ii scutea
pe credinciogi de spectacolul corpului siu risucit intr-o pos-
turi indecenti, sffipuns de o jumitate de dnzinl,de sigeqi,
giroind de singe gi de lacrimi, ca un homosexual in suferinqi,
cirui rini, mereu proaspete in mod miraculos, gra\ie
gi ale
penelului pirintelui Restrepo, o {dceau pe Clara si se cu-
tremure de greaqi.
Era o sdptdmdni lungi de penitengi gi post, nu se jucau
cirqi, nu se ficea muzicd meniti si indemne la desfriu sau
la uitare gi, in misura posibilului, se pistra cdt mai multi
tristele gi castitate, degi exact in zilele alea impunsdtura dia-
volului ispitea mai abitir slaba carne catolici. Posd consta
in plicinte ugoare cu foi, gustoase minciruri cu verdeaqi,
tortillas pufoase si mari roqi de brdnzd, aduse delaqard, cu
care familiile igi aminteau de patimile Domnului, ferindu-se
si puni gura pe vreo buciqici de carne sau pegte, sub ame-
nintarcaexcomunicirii, dupi cum tot repetapirintele Res-
trepo. Nimeni nu ar fi indrdznitsi nu-l asculte. Preotul era
doiat cu un lung deget incriminator pentru a-i qintui pe pi-
cdtogi in public gi cu o limb; bine antrenati pentru a tul-
bura sentimentele.
hoqule, care ai furat banii bisericiil - gipa el din
-Tu,
amvon, ardtdnd spre un domn care se pre{dcea foarte pre-
ocupat de o scami de pe rever pentru a nu a-l privi in faqd.
Tu, neruginato, care te prostituezi pe chei! - gi arita spre
dofra Ester Trueba, invalidi drncauza artritei gi ficind parte
din ordinul Fecioarei del Carmen, care deschidea ochii mi-
rati, necunoscind sensul acelui cuvint gi negtiind unde era
cheiul. Ciigi-vi, picitogilor, hoituri netrebnice, nevrednici
de sacrificiul Domnului Nostru ! Postiqi ! Facegi penitenqi !
Purtat de entuziasmul zelului siu vocaqional, preotul tre-
buia si se sdpaneasci pentru a nu intra in dezacord deschis
cu instrucqiunile superiorilor ecleziastici, care se opuneau
ciliciului gi flagelerii, sub influenqa vintului modernismu-
lui. El era adeptul vindecirii slibiciunilor sufletegti printr-o
biciuire sinitoasi a cirnii. Era celebru pentru oratoria sa nein-
8
{rdnatd. Credinciogii devota,ti lui il urmau din parohie in pa-
rohie gi transpirau ascultindu-l cum descria chinurile pi-
citogilor din iad, cirnurile sfdgiate de aparate de torturi
ingenioase, focul vegnic, cirligele care stripungeau mem-
brele virile, reptilele scArboase care intrau in orificiile fe-
minine gi alte numeroase suplicii cu care igi asezona fiecare
predici pentru a semina frica de Dumnezeu. Chiar si Satana
era descris pini in cele mai intirne anomalii, cu accentul de
Galicia al preotului, a cirui misiune pe lumea astaera si scu-
ture conqtiinqa indolenqilor creoli.
Severo Del Valle era^teu gi mason, dar aveaambiqii po-
litice gi nu-gi putea permite luxul de a lipsi de la slujba cea
mai importanti din fiecare duminici gi din sirbitorile mari,
trebuia si fie vizut de toati lumea. Soqia sa Nivea prefera
si se inqeleagi cu Dumnezeufilreintermediari, avea o pro-
fundi neincredere in sutane si o plictiseau descrierile raiului,
purgatoriului gi iadului, dar igi insoqea berbatul in ambiqi-
ile lui parlamentare, sperind cd,, dacd, el va ocupa un loc in
Congres, ea va putea obqine dreptul de vot pentru femei,
pentnr care lupta de zece ani, fare, ca multele sarcini si o fi
descurajat. itr Mare, pirintele Restrepo igi adu-
"""" Joie
sese publicul la limitele rezistenqei cu viziunile lui apoca-
liptice gi Nivea incepuse si simti ameqeli. S-a intrebat daci
nu cumva iar era gravidd,. Cu toate spiliturile cu otet gi bu-
reqii cu gheaqi, niscuse cincisprezece copii, din care unspre-
zece trdiau, si avea motive si creadi ci ajunsese deja la o
virsti, cici fiica cea mici, Clara, avea de-acum zece ani. Pi-
rea cd fertilitatea ei uimitoare se potolise in sfirgit. A in-
cercat si puni starea de rdu pe seama momentului in care
pirintele Restrepo, in predica lui, o aritase cu degetul pen-
tru a se referi la fariseii care ayea:u pretenlia sdlegalizeze
basrarzii gi cisitoria civili, f;cand qnndnri familia, patria,
proprietatea gi Biserica, d6nd femeilor acela;i rol ca albar-
baqilor, intr-o sfidare clari,alegii lui Dumnezu, care in pri-
vinqa asta era foarte dxacti. Nivea gi Severo ocupau, impreuni
cu copiii lor, tot rindul al treilea. Clara stitea l6ngi maici-sa,
 care o strangea de mAni neribditoare atunci cdnd discursul
preotului ?ntirziaprea mult pe picatele cirnii, pentru ci gtia
cd asta o {dcea pe copili s5, vizualizeze niqte aberagii care
depigeau cu mult realitatea, dupi cum se videa din intre-
b;rile pe care le punea gi la care nimeni nu gtia si-i rispundi.
Clara era foarte precoce 9i avea imagin agia debordanti pe care
au mo;tenit-o toate femeile din familie pe cale materni. Tem-
peratura urcase in biserici gi mirosul pitrunzdtor al 1um6-
nirilor, al timiiei gi al mulfmii inghesuite o ficeau pe Nivea
si se simti gi mai obositi. igi dorea ca ceremonia si se ter-
mine odad, si se intoarci in casa ei ricoroasi, si se ageze
in coridorul cu iederi si si se delecteze cu cana de lapte de
migdale pe care Dddaca o prepara in zilele de sdrbitoare.
$i-a privit copiii; cei mici dideau semne de oboseali, gepeni
in hainele de duminici, cei mari incepeau si nu mai fie atenqi.
$i-a oprit ochii pe Rosa, cea mai mare dintre fetele rimase
in viaqi, gi, ca de fiecare datd, a rimas uimiti. Frumuseqea
ei stranie avea darul de a o tulbura chiar gi pe maici-sa, pi-
rea fl"cutl, dintr-un material diferit de cel al rasei umane.
Nivea gi-a dat seama cd nu ginea de lumea asta inci dinainte
de a o nagte, pentru c5, a zdrit-o in vis, de aceea nu a fost
surprinsd de srigitul pe care l-a scos moata cind avdzut-o.
La nagtere Rosa era albi, neted;, farl, zbdrcituri, ca o pi,-
pugi de porqelan, cu pirul verde 9i ochii galbeni, fdptura
cea mai frumoasi care se niscuse pe pimdn din timpurile
picatului originar, cum a spus moasa inchinindu-se. De la
prima baie, Didaca i-a spilat pirul cu o infuzie de muge-
tel, care a av:ut darul de a potoli culoarea, dAndu-i o nuanle
debronz vechi, si o lisa goali la soare, ca si i se intdreas-
cd pielea, transparenti in zonele delicate de la pintece gi axile,
unde se ghiceau venele gi textura secreti a mugchilor. Cu
toate acestea, trucurile astea de tiganci nu au fost suficien-
te ;i in curAnd s-a rispAndit vestea ci li se niscuse un inger.
Nivea a sperat ca etapele ingrate ale cregterii si-i aduci fiici-sii
niscaiva defecte, dar nu s-a intimplat nimic, dimpotrivi, la
optsprezece ani Rosa nu se ingrdgase gi nu-i iegiseri coguri,
10
iar gragia ei marini era gi mai accentuati. Nuanqa pielii, cu
suave reflexe albistrii, ;i a pirului, lentoarea migcirilor gi
firea ei linigtitn evocau o fipruri a apei. Avea ceva de pegte
gi dac-ar fi avut gi o coadi acoperitl, cu solzi, ar fi fost sire-
ni de-a binelea, dar picioarele ei o situau la limita impre-
cisi intre fiinti omeneasci ;i fF'po,xi,mitologici. Totugi, fata
avusese o viatd aproape normali, avea un logodnic cu care
urma si se mdrite intr-o bunl,zi,gi-atunci rispunderea pen-
tru frumuseqea ei avea si treaci in alte mAini. Rosa gi-a in-
clinat capul gi o razd. de soare s-a filtrat printre vitraliile
gotice ale bisericii, inviluindu-i profilul intr-un halou de
lumini. C6teva persoane s-au intors ca s-o priveasci gi au
gopociit, cum se intimpla adesea cdnd o intAlneau, dar Rosa
pdrea cd nu-9i di seama de nimic, era imuni la ingAmfare
gi in ziua aceea era gi mai absenti ca de obicei, isi imagina
alte animale pe care si le brodez e pe faga ei de masi, jumitate
pisiri-jumitate mamifere, acoperite de pene strilucitoare
gi previzute cu coarne ;i copite, atdt de grase 9i cu aripi atdt
de scurte, incit sfidau legile biologiei gi ale aerodinamicii.
Se gAndea arareorila logodnicul ei Esteban Trueba, gi nu pen-
tru cd. nu l-ar fi iubit, ci din cauza temperamentului ei uituc
si oentru ci doi ani de absenti inseamni mult. El lucra la
-in.l. din nord. ii scria metodic si uneori Rosa ii rispun-
dea, trimigAndu-i versuri copiate 9i flori desenate in tug pe
pergament. Prin intermediul acestei coresponden{e, pe care
Nivea o viola in mod regulat, a aflat de spaimele si neca-
zwrle meseriei de miner, ameninqati tot timpul de prdbu-
siri, urmirind filoane care dispireau, cerind credite inbaza
norocului viitor, increzdtorin aparigiaunui filon de aur mi-
raculos c3re si-l facd sd se imbogiqeasci rapid gi si o duci
pe Rosa de braq la altar, devenind asdel b;rbatul cel mai fe-
ricit din univers, cum spunea mereu la sfdrgitul scrisorilor.
Dar Rosa nu era grFrbitd" si se mirite, aproape ci uitase sin-
gurul sirut pe care il schimbaseri la despdrqire gi nici mi-
car nu-gi amintea culoarea ochilor acestui logodnic tenace.
Influengati de lecturile romantice, romanele fiind singura
t1
ei lecturi, ii plicea si gi-l imaginezeincdlgatin cizme cu tal-
pi de piele, cu pielea arsi de vinturile degertului, scurmnnd
pimdntul in cdutareaunor comori ale piraqilor, dubloni spa-
nioli 9i bijuterii incage, gi degeaba ii spunea Nivea ci bo-
gadile minelor erau ascunse in pietre, cici Rosei i se pirea
imposibil ca Esteban Trueba si adune tone de bolovani in
speranqa ci, supuse unor nedrepte procese de cremagie, ar
siuipa vreun gram de aur. itttre timp, il agtepta firi a se plic-
tisi, imperturbabil; in gigantica sarcini pe care gi-o impu-
sese: si brodeze cea mai mare faqd, de masi din lume. A
inceput cu cdini, pisici gi fluturi, dar foarte repede fantezia
a pus stipanire pe munca ei gi aga a iegit la iveald un paradis
de animale imposibile, pe care acul le zdmislea sub priviri-
le nelinigtite ale tatilui ei. Severo era de pdrere ci venise vre-
mea ca fiici-sa si se scuture de buimic eala asta gi si coboare
cu picioarele pe pimint, si invege cdteva treburi casnice gi
si se pregdteasci pentru miritig, dar Nivea nu-i impirtigea
aceastd preocupare. Prefera si nu o chinuie pe fati' cu exi-
gen\e atat de terestre, presimqindci Rosa era o fipturi ce-
lesti, ci nu era ficuti si diinuie prea mult in comerqul
grosolan al acestei lumi, drept care o lisa in pace cu firele
ei de broderie gi nu obiecta impotriva acelei zoologii cog-
mare$ti.
O baleni din corset s-a rupt gi i s-a infipt in coasti. Nivea
a simgit ci se sufoci in rochia de catlfea albastri, cu gulerul
de danteli prea inalt, minecile prea strimte gi talia atdt de
ajustatd.pe corp incit, dupi ce se dezbrd.ca,burtaii bolbo-
rosea jumitate de ceas pini ce miruntaiele se reagezau la
locul lor. Discutase subiectul de multe ori cu prietenele ei
sufragete ;i ajunseseri la concluzia c5" atdt timp cdt femeile
nu-gi vor scurta fustele gi pnrul gi nu vor renunla la corsete,
degeaba vor avea dreptul si studieze medicina sau si voteze
ci tot n-ar fi avut energie s-o facl, dar nici ea nu avea cu-
rajul si fie prima care si renunqe la modi. $i-a dat seama ci
accentul de Galicia incetase si-i ciocineasci creierii. Se gn-
seau intr-una dinpauzele lungi pe care preotul, bun cunos-
t2
cdtor alefectului unei ticeri incomode, lefdceain mod frec-
vent in predicile sale. Ochii lui arzdtori foloseau momen-
rul pentru a-i qintui pe credinciosi unul cAte unul. Nivea a
lisat m6na Clarei gi a scos o batisti din mAneci penrru a se
tterge de transpiragia care i se scurgea pe git. Td"cereadeveni
grea, timpul pdrea ci se oprise in biserici, dar nimeni nu
indrdzneasi tugeasci sau si-gi schimbe pozigiapenrru a nu
atrage atenqia pirintelui Restrepo. Ultimele lui cuvinte inci
vibrau printre coloane.
In clipa aceea, cum avea si-gi aminteasci Nivea dupi
mulgi ani, in mijlocul tensiunii ;i ticerii s-a auzitfoarte lim-
pede glasul micuqei Clara.
- Pst, pirinte Restrepo ! DacE povesrea cu iadul e vri-
jeald, a,xatd,! mare plictiseali pe noi...
Degetul ardtdtor al iezuitului, care era deja in aer pen-
ru a indica noi suplicii, a rdmas suspendat ca un paratris-
net deasupra capului siu. Lumea a incetat si respire, iar cei
care dormitau s-au trezit brusc. Soqii Del Valle au reactio-
nat primii, cupringi de panici si vizdndu-i pe copii ci incep
si se agite nervosi. Severo a priceput ci trebuia si acqioneze
inainte de a se dezlinqui rAsul general sau vreun cataclism
ceresc. $i-a luat soqia de braq 9i pe Clara de ceafi si a plecat
cu pagi mari, tirdndu-le dupi el, urmar de ceilalgi copii, care
s-au bulucit spre ugi. Au apucat si iasd inainte ca preotul
sd poati invoca trisnetul menit si-i transforme in stane de
piitrd,, dar din prag i-au auzit glasul teribil, de arhanghel
revoltat.
lndriciti ! infumurati indriciti !
-Aceste cuvinte ale pirintelui Restrepo au rimas in me-
moria familiei cu gravitatea unui diagnostic ;i, in anii ce au
urmat, au fost dese ocaziile de a fi reamintite. Singura care
nu s-a mai gindit nicicum la ele a fost chiar Clara, care s-a
mulgumit sd le noteze in jurnal gi-apoi le-a uitat. in schimb,
pnrinlii ei nu le puteau ignora, degi erau de acord ci stipA-
nirea diavolului gi infumurarea erau nigte picate prea mari
pentru o fetiqi atdt de micd. Se temeau de blestemele oa-
menilor gi de fanatismul pirintelui Restrepo. Pini in ziua
13
aceea nu diduseri nume ciudiqeniilor mezinei gi nici nu le
puseseri in legituri cu influenqele satanice. Le luau ca pe
o trisituri caracteristicF' afetigei, aga cum Luis era gchiop
sau Rosa frumoasi. Puterile mentale ale Clarei nu supirau
pe nimeni gi nu deranj au prea mult; se manifestau in gene-
ral in chestiuni de importangi minori gi in stricta intimi-
tate a cdminului. Uneori, la masi, cAnd erau a;eza\i cu to{ii
in sufrageria cea mare, in ordinea stricti a importanqei 9i a
rolului fieciruia, solniqa incepea si vibreze gi deodati prin-
dea si se deplaseze pe masi, printre pahare;i farfurii, firi
vreo sursi cunoscuti de energie sau vreun truc de iluzio-
nist. Nivea o trigea de coad; pe Clara gi cu sistemul ista
obginea ca fiici-sa si-gi abandoneze distracgialunaticdgi sol-
niqa si redevini un obiect normal gi nemigcitor. Fraqii se
organizaseri pentru cazul in care aveart musafiri: cel care
se afla mai aproape oprea cu mAna ceea ce se migca pe masi,
inainte ca s;;inii sn prindn de veste gi si se sperie. Familia
continua si minAnce firi comentarii. Se obignuiseri 9i cu
previziunile mezinei. Ea anunta cutremurele cu anticipa-
fie, cee" ce era foarte bine in aceastl" taritbdntuiti de catas-
ffofe, cici familia avea timp si puni la adipost vesela gi sd
pregdteascddin timp incilgirile pentru iegit repede in noap-
te. Cind avea gase ani, Clara a prezis ci Luis va ft aruncat
de pe cal, el nu a bigat-o in seami 9i de atunci a rimas cu
un qold deplasat. Cu timpul, piciorul stdng i s-a scurtat 9i
a trebuit si incalqe un pantof special, cu platformd, pe care
gi-l fabrica el insugi. Atunci Nivea chiar s-a nelinigtit, dar
Dddacaa calmat-o spunAndu-i ci sunt mulqi copii carezboa-
ri precum mugtele, care ghicesc visele gi vorbesc cu sufle-
tele, dar toate trec in momentul pierderii inocenqei.
Nici unul nu ajunge mare in starea asta, i-a explicat
-
ea. Agteptaqi si-i vini fetei menstrualia gi-o si vedegi ci nu
mai migci mobilele gi nu mai anunqe nenorociri.
Clara era preferata Didacei. O ajutase si vini pe lume
;i era singura care inqelegea cu adevdrat natura fantastd a
fetiqei. Cind Clara a iegit din pdntecele maici-sii, Dddaca
t4
alegdnat-o, a spilat-o gi din clipa aceea a iubit-o cu dispe-
rare pe creatrra aceea fraglli, cu plimdnii plini de flegmi,
mereu pe punctul de a-gi pierde respiratia gi de a se invi-
neqi, pe care trebuise s-o readuci de multe oilaviagd,,cu cil-
dura sAnilor ei mari, c6nd ii lipsea aerul: gda cd acela era
singurul leac pentru astm, mult mai bun decit siropurile
spirtoase ale doctorului Cuevas.
i.r acea Joie Mare Severo se plimba prin salon preocu-
pat de scandalul pe care il iscase fiici-sa la slujbi. Spunea
ci numai un fanatic ca pdrintele Restrepo putea crede in de-
monizagiin plin secol douizeci, secolul luminilor, al ;tiinqei
;i al tehnicii, in care diavolul igi pierduse definitiv presti-
giul. Nivea l-a intrerupt, spunAndu-i ci nu asta eraproble-
ma. Grav era cd" isprivile fetei puteau iegi dintre pererii
acestei case gi, daci preotul incepea si facd cercetdri, avea
si afle toati lumea.
vini lumea si se uite ca la urs, a spus Nivea.
- O siPartidul
Liberal o sd se duci dracului, a adiugat
-Iar
Severo, careintrezdrea paglba pe carefaprul de a avea o vrd-
jitoare in familie il putea produce carierei sale politice.
Asa stiteau lucrurile cind a intratDidaca, tArindu-gi pa-
pucii gi f6gdindu-gi jupoanele scrobire, penrru a le spune ci
in curte niste oameni descircau un mort. Asa era. Veniserd
cu o ciruqi trasi de paftu cai, ocupdnd cu torul prrmulpatio,
cilcdnd cameliile gi murdirind cu baligi. pardoseala strilu-
citoare, intr-un vdrtej de praf, nechezat de cal gi ociri de
barbagi supersdqiogi, care fi.ceau gesturi ca si se apere de
deochi. Aduceau cadavrul unchiului Marcos, impreuni cu
toate bagajele lui. Toati nebunia era condusi de un omuleq
mieros, imbricat in negru, cu o redingori gi o pilirie prea
mare, cate a inceput un discurs solemn, prin care a vrut si
explice imprejuririle eveni,mentului, dar a fost intrerupr cu
brutalitate de Nivea, care s-a repezitla cogciugul prdfuit care
continea rimigiqele fratelui ei cel mai iubit. Nivea gipa si
se deschidi capacul, ca si-l vadd cu ochii ei. il mai ingro-
paseri o datd,a;a cd poate nici acum nu era vorba de o moarte
15
definitivi. Strigitele ei au atras mulqimea de servitori din
casd gi pe toqi copiii, c^re auvenit in fuga mare, auzind nu-
mele unchiului lor pronun{at in bocete de doliu.
Clara nu-l vdzusepe unchiul Marcos de cigiva ani, dar
gi-l amintea foarte limpede. Era singura imagine perfect clari
din copiliria ei gi, pentnr a-gi aminti de el, nu avea nevoie
si se duci la dagherotipul din salon, in care apdreain cos-
tum de explorator, sprijinit de o pugci cu doui qevi de mo-
del vechi; cu piciorul drept pe gitul unui tigru din Malaiezia,
in aceea;i atitudine triumfdtoare Pe care o constatase la Fe-
cioaradin altarul cel mare, cilcind pe diavolul invins prin-
tre nori de ipsos gi ingeri palizi. ii era suficient Clarei si
inchidi ochii pentru ca unchiul ei si-i apardin fagd"in car-
ne gi oase, piriolit de asprimea climei de pe tot globul, slab,
cu muste{i de pirat, sub care se iqea un zdmbet ciudat cu
dinqi de rechin. Era imposibil si se giseasci in cutia asta nea-
gri din mijlocul curqii.
De fiecare datF," cdnd Marcos o vizita pe sord-sa Nivea,
rdminea cdtevaluni, producind o mare bucurie nepoqilor,
in special Clarei, precum gi o adevirati furtuni cate dedea
p"ri. c"p ordinea domestici. Casa se umplea de cufere, ani-
male imbils dmate,linci de indieni gi bagaje mariniregti. Pre-
tutindeni, oamenii se izbeau de tot felul de troace ciudate,
apilreaulighioane nemaivdzute, aduse de pe tirAmuri inde-
patarc gi care-gi giseau sfirgitul strivite de mltura impla-
cabili a Didacei prin cotloanele casei. Severo susfinea ci
unchiul Marcos avea purtiri de canibal. igi petrecea noaP-
rcafecdnd nigte migciri de neinqeles in salon, majtdrziu s-a
aflat cderau exercitii menite si perfecfoneze controlul mingii
asupra corpului gi si imbundtdgeascd digestia. Ficea expe-
rienqe de alchimie in bucitirie, umplAnd casa de o fumira-
ie impuqiti gi stricAnd oalele cu o substanqi solidi, care nu
r" n dezlipea de pe fund. in timp ce restul casei incerca
"i
sI doarmi, igi tira vahzelepe coridoare' scotea sunete ascu-
qite din nigte instrumente silbatice gi incerca si-l invele spa-
niolegte pe un papagal a cdruilimbi materne era de origine
t6
amaz o niand". Ziua dormea intr-un hamac p e care- I intindea
intre doui coloane ale coridorului, acoperit doar cu un fel
de gorq scurt care-l enerva nespus pe Severo, dar pe care
Nfvea il scuza, pentru ci Marcos o asigurase cd aqapredica
Nazarineanul. Degi pe atunci erafoarte mici, Clara igi amin-
tea perfect de prima sosire acasd a unchiului Marcos la ca-
pitul unei cilitorii de-ale lui. Se instalase de parci ar fi vrut
si rimdni acolo definitiv. in scurt timp, plicdsit si tot ia
partelaseratele de domnigoare in timpul cdrora stipdna casei
cdntala pian, sI joace cdrqi 9i si evite pisdlogelile rudelor
care il indemnau si se potoleasci gi si inceapi sd,lucreze ca
asistent la biroul de avocaturd alui Severo Del Valle, gi-a
cumpirat o flagneti si a inceput si bati strizile, cu intengia
de a o seduce pe vari-sa Antonieta si, in plus, de a inveseli
publicul cu muzicaprodusi de invlrtirea manivelei. Insta-
lagia nu era decdt o cutie rdpdnoasd, prevdzutS, cu ro!i, dar
el a pictat-o cu motive marindresti si i-a adiugat un fel de
cog de vapor. A iegit ceva ca o sobd cu cirbuni. Flagneta
cdnta alternativ un mars militar gi un vals, iar in pauze pa-
pagalul, care invdgase spaniola, degi igi pistrase accentul
striin, atrd,gea lumea prin qipetele lui ascugite. Mai scotea
cu ciocul si nigte bileqele dintr-o cutie, pentru ca cei curiogi
si-gi ghiceasci norocul. Bileqelele roz,verzi si albastre erau
atdt de ingenioase, incit nimereau fdrd, greg doringele cele
mai secrete ale clienqilor.ln afarl, de bilete, mai vindea gi
mingiule de rumegug pentru a-i distra pe copii 9i prafuri
impotriva impotentei, pe care le comercializa cu voce sci-
zutd,trecatorilor afectaqi de aceasti boah. Ideea cu flagneta
i-a venit ca o ultimi gi disperati soluqie pentru a o atrage
pe verigoara Antonieta, dupd ce alte forme mai convenqio-
nale de a o curta diduseri greg. S-a gAndit ci nici o femeie
zdravdnd,la minte nu putea rimdne indiferenti dupi o se-
renadd,la flagneti. Asta a ficut. S-a instalat sub fereastra ei
pe seari ca si-i cante margul militar 9i valsul, in timp ce ea
lua ceaiul cu cdteva prietene. Antonieta nu s-a simgit vizatd.
pini ce papagalul n-a inceput sd o strige pe nume gi atunci
l7
a iegit la geam. Reacqia nu fost cea pe care o agtepta curte-
a cibile gi cu un mic dicqionar. CAnd treaba a fost gata, a apd.-
zanll ei. Amicele s-au apucat si imprigtie vestea prin toate
saloanele din orag, drept care in ziua urmitoare lumea a in-
ceput si se plimbe prin centru, sperind sd-l vadi cu ochii
ei pe cumnatul lui Severo Del Valle care cdnta la flasneti gi
vindea mingiuqe de rumegug cu ajutorul unui papagal pndu-
chios, pur gi simplu din plicerea de a constat a cd pdnl' si cele
mai bune familii aveau motive intemeiate si se rugineze. Ru-
ginea familiei l-a obligat pe Marcos si abandon eze flagneta
gi si aleagd metode mai puqin vizibile pentru a o atrage pe
verisoara Antonieta, cici nu a renuntat si o asedieze. Ori-
cum, in cele din urmi n-a avut succes : fata s-a mdritat pe
nepusi masi cu un diplomat cu douizeci de ani mai in vir-
sti decAt ea) care a dus-o intr-o tard tropicali de-al cirei
nume nu-gi mai amintea nimeni, dar care sugera negri mulqi,
palmieri gi banane, si aici a reugit ea si scape de amintirea
pretendenfului care i-a stricat cei gaisprezece ani ai ei cu mar-
gul militar gi valsul. Marcos a fost deprimat doui-trei zile,
apoi a anun{at ci nu se va cdsitori niciodatd ;i ci va pleca
sd" facd" inconjurul lumii. A vAndut flagneta unui orb gi pa-
pagalul l-aldsat Clarei, dar DEdacal-a otrdvit. pe ascuns cu
o supradozi de unturi de pe;te, neputand suporta privi-
rile lui lascive, puricii 9i lipetele c1r care ofereaplanete, min-
giuqe gi prafuri pentru impotengi.
Aceasta a fost cilitoria cea mai lungi a lui Marcos. S-a
intors cu o incircituri de ldzruriaqe care au fost depozi-
tate in ultimul patio, intre cotegul giinilor gi magazia de
lemne, pdnl,la sfArgitul iernii. La venirea primiverii, le-a
transportat in Parque de los Desfiles, un cAmp enorm, pe
care se aduna lumea si priveasci parada de sirbitoarea na-
qionali a militarilor care mirsiluiau cu pasul de defilare pe
care-l copiaseri de la prusaci. CAnd s-au deschis hzile, s-a
vdzut cd. erau pline cu buciqi de lemn, de metal gi de pdn-
zd vopsiti. Lui Marcos i-au trebuit doui siptimAni si asam-
bleze pirqile cu ajutorul instrucqiunilor dintr-un manual
scris in englezd,,pe care l-a descifrat cu imaginaqia sa invin-
18
rut o pasire de dimensiuni preistorice) cu un chip de vul-
tur furios pictat pepartea dinfagd,, cu aripi mobile gi o elice
pe spate. Emogia a fost mare. Familiile din oligarhie au uitat
de flagneti si Marcos a ajuns noutatea sezonului. Lumea ve-
nea duminica in plimbare si vadi pasirea gi vAnzitorii de
dulciuri, iar fotografii ambulanqi si-au ficut plinul. Cind
interesul publicului a inceput si scadi, Marcos a anun1;at
c5., de cum se indrepta timpul, avea de gind si se ridice cu
pasdrea si si traverseze Cordilierii. Vestea s-a rispAndit in
cdteva ore gi a ajuns si fie evenimentul cel mai comentat al
anului. Maginiria zdcea cu burta pe pimdnt, greoaie gi im-
piedicati, seminAnd mai mult cu o ragdrdnitl,decdt cu acele
aeroplane moderne care incepeau si se produci in America
de Nord. Nimic din aspectul ei nu lisa si se creadi ci s-ar
fi putut migca, gi cu atdt mai puqin ci s-ar fi putut ridica si
traversa munqii inzdpezigi.Ziariqtii gi curiogii au ndvilit gri-
madd.. Marcos zdmbeaimperturbabil in faqa avalangei de in-
trebdri gi p oza fotografilor fdrl, a davreo explicaqie tehnicd
sau gtiinqifici asupra modului in care avea de gAnd si faci
isprava. Au fost oameni care au venit din provincie ca sd
asiste la spectacol. Patruzecide ani maitdrziu,nepotul meu,
Nicol6s, pe care Marcos n-a apucat si-l cunoascd, a dez-
gropat inigiativa zborului care afost mereu prezentainbdr-
bagii neamului siu. Nicol6s a avut ideea si o facl,in scopuri
comerciale, intr-un cdrnat uriag, plin cu aer cald, care si
poarte o reclami pentru biururi carbogazoase. Dar, pe vre-
mea cind Marcos i;i anunqa voiajul cu aeroplanul, nimeni
nu binuia cd aceastd. invenqie ar ptte^ sluji la ceva udl. El
o fi"cea din spirit de aventuri . Ziua fixati pentru zbor a in-
ceput prin a fi innorati, dar neribdarea era atdt de mare, cE
Marcos nu a vrut si amine. A ajuns la timp gi nici nu s-a
uftatla cerul care se umplea de nori cenugii. Lumea uimiti
a umplut toate strdzlle adiacente, s-a cdgdratpe acoperiguri-
le gi balcoanele caselor din apropiere si s-a inghesuit in ma-
rele parc. Nici un miting politic nu reugise si adune atita
t9