[Pop Tudor]

[Mai 2018]
1.1. Biografia autorului Friedrich Dürrenmatt (1921-1990)

1
Friedrich Dürrenmatt, https://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Dürrenmatt

1Friedrich Dürrenmatt, https://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Dürrenmatt

1
 Friedrich Dürrenmatt (5 Ianuarie 1921 – 14 Decembrie 1990) a fost un dramaturg și prozator
elveţian de talie europeană, care și-a scris opera în limba germană. A făcut studii de filozofie,
literatură și teologie, dar și-a încercat talentul mai întâi ca grafician, tematica desenelor sale
expresive prefigurând-o pe aceea a scrierilor de mai târziu. A fost permanent preocupat de confuzia
de valori și de incertitudinile epocii în care trăia "azi nu mai există nici vinovați, nici oameni care să
poarte răspunderea a ceva".

În opera lui un loc central îl ocupă problematica dreptății și îndurării, tratată în cheie
tragicomică și grotescă. Cele mai multe din povestirile sale îmbracă forma literaturii polițiste.

Ca dramaturg – unul din cei mai importanți de limbă germană din secolul XX – prefera
comedia, considerând-o "unica formă dramatică ce mai poate exprima azi tragicul".

Dürrenmatt sa născut în Konolfingen, cantonul din Berna, fiul unui păstor protestant.
Bunicul său, Ulrich Dürrenmatt, era un politician conservator. Familia sa s-a mutat la Berna în
1935. Dürrenmatt a început studiile în filosofie, limba germană și literatură de specialitate la
Universitatea din Zurich în 1941, dar s-a mutat la Universitatea din Berna după un semestru, unde a
studiat şi ştiința naturală. În 1943, el a decis să devină autor şi dramaturg şi şi-a abandonat cariera
academică. În 1945-1946, el a scris primul său film. La 11 Octombrie 1946, s-a căsătorit cu actrița
Lotti Geissler care a murit la 16 Ianuarie 1983. Dürrenmatt s-a căsătorit cu o altă actriță, Charlotte
Kerr, în 1984.

Dürrenmatt s-a bucurat și de pictură. Unele dintre lucrările și desenele sale au fost expuse în
Neuchâtel în 1976 şi 1985, precum şi în Zurich în 1978.

I-au fost acordate numeroase premii literare, printre care Premiul Austriac de Stat pentru
Literatură Europeană (1983), Premiul "Georg Büchner" și Premiul memorial "Friedrich Schiller"
(ambele în 1986), Premiul "Ernst Robert Curtius" pentru eseistică (1989) ș.a.

În 1990, a dat două discursuri celebre, unul în onoarea lui Václav Havel ("Die Schweiz, ein
Gefängnis? / Elveția o închisoare?"), Celălalt în onoarea lui Mikhail Gorbaciov ("Kants Hoffnung /
Speranţa lui Kant").A călătorit în 1969 în Statele Unite, în 1974 în Israel și în 1990 în Auschwitz, în
Polonia. Dürrenmatt a murit din cauza insuficienței cardiace la 14 decembrie 1990 la Neuchâtel.2
„Îi mulţumesc Universităţii Temple din Philadelphia pentru titlul de doctor honoris cauza
care mi-a conferit aici. În felul acesta, cariera mea academică s-a încheiat cu succes, carieră
pe care acum 23 de ani am întrerupt-o fără succes, pentru a scrie în locul disertaţiei intitulate
<<Tragicul la Kierkegaard>> prima mea piesă, făcând lucrul acesta de fapt nu deoarece îmi

2
2
 închipuiam că ar fi mai bine să scrii o absurditate completă în loc de jumătate de nonsens, ci
pentru că am ajuns la concluzia că poţi gândi nu doar cu ajutorul filozofiei, ci şi cu cel al
scenei. Am părăsit universitatea fără să îmi fi terminat studiile, iar prima mea piesă a
provocat un scandal. Din acest start fericit trăiesc şi astăzi: spectatorii fluieră în loc să
caşte”3.

3 Friedrich Dürrenmatt, Dramaturgie și critice, Editura Univers Şi Teatrul Naţional I. L.Caragiale, Bucureşti, 1973,
copertă.