Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.4.1. Determinarea limitelor şi grosimii stratelor poros-permeabile
din microcarotajul cu focalizare sferica
Mod de lucru:
- se citesc valorile parametrilor inscrisi in antetul diagramei:
- scara adancimilor;
- adâncimea finală Hmax (în m);
- temperatura maximă la talpa sondei Tmax (în °C);
- temperatura medie annuală a solului T0 (în °C);
- rezistivitatea noroiului la suprafaţă n (la T1) (în m);
- diametrul sondei d (în mm sau inch).
- se determinara limitele stratelor poros-permeabile si adancimile medii ale acestora:
Hsup, Hinf, h, Hmed;
- se citiresc pe diagrafie valorile rezistivitatii inregistrate, MSFL;
- se determina temperatura formatiei, T cu relatia:
T H T T T
med
max 0 0
H (4.3)
max
- se face corectia rezistivitatii noroiului cu temperatura formatiei, cu relatia:
n n
T1 21,5
T T
1 T 21,5 (4.4)
(4.5)
tn T 1,5 n T
- se determinara grosimea turtei de noroi, htn dupa cavernograma:
- se citeste diametrul sondei, d in dreptul stratului analizat pe cavernograma,
si diametrul nominal al sapei, dn (daca nu a fost citit in antetul diagrafiei)
- se calculeaza grosimea turtei de noroi cu relatia:
(4.6)
h tn dn d
2
MSFL
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
MSFL cor A
A
ioMSFL cor MSFL (4.7)
Aplicaţie:
stra
t m m m m oC m m m - -
m
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
C x2 y 2 z 2
J J x2 J y2 J z2 32 2 32
x y2 2z2
l
(5.80)
Pentru calculele ulterioare este comod să se introducă sistemul sferic de
coordonate AR cu originea în punctul sursă de curent A şi axa polară orientată de-a
lungul axei z, adică perpendicular pe stratificaţia mediului anizotrop studiat.
La o astfel de orientare a axei polare,
2 2 2 2 2 2 2 (5.81)
x y R sin θ; . z R cos θ
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
2 sinθdθdψ
C
I
3 2
l 2 2θ 3 2
0 0 1 1 cos
(5.84)
Ecuaţia (5.84) se rezolvă simplu dacă se face următoarea sub-stituţie:
2
t 1 1 cos2 θ
cosθ (5.85)
2C dt
I
32
l t2
(5.86)
care, prin integrarea imediată duce la:
I 4C
32
l
(5.87)
de unde:
I 3 2
l
C
4 (5.88)
Substituind valoarea constantei C în relaţia (5.78), rezultă valoarea potenţialului unei surse
punctuale de curent în mediu omogen anizotrop:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
V 32
I l Im
12 2 2 2 2 2 2
4 x y z 4R 1 1 cos θ, (5.89)
l
J 2 2 2 I
I x y z
2 2 2 232 2 2 2 32 (5.93)
4 x y z 4R 1 1 cos θ
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Jx Jy Jz
x y z (5.94)
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
V
m
A 4 Lp I 2 1 cos 2α
1
(5.96)
Pentru determinarea rezistivităţii aparente a mediilor anizotrope cu
dispozitive gradiente ideale de lungime Lg, se calculează câmpul electric E într-un
punct situat la distanţa R = Lg de sursa de curent:
V I m
E
RR L 4L
2 1
2 1 cos
2α
g g (5.97)
Substituind valoarea lui E în relaţia (5.26) se obţine:
E
2 m
A 4 Lg I 2 2α
1 1 cos
(5.98)
La distanţe finite între electrozii A, M, N, adică pentru un dispozitiv
oarecare, formula de calcul este de forma relaţiei (5.19). Când electrozii
dispozitivului sunt situaţi pe o dreaptă:
R R VM VN
AM AN
A 4 R R I (5.99)
AN AM
z’
z M
A’
A
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
ρ 4 R
AM
R
AN Im 1 1
A 2 2
R R 11 cos α R R (5.100)
AN AM4I AM AN
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
- pentru R x2 y2 z2 0
V ρI 1
R 0
4R ca R (5.103)
R;V 0 (5.104)
-pentru R
şi
1 1 V
Vi i 1
z ρ z (5.106)
ρi z zi i 1 z zi
1 1
v1
2 2
v2
i v
i i
n v
n n
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
fr r fr z 0 (5.109)
fr z
Ţinând seama de condiţiile de alegere ale funcţiilor şi , din ecuaţia
diferenţială cu derivate parţiale (5.109), rezultă două ecuaţii diferenţiale:
2
z
m 0
z
f r 1 f r 2
m 0
fr r fr (5.110)
sau
2
z m z 0 (5.111)
f r 1 2 (5.112)
f r m fr 0
r
0 0
,
unde A(m) şi B(m) în cazul general, sunt funcţii de parametrul m; în unele cazuri A
şi B pot fi constante.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
0 0
(5.114)
Dacă sursa de curent este situată în acelaşi mediu, formula potenţialului
mai poate fi scrisă (conform primei condiţii la limită) sub forma:
V 1 V
1I
1 1
4 2 2 (5.115)
r z
în care:
V1 este o funcţie potenţială care satisface ecuaţia lui Laplace, finită şi
continuă în spaţiul studiat, cu excepţia punctelor infinit depărtate, unde tinde către
zero.
Expresiile (5.114) şi (5.115) se compară între ele dacă se consideră:
I
A m1
1 4 (5.116)
şi se foloseşte integrala Weber-Lipschitz:
J0 mr e mz dm 1
0 r2 z2 (5.117)
Astfel, potenţialul în primul mediu se transcrie:
I
J
V1 mr e mz dm B1 m J0 mr emz dm
1
0
0
4 0 (5.118)
În mediul al doilea şi în următoarele medii expresia potenţialului este:
Vi Ai m J0 mr e mz dm Bi m J0 mr emz dm (5.119)
0 0
,
iar în ultimul mediu, pentru a respecta a doua condiţie la limită este necesar ca
funcţia Bn(m) să fie nulă, şi atunci:
Vn An m J0 mr e mz dm
0 (5.120)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
I
J
V1
1
0 mr e mz dm D1 m J0 mr emz dm
0 (5.123)
4 ,
0
I
C J
Vi mr e mz dm Di m J0 mr emz dm
i
i 0
40 0
, (5.124)
n
I
C J
Vn n 0 mr e mz dm
(5.125)
4
0
I
V1 1 J
mr e mz dm D1 m J0 mr emz dm
1
0
0 (5.126)
4
0
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
0
Cm J mr e mz dm
2
V12 I 2
4 (5.127)
0
1 M 1
A
z=z1
A
Fig. 5.10. Cazul unei limite de separare a mediilor [ 31 ].
Rezolvarea acestui sistem care se face cel mai simplu aplicând regula lui
Cramer, duce la valorile explicite ale funcţiilor necunoscute D1(m) şi C2(m):
D m 2mz 2mz
21 e 1 K e 1
1 12
2 1
C2 m 21 1 K12
1 2 (5.129)
Substituind aceste valori în expresiile potenţialelor şi folosind integrala
Weber-Lipschnitz se obţine:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
1 mz m
ρ1 I 2 z1 z
V
J mr e dm K12 J0 mr e dm
4π 0
1 0
0
1 K
ρ I
1
12
4π r 2 z 2 r2 2 (5.130)
2z1 z
şi
V2 1 ρ2 I1 K 12
mr e
mz
dm 2ρ ρI 1
J 1 2
0
4π 0 4π ρ1 ρ2 r
2
z
2
(5.131)
În relaţiile (5.126) şi (5.127) şi următoarele, indicele inferior adăugat
potenţialului V arată mediul în care se calculează potenţialul, iar indicele superior,
în paranteză, mediul în care se află electrodul de alimentare (sursa).
Notând prin L distanţa de la electrodul A la electrodul M în lungul axei z
z
care reprezintă sonda, prin 1 distanţa de la punctul A la suprafaţa de separare a
mediilor de-a lungul aceleiaşi axe şi prin , unghiul între axa z şi z , figura 5.11,
după transformări simple se obţine:
ρ I 1 K 12
V1 1
1 4π L L2 4z L z cos2 α (5.132)
1 1
şi
2ρ1ρ2I ρ 1K I
V1 2 12
2
4πρ1 ρ2 L 4L (5.133)
A2 ρ1 ρ2 A1
2 L
ρ 1 K
ρA 2 2 21
(5.134)
2z L
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
K ρ 2 ρ1
12 K21
în care: şi reprezintă coeficientul de reflexie.
ρ 2 ρ1
Pentru dispozitiv gradient:
2
ρ1 ρ 11 K 12 L
A1 2z L 2
ρ A1 2ρ1ρ2 ρ A2
2 ρ1 ρ2 1
2
ρA ρ
2
1 K L
2 2 21 2z L 2
(5.135)
În al doilea caz, relaţiile care dau rezistivitatea sunt:
* pentru dispozitivul potenţial:
- când electrozii A şi M se găsesc în mediul inferior:
1 L
ρ ρ1 K 12
A1 1 2 4 z L zcos 2 (5.136)
L α
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
A2 ρ1 ρ2
(5.140)
- când electrozii A, M şi N se găsesc în mediul superior:
1 K L 2zcos2 α L2
ρ 2ρ
A 2 21 32
2
L2 4 z L zcos2 α (5.141)
z’
z1
r M
2z1
z’
L 1
z1
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
( figura. 5.13).
În dreptul stratului adiacent inferior (culcuş), rezistivitatea aparentă va fi
aproximativ egală cu cea a stratului adiacent, ad . Pe măsură ce dispozitivul se
apropie de strat şi intersectează stratul, rezistivitatea creşte până la un punct de
rezistivitate aparentă maximă A,max 1,5 R dispus la un nivel de adâncime Hmax
Hi MN BA
plasat deasupra limitei inferioare a stratului, cu o distanţă egală cu 2 , ( 2 ),
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
(fig.5.14)
În acest caz, forma curbei de răspuns este analogă cu cea de la punctul a),
1,1
cu diferenţa că punctul de rezistivitate aparentă maximă are valoarea A,max R , iar
zona de scădere accentuată începe de la punctul median al stratului.
c) Strat de grosime medie comparabilă cu lungimea dispozitivului h=Lg
(fig.5.15).
În acest caz, la apropierea dispozitivului de strat în partea inferioară a acestuia, apare un maxim de
rezistivitate aparentă de ecranare, la nivelul de
L OA O sub limita inferioară a stratului, Hi,
adâncime Hmax,e dispus distanţa g
M
după care A ad
scade sub valoarea , crescând în apropierea limitei inferioare
până la punctul de rezistivitate aparentă maximă A,max 0,25 R dispus la Hmax
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
h 23 A,max .
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
L h
h
g 8
2 [51] [51]
h L
a) Strat de grosime mare, în raport cu lungimea dispozitivului, g
(fig.5.18)
În acest caz, la apropierea dispozitivului de strat apare o zonă de scădere
accentuată a rezistivităţii aparente, în raport cu rezistivitatea stratului adiacent
începând cu distanţa Lg OA O faţă de limita infe-rioară Hi, până la punctul de
M
rezistivitate aparentă minimă A,min dispus deasupra limitei inferioare Hi, la
distanţa NM (BA ). La limita stratului valoarea rezistivităţii aparente aproximează
2 2
rezistivitatea reală, R , iar spre limita superioară apare o creştere, până ia un maxim de rezistivitate aparentă A,max 1,4 ad dispus la nivelul
de adâncime, Hmax
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
NM BA
deasupra limitei superioarei Hs cu distanţa 2 ( 2 ).
hL
b) Strat de grosime comparabilă cu lungimea diapozitivului, g (fig.5.18.
)
În acest caz, forma curbei este asemănătoare cu cea de la punctul a), numai
că în interiorul stratului A R .
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
h 5L
a) Strat de grosime mare. în raport cu lungimea dispozitivului - p (fig.
A,max 0,9 R
5.19a).
În acest caz apare un maxim de rezistivitate aparentă la
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
h 5L
a) Strat de grosime mare în raport cu lungimea dispozitivului - p
(fig.5.20a).
hL
b) Strat de grosime comparabilă cu lungimea dispozitivului p
(fig.5.20b).
Curba de răspuns ore o alură asemănătoare cu cea de la punctul (a) cu
deosebirea că valoarea minimului de rezistivitate aparentă este mai mare decât
valoarea rezistivităţii reale A,min R .
Utillitatea cunoaşterii configuraţiei acestor curbe rezidă în faptul că stratele acvifere din structurile petrolifere se
comportă ca strate conductoare. În metodologia curentă, un interes particular capătă curba gradientă cu rază de
investigaţie adâncă înregistrată în paralel cu o curbă potenţială cu rază de investigaţie mică. Datorită invaziei cu
filtrat de noroi, în multe cazuri, pe curba potenţială un strat se comportă ca rezistent iar pe curba gradientă ca un
strat conductor, în raport cu stratele adiacente. Acest mod de manifestare este un indiciu că stratul respectiv este
un strat cu apă sărată.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
LLa LLa
K V
I (7.52)
0
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
şi respectiv
K V
LLs LLs
I (7.53)
0 ,
K K
unde LLa şi LLs reprezintă constantele dispozitivului determinaţi conform
relaţiei (7.10).
Valorile V şi I0 sunt măsurate separat în aparatura de suprafaţă,
asigurând o creştere substanţială a gamei dinamice a rezistivităţii aparente
4
determinate: A 0,2 4 10 Ωm .
Ca la toate carotajele focalizate de tip laterolog punctul de măsură
este electrodul central A0. Rezoluţia verticală a dispozitivului DLL, este de 24 in.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
M1 M2
adică VM VM ,V '
V' . Rezultă că prin punctele 0 şi 0’ (situate la
1 2
M1 M2
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Mo
1 I0
K V0
M0
1
Mo
M0
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Pentru modul 2 sunt folositi electrozii A1, A2, A3 si electrozii B1, B2, B3
care sunt mentinuti la acelasi potential cu electrodul principal A0. Restul
electrozilor sunt mentinuti la potential zero. La fel ca si la modul 0 se
masoara o rezistivitate ca si mai sus.
In acest mod se realizeaza 6 masuratori de rezistivitate cu raze
de investigatie diferite.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
x 2 (7.55)
unde întâlneşte asimptotele liniei de contur hiperbolice, care fac cu axa r
unghiul ;
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
0
2 d (7.56)
iar a sectorului sferic
sf
1
4 0 sin rx (7.57)
0csf (7.58)
2r x
0 ln 1 g
2 0 d
(7.59)
1 L
g ln 1
2 0 d (7.60)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Ll l d
(pentru 0 şi 0 ), de unde iese în evidenţă faptul că g depinde doar de
parametrii geometrici ai dispozitivului: L, l0 şi d.
În cazul mediului neomogen cu suprafeţe de separaţie cilindrice,
efectul fiecărei zone a mediului poate fi evaluat prin factorii
pseudogeometrici parţiali, astfel că rezistenţa electrodului A 0 poate fi
scrisă:
0 g A gn n gi i gR R (7.61)
n i gR ln 1
2 0 d ; 20 d şi 2 0 D (7.62)
s i
;
- pentru D r x
:
i
2
1 L L gR 1 ln L
gi ln 1 20 Di
2 0 ds Di şi (7.63)
LL3
gn n gi i gR R Jn n Ji i JR R (7.64)
g g g
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Jn Ji JR 1 (7.65)
LL7 Jn n Ji i JR R (7.66)
00,n0,i0,R
(7.67)
unde: o,n , 0,i şi 0,R reprezintă rezistenţele opuse de zona noroiului, zona de
invazie, respectiv zona necontaminată, fiecare din ele fiind proporţională cu
rezistivitatea zonei respective.
Din compararea relaţiilor (7.66) şi (7.67) rezultă că şi rezistivităţile
zonelor pot fi considerate în serie, mărimea lor fiind afectata de ponderea
dată de factorul pseudogeometric.
În cazul ideal de aplicare a dispozitivelor ecranate şi focalizate când
J J
n R , se poate arăta că 0,n 0,R , astfel încât şi termenul nn RR , iar
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
J J (7.68)
LL3,7 i i 0 R R
Ji JR 1 (7.69)
de unde rezultă:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
JR 1 Ji (7.70)
LL3
J 1 Ji,LL3 R (7.71)
i,LL3 i 0
J J
unde i,LL3 şi i,LL7 sunt factorii pseudo-geometrici pentru zona de invazie,
determinaţi în funcţie de diametrul zonei de invazie (fig.7.12), pentru
diferitele tipuri de dispozitive (inclusiv dispozitivul microlaterolog -MLL,
laterologul de investigare superficială - LLs şi laterologul de investigare
adâncă - LLa).
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
permeabile, zonele cu rezistivitate aparentă LL3 sau LL7 mărită pot indica
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
4)
investigare superficială, şi microlaterolog, MLL , respectiv:
LLa LLs MLL - reprezintă "colector cu hidrocarburi"; aceasta se explică prin
faptul că diagrafiile obţinute cu dispozitivele de investigare adâncă reflectă
rezistivitatea mai mare a zonei necontaminate, conţinând hidrocarburi, în
timp ce, cele cu adâncime de investigare redusă - rezistivitatea mai mică a
zonei de invazie conţinând filtrat de noroi (v. distribuţia rezistivităţilor în
stratul poros-permeabil) - separaţie "negativă",
1) 2) 3)
respectiv: - reprezintă "rocă cu apă de zăcământ";
explicaţia este ca mai sus, cu diferenţa că dispozitivele de investigare
adâncă măsoară rezistivitatea redusă a zonei necontaminate conţinând apă
de zăcământ mineralizată. Precizăm că separaţiile prezentate mai sus sunt
pur teoretice, în realitate separaţia corespunzătoare stratelor cu hidrocarburi
nu este totdeauna satisfăcută, un strat cu hidrocarburi se identifică şi atunci
când separaţia este corespunzătoare stratelor acvifere, dar configuraţia
curbei este aceia a stratelor cu rezistivitate mare.
c) Determinarea limitelor de separaţie dintre fluide: petrol/apă şi
gaze/apă:
- limita de separaţie dintre fluide, respectiv petrol/apă într-un
complex poros-permeabil nisipos-grezos sau carbonatat (calcare, dolomite),
sau gaze-apă într-un complex poros-permeabil argilos, poate fi definită la
limita de trecere de la valorile de rezistivitate LL7 sau LL3 - mărită, la cele mici,
respectiv la nivelul la care are loc trecerea de la separaţia "pozitiva" la separaţia "negativă" pe diagrafia
DLL.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
LL Ji i 0 1 Ji R (7.73)
1 Ji (7.74)
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
J J J
unde i,LLa , i,LLs şi i,MLL sunt factorii pseudogeometrici pentru fiecare din
cele trei dispozitive, funcţie de Di.
Sistemul de ecuaţii (7.75), (7.76) şi (7.77) poate fi rezolvat,
obţinându-se parametrii: rezistivitate reală - R , rezistivitatea subzonei
spălate - i0 şi implicit diametrul zonei de invazie - Di.
Diagrafia de Dual Laterolog poate fi utilizată şi direct la
determinarea saturaţiei în apă (fără o diagrafie de porozitate) prin metoda
raportului, , valoarea rezistivităţii i0 fiind determinată din MLL , iar R -
MLL LLs LLa .
din combinaţia
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
t (9.1)
rotE B
t (9.2)
divB 0 (9.3)
divD . (9.4)
material) de dependenţă:
B H (9.5)
D E (9.6)
J E (9.7)
t (9.8)
rotE H
t (9.9)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
Cele două coponente E şi H pot fi scrise sub formă complexă
astfel:
E r,t E0 r e j t (9.10)
H r,t H0 r e j t (9.11)
t (9.12)
E j E
t (9.13)
Înlocuind în relaţiile (9.8) şi (9.9) relaţiile (9.12) (9.13) rezultă:
rotHj E (9.14)
rotE j H (9.15)
sau
2
E k2E 0 (9.18)
unde
k 22j (9.19)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
şi reprezintă numărul de undă.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
şi
20 (9.28)
Din ecuaţiile (9.27) şi (9.28) rezultă expresiile pentru şi :
Re
0 j0 (9.29)
Im
0 r j0 (9.30)
0
În mediile dielectrice ( ) sau a frecvenţelor înalte ( 2 )
k2 devine un număr real şi egal cu:
2
(9.31)
k2
sau
k
(9.32)
iar în cazul mediilor conductoare 0 , prin neglijarea curenţilor de
deplasare, sau al frecvenţelor foarte joase 2, k 2 este un număr
imaginar şi egal cu:
k2 j (9.33)
sau
1 j d1 j
k 2
2 (9.34)
în care
d 2
2 (9.35)
Înlocuind în ecuaţia (9.24) k în funcţie de α şi de β se obţine:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
(9.36)
E ae z e j z t
Componenta reală a câmpului electric, este:
z (9.37)
z, t Re E ae cos z t
în care
z t (9.38)
reprezintă faza, şi
z (9.39)
A ae
reprezintă amplitudinea.
Un mediu la care toate constantele: permeabilitatea magnetică,
conductivitatea electrică şi permitivitatea electrică sunt scalari se numeşte
izotrop. Dacă una din cele trei constante macroscopice este un tensor de
ordinul doi, mediul este din acel punct de vedere, anizotrop.
Dacă conductivitatea este egală cu zero mediul este pur dielectric şi
nedisipativ, la el neexistând transformări de energie electromagnetică în
căldură prin efect Joule. Dacă fiecare din aceste trei constante
macroscopice au aceeaşi valoare în întreg domeniul considerat, atunci
mediul se numeşte omogen. În caz contrar el este neomogen.
Mediile pot fi invariante în timp, dacă parametrii de material nu
variază cu timpul, sau variante în cazul în care parametrii de material
variază cu timpul.
Din cauză că în marea lor majoritate rocile tipice zăcămintelor de
hidrocarburi nu au în compoziţia lor minerale cu proprietăţi magnetice,
permeabilitatea lor magnetică poate fi considerată constantă şi aproximativ
egală cu permeabilitatea vidului 0, (1,5266 Vs/Am). Variaţia acestui
parametru este foarte mică şi nu prezintă un interes deosebit pentru
măsurarea lui.
Conductivitatea electrică este inversul rezistivităţii şi a fost
prezentată în paragraful 2.3., din care rezultă domeniul foarte mare de
variaţie a acestui parametru, pentru roci şi formaţiuni geologice.
Permitivitatea electrică este unul din principalii parametri care
afectează propagarea undelor electromagnetice şi este egală cu = r 0, unde 0
= 8,855*10-12 As/Vm.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
0 2 2
(9.40)
't
Produsul 0 2p0 , este pătratul timpului de propagare în medii fără
pierdere, conform analizei dimensionale As /Vm x Vs/Am s2 , şi
/t
pl este timpul de propagare în medii cu pierdere. Rezultă că:
t 2p0 t 2pl 2
/ 2
(9.41)
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
a b
2 (9.8)
unde:
PSU este diferenţa de fază la receptorii R R
T 1 şi 2 a undei provenite
de la transmiţătorul 2 ;
R R
PSD – este diferenţa de fază la receptorii 2 şi 1 a undei provenite
T
de la transmiţătorul 1 ;
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
k
- constantă.
1
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
Atenuarea, în dB/m A A
t
Timpul de propagare corectat, - ppw
în ns/m
Atenuarea corectată, în dB/m - AC
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
DPT PSw p P 1 Sw 1 P ma
w (9.13)
h
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
unde termenii sunt definiţi în ecuaţia (9.13) şi în plus indicii wt, wb şi dcl se
referă la apă totală, apă legată şi argilă, iar pb este exponentul de polarizare
asociat apei legate.
Împreună, p şi pb pot fi determinaţi prin rezolvarea ecuaţiei (9.14) în
formaţiuni curate saturate cu apă pentru p şi în argile pentru pb.
Sat2 0.81 a ai
mt2 R (9.15 b)
a (9.15 c)
log pa f log ai
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
p a
Dependenţa a ai poate fi obţinută din analize statistice sau se obţine pe
p a
baza graficului a ai în zona studiată.
Rezolvarea problemei constă în determinarea valorilor Sat, pa şi aai
Măsurătorile EPT răspund în principal la conţinutul în apă al
formaţiunii, mai curând decât la matrice sau la orice alt fluid. Apa poate fi
apă cantonată în formaţie, filtrat de noroi sau apă legată asociată cu argilă.
Din cauza adâncimii de investigare superficială a dispozitivului
(1 la 6in) se poate considera că numai subzona spălată influenţează măsurătorile şi că apa este în
principal filtrat de noroi.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
I.1.Neutronii
1
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
Din această categorie face parte sursa de californiu 252 ( 252Cf) care
emite prin fisiune spontană un flux mare de neutroni.
Energia neutronilor emişi de această sursă este cuprinsă între 250
KeV şi 2 MeV. Această energie este mică pentru o serie de metode de
investigare, dar poate fi folosită în lucrări experimentale de laborator şi în
carotajul activării induse continuu datorită fluxului mare de neutroni.
Pentru 1 Curie de 252 Cf fluxul este de 4,4 .109 neutroni/sec. Timpul de
înjumătăţire este de (T1/2)Cf = 265 ani. Această sursă prezintă unele
avantaje şi anume: dimensiuni fizice foarte mici, un flux intens şi stabil de
neutroni, nu necesită întreţinere.
9 4 1
4 Be 2 He 0 n 166 C (1)
9 4 1
4 Be 2 He 0 n 324 H e (2)
2
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
2 3 4 1
1 H 1 H 2 He 0 n (3)
3
1
H
Reacţia are loc prin interacţiunea unui nucleu “ţintă“ de tritiu
4
2
He de deuteriu
cu o particulă 1
2
H , având ca rezultat formarea unui nucleu
90
14,5 MeV (neutron rapid) pentru un unghi de incidenţă . Randamentul
acestei reacţii este maxim pentru energia moleculelor de deuteriu
incidente egală cu 100 KeV.
În prezent, în practica cercetării geofizice a sondelor se folosesc
mai multe tipuri de generatori de neutroni, care pot lucra şi în regim de
impulsuri.
Fluxul acestor surse de neutroni este de ordinul 10 7 – 109
neutroni/sec. Generatorii de neutroni sunt folosiţi în carotajul neutronic în
impulsuri.
3
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
A 1 A 1 0 A
Z X 0 n Z X Z X n (4)
4
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
A 1 A 1 0 A 1
Z X 0 n Z X Z X 0 n (5)
Ef A2 2 A cos 1
E0 A 12 (6)
unde A este masa nucleară a nucleului ţintă iar este unghiul de incidenţă
în centrul de masă al sistemului.
2
A 1
E f min E0
A 1 (7)
5
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
6
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
2
1 d D a (8)
v dt
unde:
t este timpul;
v viteza medie a neutronilor termici;
este fluxul de neutroni termici;
D este coeficientul de difuzie;
2 este operatorul Laplacian;
a este secţiunea macroscopică de captură(absorbţie);
7
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
vn
şi dacă , atunci:
2
dn r, t D a vn (9)
dt
(10)
nn0 e v dt
1 V m V m S m 1 S
log arg ef mst arg arg ef a a ef a h d (11)
8
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
A 1 A 1
Z X 0 n Z X0 (8)
n
n0 (9)
9
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Jx n (7')
x
v
unde este constanta de difuzie şi este funcţie de viteza medie „ ” şi
l
drumul liber mediu „ ” între două ciocniri şi are expresia :
1l v (8')
3
JD n (9')
10
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of dn er-of
J n
Fluxul neutronilor prin orice element de suprafaţă dat este
n
(unde este vectorul normal unitate). Curgerea netă din elementul de
volum este JdV . Această curgere va genera o descreştere în timp a
V
numărului de neutroni în elementul de volum în afara cazului ca printr-
un proces nuclear oarecare ar fi produşi neutroni în elementul de volum
V S
. Dacă există surse în volum care generează neutroni în unitatea de
timp, într-un volum unitate, atunci curgerea netă spre
V n
S V
exteriorul lui va fi egală cu: t . Rezultă că :
J S n
t
(10')
D n S n (11')
t
telinelcapt
(10)
11
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
m
Z
i i (11)
i1
la 20 oC
( s) (u.c.)
(12)
12
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
unde:
- nT(t0) - numărul de neutroni termici la momentul t;
- nT(t0) - numărul de neutroni termici la momentul t=t 0;
- v – viteza neutronilor termici (2200 m/s la 20oC);
1
- v - timpul de declin “intrinsec” al neutronilor termici.
în care:
- este fluxul de neutroni;
- S - puterea sursei de neutroni pe unitatea de volum;
- D - coeficientul de difuzie;
r
- - secţiunea transversală nucleară.
13
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
e
1 r Q rL
1
4D1 r (15)
2
rL rL
r Q L2 e 1 e 2
2 2 2
4 D2 L1 L2 r r
(16)
unde:
Fig. 1: Factorul
pseudo-
geometric pentru
dispozitvul de carotaj de
densitate
14
hang e
X
C
E
- d
F t
D i
o
P
NOW!
BUY
to m
w
o
Click
w .c
w
. r re
a
t
a c
k s tw
er-of
(17)
hang e
X
C
E
- d
F t
D i
P
NOW! o
BUY
m
to
w
o
Click
w .c
w
. r re
a
t
a c
k s tw
er-of
r
2 1
r
2 r2 2 r1
r1 r2
e L1
log N C k IH (18)
în care:
- N este răspunsul carotajului neutronic datorat formaţiunii;
- C - coeficient dependent de configuraţia dispozitivului de
investigare (sursă, detector, distanţe etc.);
- k – constantă reprezentând caracteristicile de transmisie ale
formaţiunii.
In figura de mai jos este reprezentat un carotaj neutronic compensat,
curba (NPHI)
15
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig 1
16
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
H 0.33 1 0.33
C 0.0034 12 0.00028
O 0.00027 16 1.7*10-5
Na 0.53 23 0.023
Mg 0.063 24 0.0027
Al 0.23 27 0.0085
şi 0.16 28 0.0057
Cl 33.2 35.5 0.94
17
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Ca 0.43 40 0.011
n1 n0 e v t1 (2.13)
18
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
n2 n0 e v t2 (2.14)
n1 vt vt vt v t t v t
e 1 e 1 2 e 2 1 e
n2 e v t2
(2.15)
ln n1 v t
n (2.16)
2
1 ln n
1
vt n2 (2.17)
10.5 lg n1
t n2 (2.18)
19
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
10500 lg n1
t n2 (2.19)
t
n1 e
n2 (2.20)
1 4.55 (2.21)
v
4550 / (2.22)
20
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
n e t
2
n1
(2.23)
1 e
T
1/ 2
2 (2.24)
T1
2
ln 0.5
T1
0.6932
T 12 0.693
T 3150 /
12 (2.25)
21
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
22
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
7) Dispozitive de investigare
23
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
24
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
25
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Dispozitivul PNN-Hottwell
Prezentarea dispozitivului
26
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
27
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Prezentarea diagramei(fig 2)
28
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Trasa I.
GR – reprezintă variaţia intensităţii radiaţiei gamma naturale
înregistrată cu PNN.
Trasa II.
SWPNN – reprezintă saturaţia în apă calculată în gaura tubată pe
baza curbei SIGMA.
SIGMA – reprezintă secţiunea macroscopică de captură a formaţiei
procesată pe canalele 12-32.
Trasa III.
SSN – curba neutronică înregistrată în detectorul apropiat,reprezintă
viteza de numărare în acest detector; indicator de porozitate sau gaze;
localizarea trasorilor sau a depunerilor radioactive.
LSN – curba neutronică înregistrată în detectorul îndepărtat,
reprezintă viteza de numărare în acest detector şi este şi un bun
indicator de porozitate.
POR – reprezintă porozitatea calculată din PNN.
PORW – reprezintă volumul de pori ocupaţi cu apă calculat din PNN.
Trasa IV.
Analiza volumetrică a mineralelor.
POR – porozitatea calculată din PNN.
PORW – volumul de pori ocupat cu apă calculat din PNN.
29
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Aplicaţiile PNN-ului
Posibilităţile utilizării PNN-ului sunt foarte mari, PNN-ul fiind cea mai
utilizată metodă neutronică în determinarea saturaţiei în apă şi în
hidrocarburi a rezervoarelor, principala problemă cea a salinităţii fiind
eliminată.
De obicei carotajul în impulsuri neutronice este efectuat în sonde
netubate pentru evaluarea resurselor de hidrocarburi, însă PNN-ul poate
fi folosit şi pe parcursul procesului de producţie urmărindu-se astfel
depletarea zăcământului
Utilizând sistemul Puls-Neutron Neutron se pot culege
informaţii despre:
Saturaţia în hidrocarburi reziduale;
Localizarea limitelor ţiţei/apă, gaz/apă şi gaz/ţiţei;
Informaţii despre posibilele inundări ale zonelor
productive;
În cazul sondele vechi, PNN-ul poate da informaţii despre:
Porozitate;
Volumul de argilă
Saturaţia în hidrocarburi şi tipul hidrocarburilor;
Carotajul Puls Neutron Neutron poate fi de asemenea folosit în
sonde netubate pentru o determinare cât mai exactă a litologiei şi a
volumului de argilă iar în cazul sondelor tubate se pot obţine
informaţii despre fluidele din gaura de sondă şi despre posibilele
inundări din spatele coloanei.
30
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
31
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Curs 5
Identificarea litologiei formaţiunilor pe baza cantitative
3.2.1Utilizarea graficelor de frecvenţă
a)Graficul M-N
În formaţiuni cu litologie complexă, evaluarea litologiei poate fi făcută
utilizând graficul M-N. Acest grafic combină datele celor trei metode de
porozitate (neutronic, densistate, acustic) pentru a furniza date cantitative
despre litologie în funcţie de variabilele M şi N.
Fiecare rocă monominerală are un răspuns caracteristic dar nu neapărat
unic, la cele trei metode de porozitate. Bruke şi al. arată ca reprezentând
densitatea “ ” în funcţie de timpul unitar parcurs “ t ” sau de răspunsul
carotajului neutronic “ N ” pentru o rocă monominerală saturată cu un
singur fluid, se obţine o linie dreaptă. S-au definit variabilele M şi N ca
t
pantele acestor linii [ şi N ], date de relaţiile:
M tf tm 0,01
mf (1.a)
N NFNm
mf (1.b)
(2.b)
f
1
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
[CNL]
V
Gresie ( m =18.000), >10% 55,5 2,65 -0,05*
V
Gresie ( m =19.500), >10% 51,2 2,65 -0,05*
Calcar 47,5 2,71 0,00
Dolomit ( =5,5% - 30%) 43,5 2,87 0,085*
Dolomit ( =1,5 la 5,5% 30% ) 43,5 2,87 0,065*
Dolomit ( =0% - 1,5%) 43,5 2,87 0,04*
Anhidrit 50,0 2,98 -0,002
Gips 52,0 2,35
Sare 67,0 2,03 -0,01
Fluide tf f
Nf
* Valori medii
**Valoare determinată pe calculul indicelui de hidrogen
2
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
b)MID – Plot
3
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
1 (3)
t,a ;
t t t,a tf
m,a
1t,a ; (4.a)
sau
4
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
t,a
tm,a t t
c ; (4.b)
unde
, t sunt densitatea respectiv timpul unitar de parcurs, citite din
carotaje;
t
f , f densitatea şi timpul unitar parcurs în fluidul din spaţiul poros; t,a -
5
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
6
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Graficul MID-Plot
U Pe et,a Uf
m,a
1t,a ’ (5)
P
unde: e este indicele secţiunii transversale de absorbţie fotoelectrică;
e densitatea de electroni
t,a porozitatea aparentă totală
U P P (6)
Prin definiţie: m,a e e e
în care:
7
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
este densitatea.
Pentru o formaţiune proros-permeabilă, se poate scrie:
U U f (1 ) U m,a ; (7)
U
f - indicele de absorbţie fotoelectrică volumetrică a fluidului
Valorile lui , Pe şi U pentru principalele minerale şi fluide
Tabel 5
log
Pe U
Cuarţ 2,64 1,810 4,780
Calcit 2,71 5,080 13,800
Dolomit 2,88 3,140 9,000
Anhidrit 2,98 5,050 14,900
Barită 267,000 4,09 1065,000
Apa (pură) 1,000 0,358 0,398
Apă (C=100 Kppm NaCl) 1,05 0,734 0,850
Apă (C=200 Kppm NaCl) 1,11 1,120 1,360
Petrol (n(CH 2 ) 1,22 p -0,118 0,119 0,136 p
Gaze (CH 4 ) 1,33 p -0,188 0,094 0,119 p
Sare 2,04 4,650 9,680
U U
Din tabelul (5) se observă că f este mic, iar produsul f poate fi
neglijat, din relaţia (7) rezultând:
U U U
m,a
1 1 (8)
ND
8
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
m,a f1 m1 f2 m2 f3 m3 UfUfUfU
f
în care i este procentul din mineralul “i”
9
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
10
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Graficul tc - ts
Δt Δt
Pentru roci monominerale curate raportul R= s / c are următoarele
valori: calcar, R=1,9; dolomit, R=1,8; gresii, R=1,6.
Influenţa porozităţii gresiilor asupra raportului R respectă o lege de
variaţie liniară pentru modelele gresie-calcar-dolomit şi gresie dolomit.
Compararea curbei raportului R cu litologia (determinată prin
programul Quicklook) indica posibilitatea determinării litologiei, cu un
grad bun de încredere utilizând aceasta metodologie. Sensibilitatea
raportului R la litologie poate fi folosită la analizele de litologie şi de
facies.
11
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
12
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Cursurile 12,13si 14
I - Uneltele folosite in carotajul acustic sunt printre cele mai importante resurse aflate
la dispozitia atat a personalului de sonda cat si a geologilor si geofizicienilor care fac
interpretarile independent, pentru evaluarile de tip wireline din ziua de azi. Acestea
sunt folosite nu numai pentru a face evaluare formatiunilor intalnite pentru prezenta
de hidrocarburi, dar si pentru capacitatea acestora de a furniza date vitale pentru
evaluarile de final de foraj. Se poate spune chiar ca uneltele de carotaj acustic sunt
"condimentele" cele mai ravnite din acest adevarat "meniu" de dispozitive folosite de
geofizicieni, geologi si petrografi pentru determinarile de suprafata si de adancime
care pot fi facute pentru a determina conditiile viitoare sau actuale de sonda.
Carotajul acustic ofera solutia de mijloc pentru corelarea datelor de suprafata
obtinute de geofizicieni prin metode seismografice si cele obtinute de petrofizicieni
cu ajutorul masuratorilor Gamma Ray si a log-urilor de porozitate (un exemplu bun
fiind datele obtinute prin metoda porozitatii neutronice).
Desi in ziua de azi exista o linie distincta de demarcatie intre carotajul seismic de suprafata si cel
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m studiu seismologic folosite inca din anii '20 in domeniul petrolier. Cel mai dificil pas to m
w w
o o
Click Click
w w
pentru a trece de la studiile seismice la studiile acustice, a fost gasirea unei
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
modalitati de a calcula diferenta de timp data de adancimi diferite. In afara unor
sonde cu o geologie extraordinar de simpla, abilitatea de a determina adancime de la
care unda acustica reverba inapoi la receptor, era aproape imposibila cu dispozitivele
"primitive" de receptionare a semnalului. In 1927, Geophysical Research Company a
inceput sa faca studii de masurare a vitezei de reverberare folosind explozii de
suprafata si instaland senzori receptori la adancimi cunoscute intr-o gaura de sonda,
ducand la un prim pas catre corelarea dintre adancime si timpul parcurs de unda
seismica.
In 1935, Conrad Schlumberger a obtinut primul patent de inventie pentru un
dispozitiv care in ziua de azi ar putea fi considerat dispozitiv acustic. Acest patent
prezenta modalitatea de folosire a unui transmitator si a doua receptoare pentru a
masura viteza de deplasare a undelor acustice pe o adancime stratului de roca dintr-
o gaura de sonda. Metoda aceasta nu a functionat datorita in parte a faptului ca
geofizicienii din acea perioada nu aveau experienta necesara si in parte pentru ca
tehnologia anilor '30 nu permita detectarea diferentelor mici de timp de reverberare a
undelor sonore.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.1 - Inginerul misca mansonul (17) pana cand sunetele ce veneau de la cei doi
receptori (3) si (4) se auzeau in acelasi timp. Din fericire, cravata purtata de
inginer nu este un accesoriu absolut necesar altfel, in zilele noastre, inginerul ar fi
fost penalizat de HSEQ pentru nerespactarea standardelor PPE.
Masuratori acustice au fost facute pentru prima oara intr-o sonda de titei in
1951. Acestea au fost facute mai intai pentru a determina viteza de deplasare,
pentru a transforma masuratorile de timp facute in timpul exploratiilor de tip seismic,
in adancime. Nu mult dupa acest pas, s-a descoperit faptul ca acest procedeu poate
fi folosit pentru a estima porozitatea, lucru ce a adus carotajul acustic pe domeniul
evaluarilor de zacamant cu scopul de determinare a prezentei si cantitatii de
hidrocarburi. Cercetari aprofundate a propagarii undelor sonore a relevat faptul ca
proprietatile materialelor studiate pot fi evaluate prin studierea "legaturilor" acustice
cu ajutorul amplitudini undei sonore propagate prin mediul studiat.
Aceste progrese au permis inregistrarea si procesarea completa a undelor sonore, ducand astfel
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m wavefront), a undelor Stoneley (unde de propagare intre doua solide, cu amplitudine to m
w w
o o
Click Click
w w
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
la interfetele lichid-solid) si a undelor compresionale, toate fiind parti componente ale
undelor acustice propagate prin Pamant.
Mai jos va prezint un dispozitiv generic pentru carotaj acustic, aranjamentul
transmitatoarelor si receptoarelor depinzand de scopul si de inregistrarile ce sunt
necesare:
II - Principii de functionare
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Pentru o masuratoare acustica sunt necesare trei procese ce trebuie to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
sa functioneze impreuna:
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
- generarea sunetului
- detectarea sunetului
b) Piezoelectrice
c) Electromagnetice
Analizarea sunetului
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
w to
m Analiza undelor acustice se imparte in doua categorii: to m
w
o
Click
o
Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw - Masuratori de viteza de propagare c
k s tw
er-of er-of
proprietatile elastice pot fi determinate din relatia dintre vitezele celor doua
tipuri de unde, atat cea compresionala cat si cea de forfecare, ducand la
estimarea:
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Configuratiile folosite au variat foarte mult in rezultatele date de-a lungul to m
w w
o o
Click Click
w w
timpului, de la cele de tipul 1 transmitator/1 receptor pana la cele folosite in mod
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
obisnuit in ziua de azi de tip 2 transmitatori/ 4 receptori. Astfel, cele de tipul 1/1
prezentau trecerea lungimii de unda de la transmitator prin fluidul de foraj,apoi prin
peretele gaurii de sonda si inapoi in receptor, avand o rezolutie scazuta si rezultate
limitate cu privire la aplicatiile speciale care se fac astazi. Dispozitivul de tip 2/4 au
avantaje ca: zona studiata este delimitata in acelasi mod si de-o parte si de cealalta
a dispozitivului sonic; incetinirea propagarii undelor acustice este complet neafectata
de schimbari ale diametrului sonde, cum ar fi zonele de washout sau schimbarea
dimensiunii sapei de foraj.
Distanta dintre transmitatori si receptori este cea care da adancimea de propagare a undelor
acustice. Astfel, cresterea distantei dintre transmitatori si receptori va creste si adancimea de
propagare a undelor.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Un exemplu pertinent ar fi o sonda cu continut crescut de argila. Intr-o astfel to m
w w
o o
Click Click
w w
de situatie, in care zona spalata este foarte mare, este nevoie de o propagare mai
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
adanca a undelor acustice pentru a putea determina proprietatile petrofizice ale
straturilor prin care se efectueaza forajul
Dispozitivele acustice de tip BHC sunt folosite in gaurile de sonda unde pot
aparea schimbari de diametru, pentru a face determinari intr-o multitudine de conditii
aparute in aceeasi gaura de sonda ce ar presupune in mod conventional folosirea
mai multor tipuri de dispozitive. Dar,pentru exemplu prezentat mai sus, ar fi nevoie
de un BHC cu dimensiuni impractice, foarte lung si foarte greu.
Astfel a aparut dispozitivul DDBHC, pentru a oferi o mai mare distantare intre
transmitatori si receptori fara a compromite dimensiunile instrumentarului folosit.
DDBHC-ul (Depth Derived Bore Hole Compensation - Compensare pentru
conditiile gaurii de sonda derivate din diferentele de adancime) a propus un sistem
putin diferit prin urmatoarele schimbari fata de sistemul BHC: transmitatorii sunt
amandoi la un singur capat, opusi receptorilor, iar transmitatorii pot trimite date
catre ambii receptori,crescand astfel adamcimea de propagare a undelor.
Acest design a dus la aparitia primului sistem de masurare matriceal, matricea fiind constituita prin
zona de investigatie din pozitiile diferite ale transmitatorilor in timpul miscarii instrumentarului in gaura de
sonda. In acest sistem, timpul parcurs de la transmitator catre fiecare receptor este masurat si stocat in
memoria calculatorului
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m folosit. Cand se misca instrumentarul astfel incat transmitatorul sa ajunga la to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a a
re
a a
re
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
de transit al undelor de la ambele transmitatoare catre unul dintre receptori.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Exista doua elemente ale acestei evolutii care permit inregistrarea si to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a a
re
a a
re
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
informatii aditionale precum undele de forfecare si Stoneley. Acestea sunt:
Dezvoltarea dispozitivului acustic matriceal
Dispozitivul acustic matriceal este constituit din opt receptori plasati la distante
egale unii de altii (6 inci), ultimul fiind plasat la opt picioare de cel mai apropiat dintre
cei doi transmitatori.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
In cazul unei persoane, se pot observa cu ochiul liber ocurenta aceluias tip
de unda pe multitudinea de unde inregistrate. Dar, pentru a se putea lucra cu
aceasta cantitate incredibil de mare de unde inregistrate cu dispozitivul matriceal, s-
a dezvoltat o modalitate de identificare a undelor similare cu ajutorul unui computer.
Aceasta este metoda STC mentionata mai sus.
Identificarea componentelor
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Aceasta portiune a procesului foloseste o tehnica obisnuita in procesarea to m
w w
o o
Click Click
w w
datelor seismice. Tehnica aceasta cuantifica similaritatile dintre undele receptionate
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
pe o matrice de receptori acustici. In seismica, aceasta analiza poarta denumirea de
procesare a similitudinilor sau "semblance processing" , in carotajul acustic ea este
denumita coerenta. Teoria de procesare spune ca o lungime de unda ce este
receptionata de o matrice de senzori, va fi aproape identica atunci cand este
comparata intre receptorii respectivi.
Scopul procesarii este de a identifica receptarile identice. Procesul
de coerenta poate fi cartat astfel:
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Dupa ce similitidunile sunt identificate prin procesul STC, ele trebuie sa to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a a
re
a a
re
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Procesul de etichetare va decurge in urmatorul fel:
Se cauta varfurile de curba al undelor pentru a se identifica punctul de
maxima coerenta din conturul demarcat.
Evaluare formatiunilor
Litologie
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Aplicatii pentru informatiile provenite din carotajul acustic monopol. to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Ecuatiile folosite:
Astfel, Dtma depinde de roca intalnita: Gresie: 55.4 µs/ft, Calcar: 47.5 µs/ft,
Dolomit: 43.5 µs/ft.
Dtma))*(1/Cp) Cp=Dtsh/100
F i
t D
F
i
t
P o r
D o
r
P
NOW! NOW!
BUY
w
o
o
w Click
.c w .c
w
. w
t
r re . r re
a
a
a
t
c
k s tw a
er-of c
k s tw
Anizotropia resulta in zonele in care pe directii diferite, undele de forfecare au viteze de propagare
diferite (Fast shear si Slow shear). Vitezele mari de propagare (Fast shear) pot fi masurate - Fast Shear
Azimuth.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
foraj Fracturari
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
I. Izotropie omogena
Anizotropie neomogena
I. Izotropie Omogena
Nu deviaza de la modelul de izotropie omogena (curba formata din cercuri) Linia punctata
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Incetinirea undelor flexurale cu viteza mica, mai mare decat cea a undelor
flexurale rapide.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Indicator al anizotropiei intrinsece din argile to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Anizotropia TIH - determinarea factorului maxim de stres orizontal (Sh max) - to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a c
s tw
a
re
a c
s tw
a
re
k k
er-of er-of
pentru punere in productie.
Anizotropia TIH - determinarea factorului maxim de stres orizontal (Sh max) -
important in proiectarea sondelor care necesita foraj dirijat sau foraj orizontal.
Acum se poate face referinta la Polul Nord Geografic pentru orice anizotropie.
3.1 - Descrierea dispozitivului folosit in aceasta locatie: CXD - Compact Cross Dipole
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Va prezint imaginea generala a unui dispozitiv acustic dipol ce este capabil to m
w w
o o
Click Click
w w
sa faca investigatii matriceale. Aceasta capabilitate este data atat de multitudinea de
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
receptori continuti de un singur dispozitiv,dar si de posibilitatea a inlantui mai multe
seturi de receptori, producand o imagine mult mai detaliata a mediului din gaura de
sonda. Aceste dispozitive se numesc Multi-Array Sonic Tools. Din imagine se pot
observa urmatoarele lucruri:
Asezarea transmitatorilor la baza dispozitivului, in sistem ortogonal, pe axele
X si Y. De aici putem deduce doua aspect: orientarea dispozitivului fata de
formatiunea studiata cat si axa pe care vor pleca undele rapide de forfecare.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Incetinire undelor de forfecare pe directiile X si Y in sistem to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k
er-of
s tw
dipol Diametru compact de maxim 2.25 in. c
k
er-of
s tw
sonda: Wireline
Thru-drillpipe/Out-of-pipe
Coiled Tubing
Pipe-conveyed Logging
Logging-While-Drilling
Aceste metode ofera un grad mare de versatilitate pentru utilizarea acestui
dispozitiv, permitand folosirea lui in sonde cu geomtrie variabila sau cu unghi mare
de inclinare, trecerea prin zone cu conditii de sonda dificile si in acelasi timp poate fi
folosit concomitent cu metode de curatare a gaurii de sonda (reamere) datorita
proprietatii de a putea fi introdus prin interiorul garniturii de foraj.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Fiecare element al dispozitivului se auto-presurizeaza pentru a da to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Dispozitivul cel mai scurt si cu greutatea cea mai mica aflat in folosinta,
astfel rig-up-ul este foarte usor iar riscul de ridicare este mai mic.
Procesare STC
b) Proprietati mecanice
Modulul de forfecare (masura a rezistentei unui material la schimbarea formei data de forta de
forfecare)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Modulul lui Young (masura cantitativa a deformarii ce apare intr-un material to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Poisson pentru a se obtine indexul de friabilitate)
Constanta lui Biot (masura a gradului de influenta ce il are presiune din pori
asuprea fortelor de stres ce actioneaza pe matricea rocii)
Presiunea aplicata
Vp
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Diferenta dintre aceste doua proprietati este obtinuta prin folosirea impedante
acustice si a datelor ce dau diametrul gaurii de sonda obtinute din
investigatiile sonice, de densitate si cu ajutorul caliperului.
informatiile seismice
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Petrofizice: estimarea porozitati, litologie, identificarea prezentei de to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Stoneley, identificarea fracturarilor din undele Stoneley
Informatii despre sonda studiata
Starea sondei
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Meotian III / Meotian inf a+b = 1167 m; to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Dacian Gravels, fine to coarse sands with interbedded clays, sandy clays
and coals
Pontian Predominantly clays with some intercalations of sandy clays and
silts. In the bottom part the clay has a high content in pyrite
Meotian Sand coarse to medium, shaly sands, sandy clays, sandstone poor
Informatii generale:
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Temperatura maxima inregistrata: 55OC to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k
er-of
s tw
Intervalul masurat cu CXD - 1483 - 189 metrii c
k
er-of
s tw
Pre-procesare:
Analiza de similitudini
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Acest tip de procesare coreleaza fiecare varf compresional receptionat din to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
similitudinea cea mai ridicata reprezinta valoarea incetinirii compresionale.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Per total, gaura de sonda prezinta deteriorari pronuntate pe toata lungimea sa.
Rugozitate crescuta prezenta de-a lungul intregii gauri de sonda, cu zone de
washout substantial de pana la 16 inchi la urmatoarele adancimi: 194-316, 550-594,
930-1036 metrii.
Curbele masurate cu caliperul X-Y indica faptul ca sectiunea transversala a gaurii de sonda este
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m pe directia de deviatie a gaurii de sonda, sugerand o zona de deformatie de to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
tip breakout.
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Fig. 11 - Sectiune transversala in gaura de sonda prezentand ovalitatea acesteia. to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Calitatea undelor de timp date de CXD in sonda studiata este foarte slaba in
zone diferite, in special in partea superiaoara a intervalului inregistrat, intre 194 si
320 de metrii si intre 545 si 660 de metrii, datorita conditiilor foarte proaste din
gaura de sonda.
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Traiectul 4: Este similitudinea pentru unda compresionala data de transmitatorul monopol (in
microsecunde/foot). Este marcat in culori diferite, cu albastrul fiind zona de similitudine scazuta si
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m crescuta.Supraimpusa peste forma undei este incetinirea to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Prezentarea anizotropiei
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Rezultatele de incetinire
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Atat curba de incetinire to m
w w
o o
Click Click
w w
compresionala cat si cea de forfecare
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
prezinta o scadere generala cu
cresterea adancimii. Raportul lui
Poisson si raportul Vp/Vs urmeaza un
trend similar, dar invers proportional
cu adancimea.
Crossploturi acustice
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw DTC vs Vp/Vs crossplot pe intervalul 1384-1388 m c
k s tw
er-of er-of
Comparatia dintre curba de rotatie a instrumentarului si diagrama de tip trandafir a azimitului undei
de forfecare cu viteza mare confirma faptul ca azimutul calculat al unde de fofecare cu viteza mare nu
se roteste intotdeauna
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m in aliniere cu rotatia instrumentarului (prezentand astfel probabilitatea to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Mare parte din intervalul investigat este format probabil din "argile" laminate,
unde nu se asteapta prezenta anizotropiei de forfecare.
Plot CXD de anizotropie la scara redusa ce prezinta consistenta azimutului de forfecare in intervalele
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
O imagine mult mai relevanta poate fi obtinuta din plot-ul de "geometria gaurii de sonda" prezentat mai
jos:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
PAY AVERAGE
PAY
INTERVAL
GROSS VCL PHIE PERM SWE
Caracterization INTERVAL
FRO M M
TO % % MD %
M
M M
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY to BUY
to
m
w
1384. 1385. 1.1 0.8 35.829 20.84 73.68
o
Click m
w
o
Click
w .c
w re
. 55.00r
r re
w
a
t
a w .c
c
s tw Hydrocarbons
.
k
0 1 t ck er-softw
er-of a a