Curs Interpretare

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Determinarea rezistivităţii subzonei spălate, io din microcarotajul cu focalizare sferică –

MSFL (Micro Spherical Focused Log)
Microdispozitivele (microcarotajul, microlaterologul, microcarotajul cu focalizare

sferică, etc) sunt folosite pentru măsurarea rezistivităţii unor volume mici de rocă din imediata
apropiere a peretelui sondei. Având în vedere procesul de invazie în stratele poros-permeabile,
măsurătorile efectuate cu microdispozitive se raportează la turta de noroi şi subzona spălată,
mediu care oferă posibilitatea determinării unor parametrii de mare utilitate pentru caracterizarea
formaţiunilor.
Aplicaţii
- separarea intervalelor poros-permeabile din profilul sondei;
- determinarea limitelor şi grosimilor stratelor, inclusiv a grosimii efective a pachetelor
de strate poros-permeabile cu intercalaţii impermeabile şi/sau compacte;
- Limitele stratelor poros-permeabile se determină în punctele de curbura maxima,
in care MSFL cresc in raport cu valorile marnelor adiacente, (fig.4.1):
Hsup Hcs şi Hsup Hci (4.1)

unde Hcs - este adancimea corespunzatoare punctului superior de curbura;
Hci - adancimea corespunzatoare punctului inferior de curbura.

- Grosimea stratului, h va fi:
h H H H H (4.2)
inf sup ci cs
- investigarea formaţiunilor geologice cu strate subţiri, purtătoare de substanţe minerale

utile solide;
- determinarea rezistivităţii subzonei spălate a formaţiunilor poros-permeabile, în
vederea determinării rezistivităţii reale şi a saturaţiei în apă, respectiv hidrocarburi, a rocilor
colectoare;
- determinarea porozităţii rocilor.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.4.1. Determinarea limitelor şi grosimii stratelor poros-permeabile
din microcarotajul cu focalizare sferica
Mod de lucru:
- se citesc valorile parametrilor inscrisi in antetul diagramei:
- scara adancimilor;
- adâncimea finală Hmax (în m);
- temperatura maximă la talpa sondei Tmax (în °C);
- temperatura medie annuală a solului T0 (în °C);
- rezistivitatea noroiului la suprafaţă n (la T1) (în m);
- diametrul sondei d (în mm sau inch).
- se determinara limitele stratelor poros-permeabile si adancimile medii ale acestora:
Hsup, Hinf, h, Hmed;
- se citiresc pe diagrafie valorile rezistivitatii inregistrate, MSFL;
- se determina temperatura formatiei, T cu relatia:
T H T T T
med
max 0 0
H (4.3)
max
- se face corectia rezistivitatii noroiului cu temperatura formatiei, cu relatia:
n n
T1 21,5
T T
1 T 21,5 (4.4)
- se calculeaza rezistivitatea turtei de noroi, tn T
(4.5)
tn T 1,5 n T
- se determinara grosimea turtei de noroi, htn dupa cavernograma:
- se citeste diametrul sondei, d in dreptul stratului analizat pe cavernograma,
si diametrul nominal al sapei, dn (daca nu a fost citit in antetul diagrafiei)
- se calculeaza grosimea turtei de noroi cu relatia:
(4.6)
h tn dn d
2
MSFL
- se calculeaza raportultn ; io cu ajutorul anexei nr.13:

- se determina valoarea rezistivitatii subzonei spalate,
MSFL
- se introduce in ordonata valoarea raportului tn ;
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
MSFL cor A
- se citeste in abscisa valoarea raportuluiMSFL ;

- se calculeaza io ca fiind:
A
ioMSFL cor MSFL (4.7)
Aplicaţie:
Sa se determine rezistivitatea subzonei spalate, io din Microcarotajul cu focalizare

sferică - MSFL, cuprinsă în Anexa nr.12
Rezultatele obţinute se vor înscrie în tabelul următor:
Interval MSFL MSFL cor
Nr. Hsup - Hinf h Hmed MSFL T ( )

n T ( tn T) htn tn MSFL io
stra
t m m m m oC m m m - -
m
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
5.4. Determinarea rezistivităţii în mediu omogen anizotrop

Condiţiile unui mediu anizotrop pot fi întrunite la traversarea de o sondă a
unor formaţiuni anizotrope de grosime practic infinită a căror rezistivitate nu diferă
de rezistivitatea fluidului de foraj.
Pentru studierea distribuţiei câmpului electric al unei surse punctu-ale de
curent în mediu omogen anizotrop (stratificat), infinit, se foloseşte sistemul
rectangular de coordonate Axyz, cu originea în punctul sursă şi axa z orientată pe
direcţia normalei la stratificaţie.
Rezistivitatea longitudinală şi cea transversală ale mediului anizo-trop vor
fi, respectiv, l şi t .
Pentru determinarea potenţialului V în orice punct al mediului cercetat
M(x,y,z), se scriu în prealabil valorile componentelor vectorului de curent J , după
axele de coordonate:
E 1 V
Jx x
x
l l
E 1 V
y
Jy
l l y
E 1 V
z
Jz
t t z (5.74)
În orice punct al mediului omogen anizotrop, cu excepţia originii
coordonatelor, în lipsa surselor de curent:
divJ 2 2 2 0
1 V V 1 V
Jx Jy Jz
x y z 2 2
l x
2 (5.75)
y
t z
O schimbare de coordonate permite transformarea ecuaţiei (5.75) în ecuaţia
Laplace. Noile coordonate , , sunt legate cu x,y,z prin relaţiile:
x; η y ,
l ρ
t z , (5.76)
l
care substituite în ecuaţiile (5.75) duc la ecuaţia Laplace sub forma:
2 2 2
V V V 0
2 2 2 (5.77)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Prin integrarea ecuaţiei (5.77) se obţine formula care determină potenţialul

câmpului electric în mediu omogen anizotrop infinit:
V C C
1 2
z ,
222 2 2 2 2 (5.78)
l x y
în care:
C este constantă de integrare;
t
l - coeficientul de anizotropie al mediului.
Pentru a determina constanta C se calculează în prealabil mărimea totală J a

densităţii de curent. Ţinând seama de relaţiile (5.74) şi (5.78), componentele
densităţii de curent după axele de coordonate, devin:
1 V Cx
Jx
32 32
x l x2 y 2 2 z2
l
1 V Cy
Jy 32
l y l3 2 x 2y 2 2 z2
1 V Cz
Jz z 32 32
l x2 y2 2 z2 (5.79)
t
Mărimea totală a vectorului densităţii de curent va fi:
C x2 y 2 z 2
J J x2 J y2 J z2 32 2 32
x y2 2z2
l
(5.80)
Pentru calculele ulterioare este comod să se introducă sistemul sferic de
coordonate AR cu originea în punctul sursă de curent A şi axa polară orientată de-a
lungul axei z, adică perpendicular pe stratificaţia mediului anizotrop studiat.
La o astfel de orientare a axei polare,
2 2 2 2 2 2 2 (5.81)
x y R sin θ; . z R cos θ
Efectuând substituţia în (5.80) rezultă:

J C C
32 2 2 2 2 32 1 2 2 θ 32
R sin θ cos θ 3 2R2 1 cos
l l (5.82)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Se consideră în jurul electrodului A o sferă de rază arbitrară R. Deoarece

liniile de curent emise de electrodul A intersectează sfera:
S
2
2
I Jds J sin θdθdψ
R
0 0 (5.83)
undereprezintă unghiul azimutal şiunghiul polar ale sistemului de
coordonate sferice.
Substituind valoarea lui J dată de relaţia (5.82) se obţine:
2 sinθdθdψ
C
I
3 2
l 2 2θ 3 2
0 0 1 1 cos
(5.84)
Ecuaţia (5.84) se rezolvă simplu dacă se face următoarea sub-stituţie:
2
t 1 1 cos2 θ
cosθ (5.85)
Efectuând calculele, rezultă:
2C dt
I
32
l t2
(5.86)
care, prin integrarea imediată duce la:
I 4C
32
l
(5.87)
de unde:
I 3 2
l
C
4 (5.88)
Substituind valoarea constantei C în relaţia (5.78), rezultă valoarea potenţialului unei surse
punctuale de curent în mediu omogen anizotrop:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
V 32
I l Im
12 2 2 2 2 2 2
4 x y z 4R 1 1 cos θ, (5.89)
l
în care m l este rezistivitatea medie a spaţiului anizotrop.

t
După cum rezultă din ecuaţia (5.89) potenţialul V scade invers proporţional
cu distanţa R de la sursa de curent, cu coeficientul de proporţionalitate:
Im
2 2
4 1 1 cos θ (5.90)
Pentru diferite valori ale lui m şi , coeficientul de proporţio-nalitate depinde

de direcţia (unghiul ) în care se studiază caracterul variaţiei potenţialului cu
distanţa.
Suprafeţele echipotenţiale satisfac ecuaţia:
x 2y 2 2z 2 2
Im
4V = const. (5.91)
adică sunt elipsoizi de rotaţie în jurul axei z (fig. 5.7).

Componenta radială ER a câmpului electric va fi determinată cu relaţia:
V
ER Im
R 4R 2 2 11 cos
2θ
(5.92)
Densitatea de curent în mediu omogen anizotrop şi infinit se obţine
substituind valoarea constantei C dată de relaţia (5.88) în relaţia (5.80):
J 2 2 2 I
I x y z
2 2 2 232 2 2 2 32 (5.93)
4 x y z 4R 1 1 cos θ
Din relaţiile (5.92) şi (5.93) rezultă variaţia invers proporţională a

componentei radiale a câmpului electric şi densităţii de curent, cu pătratul distanţei
de al sursă la punctul considerat. Coeficienţii de proporţionalitate depind numai de
direcţia în care se studiază caracterul mărimilor ER şi J cu distanţa.
Liniile de câmp electric sunt ortogonale pe liniile echipotenţiale şi
formează în medii anizotrope o familie de curbe care pleacă din sursa de curent A.
Liniile de curent, după cum rezultă din relaţiile (5.79) satisfac condiţia:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Jx Jy Jz
x y z (5.94)
Fig. 5.7. Forma câmpului electric într-un mediu

omogen anizotrop [ 31 ].
Prin urmare, liniile de curent sunt drepte şi nu coincid cu direcţiile liniilor

de câmp electric în toate punctele mediului anizotrop, cu excepţia punctelor situate
în planul xAy şi după axa z.
Să considerăm că punctul de măsură M se află la distanţa R = L de electrodul
z'
A pe axa a unei sonde fictive de diametru infinit mic care
(fig. 5.8);
intersectează stratele anizotrope sub unghiul 2 - este unghiul între
un plan perpendicular pe axa sondei şi planul de stratificaţie (la sonde verticale
unghiul reprezintă înclinarea stratelor).
Deplasând pe A în A' de pe axa fictivă, unghiul devine egal cu unghiul
şi R = L. În acest caz, potenţialul V se transcrie:
V
Im
2 2 (5.95)
4L1 1 cos α
Substituind valoarea găsită a potenţialului V în relaţia (5.24) se obţine

formula care determină rezistivitatea aparentă a mediilor anizotrope, măsurată cu
un dispozitiv potenţial ideal*) de lungime Lp:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
V
m
A 4 Lp I 2 1 cos 2α
1
(5.96)
Pentru determinarea rezistivităţii aparente a mediilor anizotrope cu
dispozitive gradiente ideale de lungime Lg, se calculează câmpul electric E într-un
punct situat la distanţa R = Lg de sursa de curent:
V I m
E
RR L 4L
2 1
2 1 cos
2α
g g (5.97)
Substituind valoarea lui E în relaţia (5.26) se obţine:
E
2 m
A 4 Lg I 2 2α
1 1 cos
(5.98)
La distanţe finite între electrozii A, M, N, adică pentru un dispozitiv
oarecare, formula de calcul este de forma relaţiei (5.19). Când electrozii
dispozitivului sunt situaţi pe o dreaptă:
R R VM VN
AM AN
A 4 R R I (5.99)
AN AM
z’
z M
A’
A
Fig. 5.8. Sondă care intersectează stratele

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
anizotrope sub un unghi oarecare . [ 31 ].
Înlocuind în (5.90) potenţialele VM şi VN cu valorile lor în mediu omogen

anizotrop date de formula (5.95) se obţine:
ρ 4 R
AM
R
AN Im 1 1
A 2 2
R R 11 cos α R R (5.100)
AN AM4I AM AN
Efectuând calculele în (5.100), rezultă în final:

ρA
ρ
m
2 2 (5.101)
1 1 cos α
Comparând relaţiile (5.96), (5.98) şi (5.101) derivă concluziile imediate

asupra rezistivităţii aparente în medii anizotrope şi anume:
- rezistivitatea aparentă depinde de tipul şi lungimea dispozitivului cu care
se determină;
- rezistivitatea aparentă este proporţională cu rezistivitatea medie m ;
- rezistivitatea aparentă depinde de coeficientul de anizotropie şi de
α
direcţia în care se măsoară în raport cu stratificaţia (unghiul ).
5. 5. Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite

plan - paralele
Un astfel de mediu se întâlneşte la cercetarea stratelor de diferite grosimi şi
rezistivităţi traversate de sonde cu diametru mic sau în cazurile când măsurarea
rezistivităţii aparente se face cu dispozitive de asemenea dimensiuni încât influenţa
fluidului de foraj şi a zonei de pătrundere a filtratului de noroi în strat poate fi
neglijată.
Pentru determinarea potenţialului câmpului electric creat de o sursă
punctuală în medii cu limite de separaţie plan-paralele prin metoda inte-grării
ecuaţiei diferenţiale a lui Laplace, se foloseşte sistemul de coordonate cilindrice
Arz .
Originea acestui sistem este situată în punctul sursă A şi axa Z este orientată
perpendicular pe planele de separaţie ale mediilor. Funcţiile potenţiale V1, V2, … ,
Vi, … , Vn în mediile 1, 2,…, i,…, n (vezi figura 5.9) vor trebuie să satisfacă ecuaţia
lui Laplace:
2
V 0 (5.102)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
şi condiţiile la limită cunoscute, care, pentru acest caz, se transcriu:
- pentru R x2 y2 z2 0
V ρI 1
R 0
4R ca R (5.103)
R;V 0 (5.104)
-pentru R
- la limitele de separaţie plan-paralele sunt satisfăcute condiţiile:

V V (5.105)
i z zi i 1 z zi
şi
1 1 V
Vi i 1
z ρ z (5.106)
ρi z zi i 1 z zi
1 1
v1
2 2
v2
i v
i i
n v
n n
Fig. 5.9. Mediu alcătuit din strate

cu plane de stratificaţie plan – paralele [ 31 ].
Deoarece în condiţiile problemei date, câmpul electric în sistemul de

coordonate cilindrice trebuie să posede simetrie axială, ecuaţia Laplace va avea
următoarea formă:
2 1 V 2 0
V V
2 r r 2 (5.107)
r z
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Pentru rezolvarea acestei ecuaţii se foloseşte metoda Fourier prin alegerea

unei soluţii particulare sub forma produsului:
V f rz (5.108)
unde f r depinde numai de r, iar z numai de z.
Derivând şi introducând în expresia ecuaţiei lui Laplace, se obţine:
f r 1f r z
fr r fr z 0 (5.109)
fr z
Ţinând seama de condiţiile de alegere ale funcţiilor şi , din ecuaţia
diferenţială cu derivate parţiale (5.109), rezultă două ecuaţii diferenţiale:
2
z
m 0
z
f r 1 f r 2
m 0
fr r fr (5.110)
sau
2
z m z 0 (5.111)
f r 1 2 (5.112)
f r m fr 0
r
Integralele particulare ale primei ecuaţii sunt funcţiile exponenţiale e -mz şi

emz, iar ale celei de-a doua ecuaţii, funcţiile Bessel J0(mr) şi Y0(mr) de ordinul zero,
speţa I şi speţa a II-a de argument real.
Pentru r = 0, adică pentru toate punctele situate pe axa z, funcţia Y0(mr)
tinde la infinit, ceea ce contrazice condiţia valorii finite a potenţialului în domeniul
studiat.
De aceea în compunerea soluţiei generale, coeficienţii termenilor care
conţin funcţia Y0(mr) trebuie să fie egali cu zero. Rezolvarea cea mai generală a
ecuaţiei va fi reprezentată de totalitatea produselor J0(mr)e-mz şi J0(mr)emz. Întrucât
m este arbitrar:
V A m J0 mr e mz dm B m J0 mr emz dm (5.113)
0 0
,
unde A(m) şi B(m) în cazul general, sunt funcţii de parametrul m; în unele cazuri A
şi B pot fi constante.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Pe baza relaţiei (5.104) expresia generală a potenţialului câmpului electric

în mediul 1 va fi:
V1 A1 m J0 mr e mz dm B1 m J0 mr emz dm
0 0
(5.114)
Dacă sursa de curent este situată în acelaşi mediu, formula potenţialului
mai poate fi scrisă (conform primei condiţii la limită) sub forma:
V 1 V
1I
1 1
4 2 2 (5.115)
r z
în care:
V1 este o funcţie potenţială care satisface ecuaţia lui Laplace, finită şi
continuă în spaţiul studiat, cu excepţia punctelor infinit depărtate, unde tinde către
zero.
Expresiile (5.114) şi (5.115) se compară între ele dacă se consideră:
I
A m1
1 4 (5.116)
şi se foloseşte integrala Weber-Lipschitz:
J0 mr e mz dm 1
0 r2 z2 (5.117)
Astfel, potenţialul în primul mediu se transcrie:
I
J
V1 mr e mz dm B1 m J0 mr emz dm
1
0
0
4 0 (5.118)
În mediul al doilea şi în următoarele medii expresia potenţialului este:
Vi Ai m J0 mr e mz dm Bi m J0 mr emz dm (5.119)
0 0
,
iar în ultimul mediu, pentru a respecta a doua condiţie la limită este necesar ca
funcţia Bn(m) să fie nulă, şi atunci:
Vn An m J0 mr e mz dm
0 (5.120)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Calculele următoare devin mai comode dacă se înmulţesc funcţiile B1(m),

AI(m), BI(m) şi An(m) cu mărimile constante:
4 4 4 4
, iI , iI , nI (5.121)
1I
şi se obţin noile funcţii:
D m 4 B m
1 I 1
1
............................
C m 4 A m
i iI i
Dm 4 B m
i iI i
............................
Cn m 4 A m
n
nI (5.122)
Cu noile funcţii, potenţialele în mediile 1, 2, … i, …, n se scriu:
I
J
V1
1
0 mr e mz dm D1 m J0 mr emz dm
0 (5.123)
4 ,
0
I
C J
Vi mr e mz dm Di m J0 mr emz dm
i
i 0
40 0
, (5.124)
n
I
C J
Vn n 0 mr e mz dm
(5.125)
4
0
Determinarea rezistivităţii poate fi făcută relativ simplu pentru două cazuri

particulare:
5. 5. 1 Cazul unei limite de separaţie

În cazul particular a două semispaţii infinite separate de o limită plană (fig.
5.10), când electrodul de alimentare se află în mediul 1, potenţialele se scriu:
I
V1 1 J
mr e mz dm D1 m J0 mr emz dm
1
0
0 (5.126)
4
0
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
0
Cm J mr e mz dm
2
V12 I 2
4 (5.127)
0
Aplicând condiţiile la limită privitoare la continuitatea potenţialelor şi

componentelor normale ale densităţii de curent, pentru z = z1, se deduce următorul sistem
de ecuaţii:
mz mz1 C mz
e 1 D me me 1 0
1 1 1 2 2
mz1 D1 m emz1 m emz1

C2 0 (5.128)
e
2 M 2
1 M 1
A
z=z1
A
Fig. 5.10. Cazul unei limite de separare a mediilor [ 31 ].
Rezolvarea acestui sistem care se face cel mai simplu aplicând regula lui
Cramer, duce la valorile explicite ale funcţiilor necunoscute D1(m) şi C2(m):
D m 2mz 2mz
21 e 1 K e 1
1 12
2 1
C2 m 21 1 K12
1 2 (5.129)
Substituind aceste valori în expresiile potenţialelor şi folosind integrala
Weber-Lipschnitz se obţine:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
1 mz m
ρ1 I 2 z1 z
V
J mr e dm K12 J0 mr e dm
4π 0
1 0
0
1 K
ρ I
1
12
4π r 2 z 2 r2 2 (5.130)
2z1 z
şi
V2 1 ρ2 I1 K 12
mr e
mz
dm 2ρ ρI 1
J 1 2
0
4π 0 4π ρ1 ρ2 r
2
z
2
(5.131)
În relaţiile (5.126) şi (5.127) şi următoarele, indicele inferior adăugat
potenţialului V arată mediul în care se calculează potenţialul, iar indicele superior,
în paranteză, mediul în care se află electrodul de alimentare (sursa).
Notând prin L distanţa de la electrodul A la electrodul M în lungul axei z
z
care reprezintă sonda, prin 1 distanţa de la punctul A la suprafaţa de separare a
mediilor de-a lungul aceleiaşi axe şi prin , unghiul între axa z şi z , figura 5.11,
după transformări simple se obţine:
ρ I 1 K 12
V1 1
1 4π L L2 4z L z cos2 α (5.132)
1 1
şi
2ρ1ρ2I ρ 1K I
V1 2 12
2
4πρ1 ρ2 L 4L (5.133)
În primul caz, din figura 5.11 se vede că r = 0 şi z = L. Notând z1 cu z se

obţine:
Pentru dispozitiv potenţial:
1 L
ρ 1 K
A 1 12
1
2z
L
ρ1 2ρ ρ 2
1 2ρ
A2 ρ1 ρ2 A1
2 L
ρ 1 K
ρA 2 2 21
(5.134)
2z L
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
K ρ 2 ρ1
12 K21
în care: şi reprezintă coeficientul de reflexie.
ρ 2 ρ1
Pentru dispozitiv gradient:
2
ρ1 ρ 11 K 12 L
A1 2z L 2
ρ A1 2ρ1ρ2 ρ A2
2 ρ1 ρ2 1
2
ρA ρ
2
1 K L
2 2 21 2z L 2
(5.135)
În al doilea caz, relaţiile care dau rezistivitatea sunt:
* pentru dispozitivul potenţial:
- când electrozii A şi M se găsesc în mediul inferior:
1 L
ρ ρ1 K 12
A1 1 2 4 z L zcos 2 (5.136)
L α
- când electrodul A se găseşte în mediul inferior şi electrodul M în cel

superior:
ρ1
2ρ1ρ2
(5.137)
A2 ρ1 ρ 2
- când electrozii A, M şi N se găsesc în mediul superior:
L
ρ 2ρ 2 1 K 21
2 2
A2 4 z L zcos (5.138)
L α
*- pentru dispozitivul gradient:

- când electrozii A, M şi N se găsesc în mediul inferior:
1 2 2
L 2z cos L
1 K
A1 12 2 2 32
1 4 z L z cos (5.139)
L
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
- când electrodul A se găseşte în mediul inferior şi electrozii M şi N în cel

superior:
ρ1
2ρ1ρ2
A2 ρ1 ρ2
(5.140)
- când electrozii A, M şi N se găsesc în mediul superior:
1 K L 2zcos2 α L2
ρ 2ρ
A 2 21 32
2
L2 4 z L zcos2 α (5.141)
z’
z1
r M
2z1
z’
L 1
z1
Fig. 5.11. Determinarea formulelor potenţialului când sonda

traversează limita de separare a mediilor sub un unghi
oarecare [ 31 ].
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
5.5.3. Răspunsul dispozitivelor potenţiale şi gradiente în medii

neomogene cu limite de separaţie plan-paralele traversate de sondă
Configuraţia curbelor de rezistivitate aparentă teoretice şi reale depinde de
tipul dispozitivului, de rezistivitatea stratelor şi de grosimea lor. Deasemenea
răspunsul dispozitivelor (forma curbelor de rezistivitate) depinde de tipul
dispozitivului şi relaţia dintre lungimea dispozitivului potenţial, Lp sau gradient, Lg
- faţă de grosimea stratului, h.
Se consideră un strat de grosime h, cu rezistivitatea reală R , şi se pune
problema determinării răspunsului dispozitivelor potenţiale şi gradiente, în cazul
existenţei unor limite de separaţie plane şi paralele, între colector şi stratele
adiacente - superior (acoperiş) şi inferior (culcuş). Stratele adiacente sunt de
grosime infinită şi rezistivitate ad şi sonda, care traversează toate aceste strate,
conţine fluid de foraj de rezistivitate n . În figurile 4.35...4.38 sunt redate forma
curbelor de rezistivitate pentru cazul în care se are în vedere influenţa sondei
(curbele cu linii pline), comparativ cu cazul în care se neglijează influenţa găurii de
sondă (curbele cu linii punctate). Pentru fiecare caz în parte, se va considera că
dispozitivul de măsură se deplasează pe direcţie perpendiculară pe limita de
separare a mediilor şi se vor prezenta cu şi fără influenţa sondei.
Răspunsul dispozitivelor gradiente

1 - În strate cu rezistivitate mai mare decât rezistivitatea stratelor adiacente
- Rad şi nad
Considerăm un dispozitiv gradient neconsecutiv, monopolar NxMyA sau
L OA OM
bipolar - BxAyM, având lungimea de dispozitiv g (v. tabelul 5.2). La
determinarea curbei de răspuns a dispozitivului, care se deplasează de jos în sus în
raport cu stratul, se pot întâlni mai multe situaţii:
hL
a) Strat de grosime foarte mare în raport cu lungimea dispozitivului - g
( figura. 5.13).
În dreptul stratului adiacent inferior (culcuş), rezistivitatea aparentă va fi
aproximativ egală cu cea a stratului adiacent, ad . Pe măsură ce dispozitivul se
apropie de strat şi intersectează stratul, rezistivitatea creşte până la un punct de
rezistivitate aparentă maximă A,max 1,5 R dispus la un nivel de adâncime Hmax
Hi MN BA
plasat deasupra limitei inferioare a stratului, cu o distanţă egală cu 2 , ( 2 ),
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
în continuare valoarea rezistivităţii aparente tinde spre valoarea rezistivităţii

stratului adiacent, A ad .
Fig. 5.13. Răspunsul dispozitivului gradient

pentru R ad , în strat de grosime foarte mare
h L
în raport cu lungimea dispozitivului - g [ 51 ].
h 2L
b) Strat de grosime mare în raport cu lungimea dispozitivului - g
(fig.5.14)
În acest caz, forma curbei de răspuns este analogă cu cea de la punctul a),
1,1
cu diferenţa că punctul de rezistivitate aparentă maximă are valoarea A,max R , iar
zona de scădere accentuată începe de la punctul median al stratului.
c) Strat de grosime medie comparabilă cu lungimea dispozitivului h=Lg
(fig.5.15).
În acest caz, la apropierea dispozitivului de strat în partea inferioară a acestuia, apare un maxim de
rezistivitate aparentă de ecranare, la nivelul de
L OA O sub limita inferioară a stratului, Hi,
adâncime Hmax,e dispus distanţa g
M
după care A ad
scade sub valoarea , crescând în apropierea limitei inferioare
până la punctul de rezistivitate aparentă maximă A,max 0,25 R dispus la Hmax
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
deasupra limitei Hi cu distanţa NM BA

2 ( 2 ); minimul de rezistivitate aparentă este
plasat la fel ca la punctele a) şi b).
Fig.5.14. Răspunsul dispozitivelor gradiente pentru R ad , strat

de grosime mare în raport cu lungimea dispozitivului
(h 2Lg ) [ 51 ]
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.5.15. Răspunsul dispozitivelor gradiente R ad ,
strat de grosime medie comparabilă cu lungimea dispozitivului

(h = Lg.) [ 51 ]
h Lg
d) Strat de grosime mică. în raport cu lungimea dispozitivului
2 (fig
.
5.16).
În acest caz, maximul de rezistivitate aparentă de ecranare este la adâncimea
L OA OM
Hmax,e dispus la g sub limita inferioară Hi. În limitele stratului, forma
curbei rămâne tot asimetrică, dar se apropie de o formă simetrică. Valoarea
0,5
A,max R.
h Lg
e) Strat de grosime foarte mică, în raport cu lungimea dispozitivului 8
(fig.5.17).
În acest caz, apare de asemenea maximul de rezistivitate aparentă de
Lg OA O
ecranare la adâncimea Hmax,e dispus la sub limita inferioară Hi. În
M
limitele stratului forma curbei devine aproape simetrică, prezentând un maxim A,max
0,72
R şi intersectează limitele stratului de grosime Li la o distanţă
h 23 A,max .
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.5.16. Răspunsul dispozitivelor Fig.5.17. Răspunsul dispozitivelor

gradiente pentru Rad , strat de R ad . strat de grosime
grosime mică în raport cu lungimea gradiente
mică în raport cu lungimea dispozitivului
dispozitivului Lg
L h
h
g 8
2 [51] [51]
2. În strate cu rezistivitate mai mică decât rezistivitatea stratelor adiacente

R ad , n R
h L
a) Strat de grosime mare, în raport cu lungimea dispozitivului, g
(fig.5.18)
În acest caz, la apropierea dispozitivului de strat apare o zonă de scădere
accentuată a rezistivităţii aparente, în raport cu rezistivitatea stratului adiacent
începând cu distanţa Lg OA O faţă de limita infe-rioară Hi, până la punctul de
M
rezistivitate aparentă minimă A,min dispus deasupra limitei inferioare Hi, la
distanţa NM (BA ). La limita stratului valoarea rezistivităţii aparente aproximează
2 2
rezistivitatea reală, R , iar spre limita superioară apare o creştere, până ia un maxim de rezistivitate aparentă A,max 1,4 ad dispus la nivelul
de adâncime, Hmax
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
NM BA
deasupra limitei superioarei Hs cu distanţa 2 ( 2 ).
hL
b) Strat de grosime comparabilă cu lungimea diapozitivului, g (fig.5.18.
)
În acest caz, forma curbei este asemănătoare cu cea de la punctul a), numai
că în interiorul stratului A R .
Fig.5.18. Răspunsul dispozitivului gradient consecutiv

în strate rezistive R ad [ 51 ].
Răspunsul dispozitivelor potenţiale
1. În strate cu rezistivitate mai mare decât rezistivitatea stratelor adiacente

Rad , nR
Considerăm un dispozitiv potenţial AMN - monopolar sau MAB - bipolar
L AM MA
având lungimea de dispozitiv p curba de răspuns a dispozitivului este
simetrică în raport cu mijlocul stratului, putându-se considera următoarele situaţii:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
h 5L
a) Strat de grosime mare. în raport cu lungimea dispozitivului - p (fig.
A,max 0,9 R
5.19a).
În acest caz apare un maxim de rezistivitate aparentă la
mijlocul stratului, iar în apropierea limitelor stratului - puncte de curbură maximă,

respectiv punctul de curbură maximă superior, A,es , dispus la nivelul de adâncime
Lp AM M
A
Hc,s situat la distanţa 2 2 2 sub nivelul limitei superioare a stratului, Hs ,
şi respectiv punctul de curbură inferior ci , dispus la nivelul de adâncime Hci la
Lp AM M
A
2 2 2 deasupra nivelului limitei inferioare a stratului Hi.
distanţa
h 2L
b) Strat de grosime comparabilă cu lungimea dispozitivului p (fig.
5.19b).
În acest caz, maximul de rezistivitate aparentă care apare la mijlocul
0,5
stratului are valoarea A,max R , iar deasupra şi dedesubtul limitelor stratului
apar două puncte de maxim de ecranare, superior A,es , dispus la nivelul de
Lp AM M
A
2
adâncime He,s situat la distanţa 2 2 de limita superioară a stratului, Hs ,
A,ei Lp AM M
A
2 2 2
şi respectiv inferior , la nivelul de adâncime He,i la distanţa de
limita inferioară a stratului.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 5.19. Răspunsul dispozitivului potenţial în strate

cu rezistivitatea mare R ad [ 51 ]:
h 5Lp
a) strat de grosime mare. în raport cu lungimea dispozitivului ( ),
h 2Lp
b) strat de grosime comparabilă cu lungimea dispozitivului ( ),
h Lp
c) strat de grosime mică în raport cu lungimea dispozitivului ( ).
h L
c) Strat de grosime mică în raport cu lungimea dispozitivului p (fig.
5.19c).
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
În acest caz apare în limitele stratului un minim de rezistivitate aparentă (o

inversare de anomalie) datorită efectului de ecranare, însoţit de maximele de
rezistivitate aparentă A,es şi A,ei , dispuse deasupra, respectiv dedesubtul
Lp AM M
A
limitelor superioară Hs, respectiv inferioară, Hi cu distanţa 2 2 2 . Curba
de răspuns este de asemenea simetrică în raport cu mijlocul stratului, evidenţiindu-
se un minim de rezistivitate aparentă A,min R în dreptul acestuia şi punctele de
curbură maximă superior cs şi inferior ci , la nivelele de adâncime Hcs şi respectiv
Lp AM M
A
2 2 2
Hci, dispuse la distanţele deasupra limitei superioare Hs, respectiv
dedesubtul limitei inferioare Hi a stratului.
2. În strate cu rezistivitatea mai mică decât rezistivitatea stratelor adiacente

Rad , nR
h 5L
a) Strat de grosime mare în raport cu lungimea dispozitivului - p
(fig.5.20a).
hL
b) Strat de grosime comparabilă cu lungimea dispozitivului p
(fig.5.20b).
Curba de răspuns ore o alură asemănătoare cu cea de la punctul (a) cu
deosebirea că valoarea minimului de rezistivitate aparentă este mai mare decât
valoarea rezistivităţii reale A,min R .
Utillitatea cunoaşterii configuraţiei acestor curbe rezidă în faptul că stratele acvifere din structurile petrolifere se
comportă ca strate conductoare. În metodologia curentă, un interes particular capătă curba gradientă cu rază de
investigaţie adâncă înregistrată în paralel cu o curbă potenţială cu rază de investigaţie mică. Datorită invaziei cu
filtrat de noroi, în multe cazuri, pe curba potenţială un strat se comportă ca rezistent iar pe curba gradientă ca un
strat conductor, în raport cu stratele adiacente. Acest mod de manifestare este un indiciu că stratul respectiv este
un strat cu apă sărată.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.5.20. Răspunsul dispozitivului potenţial în strate

cu rezistivitatea mare, R ad [ 51 ], pentru:.
h 5Lp
a) strat de grosime mare în raport cu lungimea dispozitivului ( ),
h Lp
b) strat de grosime comparabilă cu lungimea dispozitivului ( ).
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
7.2.3. Dispozitivul focalizat - Dual Laterolog
Dispozitivul dual laterolog reprezintă un dispozitiv focalizat

compus dintr-un aranjament de nouă electrozi, constituind de fapt două
dispozitive focalizate (fig. 7.8):
a) laterolog de investigare adâncă - LLa;
b) laterolog de investigare superficială –
LLs. Electrozii au următoarele funcţii:
- Ao - electrod de curent pentru câmpul de măsură focalizat;
- M1, M1', respectiv M2, M2' - perechi de electrozi de sesizare (de
măsură) pentru asigurarea condiţiei de focalizare (v. 7.4) şi măsurarea
parametrului rezistivitate aparentă
- A1 şi A1' - perechi de electrozi de curent pentru câmpul de
focalizare;
- A2 şi A2' - perechi de electrozi de curent, cilindrici alungiţi, pentru
creşterea intensităţii curentului de focalizare (pentru dispozitivul cu
investigare adâncă) şi, respectiv pentru întoarcerea curentului de focalizare
(în cazul dispozitivului de investigare superficială).
Cele două dispozitive creează simultan câte un câmp electric
alternativ focalizat - pe două frecvenţe diferite, emise de electrodul de
curent central (A0), dirijate perpendicular pe pereţii găurii de sondă, astfel
încât să pătrundă în formaţia investigată, independent de contrastele de
rezistivitate existente în raport cu fluidul de foraj sau cu formaţiunile
adiacente.
Electrodul central A0 , este alimentat de un curent I0 , numit curent
principal sau curent de măsură şi crează câmpul de măsură.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Forma "focalizată" a câmpului de măsură este menţinută cu ajutorul

câmpului de curent de focalizare. După modul de constituire a acestui câmp
se asigură cele două tipuri de investigare:
a) investigare superficială - liniile de curent ale câmpului de
focalizare sunt emise de electrozii A1 şi A1' (alimentaţi de un curent de
focalizare „+I1” , cu aceeaşi polaritate cu I0, sau în fază cu I0) şi se întorc la
electrozii A2 şi A2' ( care sunt alimentaţi cu un curent de focalizare „-I1”)
constituind un dispozitiv de tip "pseudolaterolog" sau "laterolog-9" (v.
fig.7.4);
b) investigare adâncă – cei patru electrozi de focalizare sunt
alimentaţi cu un curent de focalizare I1 cu aceeaşi polaritate cu I0 ; liniile de
curent ale câmpului de focalizare fiind emise de electrozii A1 şi A1', în
paralel cu electrozii A2 şi A2', care fiind cilindrici alungiţi, contribuie la
creşterea intensităţii curentului de focalizare, având în acelaşi timp rolul de
electrozi de ecranare (similari dispozitivului LL3); liniile de curent se
întorc la armatura cablului geofizic, care constituie electrodul de întoarcere
B0 aflat teoretic la infinit.
În modul acesta, dispozitivele de tip laterolog obţinute au rapoarte
de extindere diferite: s<2,5 pentru dispozitivul de investigare adâncă LLa şi
s>2,5 pentru dispozitivul de investigare superficială (v.fig.7.4).
Pentru determinarea rezistivităţii aparente indicate de fiecare
dispozitiv se măsoară diferenţa de potenţial V dintre electrozii M1, sau M1'
şi electrodul de referinţă N0 aflat la infinit , utilizându-se relaţia bine
cunoscută:
LLa LLa
K V
I (7.52)
0
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
şi respectiv
Fig.7.8. Dispozitivul Dual Laterolog:

(a) laterolog de investigare adâncă - LLA;
(b) laterolog de investigare superficială –LLS (pseudolaterolog) [ 49 ].
K V
LLs LLs
I (7.53)
0 ,
K K
unde LLa şi LLs reprezintă constantele dispozitivului determinaţi conform
relaţiei (7.10).
Valorile V şi I0 sunt măsurate separat în aparatura de suprafaţă,
asigurând o creştere substanţială a gamei dinamice a rezistivităţii aparente
4
determinate: A 0,2 4 10 Ωm .
Ca la toate carotajele focalizate de tip laterolog punctul de măsură
este electrodul central A0. Rezoluţia verticală a dispozitivului DLL, este de 24 in.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Schemele principiale de masura pentru LLD si LLS sunt redate in figurile

de mai jos.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
7.2.4 Carotajul electric cu focalizare sferică

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
Dispozitivul SFL este un dispozitiv format dintr-un electrod central

A0 şi opt electrozi aşezaţi simetric faţă de A 0 (fig.7.9.). Cei opt electrozi
sunt conectaţi în patru perechi, după cum urmează:
M M' M M' M M'
- 0 0 , 1 1 , 2 2 - electrozi de măsură;
A A'
- - electrozi de focalizare.
1 1
Un curent variabil I0 este transmis prin electrod central A0 în aşa fel

M M' M M'
încât perechile 1 1 şi 2 2 să fie menţinuţi la acelaşi potenţial.
Un curent de focalizare I1 curge între electrodul central A0 şi
A A'
perechea de electrozi 1 1 , astfel încât între perechile de electrozi
M M' M M'
0 0 şi 1 1 să fie menţinută o diferenţă de potenţial constantă, numit
V
potenţial de referinţă ref .
Curentul de focalizare I1 creează un câmp electric ale cărei linii de
curent sunt prezentate în figura 7.9, şi are ca efect focalizarea curentului
principal I0 în formaţiune.
Câmpul creat de curentul de măsură I0 are suprafeţele echipotenţiale
M şi M'
aproximativ sferice. Electrozii 0 0 au acelaşi potenţial (fiind
scurtcircuitaţi) prin urmare prin aceştia va trece o suprafaţă echipotenţială
M M'
0 0 , suprafaţă
cu valoare egală cu potenţialul perechii de electrozi
echipotenţială notată cu B.
Deoarece electrozii M1 M1' şi M2 M'2 au acelaşi potenţial , rezultă
că:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 7.9. Dispozitivul electric cu focalizare sferică [ 49 ]
V V V' V' 0 (7.54)

M1 M2
M1 M2
adică VM VM ,V '
V' . Rezultă că prin punctele 0 şi 0’ (situate la
1 2
M1 M2
jumătatea distanţei 1 2 , respectiv M1' M'2 ) va trece o altă suprafaţă

M M
echipotenţială, notată cu C. Diferenţa de potenţial între cele două suprafeţe

este egală cu potenţialul de referinţă Vref .
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Intensitatea curentului de măsură I0 este invers proporţională cu

rezistivitatea formaţiunii cuprinsă între cele două suprafeţe echipotenţiale şi
aproximativ întreaga valoare măsurată corespunde acestui volum.
Micşorarea distanţei dintre perechile de electrozi M1 M1' şi M2 M'2
faţă de A0 va reduce raza de investigaţie a dispozitivului şi va creşte
influenţa sondei.
Carotajul electric cu focalizare sferică este un carotaj cu investigare
superficială, valorile măsurate fiind apropiate de valoarea rezistivităţii
zonei de invazie. Rezoluţia verticală este dată de distanţa 0102 , valorile
măsurate fiind raportate la nivelul electrodului central A 0. Raza de
investigare este dată de factorul pseudo-geometric prezentat în figura 7.12.
În general citirile sunt între i 0 şi R şi sunt folosite în combinaţie cu
măsurătorile cu dispozitivele cu rază mare de investigaţie şi cu
microdispozitivele pentru determinarea rezistivităţii reale.
Carotajul electric matricial focalizat
Sunt duoa tipuri de carotaje matriciale focalizate:

1. Dispozitiv focalizat matricial de inalta definitie (High Definition
Lateral tool HDL)
2. Dispozitiv focalizat matricial de inalta rezolutie (High Resolution
Laterolog Array HRLA)
1. Dispozitiv focalizat matricial de inalta definitie „HDL” este format

dintr-un singur electrod de curent si 19 electrozi de masura situatii
deasupra si dedesubtul HDL. Cu acest dispozitiv matricial se
inregistreaza 8 curbe de
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
rezistivitate potentiale ( normale ) si 16 curbe de rezistivitate gradiente ca

diferenta dintre 2 electrozi. Avantajul este se pot prelucra 2D si 3D un
numar mare de date cu cu raze diferite de investigatie, din care se pot
determina rezistivitatea subzonei spalate, rezistivitatea reala si diametrul de
invazie.
2 Dispozitiv focalizat matricial de inalta rezolutie(HRLA) este o

combinatie de sase dispozitive LL3. Electrodul central A 0 este situat in
centru si cate 6 electrozi situati simetric fata de A0 dedesubtul si deasupra
electrodului central ( vezi fig. xx)
Cu acest dispozitiv se efectueaza sase masuratori de rezistivitate, numite si
moduri, ( modul 0, modul 1, modul 2, modul 3, modul 4, modul 5.)
Numerotam de la A1 la A6 electrozii situati deasupra electrodului central
A0 si cu B1 la B6 electrozi situati sub electrodul central, vezi fig. xx.
Dispozitivele care se formeazza pentru cele 6 moduri sunt dispozitive
ecranate de potential constant.
Pentru modul 0, se mentine la acelasi potential pentru electrozii A1, B1,
cu electrodul A0. Ceilalti electrozi se mentin la potential zero. Se măsoară
intensitatea curentului I0 prin electrodul A0, potenţialul acestuia faţă de
infinit fiind menţinut constant; în acest caz se determina o conductivitate
aparentă:
Mo
1 I0
K V0
M0
Pentru determinarea rezistivităţii aparente este necesar să se

efectueze transformarea:
1
Mo
M0
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Pentru modul 2 sunt folositi electrozii A1, A2, A3 si electrozii B1, B2, B3
care sunt mentinuti la acelasi potential cu electrodul principal A0. Restul
electrozilor sunt mentinuti la potential zero. La fel ca si la modul 0 se
masoara o rezistivitate ca si mai sus.
In acest mod se realizeaza 6 masuratori de rezistivitate cu raze
de investigatie diferite.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Din fig XXX rezulta ca modul 2 este echivalenta cu laterolog

superficial iar modul 5 este echivalent cu laterolog cu investigatie
adanca.
Prelucrarea acestui carotaj permite o inversiune 1D si 2D, vezi fig XXX
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
7.3. Răspunsul dispozitivelor focalizate de tip laterolog şi

forma de prezentare a diagrafiei
7.3.1. Medii neomogene cu limite de separaţie cilindrice infinit lungi
În cazul unor medii neomogene, cu liniile de separaţie cilindrice

care corespund situaţiei stratului poros-permeabil traversat de sondă, şi
considerând zona de invazie (presupusă omogenă) şi zona necontaminată
(fig. 7.10), răspunsul dispozitivului ecranat poate fi obţinut considerând
liniile de contur (cuprinse în planul vertical) ale pânzei de curent I0 , sub
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
forma unor funcţii de gradul I, respectiv sub forma unor segmente de

dreaptă şi anume:
- două drepte paralele cu axa r, care trec prin punctele zc 0

şi
2
se întind până la distanţa radială rx ( ="rază de rupere"), dată de ecuaţia
r 0 tg
x 2 (7.55)
unde întâlneşte asimptotele liniei de contur hiperbolice, care fac cu axa r
unghiul ;
- din punctul r rx liniile de contur pot fi aproximate de asimptotele
În modul acesta, zona cuprinsă de fascicolul de curent I0 poate fi

considerată ca fiind compusă dintr-un cilindru de rază rx şi înălţimea 0 ,
Fig.7.10. Dispozitivul ecranat în mediul neomogen
cu limite de separaţie cilindrice [ 59 ]

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
continuat de un sector de sferă de rază infinită de deschidere 2

, cuprins
4 sin
într-un unghi solid .
Rezistenţa electrică a cilindrului va fi dată de relaţia:
c ln 2rx
0
2 d (7.56)
iar a sectorului sferic
sf
1
4 0 sin rx (7.57)
astfel încât rezistenţa totală văzută de electrodul A0 va fi:
0csf (7.58)
Ţinând seama de ecuaţia (7.58) şi de faptul că la unghiuri mici se

obţine pentru rezistenţa electrodului A0 relaţia:
2r x
0 ln 1 g
2 0 d
(7.59)
unde g reprezintă factorul pseudogeometric global pentru dispozitivul

ecranat, care depinde de forma pânzei de curent şi care poate fi scris, ţinând
seama de ecuaţiile (7.59) şi (7.56), sub forma:
1 L
g ln 1
2 0 d (7.60)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Ll l d
(pentru 0 şi 0 ), de unde iese în evidenţă faptul că g depinde doar de
parametrii geometrici ai dispozitivului: L, l0 şi d.
În cazul mediului neomogen cu suprafeţe de separaţie cilindrice,
efectul fiecărei zone a mediului poate fi evaluat prin factorii
pseudogeometrici parţiali, astfel că rezistenţa electrodului A 0 poate fi
scrisă:
0 g A gn n gi i gR R (7.61)
unde gn, gi şi gR reprezintă factorul pseudogeometric al fiecărei zone: zona

fluidului de foraj, zona de invazie, respectiv zona necontaminată care pot fi
exprimaţi sub forma:
x
- pentru Di r :
2
g 1 ln d s g 1 ln D i 1 L
n i gR ln 1
2 0 d ; 20 d şi 2 0 D (7.62)
s i
;
- pentru D r x
:
i
2
1 L L gR 1 ln L
gi ln 1 20 Di
2 0 ds Di şi (7.63)
unde ds - este diametrul sondei, Di - diametrul zonei de invazie.

Rezistivitatea aparentă determinată de dispozitiv poată fi scrisă sub
forma:
LL3
gn n gi i gR R Jn n Ji i JR R (7.64)
g g g
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
unde Jn , Ji şi JR reprezintă factorii pseudogeometrici parţiali relativi şi

determină contribuţia relativă a fiecărei zone asupra răspunsului
dispozitivului, a căror sumă este unitară:
Jn Ji JR 1 (7.65)
Se poate arăta că relaţia (7.64) poate fi extinsă şi pentru dispozitivul

focalizat (laterolog-7), rezistivitatea aparentă determinată de dispozitiv
fiind exprimată tot în funcţie de factorii pseudo-geometrici parţiali :
LL7 Jn n Ji i JR R (7.66)
Dacă se consideră stratul poros-permeabil traversat de sondă şi

limitat superior şi inferior de stratele adiacente (fig.7.11), pânza de curent
de măsură Io, întâlneşte zonele din stratul poros-permeabil în serie, astfel
încât rezistenţa electrodului A0, putând fi scrisă:
00,n0,i0,R
(7.67)
unde: o,n , 0,i şi 0,R reprezintă rezistenţele opuse de zona noroiului, zona de
invazie, respectiv zona necontaminată, fiecare din ele fiind proporţională cu
rezistivitatea zonei respective.
Din compararea relaţiilor (7.66) şi (7.67) rezultă că şi rezistivităţile
zonelor pot fi considerate în serie, mărimea lor fiind afectata de ponderea
dată de factorul pseudogeometric.
În cazul ideal de aplicare a dispozitivelor ecranate şi focalizate când
J J
n R , se poate arăta că 0,n 0,R , astfel încât şi termenul nn RR , iar
rezistivitatea aparentă determinată de dispozitiv va fi:

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
J J (7.68)
LL3,7 i i 0 R R
unde s-a considerat că rezistivitatea zonei de invazie i este condiţionată în
primul rând de rezistivitatea subzonei spălate i0 .
Fig.7.11. Dispozitivul focalizat şi ecranat în dreptul

stratului poros-permeabil [ 59 ].
Pentru Jn Ji şi respectiv Jn JR , suma factorilor pseudo-geometrici ai
zonei de invazie şi a celei necontaminate, ecuaţia (7.65) devine:
Ji JR 1 (7.69)
de unde rezultă:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
JR 1 Ji (7.70)
Rezistivitatea aparentă măsurată de dispozitivele ecranate şi

focalizate poate fi scrisă:
- pentru dispozitiv ecranat (laterolog-3):
LL3
J 1 Ji,LL3 R (7.71)
i,LL3 i 0
- pentru dispozitivul focalizat (laterolog-7):

LL7
J 1 Ji,LL7 R (7.72)
i,LL7 i 0
J J
unde i,LL3 şi i,LL7 sunt factorii pseudo-geometrici pentru zona de invazie,
determinaţi în funcţie de diametrul zonei de invazie (fig.7.12), pentru
diferitele tipuri de dispozitive (inclusiv dispozitivul microlaterolog -MLL,
laterologul de investigare superficială - LLs şi laterologul de investigare
adâncă - LLa).
Fig.7.12. Factorii pseudogeometrici pentru

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
dispozitive ecranate şi focalizate [ 46 ]
7.3.2. Forma de prezentare a diagrafiei electrice focalizate
Investigarea prin metoda curenţilor focalizaţi a formaţiunilor

geologice traversate de sonde se efectuează - practic - cu ajutorul
următoarelor dispozitive de sonde:
Dispozitive de sondă simple - de tip laterolog - 3 sau laterolog - 7
Forma de prezentare a diagrafiei pentru o succesiune teoretică este

prezentată în figura 7.13. b.
Curba de rezistivitate cu dispozitivele ecranate (LL3) - LL3 , sau
focalizate (LL7) - LL7 este înregistrată în scară liniară (b) , în scara de măsură
n 2 Ωm/div. 0 20 Ωm /10 div. pe o trasă de 10 sau 20 diviziuni, putând fi
utilizată şi o scară de reluare 1/10 pentru rezistivităţi mai mari (
n 20 Ωm/div. , respectiv 0 200 Ωm /10 div. ).
Pentru a cuprinde o gamă dinamică mai mare de valori ale
rezistivităţii, se utilizează scara logaritmică, între valorile 0,2 - 2000 m.
E
Diagrafia mai poate fi asociată şi de curbă de potenţial spontan ( PS la
mineralizaţii mai mici ale fluidului de foraj), sau o curbă gama natural.
Dispozitivul combinat dual laterolog + microlaterolog (DLL +
MLL). Este compus dintr-un sistem dual laterolog - DLL combinat cu un
dispozitiv microlaterolog - MLL.
Forma de prezentare a diagrafiei, în aceeaşi secţiune geologică este
redată în figura 7.13.c şi se compune din următoarele curbe:
(1): LLa - curba de rezistivitate cu dispozitivul laterolog de investigare adâncă - LLa;
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
(2): LLs - curba de rezistivitate cu dispozitivul laterolog de

investigare superficială - LLs;
(3): MLL curba de rezistivitate cu dispozitivul microfocalizat
(microlaterolog - MLL);
(4): CAV - o curbă de cavernometrie obţinută cu dispozitivul MLL.
Curbele de rezistivitate sunt înregistrate în scară logaritmică între valorile
0,2-2000 m, asigurând o gamă dinamică mărită a valorilor
înregistrate.
Curba de cavernometrie este înregistrată în scară lineară între valorile 5in -
15in (= 0,127 - 0,381m).
7.4. Interpretarea şi aplicaţiile diagrafiei focalizate

de tip laterolog
7.4.1.Interpretarea calitativă şi cantitativă
Interpretarea calitativă cuprinde mai multe aspecte (fig.7.13).

a) Determinarea zonelor poros-permeabile
Acestea pot fi puse în evidenţă prin zonele cu "efect de turtă" pe
diagrama de cavernometrie ( d s dn = diametrul nominal) şi "anomalie
electronegativă" pe EPS ; prezenţa stratelor poros-permeabile poate fi confirmată prin existenţa
"separaţiilor" între curbele de rezistivitate pe diagrafia DLL-MLL.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.7.13. Forma de prezentare a diagrafiei electrice focalizate: a) coloana litologică;

b) curba de rezistivitate LL3 (sau LL7); c) diagrafia dual laterolog +
microlaterolog (DLL+MLL). [ 5 ]
b) Estimarea conţinutului în fluide a stratelor poros-permeabile.

1) Pe diagrafia laterolog 3 sau 7: - în dreptul stratelor poros-
permeabile, zonele cu rezistivitate aparentă LL3 sau LL7 mărită pot indica
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
prezenţa hidrocarburilor, iar zonele cu rezistivitate aparentă scăzută - indică

prezenţa apei de zăcământ;
2) Pe diagrafia dual laterolog + microlaterolog - (DLL + MLL): -
separaţie "pozitivă" pe curbele de rezistivitate de investigare adâncă, LLa ,
4)
investigare superficială, şi microlaterolog, MLL , respectiv:
LLa LLs MLL - reprezintă "colector cu hidrocarburi"; aceasta se explică prin
faptul că diagrafiile obţinute cu dispozitivele de investigare adâncă reflectă
rezistivitatea mai mare a zonei necontaminate, conţinând hidrocarburi, în
timp ce, cele cu adâncime de investigare redusă - rezistivitatea mai mică a
zonei de invazie conţinând filtrat de noroi (v. distribuţia rezistivităţilor în
stratul poros-permeabil) - separaţie "negativă",
1) 2) 3)
respectiv: - reprezintă "rocă cu apă de zăcământ";
explicaţia este ca mai sus, cu diferenţa că dispozitivele de investigare
adâncă măsoară rezistivitatea redusă a zonei necontaminate conţinând apă
de zăcământ mineralizată. Precizăm că separaţiile prezentate mai sus sunt
pur teoretice, în realitate separaţia corespunzătoare stratelor cu hidrocarburi
nu este totdeauna satisfăcută, un strat cu hidrocarburi se identifică şi atunci
când separaţia este corespunzătoare stratelor acvifere, dar configuraţia
curbei este aceia a stratelor cu rezistivitate mare.
c) Determinarea limitelor de separaţie dintre fluide: petrol/apă şi
gaze/apă:
- limita de separaţie dintre fluide, respectiv petrol/apă într-un
complex poros-permeabil nisipos-grezos sau carbonatat (calcare, dolomite),
sau gaze-apă într-un complex poros-permeabil argilos, poate fi definită la
limita de trecere de la valorile de rezistivitate LL7 sau LL3 - mărită, la cele mici,
respectiv la nivelul la care are loc trecerea de la separaţia "pozitiva" la separaţia "negativă" pe diagrafia
DLL.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Interpretarea cantitativă - constă în determinarea parametrului rezistivitate

reală - R utilizat în relaţia generală a interpretării cantitative, pentru calculul
saturaţiei în apă, Sa:
(1) din diagrafia Laterolog 3 sau 7 - LL3, LL7: rezistivitatea
aparentă determinată cu ajutorul dispozitivelor respective (LL3 sau LL7)
este dată de relaţia:
LL Ji i 0 1 Ji R (7.73)
unde Ji este factorul pseudogeometric al zonei de invazie, care este o

funcţie a diametrului acestei zone - Ji f Di şi este reprezentat în figura
7.6 pentru diferitele tipuri de dispozitive laterolog i0 şi R - rezistivităţiile
subzonei spălate, respectiv a zonei necontaminate (rezistivitatea reală).
Din relaţia (7.73) poate fi obţinută valoarea rezistivităţii reale;
R
J
LL i i0
1 Ji (7.74)
astfel încât, cunoscând rezistivitatea determinată din diagrafia laterolog LL

rezistivitatea subzonei spălate i0 - determinată cu
ajutorul microdispozitivului focalizat - (microlaterolog - MLL sau
microcarotajul cu focalizare sferică - MSFL), precum şi factorul
pseudogeometric, în funcţie de diametrul estimat al zonei de invazie Ji f Di
din figura 7.12, poate fi determinată valoarea rezistivităţii reale,
R ;
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
(2) din diagrafia dual-laterolog + microlaterolog (DLL+ MLL sau

MSFL): rezistivitatea aparentă determinată cu ajutorul diapozitivelor de
diferite raze de investigare poate fi exprimată conform relaţiei (7.73):
- pentru dispozitivul laterolog de investigare adâncă:
J (7.75)
LLa i,LLa i 0
1 Ji,LLa R ;
- pentru dispozitivul laterolog de investigare superficială:

J (7.76)
LLs i,LLs i 0
1 Ji,LLs R ;
- pentru dispozitivul microlaterolog:

J 1 Ji,MLL R (7.77)
MLL i,MLL i 0
J J J
unde i,LLa , i,LLs şi i,MLL sunt factorii pseudogeometrici pentru fiecare din
cele trei dispozitive, funcţie de Di.
Sistemul de ecuaţii (7.75), (7.76) şi (7.77) poate fi rezolvat,
obţinându-se parametrii: rezistivitate reală - R , rezistivitatea subzonei
spălate - i0 şi implicit diametrul zonei de invazie - Di.
Diagrafia de Dual Laterolog poate fi utilizată şi direct la
determinarea saturaţiei în apă (fără o diagrafie de porozitate) prin metoda
raportului, , valoarea rezistivităţii i0 fiind determinată din MLL , iar R -
MLL LLs LLa .
din combinaţia
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
7.4.2. Aplicaţiile diagrafiei electrice focalizate - Laterolog

şi Dual-Laterolog
Diagrafia electrică focalizată - laterolog şi dual laterolog, pe baza

proprietăţilor acesteia are următoarele aplicaţii:
- corelarea geologică şi litologică a profilelor de sonde forate cu
fluide mineralizate;
- separarea stratelor poros-permeabile şi determinarea limitelor
şi grosimilor stratelor;
- evaluarea conţinutului rocilor colectoare şi determinarea limitelor
de separaţie dintre fluide: petrol/apă şi gaze/apă.
Aplicaţia majoră a carotajului electric focalizat de tip laterolog este
determinarea rezistivităţii reale a colectoarelor. Aşa cum se ştie această
mărime, datorită condiţiilor de măsurare (influenţa sondei cu fluid de foraj,
şi a zonei de invazie ) nu poate fi măsurată direct. În condiţii favorabile
această metodă de investigare măsoară cu dispozitivul cu rază mare de
investigaţie o valoare apropiată de valoarea reală. În unele aplicaţii se poate
aproxima valoarea citită direct pe diagramă, pe curba LLD, cu valoarea
reală. O mărime exactă a rezistivităţii reale se obţine după efectuarea
corecţiilor cu influenţa sondei şi a stratelor adiacente.
- Asigurarea investigării formaţiunilor geologice traversate de
sonde cu fluide mineralizate, precum şi a formaţiunilor carbonatate
(calcare, dolomite);
- Investigarea formaţiunilor formate din strate de grosime mică şi
determinarea conţinutului acestora în unele substanţe minerale utile.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Curs nr. 7-8

CAROTAJUL ELECTROMAGNETIC
9.1. Fundamentarea teoretică
Un mediu fizic este caracterizat din punctul de vedere al propagării
câmpului electromagnetic prin trei parametri care pot fi ataşaţi fiecărui
punct S(x, y, z, t) din spaţiul prin care acest câmp se propagă. Aceşti
parametri sunt:
- permitivitatea electrică caracterizează parţial gradul în care mediul
se încarcă cu electricitate, = 0 r , unde 0 este permitivitatea
vidului, egală cu 8,855 10-12 As/Vm şi r este permitivitatea relativă (raportată
la vid).
- permeabilitatea magnetică , caracterizează gradul de magnetizare
al mediului, = r 0 unde 0 = 1,5266*10-6 Vs/Am este permeabilitatea vidului.
- conductivitatea electrică caracterizează gradul în care mediul

permite trecerea curentului electric; inversul conductivităţii este rezisti-
vitatea electrică şi se defineşte ca rezistenţa electrică specifică a unui cub
unitar din mediu.
- vectorii polarizaţie electrică P şi polarizaţie magnetică M au ca
semnificaţie fizică, densitatea de volum a momentelor electrice, respectiv
magnetice. Aceste mărimi caracterizează influenţa materiei asupra
câmpului.
Câmpul electromagnetic este caracterizat de vectorii:
E E r,t - intensitatea câmpului electric;
H H r, t - intensitatea câmpului magnetic;
D D r,t - deplasarea electrică;
B B r,t - inducţia magnetică.

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Acest câmp are ca surse:

- distribuţia sarcinilor electrice, caracterizată de parametrul = (r, t)
care reprezintă densitatea de volum a sarcinii electrice,
- distribuţia curentului electric, caracterizat de vectorul densitate de
curent J J r,t .
Câmpul electromagnetic nu se poate manifesta în afara mediului
fizic şi are două componente principale: câmpul electric E şi câmpul
magnetic H .
Mărimile câmpului electromagnetic se pot determina cu ajutorul
ecuaţiilor lui Maxwell:
D
rotH J
t (9.1)
rotE B
t (9.2)
divB 0 (9.3)
divD . (9.4)
Între vectorii B, D, J şi vectorii E şi H există relaţiile (legile de
material) de dependenţă:
B H (9.5)
D E (9.6)
J E (9.7)
Ţinând seama de (9.5) – (9.7) ecuaţiile (9.1) şi (9.2) devin:

rotH E E
t (9.8)
rotE H
t (9.9)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Cele două coponente E şi H pot fi scrise sub formă complexă
astfel:
E r,t E0 r e j t (9.10)
H r,t H0 r e j t (9.11)
După derivarea ecuaţiilor (9.10), (9.11) în funcţie de timp se obţine:

H j H
t (9.12)
E j E
t (9.13)
Înlocuind în relaţiile (9.8) şi (9.9) relaţiile (9.12) (9.13) rezultă:
rotHj E (9.14)
rotE j H (9.15)
Se aplică operatorul rotor ecuaţiei (9.15) şi dacă se are în vedere

ecuaţia (9.14) se obţine:
2 2
grad divE E j E (9.16)
În absenţa sarcinilor libere, relaţia de mai sus devine:

2 E2jE (9.17)
sau
2
E k2E 0 (9.18)
unde
k 22j (9.19)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
şi reprezintă numărul de undă.
Soluţia ecuaţiei (9.18) este de forma:

kz kz (9.20)
E Ae Be
în care A şi B sunt două constante complexe arbitrare. Pentru ca E să fie zero

la infinit trebuie ca pentru z 0, B=0 şi atunci valoarea câmpului electric va fi
egală cu:
kz (9.21)
E Ae
Pe baza relaţiei (9.21) şi ţinând seama de relaţia (9.10), câmpul
electric E este egal cu:
E (9.22)
Ae e kz jt
Mărimea complexă A poate fi pusă sub forma:

A aej (9.23)
în care a şi sunt constante reale.

Relaţia (9.22) devine:
(9.24)
E ae kze j t
2
Expresia numărului de undă k este dată de relaţia (9.19)
kj
Dacă notăm , atunci:
k2 j 2
(9.25)
rezultă
2
j 2j (9.26)
Efectuând calculele expresia (9.2) şi separând partea imaginară de

cea reală, se obţine:
222
(9.27)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
şi
20 (9.28)
Din ecuaţiile (9.27) şi (9.28) rezultă expresiile pentru şi :
Re
0 j0 (9.29)
Im
0 r j0 (9.30)
0
În mediile dielectrice ( ) sau a frecvenţelor înalte ( 2 )
k2 devine un număr real şi egal cu:
2
(9.31)
k2
sau
k
(9.32)
iar în cazul mediilor conductoare 0 , prin neglijarea curenţilor de
deplasare, sau al frecvenţelor foarte joase 2, k 2 este un număr
imaginar şi egal cu:
k2 j (9.33)
sau
1 j d1 j
k 2
2 (9.34)
în care
d 2
2 (9.35)
Înlocuind în ecuaţia (9.24) k în funcţie de α şi de β se obţine:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
(9.36)
E ae z e j z t
Componenta reală a câmpului electric, este:
z (9.37)
z, t Re E ae cos z t
în care
z t (9.38)
reprezintă faza, şi
z (9.39)
A ae
reprezintă amplitudinea.
Un mediu la care toate constantele: permeabilitatea magnetică,
conductivitatea electrică şi permitivitatea electrică sunt scalari se numeşte
izotrop. Dacă una din cele trei constante macroscopice este un tensor de
ordinul doi, mediul este din acel punct de vedere, anizotrop.
Dacă conductivitatea este egală cu zero mediul este pur dielectric şi
nedisipativ, la el neexistând transformări de energie electromagnetică în
căldură prin efect Joule. Dacă fiecare din aceste trei constante
macroscopice au aceeaşi valoare în întreg domeniul considerat, atunci
mediul se numeşte omogen. În caz contrar el este neomogen.
Mediile pot fi invariante în timp, dacă parametrii de material nu
variază cu timpul, sau variante în cazul în care parametrii de material
variază cu timpul.
Din cauză că în marea lor majoritate rocile tipice zăcămintelor de
hidrocarburi nu au în compoziţia lor minerale cu proprietăţi magnetice,
permeabilitatea lor magnetică poate fi considerată constantă şi aproximativ
egală cu permeabilitatea vidului 0, (1,5266 Vs/Am). Variaţia acestui
parametru este foarte mică şi nu prezintă un interes deosebit pentru
măsurarea lui.
Conductivitatea electrică este inversul rezistivităţii şi a fost
prezentată în paragraful 2.3., din care rezultă domeniul foarte mare de
variaţie a acestui parametru, pentru roci şi formaţiuni geologice.
Permitivitatea electrică este unul din principalii parametri care
afectează propagarea undelor electromagnetice şi este egală cu = r 0, unde 0
= 8,855*10-12 As/Vm.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Permitivitatea electrică (constanta dielectrică), măsurată la

frecvenţe foarte mari este dependentă de saturaţia în apă şi practic
independentă de salinitate.
Permitivitatea electrică relativă şi timpul de propagare pentru
minerale şi fluide comune [49]
Tabelul 9.1.
Mineralul,Fluidul Permitivitatea electrică Timpul de propagare,
relativă [ns/m]
Gresie 4,65 7,2
Dolomit 6,8 8,7

Calcar 7,5-9,2 9,1-10,2
Anhidrit 6,35 8,4
Sare 5,6-6,35 7,9-8,4
Gips 4,16 6,8
Argilă 5-25 7,45-16,6
Ţitei 2-2,4 4,7-5,2
Gaze 1 3,3
Apă 56-80 25-30
Apă dulce 78,3 29,25
2 se obţine:
În relaţia (9.27), prin împărţirea cu
2 2
0 2 2
(9.40)
't
Produsul 0 2p0 , este pătratul timpului de propagare în medii fără
pierdere, conform analizei dimensionale As /Vm x Vs/Am s2 , şi
/t
pl este timpul de propagare în medii cu pierdere. Rezultă că:
t 2p0 t 2pl 2
/ 2
(9.41)
Viteza de fază, vpo, în medii fără pierdere este dată de:

dz 1
v po
dt t (9.42)
ko po
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
În principiu dispozitivele de carotaj electromagnetic măsoară timpul

de propagare şi atenuarea câmpului electromagnetic. Ele sunt formate din
două transmiţătoare şi două receptoare (fig. 9.1a).
Cele două transmiţătoare transmit alternativ unde electromagnetice
care se propagă în mediu şi ajung la cei doi receptori la timpi diferiţi şi cu
amplitudini diferite (fig. 9.1b).
a b
Fig.9.1.Configuraţia dispozitivului EPT (a) şi reprezentarea

semnalelor de la receptoare(b) [54]
Timpul de propagare se calculează cu relaţia:

t pl k PSU PSD ns/m
1
2 (9.8)
unde:
PSU este diferenţa de fază la receptorii R R
T 1 şi 2 a undei provenite
de la transmiţătorul 2 ;
R R
PSD – este diferenţa de fază la receptorii 2 şi 1 a undei provenite
T
de la transmiţătorul 1 ;
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
k
- constantă.
1
Atenuarea este dată de următoarea relaţie:

NVU NVD FVU FVD
A k2 2 2
NVR FVR (9.9)
în care:
- NVU şi NVD - reprezintă amplitudinile undei electromagnetice la
T T
receptorul apropiat de la 2 , respectiv 1 ;
- FVU şi FVD - reprezintă amplitudinile undei electromagnetice la
T T
receptorul îndepărtat de la 2 şi 1 ;
- NVR şi FVR - reprezintă amplitudinile de referinţă la cei doi
receptori.
Toate măsurătorile de amplitudine şi diferenţa de fază sunt efec-
tuate şi stocate digital. Frecvenţa măsurătorilor depinde de tipul dispozi-
tivului şi sunt transmise la suprafaţă de un sistem telemetric digital.
Numărul mediu de măsurători pe intervalul de adâncime depinde de
viteza de carotaj. Ea poate fi calculată astfel:
N 18000 D
LS (9.10)
unde : N este numărul de măsurători pe intervalul de adâncime; D este
/
intervalul în inches; LS este viteza de înregistrare în feet oră.
9.2. Dispozitive de carotaj electromagnetic (cu cablu)

9.2.1. Dispozitivul EPT
Dispozitivul EPT ( Electromagnetic Propagation Tool )este format
din două transmiţătoare şi două receptoare montate pe o patină într-un
ansamblu matrice numită antenă (fig. 9.2).
Patina este menţinută presat pe peretele sondei cu ajutorul unui braţ
excentric. Braţul are ataşat o patină de microcarotaj standard care permite
măsurarea celor două curbe de rezistivitate (micropotenţială de 2 in şi
microgradientă de 1in x 1in).
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Pe aceeaşi parte cu antena este montat un braţ mai mic, care

exercită asupra peretelui sondei o forţă mică şi este folosit pentru evaluarea
rugozităţii peretelui. Cele două braţe (diametral opuse) permit măsurarea
diametrului sondei în funcţie de adâncime (cavernograma).
Firma Schlumberger foloseşte în mod curent două tipuri de
dispozitive: dispozitivul EPT – D şi dispozitivul ADEPT. Dispozitivul
ADEPT, cunoscut şi sub denumirea de EPT – G, prezintă avantajul unei
investigaţii mai adânci şi a unui domeniu mai mare a nivelului salinităţii.
Fig. 9.2. Matricea ansamblu pentru dispozitivul EPT-D [ 49 ].
Cele două variante furnizează următoarele măsurători:
Mărimea măsurată EPT-D EPT-G

Timpul de propagare, în ns/m t t
pl pl
Atenuarea, în dB/m A A
t
Timpul de propagare corectat, - ppw
în ns/m
Atenuarea corectată, în dB/m - AC
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
O undă electromagnetică de 1,1 GHz este transmisă alternativ de la

fiecare din cei doi transmiţători la cei doi receptori. Se măsoară
amplitudinea şi diferenţa de fază a undei electromagnetice. Din cele două
măsurători se determină timpul de propagare a undei tpl şi atenuarea A. În
fiecare caz este făcută o mediere a măsurătorilor obţinute de la cei doi
transmiţători.
O măsurătoare completă, compensată cu influenţa sondei, este
repetată de 60 de ori pe secundă. Aceste măsurători individuale sunt
cumulate şi mediate pe un interval de 0,4; 1,2; 2, sau 6in., înaintea
înregistrării pe suport magnetic.
Atenuarea corectată datorită sfericităţii undelor electromagnetice este dată de relaţia:
(9.11)
AC A SL,
unde:
A
- C este atenuarea corectată;
-A este atenuarea măsurată;
- SL este pierderea datorită sfericităţii undelor electromagnetice. În
aer, SL are o valoare de aproximativ 50 dB, dar măsurătorile de
laborator indică faptul că aceasta este dependentă de porozitate.
O ecuaţie mult mai exactă este:
SL 45 1,3t pl 0,18t pl2 (9.12)
Diagrafia de carotaj EPT este reprezentată în figura 9.3.

Trasa 1 conţine cavernograma şi curba gama. Atenuarea undelor
electromagnetice în dB/m şi timpul de propagare ns/m sunt înscrise pe
trasele 2 şi 3. Atenuarea înregistrată, A (EATT din antetul diagramei) după
corecţia cu SL, este direct proporţională cu din ecuaţia (9.6), timpul de
propagare tpl (TPL) este proporţional cu diferenţa de fază (tpl = / ).
Curba SA înscrisă pe trasa 2, reprezintă măsurătoarea efectuată cu
braţul mic al cavernometrului şi este utilizată la urmărirea rugozităţii
sondei şi în acest fel se poate aprecia calitatea datelor EPT.
Dispozitivul ADEPT a fost proiectat să furnizeze măsurători cu un
grad mai bun de încredere în sonde rugoase şi în prezenţa turtei de noroi.
Dispozitivul foloseşte antene noi care sunt mai simple şi cu proprietăţi mult mai bune.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 9.3.Exemplu de carotaj electromagnetic [ 49 ]

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Matricea de antene endfire (reţea liniară de antene cu radiaţie

longitudinală) îmbunătăţeşte raza de investigaţie şi reduce semnificativ
efectul turtei şi standoff-ul cu păstrarea rezoluţiei verticale. Această matrice
poate fi utilizată cu rezultate bune când rezistivitatea zonei de invazie este
mai mare de 1 m, sau când rezistivitatea noroiului depăşeşte 0,3 m.
Matricea de antene broadside (reţea de antene cu radiaţie trans-
versală) extinde domeniul de utilizare a carotajului EPT pentru formaţiuni
cu porozităţi mari şi/sau salinităţi ridicate ale apelor de zăcământ.
În condiţiile noroiului dulce, timpul de propagare nu este afectat de
salinitate. Prin urmare, pentru rezistivităţi mai mici de 0,3 m, timpul de
propagare creşte. Atenuarea creşte cu creşterea porozităţii şi a salinităţii.
În formaţiuni poroase care conţin fluide foarte sărate, undele
electromagnetice sunt puternic atenuate şi detecţia poate fi dificilă cu
matrici convenţionale.
9.2.2. Carotajul electromagnetic

cu investigaţie adâncă - DPT
Dispozitivul DPT – (Deep Propagation Tool) este format dintr-un
transmiţător şi patru receptoare (fig. 9.4). Dispozitivul operează la o
frecvenţă de 25 MHz, care este aproximativ egală cu media dintre inducţia
standard (20 MHz) şi dispozitivul EPT (1,1GHz).
Antena transmiţătoare radiază energie electromagnetică în
formaţiunea din jurul găurii de sondă. Antenele receptoare, dispuse axial,
sunt amplasate la distanţe diferite de antena transmiţătoare şi sunt grupate
în două perechi: una îndepărtată şi alta apropiată.
Cu cei patru receptori se măsoară amplitudinea şi faza, care apoi
sunt transformate în atenuare şi în diferenţă de fază. Atenuarea şi diferenţa
de fază sunt utilizate la determinarea constantei dielectrice şi a rezistivităţii
formaţiei.
Corespunzător celor două perechi de receptori, şi aşa cum se observă din figura 9.4., din
mărimile măsurate se calculează câte o atenuare şi o diferenţă de fază pentru perechea apropiată,
respectiv cea îndepărtată. Din aceste mărimi calculate rezultă rezistivitatea şi constanta dielectrică
corespunzătoare celor două perechi, precum şi constanta dielectrică şi rezistivitatea transversală.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 9.4. Schema de principiu a dispozitivului DPT [ 49 ]

Distanţa dintre receptori şi frecvenţa de operare a dispozitivului DPT au fost alese în aşa fel
încât rezistivitatea şi constanta dielectrică să corespundă zonei necontaminate. Adâncimea de
investigare nu poate fi caracterizată într-un mod simplu, ea fiind o funcţie de caracteristicile zonei
necontaminate şi a zonei invadate.
Adâncimile de investigare sunt:
Perechea apropiată pentru R > io şi pentru R < io
25 in 20 in
Perechea îndepărtată 45 in 30 in
Rezistivitatea noroiului şi a formaţiei limitează folosirea dispo-
zitivului. Rezistivitate mică a noroiului şi/sau a formaţiunii duce la nivele
mici ale semnalelor la receptori, în plus, rezistivităţi mici ale formaţiunii
duc la pierderea rezoluţiei în calculul constantei dielectrice.
O acurateţe acceptabilă este obţinută în noroaie cu rezistivitatea mai mare de 0,2 m şi în
formaţiuni cu rezistivitatea mai mare de 10 m în sonde cu diametrul de 8 in.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
La invazii foarte mici ale filtratului de noroi, rezultate bune se obţin

şi pentru rezistivitatea noroiului de 0,1 m şi a formaţiunii de 3 m, folosind
receptorii apropiaţi.
Rezoluţia verticală pentru interpretări calitative este de 4 ft, iar
pentru interpretări cantitative este de 8 ft.
9.3. Metode de interpretare

Pentru interpretările DPT sunt utilizate două metode: una în care se
consideră că dispersia rămâne relativ constantă şi cealaltă în care se
consideră dispersia variabilă.
9.3.1. Metoda tpo modificată

Metoda tpo modificată a interpretării DPT este aplicabilă în
formaţiuni cu salinităţi constante sau cu apă dulce [88]. Sunt folosite numai
măsurătorile constantei dielectrice a dispozitivelor DPT
DPT PSw p P 1 Sw 1 P ma
w (9.13)
h
unde: este constanta dielectrică şi p este exponent de polarizare.

Indicii DPT, w, h şi ma se referă la valoarea măsurată cu DPT, apa
de formaţie, hidrocarburi şi matrice.
Semnificaţia fizică a lui p este mai curând nesigură, dar ea
caracterizează printr-un număr o cauză posibilă a dispersiei, ca de pildă
textura rocii şi salinitatea fluidului.
Ecuaţia este validă numai la valorile tipice de porozitate ale
rezervoarelor (0-40%).
Exponentul p poate fi estimat din figura 9.5 ca o funcţie de
rezistivitate a apei. O metodă mai bună este să se rezolve ecuaţia (9.13)
pentru p în formaţiuni curate cu apă unde salinitatea apei este constantă.
Figura 9.6 arată variaţia lui EPT funcţie de P pentru o serie de nisi-
puri curate cu apă sărată. Graficul sugerează o valoare de 1,09 pentru p în
această sondă. Aceasta este puţin mai bună decât valoarea obţinută din figura 9.5.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 9.5. – Exponentul de polarizare în funcţie de rezistivitatea apei [ 49 ].
Fig. 9.6. Dependenţa porozitate – constantă dielectrică [ 49 ]

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
9.3.2. Metoda tpo modificată pentru apă dulce
Măsurătorile de laborator pe carote arată că există o relaţie între

dispersie şi capacitatea de schimb cationic. Din datele de carotaj, dispersia
apare ca o funcţie liniară cu volumul de argilă Vcl. Această observaţie a
condus la dezvoltarea metodei modificate a modelului apă duală:
P Swt Swb 1 Swt
p
DPT
w h Swb wbpb
1 P 1 Swb Swb
mat dcl
(9.14)
unde termenii sunt definiţi în ecuaţia (9.13) şi în plus indicii wt, wb şi dcl se
referă la apă totală, apă legată şi argilă, iar pb este exponentul de polarizare
asociat apei legate.
Împreună, p şi pb pot fi determinaţi prin rezolvarea ecuaţiei (9.14) în
formaţiuni curate saturate cu apă pentru p şi în argile pentru pb.
9.3.3. Metoda saturaţiei duale

În formaţiuni în care salinitatea apei este constantă sau conţin apă
dulce, metoda modificată tpo pentru modelul apă duală poate fi aplicată cu
rezultate bune pentru calculul saturaţiei în apă.
Metoda saturaţiei duale se aplică cu succes în formaţiuni în care
salinitatea apei este variabilă, apa este dulce sau salmastră.
Utilizarea acestei metode necesită şi valorile de rezistivitate
obţinute din carotajul inductiv sau laterolog cu investigaţie adâncă. Metoda
constă în rezolvarea ecuaţiilor:
mt Sat 1 Sat 1 mt
EPT pa mo
a h (9.15 a)
Sat2 0.81 a ai
mt2 R (9.15 b)
a (9.15 c)
log pa f log ai
Termenii din ecuaţiile (9.15) au fost definiţi mai sus.

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
p a
Dependenţa a ai poate fi obţinută din analize statistice sau se obţine pe
p a
baza graficului a ai în zona studiată.
Rezolvarea problemei constă în determinarea valorilor Sat, pa şi aai
Măsurătorile EPT răspund în principal la conţinutul în apă al
formaţiunii, mai curând decât la matrice sau la orice alt fluid. Apa poate fi
apă cantonată în formaţie, filtrat de noroi sau apă legată asociată cu argilă.
Din cauza adâncimii de investigare superficială a dispozitivului
(1 la 6in) se poate considera că numai subzona spălată influenţează măsurătorile şi că apa este în
principal filtrat de noroi.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
I. Fundamentarea teoretică a carotajul neutronic
I.1.Neutronii
Neutronii sunt particule componente ale nucleului unui atom, neutri

din punct de vedere electric, cu masa apropiată de masa protonului
[masa neutronului Mn=1,0086654 0,0000004 unităţi atomice = 939,550
0,005 MeV/c2.
Interacţiunea neutronilor cu nucleele reprezintă cea mai largă şi
mai răspândită clasă de interacţii nucleare, deoarece neutronii intră în
compoziţia oricărui nucleu. De asemenea, între neutroni, particule
neutre, forţa columbiană este nulă şi ei pot interacţiona cu nuclee de
diferite energii.
După energia lor, neutronii au fost clasificaţi în mod convenţional,
astfel:
- neutroni rapizi E > 500 KeV
- neuroni intermediari E = 1 KeV 500 KeV
- neutroni lenţi E < 1 KeV
Neutonii lenţi se subdivid în:
- neutroni epitermici E = 0,1 eV 1 KeV
- neutroni termici E 0,1 eV
I.2. Surse de neutroni
1
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
În geofizica de sondă se folosesc trei tipuri de surse de neutroni, şi

anume: fisiunea spontană, surse alfa – neutron şi generatori de neutroni.
I.2.a. Surse cu fisiune spontană
Din această categorie face parte sursa de californiu 252 ( 252Cf) care
emite prin fisiune spontană un flux mare de neutroni.
Energia neutronilor emişi de această sursă este cuprinsă între 250
KeV şi 2 MeV. Această energie este mică pentru o serie de metode de
investigare, dar poate fi folosită în lucrări experimentale de laborator şi în
carotajul activării induse continuu datorită fluxului mare de neutroni.
Pentru 1 Curie de 252 Cf fluxul este de 4,4 .109 neutroni/sec. Timpul de
înjumătăţire este de (T1/2)Cf = 265 ani. Această sursă prezintă unele
avantaje şi anume: dimensiuni fizice foarte mici, un flux intens şi stabil de
neutroni, nu necesită întreţinere.
I.2.b. Surse alfa - neutron ( -n)
Noile surse utilizate în geofizica de sondă sunt: Ra - Be, Po – Be, Pu –

4
2 H
e
Be, Am – Be. Elementele Ra, Po , Pu, Am emit particule care
interacţioneză cu Be după reacţiile:
9 4 1
4 Be 2 He 0 n 166 C (1)
9 4 1
4 Be 2 He 0 n 324 H e (2)
2
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of er-of
Neutronii rezultaţi din aceste reacţii au energii cuprinse între 1 MeV

şi 12 MeV, energia predomonantă fiind de 4,5 MeV. Dintre sursele
menţionate mai sus, cele mai bune sunt P u – Be şi Am – Be datorită
fondului de radiaţii gama foarte scăzut, fluxuri relativ constante şi timpi
de înjumătăţire foarte mari (TPu = 24300 ani, TAm = 458 ani).
I.2.c. Generatori de neutroni
Generatorii de neutroni sunt acceleratori liniari de particule a căror

funcţionare se bazează pe reacţia nucleară:
2 3 4 1
1 H 1 H 2 He 0 n (3)
3
1
H
Reacţia are loc prin interacţiunea unui nucleu “ţintă“ de tritiu
4
2
He de deuteriu
cu o particulă 1
2
H , având ca rezultat formarea unui nucleu
de heliu asociată cu emisiunea unui neutron liber de energie E n =
90
14,5 MeV (neutron rapid) pentru un unghi de incidenţă . Randamentul
acestei reacţii este maxim pentru energia moleculelor de deuteriu
incidente egală cu 100 KeV.
În prezent, în practica cercetării geofizice a sondelor se folosesc
mai multe tipuri de generatori de neutroni, care pot lucra şi în regim de
impulsuri.
Fluxul acestor surse de neutroni este de ordinul 10 7 – 109
neutroni/sec. Generatorii de neutroni sunt folosiţi în carotajul neutronic în
impulsuri.
3
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
I.3. Fenomene de interacţiune
Neutronii emişi de surse interacţionează cu nucleele atomilor

elementelor din mediul de propagare, în funcţie de energia lor, având loc
fenomenul de împrăştiere prin ciocniri inelastice şi elastice, difuzia
neutronilor, precum şi reacţii de captură sau absorbţie.
I.3.a. Fenomenul de împrăştiere
Ciocniri inelastice. Dacă neutronul intrat în nucleul ţintă iese afară

cu o energie mai mică decât energia incidentă, se spune că a avut loc un
proces inelastic. În acest proces are loc un transfer, atât de energie
cinetică, cât şi de energie internă. Energia internă transferată de neutron
nucleului (nucleul ţintă fiind trecut într-o stare excitată) este apoi
eliberată sub formă de radiaţie , nucleul revenind la starea lui iniţială.
Interacţia poate fi scrisă sub forma:
A 1 A 1 0 A
Z X 0 n Z X Z X n (4)
4
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
unde Z este numărul atomic, A – numărul de masă iar X 0 semnifică

starea excitată a nucleului.
Radiaţiile care iau naştere sunt caracteristice nivelelor energetice
ale nucleelor. Ele pot fi utilizate la identificarea nucleelor ţintă.
Ciocniri elastice. Dacă neutronul incident păstrează energia sa
iniţială în sistemul centrului de masă, iar nucleul ţintă rămâne în starea
iniţială, procesul se numeşte elastic. În acest proces toată energia
cinetică a neutronului incident este convertită în energie cinetică pentru
neutronul de recul şi este emis un neutron. Reacţia poate fi scrisă sub
forma:
A 1 A 1 0 A 1
Z X 0 n Z X Z X 0 n (5)
Când un neutron interacţionează elastic cu un nucleu, raportul

dintre energia finală Ef şi energia iniţială E0 este:
Ef A2 2 A cos 1
E0 A 12 (6)
unde A este masa nucleară a nucleului ţintă iar este unghiul de incidenţă
în centrul de masă al sistemului.
Valoarea minimă posibilă a lui Ef este dată de relaţia:
2
A 1
E f min E0
A 1 (7)
5
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Din relaţiile (6) şi (7) se observă că pierderea de energie este cu

atât mai mare cu cât masa particulei ţintă este mai apropiată de masa
particulei incidente. Particula incidentă fiind neutronul, cea mai mare
parte a energiei ,aproximativ 50%,o pierde la interacţiunea cu
hidrogenul, a cărei masă atomică A 1.
Neutronii pierd din energia lor nu numai datorită ciocnirilor elastice,
ci şi prin ciocniri inelastice, dacă energia lor incidentă este mai mare
decât prima energie de excitare a nucleelor ţintă.
I.3.b. Difuzia neutronilor
În urma fenomenului de împrăştiere (elastică şi neelastică)

neutronii pierd din energia lor şi ajung la energii corespunzătoare
neutronilor epitermici sau termici. Ajunşi la aceste energii, neutronii
difuzează sub forma unui “gaz molecular” printre nucleele atomilor
elementelor din mediu, din regiunile cu densităţi mai mari spre cele cu
densităţi mai mici, în asociere cu emiterea unor radiaţii gama de difuzie.
Influenţa fenomenului de difuzie
6
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Pornind de la faptul că viteza de descreştere a densităţii de

neutroni termici este compusă din două părţi:
o parte datorată fenomenului de absorbţie;
o parte datorată fenomenului de difuzie.
Difuzia poate avea o contribuţie semnificativă asupra vitezei
aparente de descreştere a neutronilor termici. Acest fenomen reduce
viteza de numărare şi formaţiunea, aparent este mult mai absorbantă, cu
valori mari de sigma, în comparaţie cu valoarea intrinsecă. Efectul
difuziei este mult mai important la formaţiunile cu secţiune de captură
mică.
Aproximarea difuziei de către Williams,1996, este utilizată în
modelarea răspunsului carotajului neutronic. Acestă aproximare
postulează că neutronii termici care nu sunt absorbiţi, vor difuza prin
medii din regiuni cu densitate ridicată către regiuni cu densităţi mici.
Acest postulat are la bază ecuaţia de conservare care exprimă bilanţul
procesului de producere şi absorbţie a neutronilor în funcţie de spaţiu şi
de timp.
Ecuaţia difuziei dependentă de timp, poate fi scrisă sub forma:
2
1 d D a (8)
v dt
unde:
t este timpul;
v viteza medie a neutronilor termici;
este fluxul de neutroni termici;
D este coeficientul de difuzie;
2 este operatorul Laplacian;
a este secţiunea macroscopică de captură(absorbţie);
7
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
vn
şi dacă , atunci:
2
dn r, t D a vn (9)
dt
În ipoteza mai sus menţionată, viteza de descreştere a neutronilor

termici poate fi scrisă sub forma :
(10)
nn0 e v dt
unde : d este viteza de descreştere aparentă, asociată cu procesul de

difuzie.
Valoarea lui d poate fi considerată ca o „corecţie de difuzie a
valorilor lui măsurat. Mărimea lui d, în principiu poate fi pozitivă sau
negativă. În mod calitativ se poate arăta că „d” poate fi micşorat prin
alegerea unei distanţe optime dintre sursă şi deterctor.
Reprezentarea matematică a tuturor parametrilor care afectează
valoarea măsurată a lui Sigma poate fi scrisă sub forma:
1 V m V m S m 1 S
log arg ef mst arg arg ef a a ef a h d (11)
unde: mef este porozitatea efectivă;

Varg volumul de argilă;
Sa saturaţia în apă.
I.3.c. Reacţii de captură a neutronilor
8
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
La energii termice ale neutronilor, cea mai posibilă interacţiune a

neutronilor cu nucleele atomilor din mediu este reacţia de captură sau de
absorbţie. În aceste reacţii neutronii termici sau epitermici sunt capturaţi
sau absorbiţi de nuclee, nucleul trecând într-o stare excitată, în asociere
cu emiterea unor radiaţii gama de captură sau absorbţie. O astfel de
reacţie poate fi scrisă sub forma:
A 1 A 1
Z X 0 n Z X0 (8)
Radiaţia gama de captură are o energie caracteristică nucleului

care absoarbe neutronul şi poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul unui
sistem de detecţie.
I.4. Secţiunea transversală de interacţiune a neutronilor
În orice reacţie nucleară există o anumită probabilitate ca reacţia

să aibă loc. Această probabilitate este definită ca secţiune transversală
de reacţie. Presupunând că asupra ţintei cad pe unitatea de suprafaţă şi
în unitatea de timp “n0” particule şi că au loc n procese de interacţiune,
atunci secţiunea transversală de reacţie este dată de relaţia:
n
n0 (9)
9
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Să presupunem un mediu care nu absoarbe neutronii lenţi, ca de

exemplu grafitul. În el neutronii lenţi pot difuza în toate direcţiile. Ei se
deplasează în linie dreaptă(în medie câţiva centimetrii) până când sunt
deviaţi de un nucleu în altă direcţie. Pentru medii cu dimensiuni mari,
spre exemplu formaţiunile geologice cu dimensiuni de ordinul metrilor şi
a zecilor de metrii, neutronii aflaţi iniţial într-un loc vor difuza în alte
locuri.
V
Fie n(x,y,z) numărul de neutronii aflaţi în elementul de volum
V
în punctul de coordonate (x,y,z). Din cauza mişcării lor, unii neutroni
V
vor părăsi elementul de volum , iar alţii vor intra. Va exista o scurgere
netă din regiunile cu densităţi mari spre regiunile cu densităţi mici şi mult
mai puţin se vor deplasa în sens invers. Se descrie această curgere
J J
printr-un vector de curgere . Componenta x este egală cu numărul net
de neutroni care trec în unitatea de timp şi prin unitatea de arie
perpendiculară pe direcţia x. Se poate scrie :
Jx n (7')
x
v
unde este constanta de difuzie şi este funcţie de viteza medie „ ” şi
l
drumul liber mediu „ ” între două ciocniri şi are expresia :
1l v (8')
3
Ecuaţia vectorială pentru J se poate scrie:
JD n (9')
10
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d
- d F t
F t D i
D i r
o
P
NOW!
r
P
NOW! o
BUY BUY
m
to m
to
w
o
w Click
o
Click
w w .c
.c w
w
. . r re
a
r re t
a a
t
a c
s tw
c
k s tw k
er-of dn er-of
J n
Fluxul neutronilor prin orice element de suprafaţă dat este
n
(unde este vectorul normal unitate). Curgerea netă din elementul de
volum este JdV . Această curgere va genera o descreştere în timp a
V
numărului de neutroni în elementul de volum în afara cazului ca printr-
un proces nuclear oarecare ar fi produşi neutroni în elementul de volum
V S
. Dacă există surse în volum care generează neutroni în unitatea de
timp, într-un volum unitate, atunci curgerea netă spre
V n
S V
exteriorul lui va fi egală cu: t . Rezultă că :
J S n
t
(10')
Din combinaţia relaţiilor (9') cu (10') se obţine ecuaţia de difuzie a

neutronilor:
D n S n (11')
t
Unitatea de măsură e este barul (b n): = 10-28m2. Secţiunea “ ”

transversală de reacţie depinde atât de tipul şi energia particulei
incidente, cât şi de nucleul ţintă.
Interacţiunile prezentate mai sus sunt caracterizate de secţiunea
transversală de reacţie, iar secţiunea transversală totală t , poate fi scrisă
sub forma:
telinelcapt
(10)
în care el, inel, capt reprezintă secţiunea transversală a: “el” – împrăştiere

elastică, “inel” – împrăştiere inelastică, “capt” – de captură.
11
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Secţiunea macroscopică de captură, , reprezintă suma ponderată a

secţiunilor microscopice “ i ”, corespunzătoare elementelor componente
“i” ale mediului înmulţită fiecare cu numărul atomic al elementului
respectiv, Zi:
m
Z
i i (11)
i1
În tabelul 1 sunt prezentate valorile parametrilor neutronici ai unor

formaţiuni şi substanţe minerale. Densitatea neutronilor termici liberi din
mediu, la un moment dat, t, în funcţie de numărul corespunzător
momentului iniţial (t =t0), când toţi neutronii emişi de sursă au fost
termalizaţi, este exprimată printr-o ecuaţie exponenţială – ecuaţia de
declin (ecuaţia (12)).
Tabelul 1: Timpul de declin intrinsec şi secţiunea de captură.
la 20 oC
( s) (u.c.)
Cuarţ (SiO2) 1070 4,25

Calcit (CaCO3) 630 7,2
Dolomit (CaCO3MgCO3) 944 4,8
Anhydrite (CaSO4) 367 12,4
Gips (CaSO4 . 2H2O) 350 13
Sare (NaCl) 6,3 726
Apă (H2O) 205 22,2
t
nT t nT t0 e v t nT t0 e
(12)
12
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
unde:
- nT(t0) - numărul de neutroni termici la momentul t;
- nT(t0) - numărul de neutroni termici la momentul t=t 0;
- v – viteza neutronilor termici (2200 m/s la 20oC);
1
- v - timpul de declin “intrinsec” al neutronilor termici.
I.5. Răspusul carotajului neutronic
Răspunsul carotajului neutronic compensat "CNL" este descris cu

ajutorul ecuaţiei difuziei scrisă pentru două grupe de neutroni:
2
D1 1r11S 0 (13)
2 (14)
D2 2r2 2r1 1 0
în care:
- este fluxul de neutroni;
- S - puterea sursei de neutroni pe unitatea de volum;
- D - coeficientul de difuzie;
r
- - secţiunea transversală nucleară.
Indicii 1 şi 2 se referă la neutroni supratermici (1) şi neutroni termici

(2).
Soluţiile ecuaţiilor (13) şi (14) pentru cazul unor surse punctuale
într-un mediu infinit omogen sunt:
13
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
e
1 r Q rL
1
4D1 r (15)
2
rL rL
r Q L2 e 1 e 2
2 2 2
4 D2 L1 L2 r r
(16)
unde:
- Q este puterea sursei punctuale de neutroni (neutroni/secundă);

- L1 - lungimea de încetinire, care este determinată în principal de
concentraţia în hidrogen a mediului;
- L2 - lungimea de difuzie a neutronilor termici;
- r - distanţa.
Fig. 1: Factorul
pseudo-
geometric pentru
dispozitvul de carotaj de
densitate
Prin efectuarea a două măsurători la distanţe suficient de mari r1 şi

r2 a fluxului de neutroni termici şi luând raportul lor se obţine:
14
hang e
X
C
E
- d
F t
D i
o
P
NOW!
BUY
to m
w
o
Click
w .c
w
. r re
a
t
a c
k s tw
er-of
(17)
hang e
X
C
E
- d
F t
D i
P
NOW! o
BUY
m
to
w
o
Click
w .c
w
. r re
a
t
a c
k s tw
er-of
r
2 1
r
2 r2 2 r1
r1 r2
e L1
Din relaţia (17) se poate observa că raportul 2 r1 2 r2 este
independent atât de parametrii neutronilor termici (L2, D2) cât şi de

puterea sursei "Q".
Raportul vitezelor de numărare "R" de la cei doi detectori ai
dispozitivului - CNL, poate fi exprimat în funcţie de indicele de hidrogen
"(IH)". Dependenţa R=f(IH) este prezentată în figura 2, care respectă
ecuaţia (17). Rezultă că rãspunsul carotajului neutronic poate fi scris în
funcţie de indicele de hidrogen sub forma:
log N C k IH (18)
în care:
- N este răspunsul carotajului neutronic datorat formaţiunii;
- C - coeficient dependent de configuraţia dispozitivului de
investigare (sursă, detector, distanţe etc.);
- k – constantă reprezentând caracteristicile de transmisie ale
formaţiunii.
In figura de mai jos este reprezentat un carotaj neutronic compensat,
curba (NPHI)
15
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig 1
Fig. 2 Raportul vitezelor de

numărare în funcţie de
indicele de hidrogen pentru
dispozitive cu două
detectoare
16
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Allen şi al. (1972) arată că răspunsul carotajelor neutronice cu

două detectoare care utilizează neutroni termici este afectat de cantităţi
mici de absorbanţi puternici de neutroni termici prezenţi în mediul
investigat. Această problemă a fost abordată de mai mulţi cercetători
dintre care: W.H. Fertl (1971), D.V. Ellis (1987), H.F. Dunlap şi G. R.
Coates (1988) şi alţii.
Absorbanţii puternici de neutroni termici sunt caracterizaţi de valori
mari ale secţiunii transversale de captură pentru aceşti neutroni.
Aşa cum se observă din tabelul 2 elementele cu secţiune mare de
captură sunt gadoliniul, cadmiul, borul şi clorul.
Aceste elemente pot fi întâlnite atât în scheletul mineral al formaţiunilor
geologice cât şi în apa de zăcământ şi în noroiul de foraj.
Tabelul 2: Secţiunea transversală de captură pentru neutronii termici şi

greutatea atomic.
Elementul Secţiunea transversală de Greutatea

captură "" [barni] atomică "A" A
H 0.33 1 0.33
C 0.0034 12 0.00028
O 0.00027 16 1.7*10-5
Na 0.53 23 0.023
Mg 0.063 24 0.0027
Al 0.23 27 0.0085
şi 0.16 28 0.0057
Cl 33.2 35.5 0.94
17
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
K 2.10 39.1 0.054
Ca 0.43 40 0.011
Cd 2450 112 21.9
B 759 10.8 70.3
Gd 49000 157 312
Carotajul neutronic in impulsuri
5. Bazele teoretice ale carotajului neutronic în

impulsuri
În principiu, neutronii pot fi capturaţi de către un nucleu la orice

energie, dar probabilitatea ca un neutron rapid să fie capturat este mult
mai mică decât pentru un neutron termic. Neutronul termic stă un timp
mai mare în domeniul de acţiune al nucleului ţintă.
De asemenea, capturarea neutronilor este funcţie de secţiunea de
captură şi de numărul nuclizilor prezenţi. Cu cât secţiunea de captură şi
numărul nucleelor de captură sunt mai mari, cu atât creşte probabilitatea
ca un neutron să fie capturat mai repede.
Pe baza ecuaţiei de declin, ecuaţia (2.12), se poate determina
valoarea lui dacă sunt efectuate două măsurători la doi timpi diferiţi.
Scriind ecuaţia (2.12) pentru t=t1 şi t=t2 se obţine:
n1 n0 e v t1 (2.13)
18
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
n2 n0 e v t2 (2.14)
În relaţiile (2.13) şi (2.14) s-au utilizat notaţiile: n 1 = nT(t1) şi n0 =

nT(t0). Se face raportul relaţiilor (2.13) şi (2.14) şi se obţine:
n1 vt vt vt v t t v t
e 1 e 1 2 e 2 1 e
n2 e v t2
(2.15)
Prin logaritmarea expresiei (2.15) se obţine:
ln n1 v t
n (2.16)
2
din care rezultă că:
1 ln n
1
vt n2 (2.17)
Pentru viteza neutronilor termici de 2200 m/s egală cu 0.22 cm/ s şi

trecând de la logaritmul natural la logaritmul zecimal, relaţia (2.17)
devine:
10.5 lg n1
t n2 (2.18)
Folosind pentru unitatea de măsură 10 -3cm-1, cunoscută şi sub

denumirea de “unitate Sigma” sau unitate de captură, ecuaţia (2.18) se
transcrie:
19
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
10500 lg n1
t n2 (2.19)
Folosind timpul de declin intrinsec definit în relaţia (2.12), relaţia

(2.15) se poate transcrie sub forma:
t
n1 e
n2 (2.20)
Pentru o viteză a neutronilor termici de 0.22 cm/ s, timpul de declin

intrinsec este egal cu:
1 4.55 (2.21)
v
sau dacă se exprimă în unităţi de captură u.c. [10-3cm-1]
4550 / (2.22)
Descreşterea densităţii neutronilor este caracterizată de timpul de

declin intrinsec sau timpul mediu de viaţă al neutronilor termici, astfel:
- corespunde timpului necesar pentru ca densitatea de neutroni
iniţiali să
descrească cu 63%, adică până la valoare de 37% din valoarea iniţială
(Schlumberger).
Dacă se consideră două momente de timp t 1 şi t2 alese astfel ca
raportul n2/n1 = ½ , reprezentând “timpul de înjumătăţire”, adică T 1/2 = t2 –
t1 şi având în vedere ecuaţia (2.20) scrisă sub forma:
20
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
n e t
2
n1
(2.23)
şi înlocuind valorile de mai sus rezultă:
1 e
T
1/ 2
2 (2.24)
Prin logaritmare rezultă:
T1
2
ln 0.5
T1
0.6932
T 12 0.693
T 3150 /
12 (2.25)
6) Principiul carotajului neutronic în impulsuri
Metoda carotajului neutronic în impulsuri studiază comportarea

fluxului de neutroni după încetarea emisiunii neutronilor rapizi.
Dispozitivul de investigare se compune dintr-o sursă de neutroni rapizi
(un generator de neutroni) şi unul sau două detectoare. Sursa emite
21
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
neutroni rapizi cu o energie de aproximativ 14 MeV şi un flux de 10 7 – 109

n/s.
După încetarea emisiunii de neutroni, care durează o perioadă
scurtă de timp (de ordinul zecilor de s), aceştia ajung la stadiul de
neutroni termici, în urma interacţiunii cu nucleele elementelor din mediu.
Se iau în considerare fenomenele de difuzie şi de absorbţie pe o
perioadă de timp de ordinul a miilor de microsecunde.
Detectorul, respectiv, detectoarele sunt detectoare de radiaţii gama
cu scintilaţie ce se găsesc montate la distanţe diferite de sursa de
neutroni. Aceste detectoare măsoară intensitatea radiaţiei gama în părţi
(ferestre) energetice.
Măsurarea intensităţii radiaţiei gama de captură permite analiza
densităţii de neutroni termici din formaţie, deoarece intensitatea radiaţiei
gama este proporţională cu numărul neutronilor termici din mediu la un
moment dat.
Rata de descreştere depinde de caracteristicile de captură a
neutronilor, ale formaţiunii şi ale sondei. Dispozitivele de investigare
măsoară această rată prin etanşionarea densităţii neutronilor termici la
diferiţi timpi pee panta de descreştere.
În figura 1 este reprezentată rata de descreştere şi principalele
componente care o afectează; de remarcat că rata de descreştere în
formaţiuni cu apă este mai mare decât în formaţiuni cu hidrocarburi.
Dispozitivele de investigare moderne utilizează sisteme de

detectori duali, de regulă cu scintilaţie. Sunt înregistrate radiaţiile gama
de captură pentru că sunt contorizate mai rapid decât neutronii termali
pentru obţinerea unei adâncimi de investigaţie mai mare şi pentru
reducerea efectelor găurii de sondă.
22
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Noile generaţii de dispozitive au diametre reduse (1.1/16”) şi

utilizează un generator de neutroni şi doi detectori gama.
7) Dispozitive de investigare
7.a. NLL – Neutron Lifetime Log utilizat de firma Dresser Atlas
Acest dispozitiv utilizează un sistem de două porţi fixe care

determină prin calcul timpul de viaţă T 1/2 din raportul valorilor măsurate
n1/n2 în detectorul apropiat (fig. 2). Fondul natural a fost minimizat prin
utilizarea unui detector de prag astfel încât să nu fie necesare corecţii
pentru vitezele de numărare n1 şi n2.
Valoarea Sigma estimată din măsurătorile în cele două porţi este
utilizată mai târziu pentru stabilirea timpului unei alte porţi cu o lăţime
de 600 s. Această poartă oferă o estimare filtrată a lui Sigma,
determinată din timpul mediu al sosirilor în această poartă.
7.b. TDT – k – Termal Decay Time Log – Sclumberger
Sistem foarte utilizat în urmă cu 20 de ani şi foarte rar utilizat astăzi.

Aşa cum se poate observa şi în figura 3 sistemul TDT – k utilizează o
secţiune de măsurare în trei porţi, fiind derivat din raportul viteyelor de
numărare în porţile 1 şi 2 după scăderea efectului fondului natural
măsurat în poarta 3. Intervalul de timp pentru fiecare ciclu a fost
stabilit în funcţie de factorul t (factor de scară): fiecare ciclu durează
10 t, t fiind ajustat continuu pentru a menţine raportul n 1/n2 = 2,0,
astfel încât t = . Poartaa 1 se deschide la 2 t după emisie pentru a se
evita influenţa găurii de sondă.
23
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Avantajul acestui sistem de porţi reglabile a fost că porţile 1 şi 2

întotdeauna au fost amplasate în poziţie optimă a profilului de
descreştere în funcţie de variaţia valorii . Pentru a se obţine o
precizie statistică mai bună, Sigma a fost determinată numai din
datele detectorului apropiat.
7.c. TDT – M - Schlumberger
Are un sistem de măsurare care utilizează 16 ferestre (fig. 4);

intervalele de timp variază continuu, ca la sistemul TDT – k, dar în
funcţie de mărimea lui , sunt selectate grupuri de ferestre dinstincte
(din cele 16). Grupurile de ferestre selectate sunt echivalente cu cu
sistemul de trei porţi a căror este calculat utilizând un algoritm bazat
pe selectarea vitezelor de numărare ale anumitor ferestre pentru a se
obţine valoarea curentă.
Spre deosebire de TDT – k, dacă se foloseşte un generator de
neutroni mai puternic, la acest dispozitiv poate fi determinat şi Sigma
din detectorul îndepărtat cu erori statistice acceptabile. Sigma
determinat din datele detectorului apropiat este diferit de cel obţinut
cu dispozitivul TDT – k. Acest dispozitiv nu rezolvă satisfăcător
problema găurii de sondă şi a difuziei, dar a reprezentat un pas
important în îmbunătăţirea achiziţiei. Diferenţa dintre Sigma
determinat din TDT – k şi Sigma determinat din TDT – M a fost
observată în cazul folosirii carotajului pentru monitorizare (tehnica –
“TIME LAPSE”).
7.d. TDT – P – Schlumberger
24
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Este cel mai modern dispozitiv de investigare, furnizând valori

Sigma complet corectate, datele de laborator confirmând că acestea
sunt foarte apropiate de cele intrinseci.
Dispozitivul utilizează o emisie duală repetată la fiecare 2000 s (fig.
5). Prima emisie este scurtă, cinci ferestre de detecţie amplasate
foarte aproape de generatorul de neutroni, monitorizează
descreşterea densităţii de neutroni, respectiv, intensităţii radiaţiei
gama datorată în principal găurii de sondă (emisia scurtă menţine
viteza de numărare la un nivel controlabil, astfel încât să nu satureze
detectorii). După a doua emisie, mai lungă, în opt ferestre de detecţie
se monitorizează descreştere datorită formaţiei (incluzând şi efectele
secundare ale găurii de sondă). Urmează trei ferestre de detecţie:
două pentru supravegherea interacţiunii neutronilor rapizi (câte una
pentru fiecare emisie) şi o poartă mai largă pentru fondul natural.
Vitezele de numărare de la fiecare detector sunt prelucrate în timp

real folosind un model de difuzie monocomponent şi o bază de date a
testelor de laborator, reyultatul obţinut (de fapt valoarea Sigma
corectată) fiind foarte apropiat de valoarea reală, ceea ce face ca
dispozitivul să fie superior variantei TDT – M, acest lucru fiind
evidenţiat în figura 7.
Nivelul statistic este suficient de bun pentru a permite ca valoarea
Sigma determinată din datele detectorului îndepărtat (care necesită
corecţii mai puţine) să fie reprezentat pe prezentarea primară; o
comparaţie între Sigma din detectorul apropiat şi cea din detectorul
îndepărtat reprezentând o metodă calitativă de verificare, în sensu
că cele două curbe trebuie să se suprapună dacă au fost corectate
corespunzător.
25
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
TMD – Halliburton (Wellex) – măsoară radiaţia gama în 6 ferestre,

după fiecare emisie de neutroni. Intervalul de timp este fixat astfel
încât să emită la fiecare 800 s. Fondul natural este măsurat în
timpul unei perioade speciale “moarte” la fiecare secundă. Cele 6
ferestre acoperă atât descreşterea în sondă cât şi în formaţiune;
vitezele de numărare sunt prelucrate la suprafaţă prin două metode
exponenţiale (fig. 6 şi fig. 7).
Dispozitivul PNN-Hottwell
Prezentarea dispozitivului
Dispozitivul PNN (fig1) reprezintă una din metodele de investigare

ale carotajului neutronic în impulsuri.
Metoda carotajului neutronic în impulsuri studiază comportarea
fluxului de neutroni după încetarea emisiunii neutronilor rapizi.
Neutronii emişi sunt rapid încetiniţi, energia lor coborând spre
energia termală datorită repetatelor coliziuni cu nucleele elementelor
prezente în formaţiune, în final fiind capturaţi de aceste nuclee la o
rată de capturare ce depinde de produsul dintre viteza neutronului
termal şi secţiunea transversală de captură.
Dispozitivul este constituit din patru unităţi mecanice, separate şi
independente, conectate printr-un cablu. Unităţile constituente sunt:
1. Secţiunea de comunicaţii – este alcătuită din: senzori de
temperatură, locator de mufe (CCL),iar în centru se află un
minidispozitiv ce controlează generatorul de neutroni şi culege
informaţiile de la toţi senzorii, la intervale de timp regulate, pe care le
trimite apoi spre suprafaţă.
2. Secţiunea Gamma Natural – deoarece radioactivitatea
naturală a rocilor este considerată a fi constantă pe perioada de
26
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
existenţă a unei sonde, măsurătorile pot fi făcute atât în sondele

netubate cât şi în cele tubate.
În combinaţie cu locatorul de mufe (CCL), carotajul Gamma natural
este folosit în timpul producţiei unei sonde. Măsurătorile astfel obţinute
fiind comparate cu cele efectuate în sonda netubată.
3. Secţiunea detectorilor de neutroni – este utilizată pentru
detectarea neutronilor termali emişi din sursa de neutroni;
4. Secţiunea generatorului de neutroni – generatorul produce
neutroni rapizi cu energia de 14 MeV, neutroni ce sunt emişi la intervale
s
de timp de 1-3 . Frecvenţa emisiei de neutroni putând fi ajustată la 10
sau 20 de pulsuri pe secundă. Generatorul este alimentat cu o tensiune
de 120 kV controlată de minidispozitivul din secţiunea de comunicaţii..
După o achiziţionare corecta a datelor se trece la procesarea
acestora folosind diferite programe de calculator. Sistemul PNN este
constituit din două detectoare, detectoare ce măsoară neutronii termali în
s
60 de canale de timp de 30 fiecare.
27
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 1. Prezentarea dispozitivului PNN
Prezentarea diagramei(fig 2)
28
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Trasa I.
GR – reprezintă variaţia intensităţii radiaţiei gamma naturale
înregistrată cu PNN.
Trasa II.
SWPNN – reprezintă saturaţia în apă calculată în gaura tubată pe
baza curbei SIGMA.
SIGMA – reprezintă secţiunea macroscopică de captură a formaţiei
procesată pe canalele 12-32.
Trasa III.
SSN – curba neutronică înregistrată în detectorul apropiat,reprezintă
viteza de numărare în acest detector; indicator de porozitate sau gaze;
localizarea trasorilor sau a depunerilor radioactive.
LSN – curba neutronică înregistrată în detectorul îndepărtat,
reprezintă viteza de numărare în acest detector şi este şi un bun
indicator de porozitate.
POR – reprezintă porozitatea calculată din PNN.
PORW – reprezintă volumul de pori ocupaţi cu apă calculat din PNN.
Trasa IV.
Analiza volumetrică a mineralelor.
POR – porozitatea calculată din PNN.
PORW – volumul de pori ocupat cu apă calculat din PNN.
29
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Aplicaţiile PNN-ului
Posibilităţile utilizării PNN-ului sunt foarte mari, PNN-ul fiind cea mai
utilizată metodă neutronică în determinarea saturaţiei în apă şi în
hidrocarburi a rezervoarelor, principala problemă cea a salinităţii fiind
eliminată.
De obicei carotajul în impulsuri neutronice este efectuat în sonde
netubate pentru evaluarea resurselor de hidrocarburi, însă PNN-ul poate
fi folosit şi pe parcursul procesului de producţie urmărindu-se astfel
depletarea zăcământului
Utilizând sistemul Puls-Neutron Neutron se pot culege
informaţii despre:
 Saturaţia în hidrocarburi reziduale;
 Localizarea limitelor ţiţei/apă, gaz/apă şi gaz/ţiţei;
 Informaţii despre posibilele inundări ale zonelor
productive;
În cazul sondele vechi, PNN-ul poate da informaţii despre:
 Porozitate;
 Volumul de argilă
 Saturaţia în hidrocarburi şi tipul hidrocarburilor;
Carotajul Puls Neutron Neutron poate fi de asemenea folosit în
sonde netubate pentru o determinare cât mai exactă a litologiei şi a
volumului de argilă iar în cazul sondelor tubate se pot obţine
informaţii despre fluidele din gaura de sondă şi despre posibilele
inundări din spatele coloanei.
30
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Mai nou PNN-ul se poate utiliza şi în rezolvarea unor probleme de

mediu ca: resursele de apă potabilă şi depozitarea deşeurilor.
31
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Curs 5
Identificarea litologiei formaţiunilor pe baza cantitative
3.2.1Utilizarea graficelor de frecvenţă
a)Graficul M-N
În formaţiuni cu litologie complexă, evaluarea litologiei poate fi făcută
utilizând graficul M-N. Acest grafic combină datele celor trei metode de
porozitate (neutronic, densistate, acustic) pentru a furniza date cantitative
despre litologie în funcţie de variabilele M şi N.
Fiecare rocă monominerală are un răspuns caracteristic dar nu neapărat
unic, la cele trei metode de porozitate. Bruke şi al. arată ca reprezentând
densitatea “ ” în funcţie de timpul unitar parcurs “ t ” sau de răspunsul
carotajului neutronic “ N ” pentru o rocă monominerală saturată cu un
singur fluid, se obţine o linie dreaptă. S-au definit variabilele M şi N ca
t
pantele acestor linii [ şi N ], date de relaţiile:
M tf tm 0,01
mf (1.a)
N NFNm
mf (1.b)
Din ecuaţiile 1 rezultă că M şi N depind de proprietăţile matricei şi ale

fluidului şi nu depinde de porozitate. În consecinţă, pentru o rocă
monominerală cu porozitate variabilă se obţine un singur punct. Înlocuind
t t
în relaţiile 1 m , m şi Nm cu , şi carotaje în N (valori citite pe cele trei
dreptul unui colector mineral obţine saturat cu un singur fluid) se
pentru M şi N:
t t
M f 0,01
f (2.a)
N NF N
(2.b)
f
Dacă valorile lui M şi N date de relaţiile 2 sunt plasate în spaţiul M-N,

se pot identifica mineralele componente după poziţia punctului.
Având în vedere raza de investigaţie a carotajelor acustice, neutronic şi
de densitate, fluidul din spaţiul poros al rocii este reprezentat de filtratul
de noroi.
În tabelul 4 sunt reprezentate valorile lui M şi calculate pe baza datelor
din tabelul 3 pentru noroi dulce şi noroi mineralizat.
1
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Parametrii matricei şi fluidului pentru minerale comune şi tipuri de porozitate Tabel 3

Mineral tm m
Nm
[CNL]
V
Gresie ( m =18.000), >10% 55,5 2,65 -0,05*
V
Gresie ( m =19.500), >10% 51,2 2,65 -0,05*
Calcar 47,5 2,71 0,00
Dolomit ( =5,5% - 30%) 43,5 2,87 0,085*
Dolomit ( =1,5 la 5,5% 30% ) 43,5 2,87 0,065*
Dolomit ( =0% - 1,5%) 43,5 2,87 0,04*
Anhidrit 50,0 2,98 -0,002
Gips 52,0 2,35
Sare 67,0 2,03 -0,01
Fluide tf f
Nf
Porozitate primară 189,0 1,00 1

- Noroi dulce
- Noroi mineralizat 185,0 1,10
Porozitate secundară
Dolomite: Noroi dulce 43,5 1,00 1
Noroi mineralizat 1,10
Calcare: Noroi dulce 47,5 1,00 1

Gresii: Noroi dulce 55,5 1,00 1
* Valori medii
**Valoare determinată pe calculul indicelui de hidrogen
Din graficul dual M=f(N) pentru formaţiuni monominerale, se pot

obţine următoarele date:
-identificarea litologiei la rocile monominerale, frecvenţele maxime se
plasează în jurul punctelor de litologie dată (silice, calcar, dolomit);
-prezenţa porozităţii secundare; punctele se situează deasupra liniei
calcar-dolomit în sensul creşterii valorilor lui M;
-prezenţa gazelor; punctele sunt deplasate în partea dreapta sus faţă de
linia calcar-cuarţ;
2
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
-prezenţa argilelor este semnalată prin deplasarea punctelor în partea

dreapta jos.
De exemplu, dacă M şi N au valorile M=0,81 şi N=0,59, atunci acest
punct este situat în interiorul triungiului definit de punctele calcar-
dolomit-cuarţ.
Graficul dual M-N
Din interpretarea graficului dual M-N rezultă că matricea este formată

dintr-o mixtură de calcar, dolomit, cuarţ. Cu toate acestea ar putea fi o
mixtură de calcar-cuarţ-anhidrit sau/şi mai puţin probabil o mixtură de
dolomit-cuarţ-gips, dacă punctul este conţinut în aceste triunghiuri.
Selectarea combinaţiei se face în funcţie de condiţiile geologice.
b)MID – Plot
3
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Determinarea litologiei, gazelor şi a porozităţii secundare prin utilizarea

graficului MID necesită utilizarea datelor din cele trei carotaje de
porozitate (neutronic, densitate, acustic).
Valorile lui M şi N pentru minerale comune

Tabel 4
Mineral Noroi dulce Noroi sărat
f 1 f 1,1
M N M N
V 0,810 0,636 0,835 0,667
Gresie ( m =18.000)
V 0,835 0,636 0,862 0,667
Gresie ( m =19.500)
Calcar 0,827 0,585 0,854 0,621
Dolomit ( =5,5 - 30%) 0,778 0,489 0,800 0,517
Dolomit ( =1,5 - 5,5%) 0,778 0,500 0,800 0,528
Dolomit ( =0 - 1,5%) 0,778 0,513 0,800 0,542
Anhidrit ( m =2,98) 0,702 0,504 0,718 0,533
Gips 1,015 0,296 1,064 0,320

Sare - - 1,269 1,086
În primul rând se determină porozitatea aparentă totală “ t,a ” folosind

graficele duale neutronic-densitate şi neutronic-acustic. Această valoare a
porozităţii totale este utilizată pentru determinarea timpului unitar de
t
parcurs pentru matrice “ m,a ” şi a densităţii aparente pentru matrice “ m,a ”
cu ajutorul relaţiilor:
m,a
t,af
1 (3)
t,a ;
t t t,a tf
m,a
1t,a ; (4.a)
sau
4
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
t,a
tm,a t t
c ; (4.b)
unde
, t sunt densitatea respectiv timpul unitar de parcurs, citite din
carotaje;
t
f , f densitatea şi timpul unitar parcurs în fluidul din spaţiul poros; t,a -
porozitatea totală aparentă.
Relaţia (4.b) este o relaţie empirică, obţinută pe baza datelor de

observaţie, în care “c” este o constantă a cărei valoare este aproximativ
egală cu 0,68.
Porozitatea aparentă totală nu este neapărat necesar să fie aceeaşi în
t
ecuaţiile (3 şi 4), astfel pentru determinarea lui m,a , se foloseşte valoarea
obţinută din graficul dual neutronic-acustic iar pentru determinarea
densităţii aparente pentru matrice m,a se poate utiliza valoarea obţinută din
graficul dual neutronic-densitate.
Pe baza relaţiei (3) şi a relaţiei (4.b) a fost construit un grafic cu ajutorul
t
căruia se pot determina m,a şi m,a .
t
Graficul MID are în abscisă valori ale lui m,a , iar în ordonată m,a . Pe
acest grafic sunt plasate punctele corespunzătoare matricei pentru
principalele minerale (cuarţ, calcit, dolomit, anhidrit). O matrice
t
poliminerală va avea coordonatele ( m,a ; m,a ) al cărui punct se va plasa
între punctele corespunzătoare mineralelor pure, pe baza căruia se
stabileşte corespondenţa mineralogică a matricei.
5
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Graficul pentru determinarea lui m,a si tm,a
Prezenţa gazelor va deplasa punctul sau punctele corespunzătoare

stratelor analizate în zona NE a graficului. Porozitatea secundară are ca
t
efect micşorarea valorii lui m,a , iar prezenţa argilelor conduce la
deplasarea punctelor în regiunea corespunzătoare anhidritului.
c)MID-Plot, utilizând datele din carotajul litologic şi carotajul

de densitate.
Graficul MID poate fi construit pe baza datelor obţinute din carotajul
de densitate şi carotajul litologic pentru identificarea litologiei.
6
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Graficul MID-Plot
Pentru întocmirea acestuia se foloseşte densitatea aparentă pentru

matrice “ m,a ” şi indicele aparent de absorbţie foto-electrică volumetrică “
U
” (în barni/cm 3 ). Densitatea aparentă se determină ca la punctul b). Indicele
m,a
aparent al absorbţiei fotoelectrice volumetrice se poate calcula cu relaţia:
U Pe et,a Uf
m,a
1t,a ’ (5)
P
unde: e este indicele secţiunii transversale de absorbţie fotoelectrică;
e densitatea de electroni
t,a porozitatea aparentă totală
U P P (6)
Prin definiţie: m,a e e e
în care:
7
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
este densitatea.
Pentru o formaţiune proros-permeabilă, se poate scrie:
U U f (1 ) U m,a ; (7)
U
f - indicele de absorbţie fotoelectrică volumetrică a fluidului
Valorile lui , Pe şi U pentru principalele minerale şi fluide
Tabel 5
log
Pe U
Cuarţ 2,64 1,810 4,780
Calcit 2,71 5,080 13,800
Dolomit 2,88 3,140 9,000
Anhidrit 2,98 5,050 14,900
Barită 267,000 4,09 1065,000
Apa (pură) 1,000 0,358 0,398
Apă (C=100 Kppm NaCl) 1,05 0,734 0,850
Apă (C=200 Kppm NaCl) 1,11 1,120 1,360
Petrol (n(CH 2 ) 1,22 p -0,118 0,119 0,136 p
Gaze (CH 4 ) 1,33 p -0,188 0,094 0,119 p
Sare 2,04 4,650 9,680
U U
Din tabelul (5) se observă că f este mic, iar produsul f poate fi
neglijat, din relaţia (7) rezultând:
U U U
m,a
1 1 (8)
ND
Relaţia (8) este identică cu relaţia (5) dacă se consideră că porozitatea

determinată din combinaţia neutronic-densitate “ N ” este egală cu D
porozitatea aparentă totală t,a .

f (U )
Ecuaţia (5) respectiv (8) este rezolvată grafic, m,a m,a , pe care sunt
plasate punctele corespunzătoare principalelor minerale.
8
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Graficul m,a =f(Um,a)
Pentru o matrice formată din cuarţ-calcit-dolomit pe grafic este

prezentată diagrama ternară scalară în procente pentru fiecare mineral. De
2,76g / cm3
exemplu, un colector pentru care au fost determinate m,a şi
U 10,2barni / cm3
m,a este compus din 40% calcit, 40% dolomit şi 20% cuarţ.
Stabilirea litologiei pentru o matrice formată din trei constituenţi

mineralogici se poate realiza analitic cu sistemul:
m,a f1 m1 f2 m2 f3 m3 UfUfUfU
f
în care i este procentul din mineralul “i”
9
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Grafic pentru determinarea m,a şi Um,a
3.2.2 Identificarea prin utilizarea raportului timpilor de parcurs a

undelor longitudinale (compresionale) şi transversale
Procedeele moderne de carotaj acustic DDBHC - Depth Derived Long

Spacing Sonic log, AST – Array –Sonic Tool) permit pe de o parte
înregistrarea timpului unitar de parcurs cu mai multa acurateţe iar pe de
altă parte cu AST se poate înregistra trenul complet de unde
(longitudinale, transversale, Stoneley).
Cu aceste procedee, se obţin timpii unitari de parcurs pentru undele
compresionale, transversale şi Stoneley.
Interpretarea raportului timp unitar de parcurs a undelor transversale şi
longitudinale conduce la identificarea litologiei formaţiunilor geologice
investigate.
Graficul care cuprinde în ordonată timpul unitar de parcurs a undei
t t
longitudinale “ c ” şi timpul unitar de parcurs a undei transversale “ s ” în
abscisă poate fi utilizat la identificarea componentelor minerale conţinute
de rocile traversate de sondă. Tehnica este similară cu cea pentru
determinarea porozităţii din graficele duale (Neutron-Densitate, Neutron-
Acustic, Acustic-Densitate).
10
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Graficul tc - ts
Δt Δt
Pentru roci monominerale curate raportul R= s / c are următoarele
valori: calcar, R=1,9; dolomit, R=1,8; gresii, R=1,6.
Influenţa porozităţii gresiilor asupra raportului R respectă o lege de
variaţie liniară pentru modelele gresie-calcar-dolomit şi gresie dolomit.
Compararea curbei raportului R cu litologia (determinată prin
programul Quicklook) indica posibilitatea determinării litologiei, cu un
grad bun de încredere utilizând aceasta metodologie. Sensibilitatea
raportului R la litologie poate fi folosită la analizele de litologie şi de
facies.
11
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Influenţa porozităţii rocilor asupra rapotului R
12
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Cursurile 12,13si 14
Interpretarea carotajului acustic matriceal privind

determinarile petrofizice ale colectoarelor
Capitolul 1 - Istoria si principiul de functionare al carotajului acustic.
I - Uneltele folosite in carotajul acustic sunt printre cele mai importante resurse aflate
la dispozitia atat a personalului de sonda cat si a geologilor si geofizicienilor care fac
interpretarile independent, pentru evaluarile de tip wireline din ziua de azi. Acestea
sunt folosite nu numai pentru a face evaluare formatiunilor intalnite pentru prezenta
de hidrocarburi, dar si pentru capacitatea acestora de a furniza date vitale pentru
evaluarile de final de foraj. Se poate spune chiar ca uneltele de carotaj acustic sunt
"condimentele" cele mai ravnite din acest adevarat "meniu" de dispozitive folosite de
geofizicieni, geologi si petrografi pentru determinarile de suprafata si de adancime
care pot fi facute pentru a determina conditiile viitoare sau actuale de sonda.
Carotajul acustic ofera solutia de mijloc pentru corelarea datelor de suprafata
obtinute de geofizicieni prin metode seismografice si cele obtinute de petrofizicieni
cu ajutorul masuratorilor Gamma Ray si a log-urilor de porozitate (un exemplu bun
fiind datele obtinute prin metoda porozitatii neutronice).
Desi in ziua de azi exista o linie distincta de demarcatie intre carotajul seismic de suprafata si cel
acustic de adancime, amandoua sunt derivate din tehnicicle de

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m studiu seismologic folosite inca din anii '20 in domeniul petrolier. Cel mai dificil pas to m
w w
o o
Click Click
w w
pentru a trece de la studiile seismice la studiile acustice, a fost gasirea unei
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
modalitati de a calcula diferenta de timp data de adancimi diferite. In afara unor
sonde cu o geologie extraordinar de simpla, abilitatea de a determina adancime de la
care unda acustica reverba inapoi la receptor, era aproape imposibila cu dispozitivele
"primitive" de receptionare a semnalului. In 1927, Geophysical Research Company a
inceput sa faca studii de masurare a vitezei de reverberare folosind explozii de
suprafata si instaland senzori receptori la adancimi cunoscute intr-o gaura de sonda,
ducand la un prim pas catre corelarea dintre adancime si timpul parcurs de unda
seismica.
In 1935, Conrad Schlumberger a obtinut primul patent de inventie pentru un
dispozitiv care in ziua de azi ar putea fi considerat dispozitiv acustic. Acest patent
prezenta modalitatea de folosire a unui transmitator si a doua receptoare pentru a
masura viteza de deplasare a undelor acustice pe o adancime stratului de roca dintr-
o gaura de sonda. Metoda aceasta nu a functionat datorita in parte a faptului ca
geofizicienii din acea perioada nu aveau experienta necesara si in parte pentru ca
tehnologia anilor '30 nu permita detectarea diferentelor mici de timp de reverberare a
undelor sonore.
Mai jos, o figura a aparatului patentat de catre Conrad Schlumberger:

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig.1 - Inginerul misca mansonul (17) pana cand sunetele ce veneau de la cei doi
receptori (3) si (4) se auzeau in acelasi timp. Din fericire, cravata purtata de
inginer nu este un accesoriu absolut necesar altfel, in zilele noastre, inginerul ar fi
fost penalizat de HSEQ pentru nerespactarea standardelor PPE.
Masuratori acustice au fost facute pentru prima oara intr-o sonda de titei in
1951. Acestea au fost facute mai intai pentru a determina viteza de deplasare,
pentru a transforma masuratorile de timp facute in timpul exploratiilor de tip seismic,
in adancime. Nu mult dupa acest pas, s-a descoperit faptul ca acest procedeu poate
fi folosit pentru a estima porozitatea, lucru ce a adus carotajul acustic pe domeniul
evaluarilor de zacamant cu scopul de determinare a prezentei si cantitatii de
hidrocarburi. Cercetari aprofundate a propagarii undelor sonore a relevat faptul ca
proprietatile materialelor studiate pot fi evaluate prin studierea "legaturilor" acustice
cu ajutorul amplitudini undei sonore propagate prin mediul studiat.
Potentialul total al acestui tip de determinari nu a fost realizat pana cand nu s-

au dezvoltat atat metodele de transmisie si procesare a semnalelor in timp real, cat si
sistemele de achizitie masiva de date.
Aceste progrese au permis inregistrarea si procesarea completa a undelor sonore, ducand astfel
la analizarea implicatiilor undelor de forfecare (shear

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m wavefront), a undelor Stoneley (unde de propagare intre doua solide, cu amplitudine to m
w w
o o
Click Click
w w
maxima la interfata dintre acestea, diferite de undele de tip Scholte ce se intalnesc

.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
la interfetele lichid-solid) si a undelor compresionale, toate fiind parti componente ale
undelor acustice propagate prin Pamant.
Mai jos va prezint un dispozitiv generic pentru carotaj acustic, aranjamentul
transmitatoarelor si receptoarelor depinzand de scopul si de inregistrarile ce sunt
necesare:
Fig. 2 - Un dispozitiv conventional de tip acustic.
Corpul dispozitivului are indentantii in carcasa. Acestea au rol de izolare

fonica, prevenind ca undele sonore sa se propage oriunde in alta parte a
dispozitivului (spre receptori in principal), asigurand o transmisie a acestora exclusiv
catre exteriorul dispozitivului. Sectiunea cu eticheta "Mud t measurment section"
masoara exclusiv viteza de deplasare a fluidului de foraj, fiind unul dintre factorii care
ajuta la masurarea undelor de tip Stoneley.
II - Principii de functionare
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Pentru o masuratoare acustica sunt necesare trei procese ce trebuie to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
sa functioneze impreuna:
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
- generarea sunetului
- detectarea sunetului
- analizarea sunetului: ce a produs sunetul, din ce directie vine si de la ce distanta.
Generarea si detectarea sunetului
Instrumentele acustice folosesc anumite dispozitive,numite transductoare

pentru a genera si detecta energia acustica. Transductoarele sunt dispozitive ce
transforma un anumit tip de energie intr-un altul: pot transforma energia electrica in
energie mecanica sau viceversa. Exemplu: un difuzor audio transforma energia
electrica in energie mecanica (prin producerea vibratiilor la nivelul membranei,ce la
randul lor produc undele sonore), iar un microfon face acelasi lucru,in sens invers.
Astfel, tipurile de transductoare folosite de obicei pentru instrumentele

acustice intra in urmatoarele categorii:
a) Magnetostrictive ( transforma energia electromagnetica in energie kinetica)
b) Piezoelectrice
c) Electromagnetice
Transductorii magnetostrictivi si cei piezoelectrici folositi pe post de

transmitatori isi vor schimba dimensiunile in functie de intensitatea curentului electric
ce este trecut prin ei. Cand acestia isi schimba dimensiunea, rezulta un sunet ce
poate fi auzit si de urechea umana. Acest tip de transmitatori sunt cunoscuti drept
monopol sau omnidirectionali, pentru ca emit energie in toate directiile,plecand de la
sursa. Cand un receptor acustic este lovit de o unda sonora externa, se produce un
curent electric. Amplitudinea acestui curent este direct proportionala cu
amplitudinea fortei receptionate.
Transductorul de tip dipol este folosit ca transmitator pentru aplicatii speciale,

pentru a produce unde de tip flexural (sau unde in acelasi plan) intr-o gaura de
sonda. Transmitatorul de tip dipol propaga forta mecanica a unui piston ce se misca
rapida in plan,dintr-o parte in cealalta (actionat printr-un solenoid) in gaura de
sonda. Acest tip de transmitator este numit si directional,pentru ca energia emisa
este definita pe o anumita directie fata de sursa (in sistem ortogonal,pe axe X si Y).
Analizarea sunetului
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
w to
m Analiza undelor acustice se imparte in doua categorii: to m
w
o
Click
o
Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw - Masuratori de viteza de propagare c
k s tw
er-of er-of
- Masuratori de amplitudine a undelor reverberate
a) Masuratorile de viteza de propagare
Masurarea vitezei cu care fiecare tip de unda acustica (compresionala sau

de forfecare) parcurge distantele din gaura de sonda, are mai multe aplicatii:
tranformarea de la timp la adancime poate fi realizata prin masurarea vitezei

undelor compresionale
porozitatea poate fi estimata din acelasi tip de unde
proprietatile elastice pot fi determinate din relatia dintre vitezele celor doua
tipuri de unde, atat cea compresionala cat si cea de forfecare, ducand la
estimarea:
Raportului Poisson ( raportul dintre fortele transversale si cele axiale de
compresiune sau alungire

)
Modulul lui Young pentru elasticitate ( este o masura a rigiditatii unui
material elastic izotrop si este masurat in unitati de presiune,Pascali
in acest caz).
In carotajul acustic, spre diferenta de orice alta aplicatie a vitezei de

deplasare, distantele sunt fixe, fiind mai usor si mult mai evocator sa se cunoasca
timpul de deplasare pana la un punct fix. Acest procedeu este notat t si mai este
cunoscut si ca "incetinire" (slowness). Incetinirea este reciproca vitezei de deplasare.
Unitatea de masura folosita in mod uzual este microsecunde/feet. Scopul carotajului
acustic este acela de a masura efectele formatiunilor asupra vitezei de deplasare a
undelor emise de dispozitivul sonic.
Capitolul 2 - Descrierea dispozitivelor

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Configuratiile folosite au variat foarte mult in rezultatele date de-a lungul to m
w w
o o
Click Click
w w
timpului, de la cele de tipul 1 transmitator/1 receptor pana la cele folosite in mod
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
obisnuit in ziua de azi de tip 2 transmitatori/ 4 receptori. Astfel, cele de tipul 1/1
prezentau trecerea lungimii de unda de la transmitator prin fluidul de foraj,apoi prin
peretele gaurii de sonda si inapoi in receptor, avand o rezolutie scazuta si rezultate
limitate cu privire la aplicatiile speciale care se fac astazi. Dispozitivul de tip 2/4 au
avantaje ca: zona studiata este delimitata in acelasi mod si de-o parte si de cealalta
a dispozitivului sonic; incetinirea propagarii undelor acustice este complet neafectata
de schimbari ale diametrului sonde, cum ar fi zonele de washout sau schimbarea
dimensiunii sapei de foraj.
Fig. 3 - Dispozitivul de tip 2/4
Neafectarea rezultatelor obtinute cu ajutorul acestui dispozitiv se datoreaza

procesului de compensare pentru schimbarile aparute in gaura de sonda sau BHC
(Bore Hole Compensation).
Distanta dintre transmitatori si receptori este cea care da adancimea de propagare a undelor
acustice. Astfel, cresterea distantei dintre transmitatori si receptori va creste si adancimea de
propagare a undelor.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Un exemplu pertinent ar fi o sonda cu continut crescut de argila. Intr-o astfel to m
w w
o o
Click Click
w w
de situatie, in care zona spalata este foarte mare, este nevoie de o propagare mai
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
adanca a undelor acustice pentru a putea determina proprietatile petrofizice ale
straturilor prin care se efectueaza forajul
Dispozitivele acustice de tip BHC sunt folosite in gaurile de sonda unde pot
aparea schimbari de diametru, pentru a face determinari intr-o multitudine de conditii
aparute in aceeasi gaura de sonda ce ar presupune in mod conventional folosirea
mai multor tipuri de dispozitive. Dar,pentru exemplu prezentat mai sus, ar fi nevoie
de un BHC cu dimensiuni impractice, foarte lung si foarte greu.
Fig. 4 - Diferenta dintre BHC si DDBHC
Astfel a aparut dispozitivul DDBHC, pentru a oferi o mai mare distantare intre
transmitatori si receptori fara a compromite dimensiunile instrumentarului folosit.
DDBHC-ul (Depth Derived Bore Hole Compensation - Compensare pentru
conditiile gaurii de sonda derivate din diferentele de adancime) a propus un sistem
putin diferit prin urmatoarele schimbari fata de sistemul BHC: transmitatorii sunt
amandoi la un singur capat, opusi receptorilor, iar transmitatorii pot trimite date
catre ambii receptori,crescand astfel adamcimea de propagare a undelor.
Acest design a dus la aparitia primului sistem de masurare matriceal, matricea fiind constituita prin
zona de investigatie din pozitiile diferite ale transmitatorilor in timpul miscarii instrumentarului in gaura de
sonda. In acest sistem, timpul parcurs de la transmitator catre fiecare receptor este masurat si stocat in
memoria calculatorului
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m folosit. Cand se misca instrumentarul astfel incat transmitatorul sa ajunga la to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a a
re
adancimea ocupata de receptor la prima inregistrare, se inregistreaza timpul w

.
t
r
a a
re
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
de transit al undelor de la ambele transmitatoare catre unul dintre receptori.
Fig. 5 - Metoda de investigatie folosita de DDBHC
Astfel,acest prim sistem matriceal folosea diferentele de adancime dintre

transmitatori, fata de cele folosite acum in mod obisnuit care folosesc diferentele de
adancime dintre receptori.
Aparitia sistemelor matriceale bazate pe receptori a coincis cu evolutia solutiilor de inregistrare,

digitizare, transmisie si de procesare a semnalelor. Astfel, tehnicile de carotaj acustic pot folosie o cantitate
mai mare din informatiile continute in undele acustice, oferind informatii nu numai despre undele
compresionale, dar si a celor de forfecare si de tip Stoneley.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Exista doua elemente ale acestei evolutii care permit inregistrarea si to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a a
re
analiza completa a datelor furnizate de undele acustice, ducand la obtinerea de w

.
t
r
a a
re
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
informatii aditionale precum undele de forfecare si Stoneley. Acestea sunt:
Dezvoltarea dispozitivului acustic matriceal
Dezvoltarea sistemului de procesare a coerentei incetinirii undelor, sau

STC (Slowness-time-coherence)
Dispozitivul acustic matriceal este constituit din opt receptori plasati la distante
egale unii de altii (6 inci), ultimul fiind plasat la opt picioare de cel mai apropiat dintre
cei doi transmitatori.
Fig. 6 - Dispozitivul acustic matriceal
In continuare, vom discuta despre analizarea si interpretarea formei undelor propagate si
receptionate de dispozitivul matriceal.

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 7 - Exemple de lungimi de unda propagate/receptionate cu ajutorul

dispozitivului matriceal.
Din acest grafic se poate observa ca incetinirea undelor este invers

proportionala cu panta data de diferitele adancimi masurate. Asta inseamna ca
incetinirea creste cu timpul, dar scade cu distanta. Diferenta dintre obtinerea si
inregistrarea acestor unde fata de cele obtinute cu tipurile mai vechi de
dispozitive acustice este ca poate fi inregistrata o parte mai mare de propagare a
undei,dar si faptul ca pot fi inregistrate mai multe unde odata.
Obiectivul acestei analize nu este doar de gasire a undelor compresionale,

de forfecare si Stoneley, ci de a identifica toate tipurile de unde din lungimea de
unda inregistrata.
In cazul unei persoane, se pot observa cu ochiul liber ocurenta aceluias tip
de unda pe multitudinea de unde inregistrate. Dar, pentru a se putea lucra cu
aceasta cantitate incredibil de mare de unde inregistrate cu dispozitivul matriceal, s-
a dezvoltat o modalitate de identificare a undelor similare cu ajutorul unui computer.
Aceasta este metoda STC mentionata mai sus.
Procesarea STC poate fi impartita in doi pasi distincti:
1. Identificarea tuturor componentelor din unda inregistrata
2. Etichetarea tuturor componentelor identificate
Identificarea componentelor
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Aceasta portiune a procesului foloseste o tehnica obisnuita in procesarea to m
w w
o o
Click Click
w w
datelor seismice. Tehnica aceasta cuantifica similaritatile dintre undele receptionate
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
pe o matrice de receptori acustici. In seismica, aceasta analiza poarta denumirea de
procesare a similitudinilor sau "semblance processing" , in carotajul acustic ea este
denumita coerenta. Teoria de procesare spune ca o lungime de unda ce este
receptionata de o matrice de senzori, va fi aproape identica atunci cand este
comparata intre receptorii respectivi.
Scopul procesarii este de a identifica receptarile identice. Procesul
de coerenta poate fi cartat astfel:
O fereastra fixa de timp este mutata pe lungimea de unda in pasi mici ce se

intrepatrund. Cu fiecare pas, fereastra de timp este pivotata pentru a se lua
in calcul cresterea procesului de incetinire in functie de fiecare receptor. La
fiecare pas se calculeaza o similitudine/coerenta.
Atunci cand timpul si incetinirea pasului de procesare corespund cu timpul si

incetinirea pasului lungimii de unda, unda identificata in aceasta fereastra
de timp va fi foarte similara pentru toata matricea de receptori si coerenta
calculata va fi foarte mare.
Timpul, incetinirea si coerenta sunt apoi introduse intr-un plot ce va avea

urmatoarele coordonate: X- incetinire, Y - timpul de receptare, Z - conturul
undei receptionate (diferit pentru unda compresionala fata de unda de
forfecare)
Fig. 8 - Plot de similitudine al contururilor - STC in plan
Etichetarea componentelor identificate

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Dupa ce similitidunile sunt identificate prin procesul STC, ele trebuie sa to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a a
re
fie etichetate in functie de tipul undei: compresionale, de forfecare sau Stoneley. w

.
t
r
a a
re
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Procesul de etichetare va decurge in urmatorul fel:
Se cauta varfurile de curba al undelor pentru a se identifica punctul de
maxima coerenta din conturul demarcat.
Timpul si incetinirea varfurilor sunt comparate cu timpul si incetinirea etalon

pentru fiecare tip de unda. Aceste etaloane sunt date de conditiile de la fata
locului si de informatiile introduse in sistem de inginerul responsabil de
masuratori (logging engineer).
Dupa ce varfurile de coerenta sunt etichetate drept compresional, de forfecare

si Stoneley, valoare de incetinire a varfurilor vor fi cuantificate intr-un log.
Daca etichetarea este facuta in mod corect, curba prezentata in log cadea in
punctul de maxima coerenta din logul de coerenta.
Evaluare formatiunilor
In formatiunile obisnuite din campurile petroliere, viteza de propagare

depinde in principal de compozitia matricei de cimentare din diferitele roci si de
porozitate. Masurarea undelor compresionale si de forfecare ne pot ajuta la
estimarea urmatorilor parametrii:
Porozitate - din incetinirea undei compresionale.
Litologie
Prezenta gazelor naturale.
De obicei vor fi puse la indemna celor calculeaza acesti parametrii diferite

tabele cu valori cunoscute pentru rocile sau materialele (apa,titei,fluid de foraj etc)
ce pot aparea in mod obisnuit in campurile petroliere.
Aspectele litologice pot fi determinate atat cu ajutorul incetinirii undei

compresionale, cat si cu cea a undei de forfecare. Relatia dintre cele doua tipuri
de unda in mediul campului petrolier ramane relativ constanta, astfel ca dintr-un
crossplot al celor doua tipuri de unde, pot fi determinate conditiile litologie.
Incetinirea undei compresionale poate fi folosita si pentru detectarea

prezentei gazelor naturale, fiind puternic afectata de prezenta acestora.
Domenii de aplicatii a datelor obtinute din carotajul acustic

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Aplicatii pentru informatiile provenite din carotajul acustic monopol. to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
Incetinirea undelor compresionale

a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Porozitate (folosindu-se ecuatiile Wyllie sau Raymer-Hunt-Gardner)
Indicarea prezentei sedimentarii secundare cand se face comparatie cu

porozitatea neutronica si/sau cu cea de densitate (data din faptul ca
porozitatea neutronica si cea de densitate prezinta porozitatea totala,
iar cea acustica doar pe cea initiala, aparuta in urma procesului de
sedimentare sau data de porii din roca)
Prezenta de gaze (prin crossplot de tip acustic/neutronic sau

acustic/densitate)
Ecuatiile folosite:
1. Estimarea Wyllie a porozitatii pe timpul mediu de propagare
Cu ajutorul urmatorilor factori - Phis=porozitate, Dt log=incetinirea undei

compresionale din log, Dtf=incetinirea datorata fluidului, Dtma=incetinirea datorata
matricei rocii, avem urmatoarea relatie:
PhiS=(Dtlog - Dtma) / (Dtf - Dtma)
Astfel, Dtma depinde de roca intalnita: Gresie: 55.4 µs/ft, Calcar: 47.5 µs/ft,
Dolomit: 43.5 µs/ft.
Ecuatia Wyllie supraestimeaza porozitatea in formatiunile neconsolidate, fiind

nevoie de o corectie pentru gradul de compactare (Cp):
Dtsh=incetinirea in argile de 100 µs/ft este o valoare empirica, sub care

se consider ca argilele sunt necompactate.
PhiS=((Dtlog - Dtma) / (Dtf -
Dtma))*(1/Cp) Cp=Dtsh/100
Exemplu: pentru Dtsh= 120 µs/ft, atunci Cp=120/100=1.2
2. Ecuatia Raymer-Hunt-Gardner poate fi folosita pentru a determina

porozitatea acustica in felul urmator: PhiS= 0.63*(1-(Dt ma/Dtlog)). Nu este
necesar factor de corectie.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F i
t D
F
i
t
P o r
D o
r
P
NOW! NOW!
BUY
Aplicatii pentru datele provenite din carotajul acustic dipol

BUY
m
Click to
w to m
w
o
o
w Click
.c w .c
w
. w
t
r re . r re
a
a
a
t
c
k s tw a
er-of c
k s tw
Incetinirea undelor de forfecare er-of
Corelarea cu datele de forecare provenite din carotajul seismic
Identificarea zonelor de fracturare
In combinatie cu incetinirea undelor compresionale, este folosit pentru

determinarea raportului Poisson si a raportului VpVs.
In corelare cu incetinirea undelor compresionale si cu densitatea totala, poate

determina proprietatile dinamice ale rocilor: modulul lui Young, modulul
de forfecare, compresibilitatea totala
Un crossplot intre raportul VpVs si incetinirea undelor compresionale poate fi

folosit la identificarea litologie si a prezentei de gaze.
Teoria anizotropiei de forfecare
1. Ce este anizotropia de forfecare
2. Factori de producere a anizotropiei
3. Care sunt diferitele tipuri de anizotropie
4. Cele patru exemple posibile
5. La ce foloseste determinarea anizotropiei de forfecare
6. Cum se poate masura anizotropia de forfecare
1. Anizotropia de forfecare poate fi definita ca: variatia unei proprietati in

functie de directia pe care este masurata. Astfel, putem spune ca anizotropia de
forfecare este variatia incetinirii undelor de forfecare cu azimutul.
Anizotropia resulta in zonele in care pe directii diferite, undele de forfecare au viteze de propagare
diferite (Fast shear si Slow shear). Vitezele mari de propagare (Fast shear) pot fi masurate - Fast Shear
Azimuth.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
2. Factori de producere a anizotropiei
Distribuirea neuniforma a fortelor de stres asupra rocii
Alteratii de tip mecanic in jurul gaurii de sonda cauzate de
foraj Fracturari
Alteratii de tip chimic in jurul gaurii de sonda cauzate de foraj
Proprietati intrinsece a formatiunilor intalnite
3. Tipuri de anizotropie de forfecare
1. Anizotropie de tip TIV (Transvers Isotropy with vertical axis of symmetry)

sau Izotropie transversala cu axa verticala de simetrie.
Caracteristica zonelor laminare (straturi orizontale foarte fine) cum ar fi

zonele argiloase, unde anizotropia este cauzata de particulele de mica dispuse
orizontal si de alte minerale argiloase.
2. Anizotropie de tip TIH (Transverse Isotropy with Horizontal axis of simmetry)

sau Izotropie transversala cu axa orizontala de simetrie.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
Caracteristica rocilor din medii cu forte minime (Sh min) si maxime

BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
(Shmax) orizontale de forfecare.

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
4. Cele patru exemple posibile
S-au identificat patru cazuri de omogenitate si izotropie in urma analizarii si

interpretarii anizotropiilor TIV si TIH:
I. Izotropie omogena
II. Izotropie neomogena
III. Anizotrpie omogena IV.
Anizotropie neomogena
Fiecare este caracterizata prin incetiniri diferite ale frecventelor propagate si

prin conditii diferite de dispersie acustica. Astfel, Analiza Dispersiei Acustice se
ocupa exclusiv cu studierea acestor cazuri.
I. Izotropie Omogena
Incetinirea undelor flexurale rapide (in albastru) este egala cu cea a

undelor flexurale cu viteza mica de propagare (in rosu)
Nu deviaza de la modelul de izotropie omogena (curba formata din cercuri) Linia punctata
prezinta incetinirea undei de forfecare

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
II. Izotropia Neomogena
Incetinirea undelor flexurale rapide (in albastru) este egala cu cea a

undelor flexurale cu viteza mica de propagare (in rosu)
Curbele flexurate masurate deviaza de la modelul etalon cu

cresterea frecventei undelor
Este un bun indicator al formatiunilor compromise
III. Anizotropie omogena
Incetinirea undelor flexurale cu viteza mica, mai mare decat cea a undelor
flexurale rapide.
Undele flexurale rapide nu deviaza de la modelul isotropic

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Indicator al anizotropiei intrinsece din argile to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
Indicator al anizotropiei datorate fracturarilor

c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
IV. Anizotropie neomogena
Incetinirea undelor flexurale rapide se intersecteaza cu cea a undelor cu

viteza mica de propagare
Ambele curbe prezinta deviere de la modelul izotropic
etalon Indicator al anizotropiei cauzata de fortele de stres.
5. Aplicatiile determinarii anizotropiei de forfecare
Anizotropia TIV - intelegerea efectelor mediilor cu izotropie transversala Anizotropia TIH -
identificarea prezentei si orientarii fracturarilor naturale

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Anizotropia TIH - determinarea factorului maxim de stres orizontal (Sh max) - to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w
.
t
r
a c
s tw
a
re
importante in proiectarea sondelor care necesita fracturare hidraulica w

.
t
r
a c
s tw
a
re
k k
er-of er-of
pentru punere in productie.
Anizotropia TIH - determinarea factorului maxim de stres orizontal (Sh max) -
important in proiectarea sondelor care necesita foraj dirijat sau foraj orizontal.
6. Cum se masoara anizotropia de forfecare
Transductorii pentru undele de forfecare pe instrumentarul dipol sunt

directionabili.
Folosirea de transductori asezati in sistem ortogonal - dipoli X si Y
Se adauga un mecanism de navigare in gaura de sonda, ce pot da si o

curba de rotatie a dispozitivului
Compensarea pentru orientarea dispozitivului de masurare (fata de Polul Nord

Geografic),dand orientare absoluta atat pentru dipolul X,cat si pentru dipolul Y.
Acum se poate face referinta la Polul Nord Geografic pentru orice anizotropie.
Capitolul 3 - Aplicatia pe sonda XX
3.1 - Descrierea dispozitivului folosit in aceasta locatie: CXD - Compact Cross Dipole
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Va prezint imaginea generala a unui dispozitiv acustic dipol ce este capabil to m
w w
o o
Click Click
w w
sa faca investigatii matriceale. Aceasta capabilitate este data atat de multitudinea de
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
receptori continuti de un singur dispozitiv,dar si de posibilitatea a inlantui mai multe
seturi de receptori, producand o imagine mult mai detaliata a mediului din gaura de
sonda. Aceste dispozitive se numesc Multi-Array Sonic Tools. Din imagine se pot
observa urmatoarele lucruri:
Asezarea transmitatorilor la baza dispozitivului, in sistem ortogonal, pe axele
X si Y. De aici putem deduce doua aspect: orientarea dispozitivului fata de
formatiunea studiata cat si axa pe care vor pleca undele rapide de forfecare.
Evidentiate cu portocaliu sunt undele flexurale (exagerate pentru a fi

evidentiere).
Matricea de receptori - In numar de opt, asezati transversal, in perechi

pe axele X si Y.
In continuare, prezentarea specifica a dispozitivului folosit in sonda analizata
Compact Cross-Dipole (CXD) este instrumentul de analiza folosit pentru

aceasta sonda. Acest dispozitv integreaza trei transductori acustici: un transmitator
monol cu frecventa mare si doi transmitatori dipoli cu frecventa mica ce sunt
orientati ortogonali unul fata de celalalt. Totalul de 96 de unde masurate este
inregistrat intr-un sub de adancime, care poate stoca pana la 5000 de metrii de date
de investigatie complete cu o fereastra de masurare de 10 centimetrii fiecare. Daca
este folosit in sistem wireline, acesta poate transmite un plot de control la
suprafata.Este un dispozitiv dezvoltat de Weatherford International, dar majoritatea
dispozitivelor de acest tip dezvoltate de alte firme se aseamana intre ele prin
principiul de functionare si de multe ori prin caracteristicile tehnice. Diferentele
pertinente apar in principal la software-ul folosit de fiecare companie.
Caracteristicile principale ale acestui sistem sunt:
includerea sistemului monopol de inregistrare a incetinirii undelor compresionale

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Incetinire undelor de forfecare pe directiile X si Y in sistem to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k
er-of
s tw
dipol Diametru compact de maxim 2.25 in. c
k
er-of
s tw
Temperatura mare de functionare :135 O C
Presiune mare de functionare de 103Mpa
Design compact: diferitele optiuni pentru configuratiile baterie-memorie

permit o multitudine de metode de introducere in gaura de sonda
Metode de introducere in gaura de
sonda: Wireline
Thru-drillpipe/Out-of-pipe
Logging Compact Well Shuttle
Coiled Tubing
Slickline and Heavy-Duty
Wireline Wireline Drop Off
Pipe-conveyed Logging
Logging-While-Drilling
Aceste metode ofera un grad mare de versatilitate pentru utilizarea acestui
dispozitiv, permitand folosirea lui in sonde cu geomtrie variabila sau cu unghi mare
de inclinare, trecerea prin zone cu conditii de sonda dificile si in acelasi timp poate fi
folosit concomitent cu metode de curatare a gaurii de sonda (reamere) datorita
proprietatii de a putea fi introdus prin interiorul garniturii de foraj.
Inovatii aduse de sistemul CXD
Transmitator cu banda larga si cu putere de propagare mare, centrat pe o

frecventa mica (1.3kHz)
Fidelitate si sensibilitate optimizata a receptorilor
Constructie subtire a peretelui dispozitivului
Componente electronice integrate si miniaturizate

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Fiecare element al dispozitivului se auto-presurizeaza pentru a da to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
izolare maxima fata de fiecare dintre celelalte componente

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Intretinerea relativ usoara ajuta la pastrarea consistentei rezultatelor
obtinute cu acest dispozitiv de-a lungul perioade de functionare
Dispozitiv ce dispune de abilitatea First Memory (poate fi folosit cu sau fara

fir de wireline)
Viteza de inregistrare nu scade atunci exista si alte dispozitive in
instrumentar Undele receptate pe o singura parte individual si in permanenta
Opt statii receptoare cu patru elementi de banda larga pentru fiecare
statie 96 de inregistrari de unda per proba de adancime
Dispozitivul cel mai scurt si cu greutatea cea mai mica aflat in folosinta,
astfel rig-up-ul este foarte usor iar riscul de ridicare este mai mic.
Poate fi pus in combinatie cu alte dispozitive pe sistem compact
Rezistenta foarte mare la fortele de alungire si compresiune
Usor de intretinut,avand o constructie modulara
Aplicatii uzuale ale sistemului CXD
a) Analiza de similitudini (semblance)
Procesare STC
Unde compresionale si de forfecare
b) Proprietati mecanice
Raportul lui Poisson
Compresibilitatea rocii (deformarea volumetrica prezentata de matricea rocii,

fara a se tine cont de efectele porozitatii.
Modulul de forfecare (masura a rezistentei unui material la schimbarea formei data de forta de
forfecare)
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Modulul lui Young (masura cantitativa a deformarii ce apare intr-un material to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
ca raspuns la o forta externa;utilizat adesea in concomitenta cu raportul lui

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Poisson pentru a se obtine indexul de friabilitate)
Constanta lui Biot (masura a gradului de influenta ce il are presiune din pori
asuprea fortelor de stres ce actioneaza pe matricea rocii)
c) Rezolutia verticala oferita de CXD
Rezolutia informatiilor oferite din gaura de sonda de dispozitivul acustic

matriceal tine de numarul de receptori folositi. La folosirea intregii matrice de opt
receptori se obtine o rezolutie mai mica,dar o claritate mai mare a rezultatelor. La
folosirea unui numar mai mic (trei de exemplu) de receptori,creste rezolutia
informatiilor obtinute dar in detrimentul calitatii rezultatelor obtinute. Aranjamentul de
trei receptori este folosit de obicei in gaurile de sonda ce au conditii apropiate de
cele ideale (gaura de sonda cu rugozitate scazuta, unghi foarte mic de inclinare al
gaurii de sonda).
d) Estimarea propagarii fracturarilor
Propagarea verticala a fracturarilor este datorata:
Presiunea aplicata
Proprietatile mecanice ale rocilor
Intervalele de adancime perforate si inaltimea acestora
Daca exista si studiul anizotropiei de forfecare, atunci azimutul undelor rapide de
forfecare permite estimarea directiei propagarilor majore de fracturare
Identificarea de fluide din formatiune - Se foloseste un crossplot al raportului Vp/Vs cu incetinirea
Vp
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
e) Identificarea fracturarilor din reflexia Stoneley
Undele Stoneley sunt sensibile la fracturarile permeabile
Sunt sensibile la rugozitatile din gaura de sonda si la schimbarile litologice.
Diferenta dintre aceste doua proprietati este obtinuta prin folosirea impedante
acustice si a datelor ce dau diametrul gaurii de sonda obtinute din
investigatiile sonice, de densitate si cu ajutorul caliperului.
Intr-un mediu de tip open-hole mai avem si urmatoarele aplicatii
Geofizice: calibrarea vitezei, conversia timp-adancime, calibrarea undelor de forfecare din
informatiile seismice
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Petrofizice: estimarea porozitati, litologie, identificarea prezentei de to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
gaze, identificarea fluidelor de zacamant, index de permeabilitate

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Stoneley, identificarea fracturarilor din undele Stoneley
Informatii despre sonda studiata
In sonda XX s-au facut investigatii de tip open hole pentru a determina

cantitatea de fluid din spatiul poros, astfel dupa operatiile de procesare si analiza a
datelor obtinute s-au determinat saturatia in apa, respectiv saturatia in hidrocarburi. In
parelele cu investigatiile dedicate fluidelor, s-au facut analize petrofizice pentru
determinarea porozitati si a volumului mineralogic din intervalul inregistrat.
In acest scop s-a folosit instrumentarul Quad Combo Compact al Weatherford.
Obiectivul principal a fost evaluare saturatiei in apa a formatiunii studiate si s-a

facut pe intervalul 1503.3 - 189.0 metrii.
S-au folosit urmatoarele trei sectiuni de instrumentar:
RTAP Ind - Microlaterolog - Fotodensitate - Dual Neutronic
Gamma Ray Spectral - CXD - Caliper XY - Navigatie cu sistem
MBN Multi-Formation Tester
Starea sondei
Sonda a fost forata initial in 1961 si apoi reforata in 1999, cu urmatoarele

programe de tubare: casing de suprafata 10.3/4 in x 154m; TOC = 0m, casing de
productie 5 ½ in x 1432m; TOC = 220m.
Casing de productie a fost deteriorat sub adancime de 520 de metrii, iar

pentru a pune sonda din nou in productie s-a propus taierea si incercara de
recuperare a casingului de 5 ½ in afara zonei de cimentare, si reforajarea dirijata a
unei gauri de 8 ½ sub casingul de suprafata si repunerea in productie cu casing de
7".
Profilul geologic este dupa cum urmeaza:
Dacian / Pontian = 550 m;

Pontian / Meotian I = 1031 m;
Meotian I / Meotian II = 1058 m;
Meotian II / Meotian III = 1123 m;

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Meotian III / Meotian inf a+b = 1167 m; to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
Meotian inf a+b / Meotian inf = 1224 m;

. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
c Meotian inf c / Meotian inf d = 1258 m;
Meotian inf d / Sarmatian V = 1281 m;
Sarmatian V / Sarmatian VI = 1295 m;
Sarmatian VI / Sarmatian VII = 1360 m;
Sarmatian VII / Sarmatian VIII = 1376 m;
Sarmatian VIII / Sarmatian inf = 1400 m;

Complex Description
Dacian Gravels, fine to coarse sands with interbedded clays, sandy clays
and coals
Pontian Predominantly clays with some intercalations of sandy clays and
silts. In the bottom part the clay has a high content in pyrite
Meotian Sand coarse to medium, shaly sands, sandy clays, sandstone poor
to medium cemented, fine sands interbedded with silts and clays

Sarmatian Fine to medium sand and sunstones, limy sandstones (poop to
medium cemented), rare limestone, shaly sands, silts
Informatii generale:
Elevatie la masa rotary - 4.78 m
Adancime totala - foraj 1500m
Adancime totala - logging 1503m
Adancime casing foraj/Adancime casing logging -
194m Dimensiune sapa - 8.50in
Dimensiune casing - 9.625in
Tipul de fluid de foraj: Polimer de KCl
Densitatea fluidului de foraj: 1.22mg/cc
Rezistivitatea fluidului de foraj: 0.134 ohm-m la 25O C

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Temperatura maxima inregistrata: 55OC to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k
er-of
s tw
Intervalul masurat cu CXD - 1483 - 189 metrii c
k
er-of
s tw
Declinatie magnetica: 4.69O Est
Deviatie in partea de sus a log-ului CXD: 0.1deg
Deviatia la TD a log-ului CXD: 0.7deg
Inclinare maxima: 13.36deg la 445 metrii
Capitolul 4 - Interpretarea datelor
Procesarea si interpretarea datelor provenite din formele undelor masurate cu

dispozitivul CXD se face cu un software personalizat. Urmatorii pasi de urmeaza pentru
pre-procesarea datelor, generarea imagini de similitudine si calcularea incetinirii
compresionale, dar si pentru generarea curbelor de calitate a similitudinilor,
Corelarea datelor de timp si adancime
Adancimea este inregistrata la suprafata in timpul achizitiei de date cu ajutorul

programului Windows Logging System numit ADA; informatiile de adancime
sunt controlate calitativ in timp real, la sonda.
Datele de suprafata sunt ulterior combinate cu informatiile stocate in

memoria ansamblului de investigare pentru a se crea un fisier ce integreaza
adancime cu cele 96 de lungimi de unda in forma bruta.
Procesarea formelor undelor monpol
Pre-procesare:
Filtrarea frecventelor se foloseste daca este necesar pentru

imbunatatirea formei undelor procesate prin extragerea doar a frecventelor
care contin receptiile compresionale
Filtre de optimizare folosite pentru acelasi scop.
Analiza de similitudini
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
Acest tip de procesare coreleaza fiecare varf compresional receptionat din to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
fiecare forma de unda pentru a forma o harta de similitudine, unde

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
similitudinea cea mai ridicata reprezinta valoarea incetinirii compresionale.
Procesarea formelor de unda dipol
Este de asemenea facuta cu softul ADA. Se folosesc urmatorii
pasi: pre-procesarea informatiilor obtinute
generarea imaginilor de similitudine
calcularea incetinirii de forfecare pe XX si YY
Anizotropia data de azimutul forfecarii cu viteza
mare Generarea curbelor de calitate a similitudinii

Capitolul 5 - Informatii obtinute pe intervalul studiat cu CXD
1) Un plot Caliper X-Y la scara redusa (1:2000) pe intervalul studiat cu dispozitivul

CXD releva o reprezentara vizuala a conditiilor de sonda si a zonelor de washout.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Fig. 9 - Plot Caliper la scara redusa a intervalului superior studiat
Fig. 10 - Plot Caliper la scara redusa a intervalului inferior studiat
Per total, gaura de sonda prezinta deteriorari pronuntate pe toata lungimea sa.
Rugozitate crescuta prezenta de-a lungul intregii gauri de sonda, cu zone de
washout substantial de pana la 16 inchi la urmatoarele adancimi: 194-316, 550-594,
930-1036 metrii.
Curbele masurate cu caliperul X-Y indica faptul ca sectiunea transversala a gaurii de sonda este
ovalizata pe alocuri. Zona ovalizata nu este in general paralela

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m pe directia de deviatie a gaurii de sonda, sugerand o zona de deformatie de to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
tip breakout.
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Fig. 11 - Sectiune transversala in gaura de sonda prezentand ovalitatea acesteia. to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Rezultatele obtinute in urma investigatiilor cu dispozitivul CXD
Calitatea undelor de timp date de CXD in sonda studiata este foarte slaba in
zone diferite, in special in partea superiaoara a intervalului inregistrat, intre 194 si
320 de metrii si intre 545 si 660 de metrii, datorita conditiilor foarte proaste din
gaura de sonda.
Undele compresionale ofera indicatii asupra efectelor de breakout din gaura

de sonda, acolo unde conditiile de investigatie sunt mai putin decat optime. Undele
de forfecare par sa sufere mult mai mult din cauza acestor efecte, dar mai ales
acolo unde sufera efectele formatiunilor slab consolidate din intervalul superior de
investigatie.
Mai jos, un exemplu unde efectele formatiunilor slab consolidate au afectat

plot-ul de similitudine si undele dispozitivului dipol pe intervalul 271 - 315 metrii:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Prezentarea plotului de similitudine
Astfel, avem urmatorul header si urmatoarele traiecte masurate pentru cele

doua scari de comparatie - 1:200 si 1:1000:
Urmatoarele informatii sunt prezentate aici:
Traiectul 1: Gamma Ray, dimensiunea sapei si curbele de caliper. De

asemenea raportul Vp/Vs si raportul lui Poisson
Traiectul 2: Adancimea masurata
Traiectul 3: Prezinta unda compresionala (P-Wave) si incetinirea undelor de

forfecare XX si YY (S-Wave). Zona de semnalare a calitatii scazute (lower
quality flag) indica zona unde similitudinea cu plot-urile normale scade sub
etalonul de inregistrare datorita conditiilor din gaura de sonda.
Traiectul 4: Este similitudinea pentru unda compresionala data de transmitatorul monopol (in
microsecunde/foot). Este marcat in culori diferite, cu albastrul fiind zona de similitudine scazuta si
rosul zona de similitudine

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m crescuta.Supraimpusa peste forma undei este incetinirea to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
compresionala generata din procesarea similitudinii.

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Traiectul 6: este timpul undei de forfecare (in microsecunde) de la dipolul

XX. Porneste de amplitudini mai mici colorate in galben pana la amplitudini
inalte in rosu.
Traiectul 7: Este similitudinea undei de forfecare (in microsecunde/foot) de la
dipolul XX. Este colorata ca si cea de la unda compresionala, de la albastru
la rosu si are supraimpusa curba de incetinire.
Traiectul 8: este timpul undei de forfecare (in microsecunde) de la dipolul

YY. Porneste de amplitudini mai mici colorate in galben pana la amplitudini
inalte in rosu.
Traiectul 9: Este similitudinea undei de forfecare (in microsecunde/foot) de la

dipolul YY. Este colorata ca si cea de la unda compresionala, de la albastru
la rosu si are supraimpusa curba de incetinire.
Prezentarea anizotropiei
Avem urmatorul header si urmatoarele traiecte masurate pentru scara

de comparatie - 1:200:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Reprezentate aici sunt urmatoarele informatii:
Traiectul 1: Gamma Ray, dimensiunea sapei si curbele de caliper. De

asemenea raportul Vp/Vs si raportul lui Poisson
Traiectul 2: Adancimea masurata
Traiectul 3: Vitezele mari si mici de incetinire a undelor de forfecare impreuna

cu indicatorii de calitate asociate lor din procesarea de similitudine. Diferenta
dintre cele doua curbe este hasurata
Traiectul 4: Curba anizotropiei de forfecare corespunzand diferentei

procentuale dintre vitezele de incetinire, pe o scara de 0-50%
Traiectul 5: Harta energiei anizotropiei orientata pe semnul de pe corpul

dispozitivului (alinierea la Polul Nord Geografic dupa aplicarea corectarilor
de declinatie magnetica).
Traiectul 6: Histrograma de tip trandafir ce indica directia azimutului vitezei

mari a undei de forfecare (sau zona de strike). Fiecare histrogama are un
indicator al intervalului de adancime. Acele interval este definit in concordanta
cu nivelul crescut al energiei de anizotropie din traiectul 5.
Rezultatele de incetinire
Incetinirea compresionala a fost calculata pe intreg intervalul investigat. Increderea in procesarea

similitudinilor undelor de forfecare date de dipoli este foarte mica pe intervalele 215-242 si 278-306m din
cauza conditiilor din gaura de sonda si a formatiunilor slab consolidate. Acest lucru se intampla si pe intervalul
550-585m.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m Atat curba de incetinire to m
w w
o o
Click Click
w w
compresionala cat si cea de forfecare
.c .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
prezinta o scadere generala cu
cresterea adancimii. Raportul lui
Poisson si raportul Vp/Vs urmeaza un
trend similar, dar invers proportional
cu adancimea.
Crossploturi acustice
Este recunoscut faptul ca undele

compresionale date de dispozitivul monopol sunt sensibile la tiurile de fluid din
formatiuni, iar cele de forfecare nu. Aceasta relatie, poate fi folosita ca un identificator
de fluide de zacamant. Astfel, s-a descoperit ca un crossplot intre raportul VpVs si
incetinirea undelor compresionale date de monopol prezinta cel mai mare potential
pentru identificarile necesare.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw DTC vs Vp/Vs crossplot pe intervalul 1384-1388 m c
k s tw
er-of er-of
Figurile prezentate aici sunt crossplot-uri de incetinire compresionala si

raportul VpVs pentru doua intervale de adancime inregistrate in sonda
studiata comforme cu raportul de analiza Open Hole.
Astfel, se poate observa o tendinta ce corespunde straturilor saturate cu

hidrocarburi pe cele doua intervale de adancime.
Rezultatele obtinute din anizotropia de forfecare
S-a putut observa in sonda XX prezenta anizotropiei azimutala de forfecare

si s-au putut face urmatoarele indicatii:
Comparatia dintre curba de rotatie a instrumentarului si diagrama de tip trandafir a azimitului undei
de forfecare cu viteza mare confirma faptul ca azimutul calculat al unde de fofecare cu viteza mare nu
se roteste intotdeauna
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m in aliniere cu rotatia instrumentarului (prezentand astfel probabilitatea to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
ca anizotropia sa fie cauzata de conditiile din gaura de sonda).

w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Magnitudinea anizotropiei este relativ mica (2-10%). Majoritatea varfurilor ce

indica o anizotrpoie mai mare (>10%) sunt atribuite in mod clar conditiilor de
sonda, corelandu-se adesea cu similitudini de slaba calitate, de exemlu pe
intervalele 218-315 si pe intervalele 550-590 de metrii.
Mare parte din intervalul investigat este format probabil din "argile" laminate,
unde nu se asteapta prezenta anizotropiei de forfecare.
Plot CXD de anizotropie la scara redusa ce prezinta consistenta azimutului de forfecare in intervalele
"non-argiloase" date de Gamma Ray cu API mai mic de 90.

hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Intr-o incercare de a scoate in evidenta formatiunile "non-argiloase", s-a creat

o linie arbitrara de baseline de 90 de unitati API si s-a calculat azimutul de forfecare cu viteza
mare pe acest interval. Astfel, in aceste anizotropia este clar prezenta pe hartile de energie iar
azimutul este constant orientat pe directia NNW-SSE.
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Sectiune transversala pe Gaura de Sonda orientata si Azimutul de forfecare
Sectiune transversala pe Gaura de Sonda orientata ne arata ca acolo unde

gaura de sonda este puternic ovalizata, axa mai scurta tinde sa fie orientata
pe directia NNW-SSE, lucru ce se poate observa foarte usor pe intervalul
550-590 de metrii. Informatiile provenite din investigatiile cu caliper (unul de
dimensiunea sapei si celalalt mai mare decat acesta, dar nu pe directia de
deviere a sondei) sunt indicatori puternici ai fenomenului de breakout.
Estimandu-se ca acesta este chiar fenomen de break-out, directia se
coreleaza cu azimutul dat de forfecarea cu viteza mare.
O imagine mult mai relevanta poate fi obtinuta din plot-ul de "geometria gaurii de sonda" prezentat mai
jos:
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY BUY
to
m
to m
w w
o o
Click Click
w .c w .c
w w
. r re
. r re
a a
t t
a a
c
k s tw c
k s tw
er-of er-of
Dupa procesarea si interpretarea datelor din investigatiile Open Hole, pot fi

indicate anumite aspecte legate de saturatia in apa si fata de determinarile
petrofizice, aspecte ce pot citi atat din tabelul urmator cat si din log-ul final.
PAY AVERAGE
PAY
INTERVAL
GROSS VCL PHIE PERM SWE
Caracterization INTERVAL
FRO M M
TO % % MD %
M
M M
hang e hang e
X
C
E X
C
E
- d - d
F t F t
D i D i
r r
P
NOW! o o
P
NOW!
BUY to BUY
to
m
w
1384. 1385. 1.1 0.8 35.829 20.84 73.68
o
Click m
w
o
Click
w .c
w re
. 55.00r
r re
w
a
t
a w .c
c
s tw Hydrocarbons
.
k
0 1 t ck er-softw
er-of a a
1386. 1388. 1.6 1.6 29.179 22.82 143.3 48.64

Hydrocarbons 4 0
Possible HC 1388. 1389. 1.0 0.6 31.27 21.13 64.6 67.10

traces 0 0
Possible HC 1430. 1431. 0.8 0.6 32.639 15.33 9.33 67.22

traces 2 0
1453. 1455. 1.5 1.5 18.07 24.22 202.47 38.07

Hydrocarbons 6 1

Curs Interpretare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Interpretare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

hang e hang e

Determinarea rezistivităţii subzonei spălate, io din microcarotajul cu focalizare sferică –

Microdispozitivele (microcarotajul, microlaterologul, microcarotajul cu focalizare

Hsup Hcs şi Hsup Hci (4.1)

Hci - adancimea corespunzatoare punctului inferior de curbura.

- investigarea formaţiunilor geologice cu strate subţiri, purtătoare de substanţe minerale

- se calculeaza rezistivitatea turtei de noroi, tn T

- se calculeaza raportultn ; io cu ajutorul anexei nr.13:

- se citeste in abscisa valoarea raportuluiMSFL ;

Sa se determine rezistivitatea subzonei spalate, io din Microcarotajul cu focalizare

Interval MSFL MSFL cor

Nr. Hsup - Hinf h Hmed MSFL T ( )

5.4. Determinarea rezistivităţii în mediu omogen anizotrop

Prin integrarea ecuaţiei (5.77) se obţine formula care determină potenţialul

l - coeficientul de anizotropie al mediului.

Pentru a determina constanta C se calculează în prealabil mărimea totală J a

Efectuând substituţia în (5.80) rezultă:

Se consideră în jurul electrodului A o sferă de rază arbitrară R. Deoarece

Efectuând calculele, rezultă:

în care m l este rezistivitatea medie a spaţiului anizotrop.

Pentru diferite valori ale lui m şi , coeficientul de proporţio-nalitate depinde

adică sunt elipsoizi de rotaţie în jurul axei z (fig. 5.7).

Din relaţiile (5.92) şi (5.93) rezultă variaţia invers proporţională a

Fig. 5.7. Forma câmpului electric într-un mediu

Prin urmare, liniile de curent sunt drepte şi nu coincid cu direcţiile liniilor

Substituind valoarea găsită a potenţialului V în relaţia (5.24) se obţine

Fig. 5.8. Sondă care intersectează stratele

anizotrope sub un unghi oarecare . [ 31 ].

Înlocuind în (5.90) potenţialele VM şi VN cu valorile lor în mediu omogen

Efectuând calculele în (5.100), rezultă în final:

Comparând relaţiile (5.96), (5.98) şi (5.101) derivă concluziile imediate

5. 5. Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite

şi condiţiile la limită cunoscute, care, pentru acest caz, se transcriu:

- la limitele de separaţie plan-paralele sunt satisfăcute condiţiile:

Fig. 5.9. Mediu alcătuit din strate

Deoarece în condiţiile problemei date, câmpul electric în sistemul de

Pentru rezolvarea acestei ecuaţii se foloseşte metoda Fourier prin alegerea

Integralele particulare ale primei ecuaţii sunt funcţiile exponenţiale e -mz şi

Pe baza relaţiei (5.104) expresia generală a potenţialului câmpului electric

Calculele următoare devin mai comode dacă se înmulţesc funcţiile B1(m),

Determinarea rezistivităţii poate fi făcută relativ simplu pentru două cazuri

5. 5. 1 Cazul unei limite de separaţie

Aplicând condiţiile la limită privitoare la continuitatea potenţialelor şi

mz1 D1 m emz1 m emz1

În primul caz, din figura 5.11 se vede că r = 0 şi z = L. Notând z1 cu z se

- când electrodul A se găseşte în mediul inferior şi electrodul M în cel

*- pentru dispozitivul gradient:

- când electrodul A se găseşte în mediul inferior şi electrozii M şi N în cel

Fig. 5.11. Determinarea formulelor potenţialului când sonda

5.5.3. Răspunsul dispozitivelor potenţiale şi gradiente în medii

Răspunsul dispozitivelor gradiente

în continuare valoarea rezistivităţii aparente tinde spre valoarea rezistivităţii

Fig. 5.13. Răspunsul dispozitivului gradient

deasupra limitei Hi cu distanţa NM BA

Fig.5.14. Răspunsul dispozitivelor gradiente pentru R ad , strat

Fig.5.15. Răspunsul dispozitivelor gradiente R ad ,

strat de grosime medie comparabilă cu lungimea dispozitivului

Fig.5.16. Răspunsul dispozitivelor Fig.5.17. Răspunsul dispozitivelor

2. În strate cu rezistivitate mai mică decât rezistivitatea stratelor adiacente

Fig.5.18. Răspunsul dispozitivului gradient consecutiv

Răspunsul dispozitivelor potenţiale

1. În strate cu rezistivitate mai mare decât rezistivitatea stratelor adiacente

mijlocul stratului, iar în apropierea limitelor stratului - puncte de curbură maximă,