Cea mai evidenta diferenta dintre fiinta si nefiinta este capacitatea de a se

schimba odata cu evolutia mediului exterior, proces a carui

failibilitate reprezinta un punct de trecere intre cele doua categorii, celalalt
fiind renasterea. Un caz interesant este atunci cand cand cele
doua clase se contopesc, cand o un organism viu determina nemijlocit existenta unui
obiect, iar acesta din urma preia aproape in totalitate rolul
vital al organismului. Deloc surprinzator, cele doua entitati se influenteaza
reciproc, o decizie gresita a fiintei poate deteriora obiectul, asa
cum o defectiune a obiectului ii poate afecta viata fiintei. Un astfel de exemplu
propune cartea "Mecanica inimii" - se pot observa in titlu
ilustrari sugestive,sintetizate in esenta lucrurilor, ale fiintei -inima, nucleul
vietii- si ale obiectului -mecanismul sa zicem, al unui ceas-.
Legatura dintre inima si ceas a prins de-a lungul timpului radacini in cultura
europeana datorita unor asemanari fizice (ticaitul) sau simbolice
(masura a timpului, respectiv a emotiilor). Autorul Mathiaz Malzieu a fost inspirat
din experienta sa de viata, cat si din cultura si talentul sau
artistic dezvoltate de cariera sa muzicala. A ales sa scrie folosind cuvinte
simple, dar bogate in inteles, un roman subiectiv, psihologic, care
urmareste evolutia protagonistului in etapa fundamentala de maturizare. Aceasta
maturizare nu consta in a-si converge fortele, spiritul si
convingerile in atingerea unui tel stabilit, ci din contra, in constientizarea
realitatii, a faptului ca diferenta dintre vis si intruchiparea
sa in real este pe cat de mare, pe atat de apasatoare.
Structurata pe 14 capitole si un epilog, cartea ofera cititorului un cadru
material relaxant care sprijina si completeaza mesajul in toata
profunzimea sa. Lectorul nu se va concentra pe cuvinte, din potriva, are
posibilitatea de a "naviga" cu usurinta printre ele, de a ajunge
fara efort la un pasaj care i-a atras atentia, in cazul unei reveniri ulterioare,
cu scop analitic sau reminiscent, la continutul textului.
Lejeritatea scrisului este in acord cu influentele neomodernismului ale carui
caracteristici se intrunesc in constructia operei.
Firul epic il urmareste in plan homodiegetic pe Jack, un personaj ce pare
supranatural, constiinta sa cognitiva este activa inca din
momentul nasterii, astfel incat poate percepe ganduri si emotii inca din momentul
nasterii sale, iar amintirile sale persista din cele mai
timpurii momente (este stiut ca un om isi aminteste momente vagi de la varsta de 3-
4 ani, atunci cand devine contient de existenta sa si de
interactiunea cu mediul exterior, material sau social, afectiv). Nasterea sa este
insotita de un motiv simbolic: s-a nascut in cea mai friguroasa
zi, intr-un context parental emotional deloc demn de a primi un nou-venit pe lume,
cu atat mai mult cu cat se specifica detaliul ca nu era dorit:
"Melancolia i se citeste pe chip: stie ca n-are sa ma pastreze". Acest simbol trece
voit intr-un plan mai vizibil, acela al lait-motivelor:
"raceala", cruzimea din decizia premeditata a mamei sale de a-si abandona propriul
copil are o consecinta directa si dramatica asupra acestuia:
s-a nascut cu inima de gheata. Aceasta inima de gheata, inlocuita ulterior de domna
Madeleine (infirmiera care ii va deveni parinte adoptiv)
cu un ceasornic, reprezinta temelia pe care se dezvolta intriga romanului,
alimentata de nevoia lui Jack de a-si controla ceasornicul si
de a invata sa faca fata emotiilor puternice.
Doamna Madeleine este constienta ca ceasul cu cuc este o masura provizorie si o
incercare de a prlungi durata de viata a lui Jack. Noul
cord este mult mai sensiil decat o inimca normala, iar obsesia acestui fapt o
transforma p infirmiera intr-o protectoare absoluta. Aceasta
are grija sa aduca in fata lui Jack cat mai multi oameni care isi inving suferinta
si temerile prin speranta si puterea de a ramane demni si
friciti. Mejoritatea sunt pacienti ai infirmierei. Madeleine joaca in poveste rolul
unui vraci, care "carpeste" fisurile fizice ale oamenilor
cu obiecte comune pe post de tije (cum ar fi o umbrela) si reface verticalitatea
morala prin ajutor, dragoste de semeni, pasiune si incurajare.
De fapt, spitalul lui Madeleine este mai degraba un azil al celor rataciti de
ideal, al celor cu capacitati sau talente prea deosebite pentru
a fi primite de o lume ce promoveaza monotonia si mediocritatea ("Ne vindecam
intotdeauna, chiar daea ne ia ceva timp.Mi-am pierdut slujba cu
cateva saptamani inainte de cea mai friguroasa zi din lume si nevasta-mea m-a dat
pe usa afara. Unde mai pui ca pentru ea am acceptat sa lucrez
in politic. Visam sa ajung muzician, dar ne descurcam tare greu cu banii").
Madeleine devine un asa consilier al sufletului si pentru Jack,
il transforma dintr-un copil cu inima de gheata intr-un baiat vorbaret, curios,
tandru, aventurier.
Il ajuta se integreze intr-o comunitate de copii de varsta lui, dupa ce, in
perioada educatiei sale, a fost pus accentul pe un set de reguli
care asigura buna functiune a ceasornicului sau, ajutandu-l astfel sa
supravietuiasca:
"Intai de toate, nu atinge acele. In al doilea rand, stapaneste-ti mania. In al
treilea rand, niciodata, nici in vecii vecilor, nu te îndrăgosti.
Caci atunci, pentru totdeauna, acul care arata orele la ceasornicul inimii tale iti
va strapunge pielea, oasele ti se vor sfarama, iar mecanica
inimii se va strica iarasi". Medeleine insista aspru pe interdictia de a se
indragosti, cunoscand faptul ca inima lui Jack este prea vulnerabila pentru a face
fata
unui amalgam de emotii, astfel incat oprirea mecanismului ar fi cea mai mica
problema pe langa consecintele psihologice care ar surveni:
"Mai devreme sau mai târziu, o să plăteşti cu multă suferinţă întreaga bucurie care
te cuprinde când iubeşti. Şi cu cât vei iubi mai mult,
cu atât durerea pe care o vei simţi va fi mai ascuţită. Vei cunoaşte dorul,
chinurile geloziei şi ale incertitudinii, senzaţia că eşti respins
şi că ţi se face o mare nedreptate".
Insa, niciunul dintre aceste semne nu va impiedica inima lui Jack sa tresara la
vederea "micutei andaluza", pentru care baiatul cu inima
mecanica va incalca toate regulile ce ia-u fost impuse: se infurie pe Joe, care
asemenea iubea aceeasi fata, pentru aroganta sa si ii scoate
ochiul cu acele ceasornicului. [pg.51] Pentru a nu fi tras la raspundere, acesta
fuge in lume cu scopul de a o gasi pe micuta andaluzianca, care
intre timp plecase din regiune. Acesta este inceputul drumului initiatic pe calea
maturizarii, unde ii are drept consilieri de la distanta pe pacientii
si cunoscutii ai lui Madeleine, Arthur, Anna si Luna. Acestia comunica cu Jack prin
scrisori, iar Arthur este loctiitorul potrivit al lui
Madeleine, care a murit in temnita dupa incidenta cu ochiul lui Joe. In trenul spre
Andaluzia, baiatul intra in discutie cu un personaj misterios,
numit Jack Spintecatorul. Coincidenta de nume nu e aleatorie, ci premonizeaza
soarta protagonistului, sugerand ca asa baiatul ii va calca pe
urmele Spintecatorului, care nu a avut noroc in dragoste, ci din potriva, genereaza
haos: "Nu-ti fie teama, baiete, o sa inveti foarte repede
sa imprastii groaza in jurul tau ca sa poti trai". Impresionante sunt scrisorile
lui Jack catre [raposata] Madeleine, in care anticipeaza
oarecum sfarsitul calatoriei sale: "nu uita sa pui flori pe mormantul meu asteptand
sa ma intorc!". In metatext, se poate considera ca,
in cazul lui Jack cu inima firava, a trai cu inima presupune sacrificiul fizic,
detasarea de corpul vulnerabil in fata emotiilor. Se poate
emite ipoteza ca, de fapt, sfarsitul trupesc al lui Jack ar fi avut loc imediat
dupa intamplarea cu Joe. Argumentele ce sustin teoria sunt
patrunderea intr-o lume a fantomelor, mentionate de Jack Spintecatorul si adresarea
directa a baiatului catre Madeleine, in care cere sa ii
ocroteasca pe Arthur, Anna si pe Luna. De altfel, singurul care a putut "repara"
mecanismul stricat al lui Jack a fost Melies, iluzionist,
nu ceasornicar, ceea ce indica faptul ca realul incepe sa se identifice cu
oniricul, cu lumea fabuloasa a nevazutului ce iau intruchiparea unor
vedenii. Principalul punct de intersectie al celor doua lumi este insusi Jack, care
continua sa traiasca in real printr-o proiectie
animata cu trup material. Melies este identificarea magicianului cu ceasornicarul,
portretul iluminist al fiintei divine, intelepte,
datatoare de viata. Daca Madeleine i-a oferit lui Jack sansa de a trai, in ciuda
deficientei sale grave, Melies il va ajuta sa isi sincronizeze
trupul cu sufletul, sa renunte la interdictii neintemeiate, sa isi asculte inima si
sa isi urmeze visul: "Daca te temi ca o sa-ti fie rau, nu faci
decat sa maresti sansele de a ti se face rau". Dupa cum era de asteptat, Melies ii
va deveni urmatoarea calauza: "Ti-ar fi de folos
un prestidigitator depresiv in pelerinajul tau amoros?". Mi-a atras atentia remarca
lui Jack cu privire la persoanele care i-au fost alaturi:
"As putea spune ca ceasornicul meu este un magnet pentru inimile frante","Mi se
pare ca inimile lor au mai multa nevoie de ingrijirile unui
ceasornicar iscusit".
La prima intalnire cu Acacia, fetita andaluziana, Jack ii ofera o pereche de
ochelari, incercand simbolic sa "ii deschida ochii" pentru
a-i vedea inima de indragostit. Apoi ii dezvaluie secretul mecanismului sau care il
tine in viata si ii ofera cheia care intoarce
ceasornicul cu cuc, simbolul iubirii si increderii supreme.[pg. 118] Iubirea dintre
cei doi prinde contur, iar conflictul interior al
lui Jack pune in discutie idei contradictorii acumulate de-a lungul existentei,
incercand sa caute o similitudine intre ceea ce i s-a
spus si ceea ce a trait prin propria constiinta: "Daca e sa ma iau dupa teoriile
lui Madeleine, in clipa asta sunt in pragul mortii".
Reaparitia lui Joe in firul epic lamureste cateva intrebari puse la inceputul
naratiunii sau poate intari cateva dintre convingerile
cititorului. Joe este tipul omului care stie sa se impuna in jungla sociala, iar la
(aparenta) maturitate isi manifesta diplomatic agresivitatea
dezvoltata in copilarie, prin asa-numitul "bullying". Reintors in universul lui
Jack "nu cu intentii de razbunare", ci ca sa isi recastige
dragostea copilariei, acesta afirma "Singurul arbitru este ea. Cel care-i mai bun
sa castige, micutule Jack". In realitate, Joe
il supune pe Jack la un moment de tortura psihologica, spunandu-i Acaciei ca Jack
are instincte criminale si ca i-a spart ochiul, tocmai pentru
a o face sa-si piarda increderea in el. Aici se arata adevarata putere a iubirii,
care depaseste obstacolul "injectat" de o influenta straina si
acopera golul creat in relatia celor doi. Esuat in acest plan, Joe incearca sa fure
succesul profesional al lui Jack, care era comedian la o
atractie de balci numita "trenul grozei", insa cu sprijinul clientilor care
apreciaza talentul artistic al baiatului cu ceasornic, Jack inainteaza
actiunea spre un punct culminant, debutat de cearta in public cu Joe [pg. 142],
care aprinde scanteia conflictului. In disperarea de a arata
Acaciei ca nu este un "sarlatan", Jack rupe acele ceasornicului cu prorpiile maini,
demonstrandu-i printr-un gest de sacrificiu impresionant
puterea iubirii sale mascate de suferinta. Rana adanca a sufletului sau, ilustrata
prin sangele ce curge pe podea, o sperie pe andaluza, care
fuge de el fara a se uita in urma.
In agonia mortii, Jack este salvat de Melies. Metafora care contine numele
fetei, dar ca substantiv comun "am senzatia ca imi creste o
acacia uriasa intre plamani" potenteaza tumultul interior generat de dragoste.
Constient de esec, Jack implora sa i se ofere o viata noua,
cu o inima noua [pg. 155]. Ca un supra-moment al maturizarii, o recompensa, Jack
primeste o inima organica, renuntand la ceasul cu cuc al lui
Madeleie, simbol al trairilor copilaresti, dar aflarea adevarului necesita totusi
un impas moral. Dupa o perioada lunga de coma, Jack afla ca
Melies s-a intors la Paris, dar i-a lasat printr-o infirmiera secretul vietii sale,
acela ca ceasul cu cuc nu este o proteza ce il ajuta sa
traiasca, ci un obiect cu efect "placebo", fara utilitate medicala, ci folosit doar
ca o garantie psihica ca boala sa auto-indusa are o rezolvare
[pg.161]. Daca Melies a stabilizat planul moral al personajului, infirmiera, ca
urmatorul insotitor al lui Jack, il va conduce pe drumul emotional
spre maturizare, ajutandu-l astfel sa atinga o treapta superioara a procesului sau.
De acum, Jack este capabil sa finalizez povestea de dragoste
inceputa in copilarie si sa treaca cu demnitate peste refuzul fetei speriate de
aparenta lipsa de logica a intregii intamplari, cum ea il credea
mort de trei ani, cum a reaparut in viata ei ca un strain dornic sa o cucereasca,
cum a incercat sa ii dezvaluie identitatea oferindu-i
vechiul ceas cu cuc ce l-a purtat pe inima.
Epilogul se remarca prin pasarea vocii narative unei entitati heterodiegetice.
Naratorul schimba stilul de a povesti, adopta o maniera
obiectiva, rupe legatura cu povestea unor personaje, trcandu-le in anonimat (un
oarecare George Melies) Totodata, el evidentiaza
importanta pe care a avut-o Jack in inimile altor oameni, care prin sacrificiul sau
emotional si-au gasit fericirea. Reintoarcerea lui Jack
pe meleagurile natale este sfasietoare, se rememoreaza o parte din evenimentele
cheie din viata acestuia. Maturizarea baiatului cu ceasornic
a scos la iveala un destin mai putin placut din emisfera iubirii, care demonstreaza
ca tendintele individului de a se mentine in lupta sociala
prioritizeaza emotiile, le mascheaza, le denatureaza, le ingroapa sub iluzia unei
fericiri impuse. Jack a demonstrat ca nu el are inima de gheata,
ci, dimpotriva, majoritatea oamenilor se nasc egoisti, cu dorinta instinctiva nu de
a trai, ci de a supravietui. Ajutat de o serie de mentori
dedicati, Jack si-a dezghetat sufletul, prin ai carui ochi a fost capabil sa
observe raceala din jur si, nu e de mirare, a schimbat destine,
chiar daca asta a implicat sa renunte la fericirea sa pentru a se bucura de
fericirea altora.

https://www.youtube.com/watch?v=0AvtdRJkV4w