Sunteți pe pagina 1din 59

BRONHOPNEUMOPATIA

OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
Conf. dr. Ciprian Rezuş
Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
BPOC – o problemă de sănătate publică
• Pe plan mondial – 210 milioane de bolnavi şi 3 milioane de decese anual (5% din mortalitatea globală)
• Prevalenţă în continuă creştere: a 6-a cauză de mortalitate la nivel mondial în 1990, estimativ – a 3-a
cauză în 2020
• În prezent, reprezintă a 4 a cauză principală de deces din lume.
• Patologie ce reprezintă peste 40% din adresabilitatea din pneumologie
• A III-a cauză de mortalitate globală până în 2020
• 64 milioane de pacienți la nivel mondial
• 90% din decesele de BPOC în țările cu economie scăzută sau medie
• Ţara noastră se află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalităţii prin BPOC la bărbaţi
• Mai frecventă la bărbaţi decât la femei
• Date recente arată o creştere a prevalenţei în rândul femeilor ca urmare a răspândirii obiceiului
fumatului, uneori chiar de la vârste tinere
• Exacerbările BPOC – impact negativ asupra evoluţiei bolii
• În România, mai mult de 60% din pacienţii cu BPOC prezintă comorbidităţi, frecvent asociindu-se
patologia cardiovasculară

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
 Bronşita cronică – prezenţa tusei cronice
productive timp de cel puţin trei luni pe an,
continuu sau intermitent, minimum doi ani
consecutiv, la un pacient la care au fost excluse
alte cauze de tuse cronică. Nu este obligatorie
limitarea fluxului de aer.
 Emfizemul pulmonar – dilatarea anormală,
permanentă a spaţiilor aeriene distal de
bronhiolele terminale asociată cu distrucţia
pereţilor alveolari şi fără fibroză evidentă.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
 Conform GOLD (Global Initiative for Chronic
Obstructive Lung) – boală ce poate fi prevenită și
tratată, fiind caracterizată prin limitarea fluxului de aer
care nu este complet reversibilă.
 Limitarea fluxului aerian este de obicei progresivă şi
asociată cu un răspuns inflamator anormal al plămânilor
la particule şi gaze nocive, în special la fumul de ţigară.
 BPOC produce consecinţe sistemice importante
 BPOC = bronşită cronică obstructivă + emfizem
pulmonar.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Ghidul GOLD
• Proiectul G.O.L.D. (Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease) a luat
ființă în 1998 pentru a promova educarea pacienților și standardizarea diagnosticului și
tratamentului B.P.O.C.
• Ghidul GOLD este revizuit anual
• 2012 stadializarea se realiza numai în baza testelor funcționale
• 2012 – a avut loc cea mai importantă revizuire a metodelor de diagnostic,
introducându-se clasa de risc
• 2020 – cea mai recentă revizie:
 au fost adjustate recomandările privind dozele de corticosteroid inhalator și bronhodilatator
 2012 – introducerea conceptului A.C.O.S. (Asthma and COPD Overlap Syndrome)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Etiologie
alterarea mişcării cililor
celulelor epiteliului respirator
hiperplazia şi hipertrofia
glandelor mucosecretoare
FUMATUL
↑ rezistenţei la fluxul de aer prin
bronhoconstricţie vagală

cel mai important factor se cuantifică în pachete-an


de risc pentru BPOC Numărul pachete-an (PA) = (numărul de
pachete fumate per zi) x (numărul de ani de
fumat). De exmplu, un pachet/zi timp de 20
ani reprezintă 20 pachete-an.

POLUAREA produsele chimice: insecticide,


ATMOSFERICĂ pesticide, petrol, gaz, produşi de
curăţire/întreţinere de uz casnic
materialele de construcţie
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Etiologie
Industria siderurgică
Industria minieră
EXPUNEREA Industria chimică

PROFESIONALĂ Industria textilă


Zootehniştii, fermierii

INFECŢIILE Streptococcus pneumoniae

Haemophylus influenzae
RESPIRATORII
Rinovirusuri

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Etiologie
↓ accelerată a VEMS-ului
HIPERREACTIVITATEA (volumul expirat în prima secundă a
BRONŞICĂ unui expir maximal ce urmează unui
expir maximal)

FACTORII
deficitul de α-1-antitripsină
GENETICI

pauperitatea
STATUTUL nivelul educaţional precar
SOCIO-ECONOMIC
deficitul cantitativ şi
calitativ nutriţional
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Fiziopatologie

• Principalele consecințe fiziopatologice ale BPOC sunt:


 hipersecreția de mucus cu disfuncție muco – ciliară
 limitarea fluxului aerian cu hiperinflație pulmonară
 alterarea schimburilor gazoase pulmonare
 hipertensiunea pulmonară/cordul pulmonar cronic

Din punct de vedere morfopatologic în BPOC sunt implicate 3 mecanisme:


Inflamația cronică
Dezechilibrul proteaze-antiproteaze
Stresul oxidativ

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Fiziopatologie

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Fiziopatologie

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Bronşita cronică
• Este definită ca producţie excesivă a sputei,
obstrucţie a căilor respiratorii şi hiperplazia
Normal Bronhoconstricţie glandelor mucoproducătoare
• Reacţiile adaptive ale organismului la condiţiile
date sunt prin reducerea ventilaţiei şi sporirea
DC, ce induce la rândul său hipoxie şi policitemie
BPOC Bronhoconstricţie

• Hipercapnia şi acidoza respiratorie sunt factorii favorizanţi ai vasoconstricţiei


pulmonare şi dezvoltării cordului pulmonar
• Bolnavii BPOC cu dominanţa componentei bronşitei cronice au fost denumiţi
„blue bloaters“ – albastru-buhăiţi

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Emfizemul pulmonar

• Reacţiile compensatorii organice sunt reduse la


hiperventilare şi reducerea DC
• Pacienţii BPOC cu componentă emfizematoasă
dominantă sunt numiţi „pink puffers“ – roz-
gâfâitor

Alveole
normale

Emfizemul
pulmonar Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Diagnostic
• A. Dg. Clinic – inspecție, palpare, percuție, ascultație
• B. Dg. Paraclinic
 Analize de laborator
 Determinarea alpha 1 – antitripsina
 Examenul microbiologic (exclude etiologia TBC)
 Explorări funcționale respiratorii
 Spirometrie
 Pletismografie corporeală
 Factorul de transfer pentru monoxidul de carbon
 Testul de reversibilitate bronhodilatatoare
 Gazometrie
 ECG
 Polisomnografie
• C. Dg. Imagistic - radiografie toracică, ecocardiografie, fibrobronhoscopie, tomografie computerizată,
scintigrafie pulmonară

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Tablou clinic
• Tusea:
 principalul simptom
 iniţial este matinală („toaleta bronşică“), ulterior se poate permanentiza
 rareori nocturnă (diagnostic diferenţial cu astmul bronşic)
 accesul de tuse determină creşterea presiunii intratoracice urmată de scăderea întoarcerii venoase şi a
debitului cardiac => uneori sincopă
• Sputa:
 frecvent muco-purulentă şi în cantitate moderată
 în caz de suprainfecţie poate deveni fetidă şi abundentă cantitativ (bronhoree)
 apariţia sputei hemoptoice impune efectuarea examenului fibrobronhoscopic
• Dispneea:
 apare ca urmare a obstrucţiei inflamatorii bronşice
 este resimţită de pacient ca „lipsă de aer“, senzaţie de sufocare
 uneori dispneea se însoţeşte de wheezing (respiraţia zgomotoasă) datorat obstrucţiei fluxului de aer

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Aspectul „Blue bloater“

• Pacientul supraponderal, tahipneic, prezintă cianoză la


nivelul buzelor şi la nivelul patului unghial
• În stadiile avansate apare hipocratismul digital
• Debutul este insidios, vârsta între 40-60 ani
• Istoric de tuse cronică productivă, iniţial apărută doar în
sezonul rece, ulterior devine permanentă şi severă
• Consecutiv tusei repetate apar dureri la baza toracelui, prin
solicitarea musculaturii intercostale şi a diafragmului
• În final dispneea conduce la scăderea capacităţii de muncă
• Edemele sunt asociate insuficienţei cardiace drepte

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Examen clinic
Inspecție – torace de conformație N/globulos

Palpare – vibrații vocale N transmise/diminuate

Percuție – sonoritate pulmonară/ crescută

Ascultație – MV accentuat, Raluri ronflante și sibilante cu localizare mdificată de


tuse. Cardiac – Zg 2 accentuat în focarul pulmonarei (semn de HTP), galop
protodiastolic (în momentul apariției IC drepte), uneori suflu sistolic tricuspidian
(semn de RT funcțională).

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Aspectul „Blue bloater“

Cianoza buzelor

Hipocratism digital

Edeme membrele
inferioare: semnul
godeului

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Aspectul „Pink-puffer“
• tipul constituţional – astenic (scăderea ponderală
datorându-se efortului respirator cu consum caloric
consecutiv)
• dispnee de efort cu evoluţie progresivă către dispnee de
repaus
• tusea este uscată, iritativă fiind accentuată de efort, de
contactul cu aer rece sau poluat
• expir prelungit
• poate fi prezent semnul Harzer (pulsaţia ventriculului
drept hipertrofiat în epigastru sau parasternal drept);
apare în insuficienţa ventriculară dreaptă
• jugulare turgescente

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Examen clinic
• Inspecție:
 jugulare turgescente, cresc în volum în timpul cursul fiecărui inspir,
 toracele este expansionat (emfizematos),
 diametrele antero-posterior și lateral sunt crescute,
 spațiile intercostale sunt lărgite.
 În formele avansate – Semnul Hoover = aspirația inspiratorie a bazei toracelui către planul sagital, realizând
respirația paradoxală.
 Poate fi prezent semnul Harzer = pulsația ventriculului drept hipertrofiat în epigastru sau parasternal drept
• Palpare – freamăt pectoral diminuat simetric bilateral
• Percuție – hipersonoritate pulmonară, coborârea matității hepatice, micșorarea matității cardiace
• Ascultația – oferă principalele semne pentru diagnostic:
 Diminuarea MV cu prelungirea expirului
 Predomină ralurile bronșice uscate (ronflante și sibilante), uneori subcrepitante
 Zgomote cardiace diminuate

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
stadiul 0: absenţa dispneei indiferent de intensitatea efortului fizic

stadiul 1: dispnee uşoară (la efort fizic marcat)

stadiul 2: dispnee moderată – necesitatea de a se opri la urcarea unui


etaj

stadiul 3: dispnee severă – oprirea după 100 m de mers pe teren plat

stadiul 4: dispnee foarte severă – apariţia dispneei la cele mai mici


gesturi (îmbrăcat, pieptănat)

MRC – Medical Research Council Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Explorări paraclinice
• Analize de laborator:
– VSH accelerat, PCR crescută, poliglobulie (Ht > 60%), leucocitoză cu neutrofilie în perioadele de
acutizare
– determinarea α-1-antitripsinei
• Examenul microbiologic:
– necesar pentru a exclude etiologia TBC (de obicei evidenţiază floră patogenă, comună pentru căile
respiratorii)
• Spirometrie (explorarea funcţiei pulmonare):
– standardul de aur în diagnosticul BPOC
– trebuie efectuată la toţi pacienţii cu expunere la noxe respiratorii de orice tip, la cei cu istoric familial de
boală cronică respiratorie şi la pacienţii cu simptomatologie prezentă (tuse, expectoraţie, dispnee)
– spirometria evidenţiază disfuncţia ventilatorie de tip obstructiv (↓ VEMS)
• Factorul de transfer pentru monoxidul de carbon (DLCO)
– obiectivează afectarea parenchimală funcţională determinată de emfizem
• Testul de reversibilitate bronhodilatatoare:
– recomandat pentru a exclude diagnosticul de astm bronşic
• Electrocardiograma:
– undă P de tip „P pulmonar“ (hipertrofie atrială dr.), hipertrofie ventriculară dr.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Explorări paraclinice
• Ecocardiografia:
– existenţa şi severitatea HTP: dilatarea cavităţilor cardiace drepte, hipertrofia VD, prezenţa regurgitării
tricuspidiene, estimarea neinvazivă a presiunii din artera pulmonară
• Gazometrie:
– în cazurile grave: hipoxemie (↓ PaO2 < 60 mmHg şi SaO2 < 90%) cu hipercapnie (↑ PaCO2 > 45 mmHg)
• Radiografia toracică:
– hipertransparenţă pulmonară
– orizontalizarea coastelor cu spaţii intercostale lărgite
– hiperinflaţie cu coborârea şi aplatizarea diafragmului
– dilataţia VD sau VS
– lărgirea spaţiului retrosternal
• Fibrobronhoscopia:
– exclude neoplasmul, corpii străini, tuberculoza Gazometrie
• Tomografia computerizată:
– permite un diagnostic precis şi precoce în cazul emfizemului pulmonar
• Scintigrafia pulmonară ventilaţie/perfuzie:
– evidenţiază zone de hipoperfuzie

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Electrocardiograma

RS, unde P de tip pulmonar, suprasolicitare ventriculară dreaptă

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Electrocardiograma

RS, unde P de tip pulmonar


Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Radiografia toracică

BPOC acutizat Aceeaşi pacientă, după echilibrare


terapeutică

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Emfizem pulmonar

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Aspecte ecocardiografice

Regurgitare tricuspidiană

Dilatare biatrială

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Aspecte scintigrafice

Multiple defecte de perfuzie, mari, cu caracter segmentar si


subsegmentar la nivelul ambilor pulmoni

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Clasificarea GOLD a BPOC în funcţie de severitate
(Spirometrică)
Stadiul Caracteristici
I BPOC uşoară VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; VEMS ≥ 80% din valoarea
prezisă ± tuse ± expectoraţie
II BPOC medie VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; 50% ≤ VEMS < 80% din
valoarea prezisă; dispnee de efort
VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; 30% ≤ VEMS < 50% din
III BPOC severă valoarea prezisă; agravarea progresivă a dispneei cu exacerbări
repetate
VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; VEMS < 30% sau VEMS <
IV BPOC foarte severă 50% din valoarea prezisă + Insuficienţă respiratorie cronică sau semne
clinice de insuficienţă cardiacă dreaptă

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Evaluarea dispneei
Scala de dispnee MRC (Medical Research Council) modificat
SE BIFAZĂ CĂSUŢA CORESPUNZĂTOARE (O SINGURĂ CASUŢĂ – RĂSPUNS UNIC ) (Grade 0-4)
mMRC grad 0. Dficultate ȋn respiraţie doar la efort susţinut. 

mMRC grad 1. Dificultate ȋn respiraţie la mers în pas alert sau la urcatul unei pante uşoare. 


mMRC grad 2. Merge mai încet decât alte persoane de aceeaşi vârstă din cauza lipsei de aer sau trebuie să se
oprească și să tragă aer în timpul mersului în ritmul său propriu.


mMRC grad 3. Trebuie să se oprească să respire după 100 de metri sau după câteva minute de mers pe teren plat.

mMRC grad 4. Lipsa de aer împiedică pacientul să iasă din casă sau când se ȋmbracă/dezbracă. 

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Chestionarul CAT

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Instrumentul de evaluare ABCD (al exacerbărilor și al severității subiective) revizuit

Diagnostic
Evaluarea Evaluare
confirmat prin obstructiei fluxului simptome/risc
spirometrie de aer din căile de exacerbări
respiratorii Istoricul de
exacerbări
≥2
FEV1 sau C D
(% din prezis)
≥ 1 cu
FEV1/FVC < 0.7 GOLD 1 ≥ 80 spitaliz
Post bronhodilatator
GOLD 2 50-79
are
GOLD 3 30-49
0 sau 1 A B
GOLD 4 < 30 (fără
spitaliza
re) mMRC 0-1 mMRC ≥ 2
CAT < 10 CAT ≥ 10
Simptome
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Diagnostic diferenţial
Astmul bronşic

Tuberculoză pulmonară

Bronşiectazia

Insuficienţa cardiacă congestivă

Mucoviscidoza

Bronşiolita obliterantă

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Tahipneea (frecvenţa respiratorie > 25/minut)

Tahicardia (AV > 110/minut)

Utilizarea muşchilor respiratori accesori

Semnele de hipercapnie (agitaţia


psihomotorie, flapping tremor, somnolenţa,
alterarea conştienţei)
Flapping tremor

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
BPOC-ul şi astm-ul
Caracteristici
Astm BPOC
clinice
Mai frecvent în
Vârsta debutului De regulă după 40 ani
copilărie/adolescenţă
Debut Brusc, controlabil Insidios, greu de precizat
Mai rar/după expir forţat
Wheezing Frecvent
sau tuse
Dispnee nocturnă/tuse Frecvent Mai rară
Tuse productivă Prezentă la fumători Caracteristică
Alte manifestări alergice Frecvente Rare
Istoric tabagic Rar Aproape întotdeauna
Istoric familial de alergie Frecventă Rar

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
BPOC-ul şi astm-ul
Paraclinic
Explorarea Astm BPOC
Răspuns la β2agonişti Crescut, cu ameliorarea Puţin crescut, cu ameliorare
simptomelor redusă
Radiografie toracică Adesea normală Hipertransparenţă, bule de
emfizem, desen vascular crescut
Eozinofilie spută indusă Frecventă Rară (doar în exacerbări)
NO expirat Crescut Normal
Teste cutanate Mai frecvent Rar
IgE totale serice De obicei crescute Normale

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
BPOC-ul şi astm-ul

• Istoricul pacientului, simptomele clinice şi spirometria sunt elementele cele mai


relevante care ajută la diferenţierea astmului de BPOC
• Debutul simptomelor la vârste tinere este caracteristic astmaticilor. Doar deficitul de
α-1 antitripsină poate conduce la BPOC-ul întâlnit la pacientul tânăr!
• Cele mai reprezentative simptome clinice folosite pentru diferenţierea celor două
boli sunt tusea şi wheezing-ul! Variabilitatea lor este caracteristică astmului bronşic!
• Spirometria reprezintă testul diagnostic cheie! Reversibilitatea completă a obstrucţiei
după administrarea inhalatorie a unui bronhodilatator exclude BPOC-ul.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Obiectivele tratamentului în BPOC
Prevenirea evoluţiei bolii
Ameliorarea simptomatologiei
Creşterea toleranţei la efort fizic
Ameliorarea calităţii vieţii
Profilaxia şi tratamentul exacerbărilor
Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor
Reducerea mortalităţii
Minimalizarea efectelor secundare ale tratamentului
Implicarea/cooptarea familiei în procesul de îngrijire al pacientului
Optimizarea colaborării pacient – medic de familie – clinician

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
BPOC vs Pneumolog vs Pacient

Ghiduri
versus
Viața Reală

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Eliminarea factorilor de risc (profilaxia primară)
• combaterea tabagismului: cea mai eficientă metodă de reducere a
riscului de dezvoltare a BPOC; se utilizează psihoterapia în vederea
creşterii motivaţiei şi a complianţei
• eliminarea sau reducerea expunerii la noxe profesionale
• scăderea ponderală

Profilaxia secundară
• vaccinarea antipneumococică cu rapel la 5 ani este recomandată
pacienţilor cu vârsta > 65 ani sau VEMS < 40%
• vaccinarea antigripală anuală (discutabilă)
• asanarea focarelor infecţioase (ORL, stomatologice)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
• > 15 ore/zi
• indicată pacienţilor cu insuficienţă respiratorie cronică
• beneficii:
– ameliorarea ratei de supravieţuire
– previne agravarea HTP şi CPC
– ameliorarea condiţiilor de hematoză şi a calităţii somnului
– îmbunătăţirea funcţiei neuropsihice
– reducerea dispneei
– ameliorarea funcţiei ventriculului stâng şi drept

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
• program interdisciplinar ce include pneumolog,
specialistul în recuperare şi balneofiziokinetoterapie,
cardiolog, medic de familie, nutriţionist, psiholog

Obiective
• creşterea calităţii vieţii
• ameliorarea dispneei
• creşterea toleranţei la efort fizic
• diminuarea oboselii musculare
• corectarea stării de nutriţie
• reducerea manifestărilor depresive şi a stărilor de anxietate
provocate de BPOC

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Kinetoterapia constă în:
• exerciţii de respiraţie
• educarea tusei
• drenaj postural însoţit de tapotaj
• gimnastică medicală şi antrenament la efort dozat
Consiliere nutriţională
• alimentaţia echilibrată cu aport caloric adecvat
• fără exces de carbohidraţi (se sintetizează cantităţi suplimentare
de CO2)
• aport lichidian adecvat (pentru fluidificarea şi mobilizarea
secreţiilor)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
1. Bronhodilatatoarele reprezintă medicaţia de
elecţie în tratamentul BPOC:
• betamimetice: Salbutamol (Ventolin), Salmeterol, Formoterol;
se administrează în criză 1-2 puff-uri, dar nu mai mult de 8
puff-uri/zi
• anticolinergice: Spiriva
• metilxantine – reduc tonusul musculaturii netede: Miofilin,
Teotard (efectele adverse: tahicardie, palpitaţii, greţuri,
vărsături, convulsii – mai ales în cazul administrării i.v.
rapide)

Gold Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (update feb 2016)
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Corticosteroizii:
• ↓ edemul mucoasei bronşice => ↓ hipersecreţia
• nu se indică ca monoterapie în BPOC
• corticosteroizii i.v. (Hidrocortizon hemisuccinat) sunt rezervaţi
formelor ce asociază insuficienţă respiratorie cu hipoxemie şi
hipercapnie
• corticoterapia orală cronică este contraindicată datorită efectelor
adverse (osteoporoză, imunodepresie, miopatie cortizonică,
hiperglicemie) ce pot agrava insuficienţa respiratorie
• asocierea dintre un corticosteroid inhalator şi un bronhodilatator
(ex. Seretide: Fluticazonă + Salmeterol) îmbunătăţeşte funcţia
pulmonară, ameliorează calitatea vieţii şi reduce nr. exacerbărilor

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Antibioticoterapia:
• utilă în perioadele de acutizare
• sunt recomandate antibioticele cu spectru larg

Mucoliticele:
• Bromhexin, Acetilcisteina, Erdosteina
• cresc clearance-ul sputei şi lizează dopurile de mucus

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Tratamentul curativ
Schemele terapeutice de adminstrare a medicaţiei bronhodilatatoare:
•anticolinergice inhalatorii
•β2 agonişti inhalatori cu durată lungă de acţiune
•anticolinergice inhalatorii + β2 agonişti inhalatori cu durată lungă de
acţiune
•anticolinergice inhalatorii + Teofilină retard
•β2 agonişti inhalatori cu durată lungă de acţiune + Teofilină retard
•anticolinergice inhalatorii + β2 agonişti inhalatori cu durată lungă de
acţiune + Teofilină retard

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Tratamentul curativ – schemă generală de tratament în funcție de
stadiul BPOC
Stadiul Medicaţia
BPOC stadiul I Betamimeticele cu durată scurtă de acţiune la nevoie
Betamimeticele cu durată lungă de acţiune (unice sau în asociere) +
BPOC stadiul II Betamimeticele cu durată scurtă de acţiune la nevoie +
Reabilitare pulmonară
Betamimeticele cu durată lungă de acţiune (unice sau în asociere) +
BPOC stadiul III Betamimeticele cu durată scurtă de acţiune la nevoie +
Reabilitare pulmonară + Corticosteroizi inhalatori
Betamimeticele cu durată lungă de acţiune (unice sau în asociere) +
BPOC stadiul IV Betamimeticele cu durată scurtă de acţiune la nevoie + Reabilitare pulmonară
+ Corticosteroizi inhalatori + Oxigenoterapie de lungă durată
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
BPOC
Trat. intervenţional:
• manevre endoscopice pentru reducerea volumelor pulmonare

Trat. chirurgical:
• se ia în considerare doar în cazurile grave de BPOC fără
ameliorare la alte metode de tratament
• pneumectomia subtotală se realizează doar în cazurile unor
pacienţi cu emfizem sever
• transplantul pulmonar se indică în BPOC stadiul IV cu
hipertensiune pulmonară secundară severă

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Diureticele:
• se administrează în cazul asocierii insuficienţei cardiace
Beta-blocantele:
• sunt indicate în cazul asocierii bolii coronariene
Anticoagulantele:
• în poliglobulia severă (Ht>60%), hipertensiunea pulmonară,
cordul pulmonar decompensat, tromboembolism pulmonar, cu
ameliorarea reologiei sangvine
Flebotomia (sângerarea):
• se recomandă în acutizările cu Ht > 60%; poate ameliora
simptomele neurologice.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
• dispnee de repaus
• tahipnee (FR > 25/minut)
• tahicardie (FC > 110/minut)
• SaO2 < 90%
• alterarea stării de conşienţă
• cianoza severă cu tendinţa netă de agravare
• instabilitatea hemodinamică
• folosirea muşchilor respiratori accesori
• prezenţa semnelor de insuficienţă cardiacă dreaptă
(edemele gambiere, turgescenţa jugularelor, hepatomegalia)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Intubaţie + ventilaţie mecanică
• dispnee severă, epuizantă, refractară la tratamentul iniţial cu
mişcări paradoxale ale abdomenului
• starea confuzională sau coma
• frecvenţa respiratorie > 35 respiraţii/minut
• acidoza respiratorie severă (pH < 7,25)
• PaO2 < 50 mmHg, PaCO2 > 70 mmHg
• complicaţiile cardiovasculare (hipotensiune, şoc)
• instabilitatea electrică exprimată prin aritmii grave
• eşecul ventilaţiei non-invazive
• stopul respirator

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Complicaţii

Insuficienţa respiratorie cronică

Cord pulmonar cronic

Hipertensiune arterială pulmonară

Tromboembolismul pulmonar

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
• asistenţă educaţională pacientului şi familiei acestuia pentru o
mai bună complianţă terapeutică
• materiale informative pentru pacienţi
• examinare medicală bianuală cu recoltarea probelor biologice
• evaluare spirometrică bianulă
• evaluare radiologică pulmonară la fiecare acutizare infecţioasă
a bolii sau decompensare a funcţiei cardiace şi/sau pulmonare
• evaluarea stării psihice, tratamentul anxiolitic ± antidepresiv
la nevoie (atenţie la deprimarea SNC)
• se spitalizează doar bolnavii cu acutizări severe (creşterea
hipoxemiei, apariţia sau progresia hipercapniei,
decompensarea cordului pulmonar)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
• Evoluția este progresivă către insuficiență
respiratorie cronică și CPC prin suprasolictarea și Factori de prognostic negativ:
hipertrofia cordului drept secundară HTP, cu Vâsta înaintată peste 70 de ani
alternanța perioadelor de exacerbare cu cele de
remisiune. Tahicardia de repaus
• Prognosticul se evaluează în funcție de valorile Valorile scăzute ale VEMS ului
VEMS Hipoxemia severă și prezența
 VEMS >50% și pacient cu vârsta < 60 de ani – speranța de hipercapniei
viată la 5 ani este de aprox 90%. Prezența CPC
 VEMS <50% și pacient cu vârsta > 60 de ani –
supraviețuirea de viață la 5 ani este de aprox 75% Prezența comorbidităților (IC, IR
 Scădere accelerată a VEMS-ului – supraviețuirea la 10 ani și/sau hepatică)
este de aprox 30%
 VEMS <750ml se asociază cu mortalitate crescută

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
• Diagnosticul de BPOC este sugerat clinic și confirmat spirometric
• Diagnosticul BPOC cuprinde evaluarea severității obstrucției (gradul
GOLD), a simptomelor (scala mMRC) și a numărului de exacerbări
(Clasa ABCD).
• Tabagismul reprezintă principalul factor de risc modificabil în BPOC.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
Pentru sprijinul pacienților este necesară o strategie multidisciplinară, în
care colaborarea între medici este esențială pentru diagnosticarea precoce
și începerea tratamentului de încetinire a declinului pulmonar.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC
16 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva BPOC

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


BPOC