Sunteți pe pagina 1din 44

PNEUMONIILE

Conf. dr. Ciprian Rezuş


Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
 Sunt procese inflamatorii acute ale
parenchimului pulmonar de etiologie foarte
diversă, infecţioasă sau non-infecţioasă, Alveole
normale
caracterizate prin alveolită exsudativă sau
infiltrat inflamator interstiţial
 Realizează tabloul clinico-radiologic de
condensare pulmonară
 Afectează toate vârstele cu o predilecţie pentru
extreme (copii şi vârstnici)
 Reprezintă principala cauza de mortalitate la
copii (în special la sugari)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Anatomia aparatului respirator

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Anatomia aparatului fibre
musculare netede

respirator
artera pulmonară
sept
intraalveolar
bronşiolă
respiratorie

bronşiolă respiratorie
vena
pulmonară
duct alveolar
alveole
por reţea elastică alveolară
alveolar

reţea capilară alveolară

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
 Incidența și prevalența bolii rămân crescute la
grupele de vârstă extreme (copii și vârstnici)
Alveole
 Reprezintă principala cauza de mortalitate la normale

copii (în special la sugari)


 Sunt cele mai frecvente infecții nosocomiale
fatale din secțiile de terapie intensivă
 Considerată eveniment fatal care survine în
evoluția unor pacienți cu suferințe cronice
severe și îndelungate (DZ, IC, BPOC,
neoplazii, demență)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Clasificare
• bacteriene (tipice)
• non-bacteriene (atipice):
• virale
• fungice
După etiologie • pneumonii determinate de Chlamidii
• pneumonii determinate de mycoplasme
• pneumonii neinfecţioase
• pneumonia de aspiraţie
• pneumonia prin iradiere
• pneumonia toxică (substanţe chimice)

După mediul de
• pneumonii comunitare (extraspitaliceşti)
contractare a
• pneumonii nosocomiale (intraspitaliceşti)
infecţiei

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Clasificare
• primare – în care manifestarea pneumonică este
unică, fără boli preexistente (pneumonia la
După momentul imunocompetenţi)
apariţiei • secundare – când procesul pneumonic apare în
contextul altei boli, cel mai adesea ca o
complicaţie (pneumonia la imunodeprimaţi)

• pneumonii acute alveolare sau lobare-segmentare,


caracterizate printr-o imagine radiologică de opacitate
omogenă bine delimitată la un lob sau segment
După criteriul pulmonar
anatomo – • bronhopneumonii sau pneumonii lobare multiple sau
radiologic confluente caracterizate radiologic prin opacităţi
nodulare, delimitate sau confluente, diseminate în mai
mulţi lobi pulmonari, uni sau bilateral, uneori cu
tendinţă la abcedare şi necroză

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Clasificare

• pneumonia comunitară la copil


După grupa de • Pneumonia comunitară la adult
vârstă și mediul de • Pneumonia nosocomială
contractare a bolii • Pneumonia la vârstnic

• Fumatul
• Poluarea • Obstrucția bronșică
• Frigul Medicație cortizonică prelungită
Factori favorizanți • Malnutriția

• Tratament antibiotic repetat
• Consumul de • Abuz de sedative/tranchilizante
alcool datorită riscului de aspirație
• Staza pulmonară

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Etiologie V. gripale

V. paragripale

VIRALĂ Adenovirusuri

Rinovirusuri

V. Sinciţial respirator

V. herpex simplex

Pneumococ

Mycoplasma pneumoniae
BACTERIANĂ
Haemophilus inflenzae

Stafilococ
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Etiologie Candida albicans

Histoplasma capsulatum
FUNGI
Cryptococcus neoformans
Aspergillus
Candida albicans

Alergică
TRIGERI
NON-INFECŢIOŞI Iritantă: gaze, pulberi,
poluanţi atmosferici

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Anatomie patologică
Macroscopic Microscopic
• Edem • Inflamaţie cu PMN, limfocite
• Congestie • Necroze
• Secreţii

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Patogenie
Aspirarea microorganismelor
din naso- şi orofaringe Inhalarea aerosolilor
(calea principală de infecţie) infecţioşi

CĂILE DE
Diseminarea hematogenă
TRANSMITERE
de la un focar extrapulmonar;
Staphylococcus aureus
este agentul etiologic reprezentativ
Inocularea directă
pentru infecţiile survenite pe această cale; a plămânului cu germeni
diseminarea poate avea ca punct de plecare (prin intubaţie oro-traheală,
cateterul venos, endocardita bacteriană plăgi toracice înjunghiate,
sau orice alt focar infecţios puncţii transtoracice) şi
aflat la distanţă diseminarea contiguă
de la un focar infecţios adiacent
(abces subfrenic)
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Patogenie
alcoolicii prezintă relaxarea musculaturii
reduce clearance-ul muco-ciliar faringine cu diminuarea reflexului de tuse
şi activitatea antimicrobiană favorizând aspirarea germenilor
a macrofagelor alveolare din orofaringe

FACTORII DE RISC
Factori care ţin de gazdă

constituie un factor favorizant


al pneumoniilor prin se asociază
deficitele imunitare cu infecţii pulmonare oportuniste

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Patogenie

prin afectarea mecanismelor


de apărare pulmonară

FACTORII DE RISC
Factori care ţin de gazdă

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Patogenie
Expuneri particulare
Tipul expunerii Agentul patogen implicat
Expunerea la aer condiţionat sau apă Legionella pneumophilla
contaminată
Expunerea la păsări Chlamydia psittaci
Expunerea la ovine, bovine Coxiella burnetii (Febra Q)
Expunerea la focare de tuberculoză Micobacterium tuberculosis
Expunerea la rozătoare sau la Hantavirus
excrementele acestora
Expunerea la excremente de păsări Histoplasma capsulatum
Expunerea la iepuri Francisella tularensis

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Patogenie
Epidemie de pneumonie în
rândul persoanelor instituţionalizate
în centrele sociale (Pseudomonas Epidemie de gripă
aeruginosa, bacili gram negativi aerobi)

FACTORII DE RISC
Context epidemic
Pseudomonas aeruginosa Virusul gripal

Epidemie de pneumonie
în centrele militare Miniepidemiile
(Mycoplasma pneumoniae) intrafamiliale

Mycoplasma pneumoniae
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Diagnostic
Diagnostic clinic
Simptome
Examenul fizic
Explorări paraclinice
Radiografie toracică
Prezența sdr inflamator
Examenul bacteriologic al sputei
Hemoculturi
Investigații rezervate cazurilor grave, care nu răspund la tratamentul uzual corect
administrat (fibroscopie cu lavaj bronhiolo-alveolar și examinarea bacteriologică a
aspiratului traheal, examen bacteriologic al lichidului pleural, examen serologic:
Mycoplasma, Chlamydia, Legionella)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Tabloul clinic
• Tabloul „tipic“: debut brusc al bolii, în plină stare de sănătate cu: febră (39-40°C), adesea febră „în
platou“
• frison de obicei unic şi prelungit („frison solemn“)
• astenie
• Dispnee de intensitate variabilă
• tuse, iniţial seacă, ulterior cu expectoraţie mucopurulentă (uneori cu striuri sangvinolente)
• junghi toracic: apare la câteva ore de la frison, este situat submamelonar sau la nivelul focarului
pneumonic fiind intens, lancinant şi se datorează interesării pleurei în procesul inflamator; durerea
toracică este amplificată de inspirul profund, tuse, strănut şi uneori chiar de mobilizările simple.
 Secundar inflamației pleurei parietale prin contiguitate
• Tuse – inițial seacă, ulterior productivă - sputa caracteristică pneumoniei pneumococice ajută la
precizarea diagnosticului („bolnavul îşi expectorează diagnosticul“); este ruginie, datorită
hemoglobinei rezultate prin degradarea hematiilor la nivelul exsudatului alveolar

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Tabloul clinic
Examenul fizic:
•facies vultuos/congestia unilaterală a pometului de partea bolnavă
(semnul Jaccoud)
•congestie faringiană
•limbă saburală
•herpes nazo-labial, tegumente calde, deshidratate
•tahicardie (> 100/min), tahipnee, ± hipotensiune arterială

Limbă saburală Herpes nazo-labial

Semnele fizice locale constituie


sindromul de condensare pulmonară Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Tabloul clinic

• tabloul „atipic“ se caracterizează printr-un debut progresiv cu tuse seacă, predominanţa


simptomelor extrapulmonare (mialgii, artralgii, cefalee, fenomene digestive)
• durerea toracică este de obicei absentă.
• pneumonia „atipică“ este frecvent determinată de Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia
pneumoniae, Legionella pneumophila, Pneumocystis carinii, virusuri respiratorii
(rinovirusul, virusul sinciţial respirator, adenovirusurile, virusurile gripale şi paragripale)

De cele mai multe ori sunt prezente caracteristici din ambele tablouri.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Investigaţii paraclinice
Examenele de laborator Alte analize
sangvine

Creşterea reactanţilor
de fază acută
• hiperbilirubinemie, transaminaze
crescute, ↑ Ht şi a Na secundare
deshidratării; evaluarea funcţiei
renale, glicemia, testarea HIV
Hemoculturile
• leucocitoză cu neutrofilie (în
pneumoniile bacteriene) sau Gazometria
leucopenia (în pneumoniile virale,
semn de gravitate), VSH ↑, PCR ↑,
• se recoltează înainte de începerea
fibrinogen ↑, procalcitonina ↑
tratamentului antibiotic
• pot identifica agentul etiologic în • hipoxie (datorită şuntului dr-
cursul bacteriemiei din timpul stânga de la nivelul focarului de
frisonului sau ascensiunii febrile condensare neventilat)
• Pozitivarea lor = prelungirea • alcaloză resp (prin hiperventilaţie)
tratamentului cu 14 zile Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Investigaţii paraclinice
Examenele de laborator
Examenul bacteriologic Identificarea antigenelor
al sputei bacteriene în spută şi urină

• prin metoda ELISA şi RAI


(antigenele pneumococice din spută
• se efectuează prin frotiu sau culturi (rezultatul culturilor şi antigenele pentru Legionella
se comunică în 24-48 ore) pneumophila din urină)
• pe frotiul Gram se identifică coci Gram pozitivi izolaţi
sau în diplo, hematii lizate, neutrofile în număr mare
• când se suspicionează o infecţie cu micobacterii se Examenul
utilizează coloraţia Ziehl-Neelsen lichidului pleural
• metodele invazive de recoltare a sputei (aspiraţia
transtraheală, periajul bronhoscopic) sunt rezervate
cazurilor grave
• (dacă pneumonia este însoţită şi de pleurezie)
are importanţă deoarece spaţiul pleural este,
de obicei, steril Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Examenul de spută

Pacient cu pneumonie
pneumococică

Pacient cu pneumonie stafilococică


(coci Gram pozitivi izolaţi şi în grupuri)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Tipic, pneumonia lobară se prezintă ca o
opacitate triunghiulară segmentară sau lobară
cu vârful în hil şi baza la peretele axilar
toracic; în evoluţie, se produce diminuarea
focarului de condensare şi a intensităţii acestuia

În bronhopneumonie se întâlnesc opacităţi


nodulare multiple, imprecis delimitate,
confluente, însoţite de adenopatii hilare

Toţi pacienţii cu suspiciunea de pneumonie


comunitară necesită radiografie toracică
postero-anterioară şi laterală pentru susţinerea
diagnosticului pozitiv

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Radiografia toracică

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Neoplasmul bronhopulmonar/metastaze pulmonare
Tromboembolismul pulmonar şi infarctul pulmonar (prezenţa în
antecedente a trombozelor venoase profunde, dozarea D-dimerilor şi a
PDF, scintigrafia pulmonară precizează diagnosticul)
Acutizarea bronhopneumopatiei cronice obstructive
Diagnostic Traheobronşita acută
diferenţial Colecţiile pleurale lichidiene
Abcesul pulmonar anterior evacuării: evidenţierea radiologică a unei
cavităţi cu conţinut hidroaeric
Bronşiectazii cu condensare peribronşiectatică
Tuberculoza pulmonară: diagnosticul este confirmat prin identificarea
bacilului Koch din spută
Boli inflamatorii pulmonare non-infecţioase: vasculitele pulmonare
(Granulomatoza Wegener, sindromul Churg-Strauss)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Scorul CURB 65 atribuie câte un punct pentru următoarele
criterii:
- Confuzie
- Uremie > 20 mg/dl
- Respiraţie > 30/min
- Presiune arterială – sistolică < 90 mmHg sau diastolică < 60mmHg
- Vârsta > 65 ani

Un scor de 2 impune spitalizarea (mortalitate > 5%) iar peste 2 trebuie


evaluată necesitatea de spitalizare în ATI (mortalitate 20-30%).

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Scorul PSI clasează pacienţii în 5 clase şi ia în considerare:
- elemente demografice: vârsta, genul, dacă pacientul este instituţionalizat
- existenţa comorbidităţilor
- alterarea semnelor generale: confuzie mentală, t < 35°C sau > 40°C,
tahicardie > 125/min, TAs < 90mmHg sau frecv. respiratorie > 30/min
- modificări ale parametrilor biologici: retenţie azotată, hiponatremie,
hiperglicemie, anemie
- anomalii gazometrice (PaO2 < 60 mmHg, PaCO2 > 50 mmHg, pH < 7,35);
prezenţa unui epanşament pleural
Scorul este destinat identificării pacienţilor cu risc scăzut (clasele 1-3)
ce pot fi trataţi în ambulatoriu.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Vârsta > 65 ani
Insuficienţă cardiacă congestivă

Boală cerebrovasculară (AVC, AIT)


Boală renală cronică
Factori de
Boală hepatică cronică
risc de
mortalitate
Diabet zaharat dezechilibrat
BPOC
Status imunodeprimat (corticoterapie pe cale generală sau tratament
imunosupresor în ultimele 6 luni, splenectomie, chimioterapie în ultimele
6 luni, SIDA, caşexie)
Instituţionalizare
Antecedente de pneumonie bacteriană

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Criterii de spitalizare
Ineficienţa antibioterapiei iniţiate la domiciliu
Tulburări de coagulare
Afectare pulmonară severă (atingere multilobară, leziuni cavitare,
pleurezie parapneumonică)
Semne de gravitate imediată: confuzie, tahicardie ≥ 125 bătăi/min,
tahipnee ≥ 30 resp/min, 35°C < T ≥ 40°C, cianoză, TA < 90/60 mmHg,
hipoxie (PaO2 < 60 mmHg) sau hipercapnie (PaCO2 > 50 mmHg)
GA < 4000/mm3 sau > 20.000/mm3

Insuficienţă renală (uree > 50 mg/dl, creatinina > 1,2 mg/dl)

Imposibilitatea îngrijirii adecvate la domiciliu (a administrării orale a


tratamentului sau a îndeplinirii tuturor recomandărilor medicale la
domiciliu)
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Complicaţii

Generale :
 Toxice - nefrită, hepatită, miocardită
 Septice – pericardită, endocardită, otită, septicemie cu metastaze septice –
abcese cerebrale, renale, hepatice.
 Insuficiență respiratorie acută
Locale
 Pleurezie parapneumonică
 Pleurezie metapneumonică
 Abcedarea – supurația pulmonară
 Cronicizare – broșiectazie, pioscleroză

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Complicaţii
Pleurezia parapneumonică
Empiemul pleural
Abcesul pulmonar
Pericardita este o complicaţe rară, îndeosebi la pacienţii cu empiem
Miocardita se poate manifesta sub forma unui sindrom de durere toracică însoţit de
fenomene de insuficienţă cardiacă instalate acut, iar ECG evidenţiază modificări difuze ale
segmentului ST-T însoţite de tulburări de conducere sau tulburări de ritm
Endocardita se întâlneşte la bolnavii valvulari, fiind implicată predominant valva aortică
Glomerulonefrita debutează după aproximativ 2 săptămâni de la instalarea unei pneumonii,
având mecanism imunologic
Alte complicaţii: artrita septică (uneori afectare pluriarticulară), sindrom icteric (posibil
prin hemoliza eritrocitelor în focarul pneumonic)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
• Nu se temporizează iniţierea antibioterapiei!
• principiile de tratament antibiotic empiric se bazează pe:
– locul de contractare a pneumoniei
– statusul clinico-biologic al gazdei: vârsta şi comorbidităţile asociate
– severitatea bolii
• macrolidele sunt antibioticele de elecţie pentru cazurile tratate ambulator fără
antecedente
patologice: Claritromicină, Azitromicină
• în cazul asocierii de comorbidităţi (afecţiuni cardiovasculare, hepatice, renale, diabet
zaharat) se utilizează fluorochinolonele antipneumococice (Moxifloxacina,
Levofloxacina)
sau asocierea aminopenicilină - inhibitor de β-lactamază (Amoxicilină-Clavulanat,
Ampicilină-Sulbactam) sau cefalosporine de generaţia a II-a (Cefuroxim)
• tratamentul antimicrobian se continuă obligatoriu încă 5 zile de la instalarea
afebrilităţii
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Pneumoniile
Tratamentul în spital:
• antibioticul se administrează parenteral
• după 3-4 zile de tratament parenteral şi în absenţa tulburărilor gastrointestinale se
poate continua cu tratament per os
• preparatele de linia I sunt reprezentate de Amoxicilină-Clavulanat i.v. în asociere
cu un macrolid sau o cefalosporină de generaţia a II-a sau a III-a i.v. (ceftriaxonă
1gx2/zi) asociat cu un macrolid
• ca alternative se pot utilize fluorochinolone de generaţa a II-a (Ciprofloxacină
500mg 1cpx2/zi) + Cefalosporine de generaţia a III-a sau fluorochinolone
antipneumococice în monoterapie
• durata terapiei este de 10-14 zile, dar se poate extinde până la 21 zile în formele
complicate

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
• I. Simptomatic:
• Febră – antitermice – Noraminofenazonă
• Junghi toracic – antalgice, aplicații locale calde
• Tuse neproductivă – antitusive- Codeină 150mg x 2-3/zi
• Tuse productivă – expectorante, mucoreglatoare

• II. Etiologic = tratamentul antibiotic


Etapa 1. Tratament la domiciliu
- dacă nu prezintă indici de gravitate – trat la domiciliu po cu Ampicilina/Amoxicilină 1g x 3/zi, 7-10 zile
- pacienți cu cel putin 1 crt de gravitate – Amoxicilină+Acid clavulanic 2cp x3/zi
- pacienți cu 1 crt de gravitate și cu patologii respiratorii cronice asociate sau cu antibioterapii anterioare
multiple – Levofloxacină 500mg/zi+/- Amoxicilină+Acid clavulanic sau un macrolid (Claritromicină)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
• Etapa 2. Spitalizare
• dacă după 48-72 de ore de tratament corect administrat nu s-au obținut semne patente
de amelioare.
• Augmentin iv sau cefalosporină de generația a III a (Cefotaxim/Ceftriaxonă) +/-
chinolonă de gen a III a antipneumococică (Moxifloxacină/ Levofloxacină) +/ -
Claritromicină
• Etapa 3. Identificarea germenului și obținerea antibiogramei + modificare tratament
antibiotic (în caz de necesitate)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
• repausul la pat pe toată perioada febrilă şi câteva zile după cedarea febrei
• temperatură ambientală constantă, dar cu aerisiri frecvente şi umiditate în jurul a
75-80%
• hidratare adecvată (2-3 l lichide/zi, până la 4 l în transpiraţiile profuze);
hidratarea fluidifică secreţiile favorizând eliminarea lor
• alimentaţie adecvată toleranţei digestive, pierderilor lichidiene prin transpiraţie
şi consumului caloric prin hipertermie (în general alimentaţia este lacto-hidro-
zaharată); dieta hiposodată este recomandată în cazurile de pneumonii survenite
la pacienţii cu HTA, decompensare cardiacă, insuficienţă renală, corticoterapie)
• antitermice
• antalgice pentru durerea toracică
• corectarea diselectrolitemiilor

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
• antitusive – DOAR în tusea extenuantă (nu se va administra Codeină în tusea productivă)
• mucoliticele şi bronhodilatatoarele se vor indica pentru a asigura permeabilitatea căilor
respiratorii
• oxigenoterapie în stările toxico-septice ± hipoxemie
• ventilaţie asistată în cazul hipoventilaţiei alveolare (hipercapnie cu acidoză respiratorie
decompensată)
• în şocul toxico-septic se adiministrează soluţii macromoleculare şi dopamină; cazurile de
anemie severă necesită hemotransfuzii
• tratamentul afecţiunii asociate: bronhodilatatoare (în BPOC), diuretice (în insuficienţa
cardiacă)
• drenajul postural, fizioterapie şi recuperare medicală
• monitorizarea pe durata spitalizării: (FC, TA, FR), temperatura, SaO2, statusul mental, diureza,
hemoleucograma, examenul de spută, radiografia toracică de control (după 3 săptămâni)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Tratamentul antibacterian în funcţie de agentul etiologic
Agentul bacterian Antibioticul de elecţie Durata
tratamentului
Oxacilină 2 g x 4-6 prize/zi + Minim 14 zile
Stafilococ meticilino-sensibil
Gentamicină 80 mg x 3/zi
Vancomicină i.v. sau Teicoplanin i.v. Minim 14 zile
Stafilococ meticilino-rezistent
Linezolid i.v.
Klebsiella Ceftriaxonă 1 g x 3/zi i.v. + Gentamicină 80 mg x 3/zi i.v. sau Minim 21 de zile
Aztreonam sau Meropenem
Ceftazidim i.v. 1 g x 3/zi sau Minim 21 de zile
Pseudomonas Ticarcilină, 5 g x 4 / zi i.v. sau
Aztreonam + Ciprofloxacin i.v. sau Levofloxacin p.o.
Peniclină G 12-20 mil U.I./24 h în 4 μperfuzii + Metronidazol Minim 14 zile
sau
Anaerobi
Ciprofloxacin i.v. sau Levofloxacin p.o. sau Gentamicină 80
mg x 3/zi i.v. sau
Cefotaxim i.v.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
• măsuri de prevenire a transmiterii infecţiei (spălarea mâinilor, purtarea
de mănuşi şi măşti, evitarea expunerilor prelungite şi neprotejate la frig
şi umezeală, evitarea spaţiilor aglomerate în timpul epidemiilor virotice)
• sistarea fumatului
• asanarea focarelor infecţioase rino-faringo-amigdaliene, sinusale, otice
• igiena riguroasă a cavităţii bucale
• vaccinarea antipneumococică se recomandă la următoarele grupe de pacienţi:
– copii > 2 ani, persoanele > 65 de ani
– persoanele cu boli cronice asociate (cardiovasculare, pulmonare, hepatice,
imunodepresie, DZ, hemopatii maligne)
• vaccinarea anti-Haemophilus infuenzae tip B se recomandă la copiii
sub 3-4 ani din colectivităţi

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Scăderea febrei
Ameliorarea hemodinamică progresivă
Ameliorarea hematozei pulmonare
Ameliorarea clinică cu scăderea dispneei
Ameliorarea radiologică – tardiv, după 7 /14 zile, cu
persistența imaginilor radiologice până la o lună, mai ales la
pacienții în vârstă

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
 Pneumonia comunitară tratată ambulator are prognostic bun, cu evoluție
favorabilă după 24-72 de ore de la începerea tratamentului.
 Pneumonia nosocomială – prognosticul depinde de vârsta pacientului
(vârstele extreme au prognostic rezervat), de prezența și severitatea
comorbidităților, de virulența germenului și de acuratețea tratamentului.
 Pneumonia de aspirație – prognostic rezervat și mortalitate crescută.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
 Fenomenul de îmbătrânire a populației a dus la apariția unei forme clinice
noi de pneumonie – pneumonia la persoanele instituționalizate care, intr-o
mare parte din cazuri, survine ca eveniment fatal la o persoană fragilă, cu
multiple comorbidități și care necesită o abordare pluridisciplinară, cu
evaluarea priorităților terapeutice (medicație versus paliație).
 Deși nu întotdeauna ușor de realizat, scopul examenului clinic și al
investigațiilor paraclinice este întotdeauna identificarea agentului etiologic
și a antibiogramei pentru identificarea schemei optime.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile
Vizează măsurile de prevenție a pneumoniei dobândite în spital.
 Intervențiile rapide de mobilizare, diagnosticul rapid, tratamentul disfagiei și
programele multimodale pentru prevenirea infecției încrucișate, au un impact
pozitiv asupra reducerii acestor forme.

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș


Pneumoniile