Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică
Catedra Electroenergetica

Proiect de curs
La disciplina ”Transportul şi distribuţia energiei electrice”

Tema: ”Proiectarea unei reţele electrice de transport”

A efectuat:

A verificat:

Chişinău 2017
 CUPRINS

INTODUCERE...............................................................................................................................3
SARCINA.......................................................................................................................................4

1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA UNEI REŢELE

ELECTRICE.............................................................................................................................5
1.1. Puterea activă debitată.......................................................................................................5
1.2. Puterea reactivă disponibilă...............................................................................................5
1.3. Bilanţul puterilor reactive..................................................................................................5
1.4. Puterea instalaţiilor de compensare...................................................................................6
1.5. Puterea aparentă de calcul..................................................................................................6

2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE.....................................................................7

2.1. Structura reţelei electrice...................................................................................................7
2.2. Configuraţia reţelei electrice..............................................................................................7
2.3. Fluxurile aproximative de putere în tronsoane..................................................................8
2.4. Stabilirea tensiunii nominale..............................................................................................10
2.5. Schemele electrice de conexiune a staţiilor de coborâre...................................................12
2.6. Dimensionarea transformatoarelor de forţă.......................................................................12
2.7. Dimensionarea liniilor electrice.........................................................................................13
2.8. Compararea tehnico-economică.........................................................................................15

3. CALCULUL REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A REŢELEI ELECTRICE...................18

3.1. Schema echivalentă............................................................................................................18
3.2. Schema de calcul................................................................................................................18
3.3. Regimul normal de funcţionare.........................................................................................18
3.4. Regimul postavarie............................................................................................................23
3.5. Reglarea tensiunii...............................................................................................................25

4. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTORULUI..................................................................28

4.1. Sarcinile specifice..............................................................................................................28
4.2. Lungimile critice a deschiderii...........................................................................................29
4.3. Regimul iniţial de calcul....................................................................................................30
4.4. Săgeata maximă.................................................................................................................30
4.5. Curbele de montaj şi şablon...............................................................................................32

CONCLUZII...................................................................................................................................33
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................34

2
 INTRODUCERE

Un rol important în sistemul electroenergetic(SEE) îl au reţelele electrice de transport şi

staţiile electrice de transformare. Reţelele electrice ca şi staţiile electrice pot fi clasificate în
dependenţă de nivelul tensiunii, rolul şi poziţia lor în sistemul energetic, numărul liniilor ce sunt
racordate la sursele de energie. Cunoaştem următoarele tipuri de reţele electrice:
-reţele electrice de transport;
-reţele electrice de distribuţie;

Fiabilitatea funcţionării reţelei electrice precum şi a staţiilor de transformare depinde de

schema de conexiune, de numărul de transformatoare. Pentru consumatori de categoria I şi II se vor
prevedea câte două transformatoare în staţii, pentru consumatori de categoria III numai un
transformator. Toate transformatoarele din staţii sânt dotate cu dispozitiv de reglare a tensiunii.
Întocmirea variantelor de schemă a reţelei electrice se va efectua ţinând cont de următoarele
cerinţe:
-schema să asigure securitate în exploatare;
-schema să fie cât mai ieftin posibil;
-schema să permită extinderea reţelei;
-schema să posede o fiabilitate cît mai ridicată.
Proiectarea şi exploatarea SEE are la bază principalele cerinţe de ordin general: siguranţă în
alimentarea consumatorilor, calitatea energiei electrice şi soluţia tehnico-economică optimă.
Varianta finală de implementare a reţelei electrice se va alege în urma efectuării calculului
tehnico economic. În lucrarea dată vor fi examinate doar două regimuri de funcţionare: regimul
permanent de funcţionare şi regimul de postavarie (sau permanent de după avarie).
Calculul regimului permanent normal este determinat pentru proiectare, dezvoltare şi
exploatare, fiind regimul de durată în funcţionarea sistemului. Celelalte regimuri sunt de interval de
timp redus şi aleatorii în histograma acestuia. Ele nu sunt esenţiale pentru dezvoltare şi exploatare
au însă o mare importanţă în funcţionarea perturbată a sistemului şi în ceea ce priveşte siguranţa în
funcţionare. Solicitările mari, distrugerile materiale, supravegherea specială sunt elemente care
complică conducerea sistemului şi amplifică investiţiile în automatizări şi tehnica de calcul
numeric.

3
 SARCINA

Varianta: 6 – 8 – 48

De proiectat o reţea electrică cu tensiunea 35 - 220 kV menită să alimenteze o regiune cu

energie electrică, formată din 6 consumatori.
Datele necesare pentru proiectarea reţelei sunt prezentate în tabelele ce urmează.
Tabelul 1
Informaţia despre sursele de energie
Nodul A B
X 0 2
Coordonatele
Y 9 0
Puterea generată PG, MW ∞ 23
Factorul de putere cosφGi 0,85 0,85

Tabelul 2
Informaţia despre sarcini
Nodul 1 2 3 4 5 6
X 2 6 5 9 8 3
Coordonatele
Y 6 3 7 5 2 4
Sarcina maximă de iarnă Pci, MW 4 5 6 7 8 9
Factorul de putere cosci 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9
Prezenţa consumatorului conform
Da Nu Da Da Da Da
categoriei de alimentare I/II

Tabelul 3
Informaţia despre reţeaua electrică
Tensiunea nominală a reţelei de joasă tensiune UnomJT, kV 11
Regim normal 1,02
Tensiunea la barele surselor de energie, %
Regim postavarie 1,07
Scara , km/cm 10
Durata de utilizare a maximului Tmax, h/an 4000
Durata anuală de funcţionare a instalaţiei Tf, h/an 8760
Perioada de studiu T, ani 10
Durata de viaţă Tsn, ani 25
Rata de actualizare i, % 11
Rata de creştere a sarcinii rs, % 0
Costul unui kW putere instalat la centrala etalon Cp, u.m./kW 800
Costul energiei electrice Cw, u.m./kWh 0,11
după presiunea dinamică a vântului III
Zona climaterică după grosimea stratului de chicură III
după temperatură V

4
 1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA
UNEI REŢELE ELECTRICE

1.1. Puterea activă debitată

Puterea activă a surselor debitată în reţea se determină conform relaţiei:

n n

 PG  PA  PB  k s ( p )   Pci  P*   Pci ;

i 1 i 1

unde,  PG este puterea activă sumară a generatoarelor centralelor electrice din sistem furnizată în
reţeaua electrică proiectată, MW;
k s ( p ) - coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime active, k s ( p )  0,9  0,95 ;
n - numărul consumatorilor;
Pci - sarcina maximă de iarnă a consumatorului racordat în nodul „i”, MW;
P* - valoarea relativă sumară a pierderilor de putere pentru elementele reţelei electrice,
P*  0,05  0,075 ;
n n

 PG  ks ( p )   Pci  P*   Pci  0,95  (4  5  6  7  8  9)  0,05  (4  5  6  7  8  9)  39MW .

i 1 i 1

1.2. Puterea reactivă disponibilă

Puterea reactivă disponibilă a surselor se determină după relaţia:

 QG  QA  QB ;
unde Q G este puterea reactivă disponibilă a surselor de alimentare, MVAr;
Q A , Q B - puterea reactivă a sursei A, respectiv a sursei B, MVAr;
QA  ( PG  PB )  tg A  (39  23)  0, 62  9,92 MVAr ;
QB  PB  tgB  23  0,62  14, 25MVAr ;
Q G  QA  QB  9,92  14, 25  24,17 MVAr .

1.3. Bilanţul puterilor reactive

Puterea reactivă necesară pentru alimentarea consumatorilor este:

n m n

 QC  ks ( q )   Qci   (Qlj  Q j )  Q*  t   Sci ;

i 1 j 1 i 1

unde: k s ( q ) este coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime reactive, k s ( q )  0,95  1 ;

Qci - puterea reactivă maximă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVAr;
Qci  Pci  tgi ;
j - numărul de tronsoane ale reţelei electrice;
Qlj - pierderile de putere reactivă în tronsonul „j”, MVAr;
Q j - puterea reactivă, generată de linia „j”, MVAr;
Q* - valoarea pierderii de putere reactivă corespunzătoare fiecărei transformări,
Q*  0,1 ;
t – numărul treptelor de transformare, t  1 ;
S ci - puterea totală aparentă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVA;
Pci
Sci  ;
cos  ci

5
 Qc1  Pc1  tg1  4  0, 484  1,937 MVAr; Qc 2  Pc 2  tg2  5  0, 484  2, 42 MWAr;
Qc 3  Pc 3  tg3  6  0, 484  2,906MVAr ; Qc 4  Pc 4  tg4  7  0, 484  3,39 MVAr ;
Qc 5  Pc 5  tg5  8  0, 484  3,875MVAr ; Qc 6  Pc 6  tg6  9  0, 484  4,36 MVAr ;
6

Q
i 1
ci  18,89 MVAr;

Pc1 4 Pc 2 5
Sc1    4, 44 MVA; Sc 2    5,56 MVA;
cos 1 0,9 cos 2 0,9
Pc 3 6 Pc 4 7
Sc 3    6, 67 MVA; Sc 4    7, 78MVA :
cos 3 0,9 cos 4 0,9
Pc 5 8 Pc 6 9
Sc 5    8,89 MVA; Sc 6    10 MVA;
cos 5 0,9 cos 6 0,9
6

S
i 1
ci  43,33MVA;
6 8 6

 QC  ks ( q)   Qci   (Qlj  Q j )  Q*  t   Sci  118,89  0  0,11 43,33  23, 22MVAr.

i 1 j 1 i 1

1.4. Puterea instalaţiilor de compensare

Puterea reactivă sumară a instalaţilor de compensare:

 QIC   QG   QC  24,17  23, 22  0,948MVAr.
Observăm că   QIC   0 ,deci rezultă că nu este necesar de a instala în nodurile
consumatoare surse suplimentare de putere reactivă.

1.5. Puterea aparentă de calcul

Puterea de calcul aparentă a consumatorilor se determină conform relaţiei:

S ki  Pki  jQki  Pci  jQci ;

S k1  Pc1  jQc1  4  j1,94 MVA;

S k 2  Pc 2  jQc 2  5  j 2, 42  MVA;
S k 3  Pc 3  jQc 3  6  j 2,91 MVA;
S k 4  Pc 4  jQc 4  7  j 3,39  MVA;
S k 5  Pc 5  jQc 5  8  j 3,87  MVA;
S k 6  Pc 6  jQc 6  9  j 4, 36  MVA;

S B  PB  jQB  23  j14, 25 MVA.

6
 2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE

2.1. Structura reţelei electrice

În dependenţa de structura schemei, reţelele electrice locale pot fi de configuraţie

arborescentă, de configuraţie arborescentă cu rezervare sau buclate rezervate (inelare, linie cu
alimentare de la două capete). În exemplul analizat se va realiza o reţea electrică structură căreia va
fi buclată rezervată, pe alocuri se va întâlni şi configuraţie arboriscentă, dat fiind faptul că există
noduri unde toţi consumatorii sunt de categoria a III-a.
Alimentarea consumatorilor de categoria III poate fi realizată cu o linie fără rezervă simplu
circuit. Conform indicaţiilor NAIE consumatorii de categoria I şi II trebuie să fie asiguraţi cu
energie electrică de către cel puţin două surse de alimentare (SA) independente.
La soluţionarea întrebărilor care ţin de alimentarea cu rezervă a consumatorilor de diferite
categorii, care sunt situaţi în aceeaşi regiune, iar în reţeaua electrică ei sunt prezentaţi ca un singur
nod, apare problema realizării alimentării separate a acestor consumatori. De aceea la alegerea
structurii reţelei, care alimentează unul sau mai multe noduri a reţelei, trebuie de executat
construcţia reţelei începând cu cea mai înaltă categorie din considerentele cerinţelor asigurării
consumatorilor cu energie electrică.
Schemele cu cele mai raţionale structuri a reţelei care au fost acceptate în procesul de
proiectare vor fi considerate când se va efectua alegerea variantelor posibile de configurare a reţelei.

2.2. Configuraţia reţelei electrice

Pentru alcătuirea variantelor de configuraţie trebuie să se respecte următoarele recomandări:

 Lungimea sumară a liniilor să fie cât mai mică.
 Transportul energiei electrice de la sursă până la punctul de consum trebuie să se realizeze pe
traseul cel mai scurt cu un număr minim de transformări.
 În regim normal de funcţionare toate liniile trebuia să fie încărcate.
 Structura reţelei electrice trebuie să fie realizată conform indicaţiilor prezentate în paragraful
precedent. În caz de regim de avarie liniile nu trebuie să fie supraîncărcate.
Centrul convenţional al sarcinilor electrice CSE a regiunii este calculată aproximativ pe baza
algoritmului de determinare a centrului de greutate pentru figuri netede de formă complexă.
Teritoriul regiunii este reprezentat printr-o suprafaţă cu noduri de consum de putere, care au drept
„forţă de greutate” – sarcina electrică. Astfel coordonatele centrului sistemului de forţe paralele –
CSE pot fi determinate după relaţia:
n n

  Pi  xi   P  x  i i
x0  i 1
n
; y0  i 1
n
;
P
i 1
i P
i 1
i

unde: Pi - este puterea activă a nodului „i”, MW ;

xi , yi - coordonatele nodului „i”;
n - numărul nodurilor de consum de putere în reţeaua proiectată.
6

 P  x  i i
4  2  5 6  6 5  7 9  88  9 3
x0  i 1
  5, 692;
6
45 6 7 89
P
i 1
i

 P  y  i i
46  53 67  7 5  8 2  9 4
y0  i 1
  4,308.
6
4 5 6 7 89
P
i 1
i

7
 Se determină lungimile liniilor după scara indicată în sarcină   10 , conform formulei:
l ij    ( xi  x j ) 2  ( y i  y j ) 2 .
Tabelul 2.1.
Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 1
tronson 2xA-1 1-3 3-4 4-5 5-2 5-B B-6 6-1 l ij

lungimea, km 36,05 31,62 44,72 31,62 22,36 63,24 41,23 22,36 329,27
Tabelul 2.2.
Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 2
tronson A-3 3-4 4-5 5-2 2-6 2xB-6 6-1 1-A l ij

lungimea, km 53,85 44,72 31,62 22,36 31,62 41,23 22,36 36,06 325,06

10 10
A A
9 9
8 8
3 3
7 7
6 1 4
6 1 4
5 5
4 6 2
4 6 2
3 3
2 5
2 5
1 1
B B

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fig.2.2.1. Schema retelei pentru varianta 1 Fig.2.2.2. Schema retelei pentru varianta 2

2.3. Fluxurile aproximative de putere în tronsoane

Calculul circulaţiilor aproximative de putere se efectuează fără considerarea pierderilor de

putere în tronsoanele reţelelor electrice. Se consideră că toate liniile au aceeaşi secţiune şi sînt
executate din acelaşi tip de material.
Varianta I:
1 3 4 5 B 6 1

S13   S61    

S k 3    S k 4     2 S k 5     S B     S k 6    

Sk 2
A 1

S A1    
S k1    

S13  [ Sk 3  l345 B 61  Sk 4  l45 B 61  ( S k 2  S k 5 )  l5 B 61  S B  lB 61  Sk 6  l61 ] / l1345 B 61 

(6  j 2,91)  203,18  (7  j3,39) 158, 41  (5  j 2, 42) 126,84
 
234,8
(8  j 3,87) 126,84  (23  j14, 254)  63,59  (9  j 4,36)  22,36
  11,57  j 4, 78MVA.
234,8
Aplicând legea I a lui Kirchhoff:

8
 S34  S13  S k 3  (11,57  j 4, 78)  (6  j 2,906)  5,57  j1,85MVA;
S54  S k 4  S34  (7  j 3,39)  (5,57  j1,85)  1, 43  j1,54MVA;
S52  S k 2  5  j 2, 42 MVA;
S B 5  S54  S k 2  Sk 5  (1, 43  j1,54)  (5  j 2, 422)  (8  j 3,87)  14, 43  j 7,83MVA;
S B 6  S B  S B 5  (23  j14, 254)  (14, 43  j 7,83)  8,56  j 6, 42 MVA;
S16  S k 6  S B 6  (9  j 4,359)  (8,56  j 6, 42)  0, 43  j 2,06 MVA;
S A1  ( S13  S16  Sk1 ) / 2  [(11,57  j 4, 78)  (0, 43  j 2, 06)  (4  j1,94)] / 2  8  j 2, 32MVA;

6
Verificare: 2  S A1  S B   S ki ;
i 1
6

S
i 1
ki  (4  j1,94)  (5  j 2, 42)  (6  j 2,91)  (7  j3,39)  (8  j3,87)  (9  j 4,36)  39  j18,89MVA;

2  S A1  S B  2  (8  j 2,32)  (23  j14, 25)  39  j18,89 MVA.

Varianta II
A 3 4 5 2 6 1 A

S A3 S A1
Sk 3 Sk 4 Sk 5 Sk 2 B Sk 6 S k1

SB

l A345261 A  ltot 2  2  lB 6  325, 06  2  41, 23  242,59  km

S k 3  l345261 A  S k 4  l45261 A  S k 5  l5261 A  Sk 2  l261 A  ( Sk 6  S B )  l61 A  Sk1  l1 A
S A3  
l A345261 A
(6  j 2,91) 188, 74  (7  j 3,39) 144, 02  (8  j3,87) 112, 4  (5  j 2, 42)  90, 04
 
242,59
[(9  j 4,36)  (23  j14, 25)]  58, 42  (4  j1,94)  36, 05
  11, 61  j 4,87  MVA;
242,59
Aplicând legea I a lui Kirchhoff:
S34  S A3  Sk 3  (11, 61  j 4,87)  (6  j 2,91)  5, 61  1,96 MVA;
S54  S k 4  S34  (7  j 3,39)  (5, 61  1,96)  1,39  j1, 42 MVA;
S 25  S54  S k 5  (1,39  j1, 42)  (8  j 3,87)  9,39  j5,3MVA;
S62  S 25  S k 2  (9,39  j 5,3)  (5  j 2, 42)  14,39  j 7, 72 MVA;
S B 6  S B / 2  11,5  j 7,12 MVA;
S16  S k 6  S62  S B  (9  j 4,36)  (14,39  j 7, 72)  (23  j14, 25)  0,39  j 2,18MVA;
S A1  S k 1  S16  (4  j1,94)  (0,39  j 2,18)  4,39  j 0, 23MVA.

6
Verificare: S A3  S A1  S B   Ski ;
i 1
6

S
i 1
ki  (4  j1,94)  (5  j 2, 42)  (6  j 2,91)  (7  j3,39)  (8  j3,87)  (9  j 4,36)  39  j18,89MVA;

S A3  S A1  S B  (11, 61  j 4,87)  (4,39  j 0, 23)  (23  j14, 25)  39  j18,89MVA

2.4. Stabilirea tensiunii nominale

9
Tensiunea pe fiecare tronson a reţelei electrice se determină conform relaţiei lui Still:
1000
U ecij 
500 2500 ;

l ij Pij
unde U ecij este tensiunea economică a tronsonului „ij”, kV;
l ij  lungimea tronsonului „ij”, km;
Pij  puterea activă a tronsonului „ij”, MW.

Varianta I:

1000 1000
U A1    55,35  kV ;
500 2500 500 2500
 
l A1 PA1 36, 06 8
1000 1000
U13    65, 66   kV ;
500 2500 500 2500
 
l13 P13 31, 62 11, 57
1000 1000
U 34    46, 61  kV ;
500 2500 500 2500
 
l34 P34 44, 72 5, 57
1000 1000
U 45    23,84   kV ;
500 2500 500 2500
 
l45 P45 31, 62 1, 43
1000 1000
U 52    43, 75  kV ;
500 2500 500 2500
 
l52 P52 22,36 5
1000 1000
U 5B    74,31  kV ;
500 2500 500 2500
 
l5 B P5 B 63, 25 14, 43
1000 1000
U B6    57,38  kV ;
500 2500 500 2500
 
lB 6 PB 6 41, 23 8,56
1000 1000
U16    13,15  kV .
500 2500 500 2500
 
l16 P16 22,36 0, 43

Deci, pentru varianta I se alege tensiunea nominală: U nom  110 kV pentru care se calculă
curentul maximal pe tronsoane, conform relaţiei:

Sij 103
I max ,ij  , A:
3 U nom
S5 B 103 16, 42 103
I max ,5B    86,19 A ;
3  U nom 3 110

10
 După cum se observă curentul maximal pe tronsoane este mai mic ca valoarea maximă
admisibilă a curentului pentru tensiunea 110 kV, I max ,adm  86,19 A  185 A, ceea ce înseamnă că
tensiunea nominală a fost aleasă corect.

Varianta II:

1000 1000
U A3    66, 72   kV ;
500 2500 500 2500
 
l A3 PA3 53,85 11, 61
1000 1000
U 34    46, 78  kV ;
500 2500 500 2500
 
l34 P34 44, 72 5, 61
1000 1000
U 54    23, 48  kV ;
500 2500 500 2500
 
l54 P54 31, 62 1, 39
1000 1000
U 25    58,87   kV ;
500 2500 500 2500
 
l25 P25 22,36 9, 39
1000 1000
U 62    72, 64   kV ;
500 2500 500 2500
 
l62 P62 31, 62 14, 39
1000 1000
U B6    66, 01  kV ;
500 2500 500 2500
 
lB 6 PB 6 41, 23 11,5
1000 1000
U16    12, 48  kV ;
500 2500 500 2500
 
l16 P16 22,36 0, 39
1000 1000
U A1    41, 41  kV ;
500 2500 500 2500
 
l A1 PA1 36, 06 4,39

Deci, pentru varianta II se alege tensiunea nominală: U nom  110 kV pentru care se calculă
curentul maximal pe tronsoane, conform relaţiei:

S62 103 16,33 103

I max ,62    85, 71 A ;
3 U nom 3 110

După cum se observă curentul maximal pe tronsoane este mai mic ca valoarea maximă
admisibilă a curentului pentru tensiunea 110 kV, I max ,adm  85, 71 A  185 A, ceea ce înseamnă că
tensiunea nominală a fost aleasă corect.

2.5. Schemele electrice de conexiune a staţiilor de coborâre

11
 Tipul schemei pe partea tensiunii înalte a staţiilor electrice se determină de categoria ei, rolul
şi poziţia în schema electrică. Schemele de conexiune ale staţiilor electrice se aleg în funcţie de
tensiunea nominală a tronsoanelor şi numărul de racordări în nod.
Pentru varianta I:
- pentru nodul 1 se alege schema prezentată în fig.2.5.c);
- pentru nodul 2 se elege schema prezentată în fig.2.5.a);
- pentru nodurile 3, 4, 6 se alege schema prezentată în fig.2.5.b);
- pentru nodul 5 se alege schema prezentată în fig.2.5.c).

Pentru varianta II:

- pentru nodurile 1-5 se alege schema prezentată în fig.2.5.b);
- pentru nodul 6 se alege schema prezentată în fig.2.5.c).

a) n  1 b) n  2 c) n  4

Figura 2.5. Scheme electrice monofilare fără bare colectoare de conexiune ale staţiilor electrice

2.6. Dimensionarea transformatoarelor de forţă

Toate staţiile electrice sunt prevăzute cu câte două transformatoare de putere.

Puterea nominală a transformatoarelor instalate în staţia „i” trebuie să respecte următoarea condiţie:
S
S nom,i  ki ;
k ss
unde, S ki este puterea aparentă de calcul în nodul „i”, S ki  Pki2  Qki2 ;
k ss  coeficientul de suprasarcină admisibilă, k ss  1,4;
Pk21  Qk21 42  1,942 Pk22  Qk22 52  2, 422
S TR
calc ,1    3,18  MVA; S TR
calc ,2    3,97   MVA;
k ss 1, 4 k ss 1, 4
Pk23  Qk23 62  2,912 Pk24  Qk24 7 2  3,39 2
S TR
calc ,3    4,76   MVA; S TR
calc ,4    5,56  MVA;
k ss 1, 4 k ss 1, 4
Pk25  Qk25 82  3,87 2 Pk26  Qk26 92  4,36 2
,5    6,34  MVA; ,6    7,14  MVA.
TR TR
Scalc Scalc
k ss 1, 4 k ss 1, 4

Rezultatele se introduc în tab.2.3 şi se alege tipul transformatoarelor din tab.14.[3].

12
 TR
Pentru prima variantă vom recalcula Scalc ,2 , în nodul 2.
,2  S k 2 ;
TR
Scalc

,2  S k 2  Pk22  Qk22  52  2, 422  5,56  MVA;

TR
Scalc
Rezultatul se introduce în tab.2.4 și se alege tipul transformatoarelor din tab.14.[3].
Tabelul 2.3
TR
S calc ,i
TR
S nom, i Tipul U IT
nom U JT
nom
U sc , Psc , P0 , Q0 , Rt , xt ,
Nod
MVA MVA Tra-fo kV kV % kW kW kVar  
1 3,18 4 2xТMH-4000/110 115 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
2 3,97 4 2xТMH-4000/110 115 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
3 4,76 6,3 2xТMН-6300/110 115 11 10,5 50 10 63 16,6 220
4 5,56 6,3 2xТMН-6300/110 115 11 10,5 50 10 63 16,6 220
5 6,34 6,3 2xТMН-6300/110 115 11 10,5 50 10 63 16,6 220
6 7,14 10 2xТДН-10000/110 115 11 10,5 60 14 90 7,95 139

Pentru prima variantă este necesar de făcut precizarea: tabelul rămane identic, dar pentru
nodul cinci vom alege transformatorul, tipul căruia este prezentat în tabelul 2.4:
Tabelul 2.4
TR TR
S calc ,i S nom,i Tipul U nom U nom U sc , Psc , P0 , Q0 , Rt , xt ,
IT JT
Nod
MVA MVA Tra-fo kV kV % kW kW kVar  
2 5,56 6,3 2xТMН-6300/110 115 11 10,5 50 10 63 16,6 220

2.7. Dimensionarea liniilor electrice

Conform criteriului densităţii economice secţiunea economică se determină prin următoarea relaţie:

 i  I max,ij
Fecij  ;
j ec
unde,  i  coeficientul ce ia în consideraţie variaţia sarcinii în timp,  i  1,05;
A
j ec  densitatea economică, j ec  1,1 ;
mm 2
I max,ij  curentul maxim ce parcurge tronsonul „ij”,
S ij  10 3
I max,ij  ,A
3  U nom
Varianta I:
S A1 103 8,34 103 S13 103 12,51103
I max , A1    43, 72 A ; I max ,13    65, 64 A ;
3  U nom 3 110 3 U nom 3 110
S34 103 5,87 103 S 45 103 2,10 103
I max ,34    30,79 A ; I max,45    11, 04 A ;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S52 103 5,56 103 S5 B 103 16, 42 103
I max ,52    29,16 A ; I max ,5B    86,19 A ;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S B 6 103 10, 71103 S16 103 2,11103
I max ,B6    56,19 A ; I max ,16    11, 06 A .
3 U nom 3 110 3 U nom 3 110
Varianta II:

13
 S A3 103 12,59 103 S34 103 5,94 103
I max ,A3    66, 08 A ; I max ,34    31,19 A ;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S54 103 1,99 103 S25 103 10,78 103
I max ,54    10, 44 A ; I max ,25    56,59 A ;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S62 103 16,33 103 S B 6 103 13,53 103
I max ,62    85, 71 A ; I max ,B6    71, 01 A ;
3 U nom 3 110 3 U nom 3 110
S16 103 2, 21 103 S A1 103 4,39 103
I max ,16    11, 6 A ; I max ,A1    23, 08 A .
3 U nom 3 110 3 U nom 3 110

Se determină secţiunile economice ale tronsoanelor, rezultatele calculelor se introduc în

tab.2.4 şi tab.2.5 şi se alege secţiunea conductoarelor din tab.2[3]

4Tabelul 2.4
Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta I
r0 , xo , b0 , Rl , xl , Bl ,
Fec ,ij , mm 2 Tip l,
Trons.   6 S
conductor 10 km   10  6 S
km km km
41,73 36,05 15,1 15,8 93
A-1 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
4 6
62,66 31,62 13,2 13,9 81,6
1-3 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
8 1
29,39 44,72 18,7 19,6 115,4
3-4 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
8 8
10,53 31,62 13,2 13,9 81,6
4-5 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
8 1
5-2 27,83 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 22,36 9,39 9,84 57,7
82,28 63,24 11,3 15,4 95,91
5-B AC-95/15 0,31 0,43 2,66
2
53,63 41,23 17,3 18,1 106,4
B-6 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
2 4
1-6 10,55 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 22,36 9,39 9,84 57,7

Tabelul 2.5
Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta II
r0 , xo , b0 , Rl , xl , Bl ,
Fec ,ij , mm 2 Tip l,
Trons.   6 S
conductor 10 km   10  6 S
km km km
63,08 53,85 22,6 23,6 138.9
A-3 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
2 9
29,78 44,72 18,7 19,6 115.4
3-4 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
8 8
9,97 31,62 13,2 13,9 81.6
4-5 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
8 1
5-2 54,02 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 22,36 9,39 9,84 57.7
81,82 31,62 9,93 13,7 82.5
2-6 AC-95/15 0,31 0,43 2,66
2
67,78 41,23 17,3 18,1 106.4
6-B AC-70/11 0,42 0,44 2,58
2 4

14
 6-1 11,07 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 22,36 9,39 9,84 57.7
22,03 36,05 15,1 15,8 93
1-A AC-70/11 0,42 0,44 2,58
4 6

2.8. Compararea tehnico-economică

Pentru a determina soluţia optimă de alimentare a consumatorilor este necesar de efectuat o

comparare a unei serii de variante de alimentare a consumatorilor. În calculul economic financiar un
moment extrem de important este factorul timp. În majoritatea cazurilor acest lucru este realizat
prin actualizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor indiferente de natura lor.
În energetică, în majoritatea cazurilor, pentru a determina soluţia optimă se utilizează
metoda CTA.

Varianta I.
CTA I  CTA ILE  CTA IST
CTA ILE  I LE  ELE  CPW ' LE
unde I LE - sunt investiţiile sumare în liniile reţelei electrice, u.m.;
ELE - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, dar
şi de valoarea remanentă a liniilor electrice;
CPW ' LE - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m.
m
I LE   K LE  L
i 1

unde K este costul specific al liniei electrice (pentru LE simplu circuit K LE  50000u.m. , iar în
LE

cazul LE dublu circuit K LE  75000u.m. );

L - lungimea liniei electrice, km;
m - numărul liniilor electrice.
8
I LE   K LE  Li  75000  43, 71  50000  (65, 64  30, 79  11, 04  29,16  86,19  56,19  11, 06)  15562407, 54 u.m.
i 1

ELE  1  pi , r  T   rem
unde pi , r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii
(pentru LE 110kV pi , r  1,75% , conform tab.3 [3, pag.61]).

T - durata de actualizare a perioadei de studiu;
 rem - cota procentuală din valoarea remanentă a instalaţiei.
 1  (1  i ) T 1  (1  0,11) 010
T    5,889
i 0,11
unde  este anul de actualizare, care, în majoritatea cazurilor, se acceptă egal cu zero;
T - perioada de studiu, ani;
i - rata de actualizare.
 
  (1  i ) T  1 
T 10 
 rem  1  10
  (1  0,11)  0,493
 Tsn   25 
unde Tsn este durata de viaţă a liniilor electrice.

E LE  1  pi ,r  T   rem  1  0,0175  5,889  0,493  0,61
CPW ' LE  P 'C pw
'

15
unde P ' sunt pierderile variabile în liniile electrice, kW;
- costul specific al pierderilor variabile de putere şi energie, C pw  C p  K p    C w  K w ;
' '
C pw
 - durata de calcul a consumurilor proprii tehnologice de energie, h/an,
2 2
 Tmax   4000 
   0,124  4   T f   0,124  4   8760  2405h / an
 10   10 
8
P '   3  Ii2  Ri  3  (2  43,722 15,14+65,642 13,28+30,79 2 18,78+11,042  13,28+29,162  9,39+86,192 11,32+56,192 17,32+11,062  9,39) 
i 1

 847,364 kW
Dacă rata de creştere a sarcinii este nulă, atunci costul specific al pierderilor variabile de putere şi
energie se determină după relaţia:

'
C pw  C p    Cw  T  800  2405  0,11 5,889  2358 u.m.
CPW 'LE  847,364  2358  1998238,13 u.m.
Astfel: CTAILE  I LE  ELE  CPW 'LE  15562407,54  0, 61  1998238,13  11491358 u.m.

CTA IST  I ST  EST  CPW ' ST CPW "ST

unde I ST sunt investiţiile sumare în staţiile reţelei electrice, u.m.;
EST - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, dar
şi de valoarea remanentă a staţiilor de transformare;
CPW ' ST - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m;
CPW "ST - costul sumar al pierderilor constante de putere şi
energie, u.m.
n n
I ST   nIA  K IA   nTR  K TR
1 1

unde K IA este costul unui întrerupător (se aceptă K IA  18000  u.m. );

nIA - numărul întrerupătoarelor din staţie;
K TR - costul unui transformator de putere, u.m.;
nTR - numărul transformatoarelor de putere din staţie;
n - numărul staţiilor electrice.
6 6
I ST   nIA  K IA   nTR  KTR  24 18000  1 2  63000  3  2  72000  11 72000 
1 1

1  2  80000  1222101 u.m.


EST  1  pi , r  T   rem
unde pi , r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii
(pentru ST 110kV pi , r  3,3% , conform tab.3 [3, pag.61]).

E ST  1  pi , r  T   rem  1  0,033  5,889  0,493  0,701
CPW ' ST  P 'C pw
'

unde P ' sunt pierderile variabile în transformatoarele de forţă din staţii, kW;
2 2 2 2 2 2
6
Psc 2 22  3,18  50  5,56  50  4, 76  50  5,56  50  6,35  60  7,14 
P '    ksi                
i 1 nTR 2  4  1  6,3  2  6,3  2  6,3  2  6,3  2  10 
 120,355 kW
CPW 'ST  P ' C pw
'
 120,355  2358  283819 u.m.
CPW "ST  P"C "
pwt

unde P" sunt pierderile constante în transformatoarele de forţă, kW;

C" pwt - costul specific al pierderilor constante de putere şi energie,

C"
pwt  C p  Tf  Cw  T

16
 6
P "   nTR  P0  (1  2  5)  (11 10)  2  (3 10  14)  108 kW
i 1

C pwt  C p  T f  Cw  T  800  8760  0,11 5,889  6475 u.m.
"

CPW "ST  P " C "pwt  108  6475  699285 u.m.

Astfel: CTAI  I  E  CPW '  CPW "  1222101 0, 701  283819  699285  1840076 u.m.
ST ST ST ST ST

Deci: CTAI  CTAILE  CTAIST  11491358  1840076  13331434 u.m.

Varianta II.
CTA II  CTA IILE  CTA IIST
CTAIILE  I LE  ELE  CPW 'LE
8
I LE   K LE  L  75000  41, 23  50000  (53,85  44, 72  31,62  22,36  31, 62  22,36  36, 06)  15222101 u.m.
i 1

E LE  1  pi ,r  T   rem  1  0,0175  5,889  0,493  0,61
8
P '   3  Ii2  Ri  3   66,082  22,62  31,192 18,78  10,442 13, 28  56,59 2  9, 39  85,71 2 9,93  2  71,012  17,32  11,62  9,39  23,082 15,14  
i 1

 1216,508 kW

'
C pw  C p    Cw  T  800  2405  0,11 5,889  2358 u.m.
CPW 'LE  1216,508  2358  2868747, 22 u.m.
Astfel: CTAIILE  15222101  0, 61  2868747, 22  12154279 u.m.

CTAIIST  I ST  EST  CPW 'ST  CPW "ST

6 6
I ST   nIA  K IA   nTR  KTR  19 18000  2  2  63000  3  2  72000  1 2  80000 
1 1

 1186000 u.m.

E ST  1  pi , r  T   rem  1  0,033  5,889  0,493  0,701
2 2 2 2 2 2
P
6
22  3,18  22  3,97  50  4, 76  50  5,56  50  6,35  60  7,14 
P '   sc  ksi2                 
i 1 nTR 2  4  2  4  2  6,3  2  6,3  2  6,3  2  10 
 92,18 kW
CPW 'ST  P ' C pw
'
 92,18  2358  217377 u.m.
6
P "   nTR  P0  2  (14  3 10  2  5)  108 kW
i 1

C "pwt  C p  T f  Cw  T  800  8760  0,11 5,889  6475 u.m.
CPW "ST  P " C "pwt  108  6475  699285,31 u.m.
Astfel: CTAII  1186000  0, 701  217377  699285,31  1748388 u.m.
ST

Deci: CTAII  CTAIILE  CTAIIST  12154279  1748388  13902666 u.m.

Din calculele efectuate mai sus reiese că prima variantă este mai potrivită, însă difereța
procentuală dintre cheltuielile totale actualizate pentru cele două variante constituie 4,11%.
CTAII  CTAI 13902666  13331434
%  100%   4,11%.
CTAII 13902666

17
 Reieșind din aceste considerente se poate accepta a doua variantă de configurare a rețelei
electrică, în care consumatorul de categoria III din nodul 2 este alimentat prin două căi, care asigură
continuitatea alimentării cu energie electrică.

18
 3. CALCULUL REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A REŢELEI ELECTRICE

3.1. Schema echivalentă

S3 S1 S6

X t3 X t1 Xt6
2 2 2

Rt 3 R t1 Rt 6
2 2 2
2(dP0  dQ0 )3 2(dP0  dQ0 )1 2(dP0  dQ0 )6
R 31 X 31 R16 X 16
3 6 b ' 64
b"31 1 2
b'31 b '16 b"16
b '3 A 2 2 2 2
2 R3 A R 64

X3A X64
b "3 A b "64
2 2 Rt 4 Xt 4
2 2
S4
A 4

b ' A5 b ' 42
RA5 2 2 R 42

XA5 X 42
b"A5 b"42
2 2
R5 B X5B RB2 X B2
B
5 2

2(dP0  dQ0 )5 b '5 B b" 5 B b'B 2 b"B 2

2(dP0  dQ0 )2
2 2 2 2
Rt 5 Rt 2
2 2

X t5 Xt2
2 2

S5 S2

Fig.3.1. Schema echivalentă a reţelei electrice.

19
 3.2. Schema de calcul

R 31 X 31 R16 X 16
Sk 6
Sk3 3 1 6

S k1
R3 A R 64

X3 A X64

Sk 4
A 4

RA5 R 42

XA5 X 42

R5 B X5B
B
RB2 X B2
5 2

Sk 5 Sk 2

Fig.3.2. Schema de calcul a reţelei electrice.

3.3. Regimul normal de funcţionare

Calculul regimului permanent de funcţionare se începe cu determinarea puterilor de calcul

ale consumatorilor în toate nodurile luând în consideraţie pierderile de putere în TR şi LEA.
Se determină pierderile de putere activă şi reactivă în transformatoare:

Psc ,i
Pt ,i   k in2 ,i ;
2
Psc ,1 60  10 3  9,41 
2

Pt ,1   k in2 ,1     0,027MW ;

2 2  10 
2
Psc , 2 50  10 3  8,24 
Pt , 2   k in2 , 2     0,043MW ;
2 2  6,3 
2
Psc ,3 50  10 3  7,06 
Pt ,3   k in2 ,3     0,031MW ;
2 2  6,3 
2
Psc, 4 50  10 3  5,88 
Pt , 4   k in2 , 4     0,022MW ;
2 2  6,3 
Psc ,5 22  10 3  4,71 
2

Pt ,5   k in2 ,5     0,015MW ;

2 2  4 
2
Psc , 6 22  10 3  3,53 
Pt , 6   k in2 , 6     0,022 MW ;
2 2  2,5 

20
 U sc ,i S nom,i
Qt ,i    k in2 ,i ;
100 2
2
U sc ,1 S nom ,1 10,5 10  9,41 
Qt ,1    k in2 ,1      0,465MVAr ;
100 2 100 2  10 
2
U sc , 2 S nom, 2 10,5 6,3  8,24 
Qt , 2    k in2 , 2      0,566 MVAr ;
100 2 100 2  6,3 
2
U sc ,3 S nom, 3 10,5 6,3  7,06 
Qt ,3   k 2
in , 3      0,415MVAr ;
100 2 100 2  6,3 
2
U sc , 4 S nom, 4 10,5 6,3  5,88 
Qt , 4   k 2
in , 4      0,288MVAr ;
100 2 100 2  6,3 
2
U sc ,5 S nom ,5 10,5 4  4,71 
Qt ,5    k in2 ,5      0,291MVAr ;
100 2 100 2  4 
2
U sc , 6 S nom, 6 10,5 2,5  3,53 
Qt , 6    k in2 , 6      0,262MVAr ;
100 2 100 2  2,5 

Se determină puterea reactivă generată în LEA conform relaţiei:

Bij  U nom
2

Qij  ;
2
B31  U nom
2
106  10 6  110 2 B16  U nom
2
93  10 6  110 2
Q31    0,641MVar ; Q16    0,563MVar ;
2 2 2 2
B U 2 82  10 6  110 2 B U 2 93  10 6  110 2
Q64  64 nom   0,496 MVar ; Q42  42 nom   0,563MVar ;
2 2 2 2
B U 2 95,5  10 6  110 2
QB 2  B 2 nom   0,578MVar ;
2 2
B U 2 129  10 6  110 2
Q5 B  5 B nom   0,78MVar ;
2 2
B A5  U nom
2
82  10 6  110 2
Q A5    0,496MVar ;
2 2
B3 A  U nom
2
95,5  10 6  110 2
Q3 A    0,578MVar ;
2 2

Se determină sarcinile de calcul precizate ale consumatorilor:

S k1  S1  ( Pt1  jQt1 )  2 P0t1  jQ0t1   jQ AII1  jQ16I  (8  j 4,96)  (0,027  j 0,465) 

2 0,014  j 0,009   j 0,224  j 0,563  8,055  j 4,401MVA ;
Sk 2  S 2  ( Pt 2  jQt 2 )  2 P0t 2  jQ0 t 2   jQBII2  jQ42
II
 (7  j 4,34)  (0,043  j 0,566) 
2 0,01  j 0,063  j 0,578  j 0,563  7,063  j 3,891MVA;
Sk 3  S 3   Pt 3  jQt 3   2 P0t 3  jQ0t 3   jQ31I  jQ3I A  (6  j 3,72)  (0,031  j 0,415) 
2 0,01  j 0,063  j 0,641  j 0,578  6,051  j 3,042 MVA ;
Sk 4  S 4   Pt 4  jQt 4   2 P0t 4  jQ0t 4   jQ64II  jQ42
I
 (5  j 3,1) 
 (0,022  j 0,288)  2 0,01  j 0,063  j 0,496  j 0,563  5,042  j 2,455MVA;
Sk 5  S 5   Pt 5  jQt 5   2 P0t 5  jQ0t 5   jQ AII5  jQ5IB  (4  j 2,48)  (0,015  j 0,291) 
2 0,005  j 0,037   j 0,496  j 0,78  4,025  j1,569MVA;

21
 S k 6  S 6   Pt 6  jQt 6   2 P0t 6  jQ0t 6   jQ16II  jQ64I  (3  j1,86)  (0,022  j 0,262) 
2 0,005  j 0,037   j 0,563  j 0,496  3,032  j1,137 MVA;

Pe baza valorilor precizate a puterilor de calcul în noduri vom determina fluxurile de putere
în tronsoane precizate pentru schema echivalentă de calcul. În aceste calcule în locul lungimii liniei
se va folosi impedanţele lor.

B 5 A 3 1 6 4 2 B

Sk 5 SA Sk 3 S k1 Sk 6 Sk 4 Sk 2

S k 5  Z 5 A31642B  S A  Z A31642B  S k 3  Z 31642B  S k 1  Z 1642B  S k 6  Z 642B  S k 4  Z 42 B  S k 2  Z 2 B

S B5  
Z B 5 A31642B
( 4,025  j1,569)  (97,9  j108,7)  ( 20  j15)  (84,6  j 94,8)  (6,051  j 3,042)  (72,7  j 79,3)
 
118,9  j130,7
(8,055  j 4,401)  (55,4  j 61,2)  (3,032  j1,137)  ( 40,3  j 45,3)  (5,042  j 2,455)  ( 27  j 31,4)

118,9  j130,7
(7,063  j 3,891)  (11,9  j 31,4)
  0,325  j 3,514MVA
118,9  j130,7

S A5  S k 5  S B 5  ( 4,025  j1,569)  (0,325  j 3,514)  4,35  j 5,083MVA ;

S A3  S A  S A5  ( 20  j15)  ( 4,35  j 5,083)  15,65  j 9,917MVA ;
S 31  S A3  S k 3  (15,65  j 9,917)  (6,051  j 3,042)  9,599  j 6,875MVA ;
S 16  S 31  S k1  (9,599  j 6,875)  (8,055  j 4,401)  1,544  j 2,384MVA ;
S 46  S k 6  S 16  (3,032  j1,137)  (1,544  j 2,384)  1,488  j1,247MVA;
S 24  S 46  S k 4  (1,488  j1,247)  (5,042  j 2,455)  6,53  j1,208MVA ;
S B 2  S 24  S k 2  (6,53  j1,208)  (7,063  j 3,891)  13,593  j 5,099MVA ;

6
Verificare: S A  S B 5  S B 2   S ki
i 1
33,268  j16,585  33,268  j16,495

Pentru a determina tensiunile în noduri întâi trebuie de determinat pierderile de puteri în

regim maxim de funcţionare. Se determină nodurile sarcina căruia se alimentează din două părţi,
numite noduri de separare. După ce s-au determinat nodurile de separare se secţionează
convenţional reţeaua electrică în dreptul nodurilor de separare şi în dreptul nodului-sursă unde este
indicată tensiunea.

Schema I:
B 5

Sk 5

S BII5  S B 5  0,325  j 3,514 MVA ;

2
S BII5 0,3252  3,514 2
S B 5  2
  R B 5  jX B 5     21  j 22  0,022  j 0,023MVA;
U nom 110 2

22
S BI 5  S BII5  S B 5  (0,325  j 3,514)  (0,022  j 0,023)  0,303  j 3,491MVA;
U B  1,02  U n  1,02 110  112,2kV

PBI5  RB 5  QBI 5  X B 5  0,303  21  3,491  22

U B 5    0,741kV ;
UB 112,2
U 5  U B  U B 5  112,2  ( 0,741)  112,941kV ;

Schema II:
5 A 3 1 6

Sk 5 SA Sk 3 S k1 Sk 6

S16II  S16  1,544  j 2,384MVA;

2
S16II 1,544 2  2,384 2
S16  2
  R16  jX 16    15,1  j15,9   0,01  j 0,011MVA;
U nom 110 2
S16I  S16II  S16  (1,544  j 2,384)  (0,01  j 0,011)  1,554  j 2,395MVA;

II
S 31  S16I  S k 1  (1,554  j 2,395)  (8,055  j 4,401)  9,609  j 6,796MVA;
II 2
S 31 9,609 2  6,796 2
S 31  2
  R31  jX 31    17,3  j18,1  0,198  j 0,207MVA;
U nom 110 2
I
S 31  S 31
II
 S 31  (9,609  j 6,796)  (0,198  j 0,207)  9,807  j 7,003MVA;

S AII3  S 31
I
 S k 3  (9,807  j 7,003)  (6,051  j 3,042)  15,858  j10,045MVA;
2
S AII3 15,858 2  10,045 2
S A3  2
  R A3  jX A3    11,9  j15,5  0,347  j 0,451MVA;
U nom 110 2
S AI 3  S AII3  S A3  (15,585  j10,045)  (0,347  j 0,451)  16,205  j10,496MVA;

S AI 5  S A  S AI 3  ( 20  j15)  (16,205  j10,496)  3,795  j 4,504MVA ;

2
S AII5 3,7952  4,504 2
S A5  2
  R A5  jX A5    13,3  j13,9   0,038  j 0,04MVA;
U nom 110 2
S AII5  S AI 5  S A5  (3,795  j 4,504)  (0,038  j 0,04)  3,757  j 4,464MVA;

PAII5  R A5  Q AII5  X A5 3,757  13,3  4,464  13,9

U A5    0,992kV ;
U5 112,941
U A  U 5  U A5  112,941  0,992  113,993kV ;

PAI3  R A3  Q AI 3  X A3 16,205  11,9  10,496  15,5

U A3    3,12kV ;
UA 113,933
U 3  U A  U A3  113,933  3,12  110,813kV ;

P31I  R31  Q31

I
 X 31 9,807  17,3  7,003  18,1
U 31    2,675kV ;
U3 111
U 1  U 3  U 31  110,813  2,675  108,138kV ;

23
 P16I  R16  Q16I  X 16 1,554  15,1  2,395  15,9
U 16    0,569kV ;
U1 108,138
U 6  U 1  U 16  108,138  0,569  107,569kV ;

Schema III:
B 2 4 6

Sk 2 Sk 4 Sk 6

II
S 46  S 46  1,488  j1,247 MVA;
II 2
S 46 1,4882  1,247 2
S 46  2
  R46  jX 46    13,3  j13,9  0,004  j 0,004MVA;
U nom 110 2
S I
46  S 46
II
 S 46  (1,488  j1,247)  (0,004  j 0,004)  1,492  j1,243MVA ;

II
S 24  S 46
I
 S k 4  (1,492  j1,243)  (5,042  j 2,455)  6,534  j1,212MVA;
II 2
S 24 6,5342  1,2122
S 24  2
  R24  jX 24    15,1  j15,9  0,055  j 0,058MVA;
U nom 110 2
I
S 24  S 24
II
 S 24  (6,534  j1,212)  (0,055  j 0,058)  6,589  j1,27 MVA;

S BII2  S 24
I
 S k 2  (6,589  j1,27)  (7,063  j 3,891)  13,652  j 5,161MVA;
2
S BII2 13,652 2  5,1612
S B 2  2
  R B 2  jX B 2    11,9  j15,5  0,209  j 0,273MVA;
U nom 110 2
S BI 2  S BII2  S B 2  (13,652  j5,161)  (0,209  j 0,273)  13,455  j 6,155MVA;

PBI2  R B 2  Q BI 2  X B 2 13,455  11,9  6,155  15,5

U B 2    2,277kV ;
UB 112,2
U 2  U B  U B 2  112,2  2,277  109,923kV ;

P24I  R3 A  Q24
I
 X 24 6,589  15,1  1,27  15,9
U 24    1,089kV ;
U2 109,923
U 4  U 2  U 24  109,923  1,089  108,834kV ;

P46I  R46  Q46

I
 X 46 1,492  13,3  1,243  13,9
U 46    0,024kV ;
U4 108,834
U 6  U 4  U 46  108,834  0,024  108,762kV ;

U B U3 112,2  110,813

%   100%   100%  1,24%;
UB 112,2

3.4. Regimul postavarie

24
 Se va decupla tronsonul A3.

4
A

5 2

Schema I:
B 5 A

Sk 5 SA

S AI 5  S A  20  j15MVA;
2
S AI 5 20 2  152
S A5  2
  R A5  jX A5    13,3  j13,9   0,687  j 0,718MVA ;
U nom 110 2
S AII5  S AI 5  S A5  (20  j15)  (0,687  j 0,718)  19,313  j14,282MVA;

S 5IB  S AII5  S k 5  (19,313  j14,282)  ( 4,025  j1,569)  15,288  j12,713MVA;

2
S 5I B 15,2882  12,7132
S 5 B  2
  R5 B  jX 5 B     21  j 22  0,686  j 0,719MVA;
U nom 110 2
S 5IIB  S 5IB  S 5 B  (15,288  j12,713)  (0,686  j 0,719)  14,602  j11,994MVA;

U B  1,07 U n  1,07 110  117,7kV

P5IIB  R5 B  Q5IIB  X 5 B 14,602  21  11,994  22

U 5 B    4,847kV ;
UB 117,7
U 5  U B  U 5 B  117 ,7  4,847  122,547kV ;
PAII5  R A5  Q AII5  X A5 19,313  13,3  14,282  13,9
U A5    3,716kV ;
U5 122,547
U A  U 5  U A5  122,547  3,716  126,263kV ;

Schema II:
B 2 4 6 1 3

Sk 2 Sk 4 Sk 6 Sk1 Sk 3

25
S13II  S k 6  6,051  j 3,042MVA;
2
S13II 6,0512  3,0422
S13  2
  R13  jX 13    17,3  j18,11  0,066  j 0,069MVA;
U nom 110 2
S13I  S13II  S13  (6,051  j 3,042)  (0,066  j 0,069)  6,117  j 3,111MVA ;

II
S 61  S13I  S k1  (6,117  j 3,111)  (8,055  j 4,401)  14,172  j 7,512MVA;
II 2
S 61 14,172 2  7,512 2
S 61  2
  R61  jX 61    15,1  j15,9  0,321  j 0,338MVA;
U nom 110 2
I
S 61  S 61
II
 S 61  (14,172  j 7,512)  (0,321  j 0,338)  14,493  j 7,85MVA ;

II
S 46  S 61
I
 S k 6  (14,493  j 7,85)  (3,032  j1,137)  17,525  j8,987 MVA ;
II 2
S 46 17,5252  8,987 2
S 46  2
  R46  jX 46    13,3  j13,9   0,426  j 0,446MVA;
U nom 110 2
I
S 46  S 46
II
 S 46  (17,525  j8,987)  (0,426  j 0,446)  17,951 j 9,433MVA;

II
S 24  S 46
I
 S k 4  (17,951  j 9,433)  (5,042  j 2,455)  22,993  j11,888MVA;
II 2
S 24 22,9932  11,8882
S 24  2
  R24  jX 24    15,1  j15,9  0,836  j 0,88MVA;
U nom 110 2
I
S 24  S 24
II
 S 24  ( 22,993  j11,888)  (0,836  j 0,88)  23,829  j12,768MVA;

S BII2  S 24
I
 S k 2  (23,829  j12,768)  (7,063  j 3,891)  30,892  j16,659 MVA;
2
S BII2 30,8922  16,6592
S B 2  2
  RB 2  jX B 2    11,9  j15,5  1,211  j1,578MVA;
U nom 110 2
S BI 2  S BII2  S B 2  (30,892  j16,659)  (1,211  j1,578)  32,103  j18,237 MVA;

PBI2  RB 2  QBI 2  X B 2 32,103 11,9  18,237 15,5

U B 2    5,647kV ;
UB 117,7
U 2  U B  U B 2  117 ,7  5,647  112,053kV ;
P24I  R24  Q24
I
 X 24 23,829 15,1  12,768 15,9
U 24    5,023kV ;
U2 112,053
U 4  U 2  U 24  112,053  5,023  107,03kV ;

P46I  R46  Q46

I
 X 46 17,95113,3  9,433 13,9
U 46    3,456kV ;
U4 107,03
U 6  U 4  U 46  107,03  3,456  103,574kV ;

P61I  R61  Q61

I
 X 61 14,493 15,1  7,85 15,9
U 61    3,318kV ;
U6 103,574
U 1  U 6  U 61  103,574  3,318  100,256kV ;

P13I  R13  Q13I  X 13 6,117 17,3  3,111 18,1

U 13    1,617kV ;
U1 100,256

26
U 3  U 1  U 13  100,256  1,617  98,639kV ;

UB U5 117 ,7  122,547

%   100%   100%  4,12%;
UB 117 ,7

3.5. Reglarea tensiunii

Reglarea tensiunii în reţeaua electrică proiectată se poate de realizat atât pe barele sursei de
alimentare cît şi la staţiile principale de coborâre. Numărul prizelor la care trebuie să funcţioneze
transformatorul se determină conform relaţiei:
 k  100
 i ,d   ti ,d  1  ;
 k ti , nom  a %
U
unde, k ti ,nom  raportul de transformare nominal, k ti , nom  nom1 ;
U nom 2
U nom1 , U nom 2  tensiunea nominală primară şi secundară;
U iI
k ti , d  raportul de transformare dorit, k ti , d  ;
U c ,d
U iI  U i  U ti ;
U i  tensiunea impusă nodului „i”;
U ti  pierderile de tensiune în transformator care se determină conform relaţiei:
Pri  Rti  Qri  X ti
U ti  ;
2 U i
U c , d  tensiunea
reţelei de joasă tensiune, U c ,d  11kV ;
a %  valoarea procentuală a unei prize faţă de tensiunea nominală.

Nodul 1:

Pr1  Rt1  Qr1  X t1 8,055  7,95  4,401  139

U t1    3,125kV ;
2 U1 2  108,138
U 1I  U 1  U t1  108,138  3,125  105,013kV ;
U 1I 105,013 U nom1 115
k t1,d    9,547; k t1,nom    10,455;
U c1,d 11 U nom 2 11
 k  100  9,547  100
 1,d   t1,d  1    1   5;  1,r  5;
 k t1,nom  a %  10,455  1,78
   a%    5 1,78 
k t1,r  k t1,nom  1  1,r   10,455  1    9,525;
 100   100 
U 1I 105,013
U 1
II
   11,025kV ;
k t1,r 9,525

27
 Nodul 2:

Pr 2  Rt 2  Qr 2  X t 2 7,063  16,6  3,891  220

U t 2    4,427 kV ;
2 U 2 2  109,923
U 2I  U 2  U t 2  109,923  4,427  103,926kV ;
U 2I 103,926 U nom1 115
k t 2,d    9,451; k t 2,nom    10,455;
U c 2,d 11 U nom 2 11
 k  100  9,451  100
 2,d   t 2,d  1    1   5;  2,r  5;
 k t 2,nom  a %  10,455  1,78
   a%    5 1,78 
k t 2,r  k t 2,nom  1  2,r   10,455  1    9,525;
 100   100 
U 2I 103,926
U II
2    10,911kV ;
k t 2,r 9,525

Nodul 3:

Pr 3  Rt 3  Qr 3  X t 3 6,051  16,6  3,042  220

U t 3    3,473kV ;
2 U 3 2  110,813
U 3I  U 3  U t 3  110,813  3,473  107,34kV ;
U 3I 107,34 U nom1 115
k t 3, d    9,758; k t 3,nom    10,455;
U c 3, d 11 U nom 2 11
 k  100  9,758  100
 3,d   t 3,d  1    1   4;  3,r  4;
 k t 3, nom  a %  10,455  1,78
   a%    4 1,78 
k t 3,r  k t 3,nom  1  3,r   10,455  1    9,711;
 100   100 
U 3I 107,34
U 3II    11,053kV ;
k t 3, r 9,711
Nodul 4:

Pr 4  Rt 4  Qr 4  X t 4 5,042  16,6  2,455  220

U t 4    2,866kV ;
2 U 4 2  108,834
U 4I  U 4  U t 4  108,834  2,866  105,968kV ;
U 4I 105,968 U nom1 115
k t 4,d    9,663; k t 4,nom    10,455;
U c 4, d 11 U nom 2 11
 k  100  9,663  100
 4 ,d   t 4 ,d  1    1   4;  4, r  4;
 k t 4,nom  a %  10,455  1,78
  4,r  a%    4  1,78 
k t 4 ,r  k t 4, nom  1    10,455  1    9,711;
 100   100 
U 4I 105,968
U II
4    10,912kV ;
k t 4,r 9,711

Nodul 5:

28
 Pr 5  Rt 5  Qr 5  X t 5 4,025  46,6  1,569  555
U t 5    4,685kV ;
2 U 5 2  112,941
U 5I  U 5  U t 5  112,941  4,685  108,256kV ;
U 5I 108,256 U nom1 115
k t 5, d    9,841; k t 5,nom    10,455;
U c 5, d 11 U nom2 11
 k  100  9,841  100
 5,d   t 5,d  1    1   3;  5,r  3;
 k t 5,nom  a%  10,455  1,78
   a%    3 1,78 
k t 5,r  k t 5,nom  1  5,r   10,455  1    9,897;
 100   100 
U 5I 108,256
U 5II    10,938kV ;
k t 5, r 9,897

Nodul 6:

Pr 6  Rt 6  Qr 6  X t 6 3,032  46,6  1,132  555

U t 6    3,59kV ;
2 U 6 2  107,569
U 6I  U 6  U t 6  107,569  3,59  103,979kV ;
U 6I 103,979 U nom1 110
k t 6, d    9,453; k t 6,nom    10;
U c 6,d 11 U nom 2 11
 k  100  9,453  100
 6 ,d   t 6,d  1    1   2;  6,r  2;
 k t , nom  a %  10  2,5
   a%    2  2,5 
k t 6,r  k t 6,nom  1  6,r   10  1    9,5;
 100   100 
U 6I 103,979
U 6II    10,945kV .
k t 6, r 9,5

29
 4. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTORULUI AC-95/16

4.1. Sarcinile specifice

1. Sarcina specifică condiţionată de greutatea proprie a conductorului:

G 386 daN
 1  g0  10 4  9,81 10  4  3,402 10 3 ;
F 111,3 m  mm 2
unde g0=9,81 m/s2 – acceleraţia căderii libere;
G – greutatea specifică a conductorului, kg/km: G=386 kg/km; 
F - secţiunea sumară a conductorului:
F  FAl  FOţ  95,4  15,9  111,3 mm 2 ;
G, FAl, FOt, d sunt alese conform http://zaosvet.ru/provod%20as.htm

2. Sarcina specifică condiţionată de greutatea chiciurii:

8,829     d  bc   bc 8,829  3,14  13,5  10 10 4 daN 
2  10 4  10  5,853 103 ;
F 111,3 m  mm2
bc=10 mm (NAIE 2003, tab. 2.5.3).

3. Sarcina specifică verticală totală:

daN
 3   1   2  3,402  10 3  5,853  103  9,255  10 3 .
m  mm 2
4. Sarcina specifică condiţionată de presiunea vântului asupra conductorului neacoperit cu
chiciură: 
  k c  qmax  d 0,7  1,2  100  13,5 daN
4   10 3   10 3  10,189  10 3 ,
F 111,3 m  mm 2
unde =0,7 – coeficient de uniformitate a presiunii vântului (NAIE 2003, p. 64); d
kc=1,2 – coeficient aerodinamic (NAIE 2003, p. 64);
V 2 40 2 daN
qmax – presiunea maximă a vântului: qmax    100 2 ; V 
16 16 m
V=40 m/s – viteza vântului (NAIE 2003, tab. 2.5.1).

5. Sarcina specifică condiţionată de presiunea vântului asupra conductorului acoperit cu chiciură:

  k c  qc   d  2  bc  3 0,88  1,2  25  13,5  2  10 3 d+2bc
5   10   10 
F 111,3
daN 
 7,946  10 3 , V
m  mm 2
daN
unde qc  0,25  qmax  0,25 100  25 .
m2
6. Sarcina specifică rezultantă, care acţionează asupra conductorului neacoperit cu chiciură:
 2
  2

 6   12   42  3,402  103  10,189  103  10,742  103
daN
m  mm2
.



7. Sarcina specifică rezultantă, care acţionează asupra conductorului acoperit cu chiciură:
 7   32   52   9,255 10 3    7,946 10 3   12,198 10 3
2 2 daN
. 
m  mm 2

daN
8. Sarcina maximă:  67  max( 6 ,  7 )   7  12,198 10 3 .
m  mm 2  

30
 4.2. Lungimile critice a deschiderii

Relaţia pentru determinare lungimii critice a deschiderii poate fi obţinută din ecuaţia de stare
a conductorului:
 n2  L2r  E  m2  lcr2  E
n  2
   E  tn   m  2
   E  tm ,
24   n 24   m
unde lcr – lungimea critică a conductorului i în deschidere (i=1, 2, 3), m;
 - coeficientul de dilatare termică a conductorului:   19,2  10 6 grad 1
conform NAIE 2003, tab. 2.5.8;

daN
 - modulul de elasticitate: E  8,25 10
3
,
mm 2
1 1 mm 2
   10 3  121,2 10 6 ;
E 8,25 daN
n şi m – tensiunile mecanice admisibile în conductor în regimurile „m” şi „n”, daN/mm2;
m şi n – sarcinile specifice respective, daN/m*mm2;
tm şi tn – temperaturile respective, 0C.

Din egalitatea de mai sus determinăm lcri:

 m 6    m   n     t m  t n 
lcr  2   , m.
n    2    2 
 m    m  
  n    n  
Deschiderile critice se pot calcula substituind în formula de mai sus mărimile necesare
 ,  , t , care caracterizează regimurile iniţiale, tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
i=1 i=2 i=3
m e n   m  c n   m  c n e

 m  1  n  1  m   6 ,7  n  1  m   6 ,7  n  1
t m  te tn  t t m  tc tn  t t m  tc tn  te

 e  9daN / mm 2 ;    12daN / mm 2 ;  c  12daN / mm 2 (NAIE 2003, tab. 2.5.7)

t e  10C ; t max  45C ; t min  30C ; t c  5C - conform indrumar de proiect

l cr1  2 
9 
6  121,2  10 6  9  12  19,2  10 6  10  ( 30)    394,031m;
3.402  10 3  3,402  10 3   9 
2 2

   
3 
 3,402  10   12 

l cr 2  2 
12 
6  121,2  10 6 12  12   19,2  10 6    5  (30)    109,952 m;
3,402  10 3  12,198  10 3   12 
2 2

 3 
  
 3,402  10   12 

l cr 3  2 
12 
6  121,2  10 6 12  9   19,2  10 6   5  10   45,142 m;
3,402  10 3 2
 12,198  10 3   12 
2

 3 
  
 3,402  10   9 

31
 4.3. Regimul iniţial de calcul

Comparând mărimea deschiderii impuse “Lr=100 m” cu mărimea “Lcr” se poate de

determinat regimul iniţial.
Tabelul 4.2
Raportul deschiderilor critice şi
Raportul deschiderilor critice Condiţiile iniţiale de calcul
reale
Lr < lcr1   , 1, t
Lcr1 < Lcr2 < Lcr3 lcr1 < Lr < lcr3  e , 1 , te

Lr > lcr3  c ,  6, 7 , t c

Lr < lcr2   , 1 , t
Lcr1 > Lcr2 > Lcr3
Lr > lcr2  c ,  6 ,7 , t c

Condiţii iniţiale:    12daN / mm 2 ;  1  3,402 10 3 daN /( m  mm 2 ); t   30C.

4.4. Săgeata maximă

Tensiunea mecanică a conductorului se determină din ecuaţia de stare a conductorului:

 n2  L2R  E  m2  lcr2  E
n  2
   E  t n   m  2
   E  tm ,
24   n 24   m
Săgeata conductorului la aceeaşi înălţime de fixare pentru fiecare regim de calcul se determină
după următoarea relaţie:
 i l2
fi  ,
8  i
unde isarcina specifică, daN/m*mm2;
i – tensiunea mecanică în materialul conductorului dat, daN/mm2;
l – lungimea reală a deschiderii.
Tabelul 4.3
Regimurile de calcul a conductorului
Regimul de Numărul
Enumerarea condiţiilor climaterice
calcul sarcinii
Conductorul acoperit cu chiciură, t  50 C presiunea vîntului 0,25
I 6,7
(dar nu mai mare de 140 N/ m 2 )
II Conductorul acoperit cu chiciură, t  50 C vîntul lipseşte q=0 3
III Presiunea vîntului q, t  50 C , chiciura lipseşte 6
IV Temperatura medie anuală t e , vîntul şi chiciura lipsesc 1

32
 V Temperatura t  150 C , vîntul şi chiciura lipsesc 1
VI Temperatura joasă t  , vîntul şi chiciura lipsesc 1
VII Temperatura maximă t max , vîntul şi chiciura lipsesc 1

 67  l 2 12,198  10 3  100 2
Regimul I:  1  11,544 daN / mm ; 2
f1    1,32 m;
8 1 8  11,544
  l 2 9,255  10 3  100 2
Regimul II :  2  10,419 daN / mm 2 ; f2  3   1,11 m;
8  2 8  10,419
  l 2 10,742  10 3  100 2
Regimul III :  3  10,99 daN / mm 2 ; f3  6   1,22 m;
8  3 8  10,99
  l 2 3,402  10 3  100 2
Regimul IV :  4  6,324 daN / mm 2 ; f4  1   0,67 m;
8  4 8  6,324
  l 2 3,402  10 3  100 2
Regimul V :  5  5,744 daN / mm 2 ; f5  1   0,74 m;
8  5 8  5,744
  l 2 3,402  10 3  100 2
Regimul VI :  6  11,945 daN / mm 2 ; f6  1   0,36 m;
8  6 8  11,945
 1  l 2 3,402  10 3  100 2
Regimul VII :  7  3,487 daN / mm 2 ; f7    1,22 m;
8  7 8  3,487

Determinarea temperaturii critice:

    10,99  3,402  10 3 
t cr  t c  3  1  1     5  1    39  C ;
3 
 E  3  6
19,2  10  8250  9,255  10 
Dacă t max  t cr atunci vom considera f max  f 7

4.5. Construirea curbelor de montaj şi şablon

33
 1.4 Fig. 4.1. Curba de montaj

1.2
Fig. 4.2. Curbele şablon
1

0.8

0.6

0.4

0.2
 30  20  10 0 10 20 30 40 50

2
1

 50  40  30  20  10 0 10 20 30 40 50
1
2
3
4
5
6
7
8
9

1
CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE

1. Стратан И.П., Шепелевич Е.И. Методические указания к курсовому проекту по

дисциплине “Электрические сети и системы”. Кишинёв: КПИ им. С. Лазо‚ 1987.
2. Стратан И.П. Справочный материал к курсовому проекту по электрическим сетям и
системам. Кишинёв: КПИ им. С. Лазо‚ 1980.
3. Arion V.,Codreanu S. Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de transport şi
distribuţie a energiei electrice,Chişinău U.T.M.1998
4. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
5. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
6. Неклепаев Б.Н. Электрическая часть электростанций и подстанций. Справочный
материал для курсового и дипломного проектирования. М.: Энергия‚ 1989.
7. Идельчик В.И. Электрические системы и сети. М.: Энергоатомиздат, 1989.
8. Буслова Н.В., Винославский В.Н., Денисенко Г.И., Перхач В.С. Электрические системы
и сети. Киев: Вища школа, 1986.
9. Электрические системы. Т.2. Под ред. Веникова В.А. М.: Высшая школа, 1971.
10. Караев Р.И., Волобринский С.Д., Ковалев И.Н. Электрические сети и энергосистемы.
М.:Транспорт, 1988.
11. Электроэнергетические системы в примерах и иллюстрациях. Под ред. Веникова В.А.
М.: Высшая школа, 1983.