Întrebările pentru examenul BD

1. Atribute și domenii. Definiţii şi exemple.

Domeniul – multimea de valori pe are le poate lua un atribut
2. Tupluri. Definiții și exemple.
O secventa de perechi atribut-valoare in care nu importa ordinea, rand.

3. Scheme și relații. Definiții și exemple.

Relatie – multime finita de tupluri definita pe schema R
Schema BD = o multime finita de scheme relationale
BD = multimea de relatii definite pe o schema

4. Constrângerile de unicitate și minimalizate a cheii. Definiții și exemple.

5. Constrângerea entității. Definiții și exemple.

6. Constrângerea referențiale. Definiții și exemple.
7. Constrângeri de comportament al domeniului. Definiții și exemple.
8. Constrângeri de comportament al tuplului. Definiții și exemple.
9. Constrângeri de comportament al relației. Definiții și exemple.
10. Constrângeri de comportament al bazei de date
11. Scheme relaționale compatibile. Exemplu.
12. Operațiile tradiționale pe mulțimi: Uniunea, Proprietăți. Exemple.
13. Diferența. Proprietăți. Exemple.
14. Intersecția. Proprietăți. Exemple.
15. Produsul cartezian. Definiții și exemple.
16. Operația de redenumire. Definiții și exemple.
17. Complementul. Definiții și exemple.
18. Complementul activ. Definiții și exemple.
19. Operația proiecția. Proprietăţi. Exemple.
20. Operația selecția. Proprietăţi. Exemple.
21. Operația Joncțiunea naturală. Proprietăţi. Exemple.

22. Operația semijoncțiunea. Proprietăţi. Exemple.

23. Operația Joncțiunea theți. Proprietăţi. Exemple.

24. Operația divizarea. Proprietăţi. Exemple.
25. Interogări în algebra relațională. Expresii algebrice.
26. Selecții generalizate. Exemple.
27. Interogări conjunctive. Exemple.
28. Interogări cu diferențe. Exemple.
29. Complementul unei mulțimi. Exemplu.
30. Cuantificarea universală. Exemplu.
31. Componentele limbajului SQL2.
32. Cele mai simple interogări SELECT. Clauzele DISTINCT și ORDER BY. Aliasuri de atribut. Exemple.
33. Interogări cu criterii de selecție cu clauza WHERE și operatorii de comparație sau logici AND, OR, NOT.
Exemple.
34. Interogări cu criterii de selecție cu Operatorul IS NULL. Exemple.
35. Funcții cu utilizarea valorii NULL: Funcțiile COALESCE, NVL, NULLIF. Exemple.
36. Interogări cu criterii de selecție cu operatorul LIKE. Exemple.
37. Interogări cu criterii de selecție cu operatorul BETWEEN. Exemple.
38. Interogări cu criterii de selecție cu operatorul IN. Exemple.
39. Interogări cu funcții de agregare: COUNT, AVG, SUM, MAX și MIN.
40. Interogări cu clauzele GROUP BY sau HAVING.
41. Interogări cu Produsul Cartezian.
42. Interogări cu Joncțiuni interne. Exemple.
43. Interogări cu Joncțiuni externe. Exemple.
44. Subinterogări cu operatori de comparație, cu operatorul IN sau ANY.
45. Subinterogări cu operatori de comparație, cu operatorul ALL sau EXISTS.
46. Subinterogări în clauzele FROM și HAVING.
47. Interogări cu operatori din teoria mulțimilor. Operatorii UNION sau UNION ALL, și EXCEPT sau EXCEPT ALL
48. Instrucțiuni de actualizare a bazei de date: Inserarea, Modificarea, Suprimarea tuplurilor
49. Definirea constrângerilor de integritate: NOT NULL, DEFAULT, chei primare.
50. Definirea constrângerilor de integritate: chei externe, UNIQUE, CHECK.
51. Constrângeri de comportament CHECK la nivel de bază de date (aserțiuni)
52. Modificarea și suprimarea schemei relaționale.
53. Ce este o viziune? Crearea și suprimarea viziunilor. Exemple.
54. Consultarea și actualizarea viziunilor. Exemple.
55. Definirea sinonimilor. Exemple.
56. Definirea indecșilor. Crearea și suprimarea indecșilor. Exemple.
57. Tipuri de indecși.
58. Controlul accesului la baza de date. Exemple.
59. Administrarea tranzacțiilor. Exemple.
60. Blocarea relațiilor și gestiunea tranzacțiilor. Niveluri de izolare.
61. Noţiunea de dependenţă funcţională. Exemplu.
62. Noţiunea de implicare logică. Exemplu.
63. Noţiunea de închidere a unei mulţimi de dependenţe. Exemplu.
64. Noţiunea de închidere a unei mulţi de atribute. Exemplu.
65. Noţiunea de cheie în termenii dependenţei funcţionale
66. Regulile de inferenţă a dependenţelor funcţionale.
67. Să se demonstreze corectitudinea regulii incrementării.
68. Să se demonstreze corectitudinea regulii aditive.
69. Să se demonstreze corectitudinea regulii tranzitive.
70. Să se demonstreze corectitudinea regulii pseudotranzitive.
71. Noţiune de derivare.
72. Axiomele Armstrong. Să se arate că {DF1.DF2,DF5}|-DF3.
73. Axiomele Armstrong. Să se arate că {DF1.DF2,DF5}|-DF4.
74. Axiomele Armstrong. Să se arate că {DF1.DF2,DF5}|-DF6.
75. Completitudinea axiomelor Armstrong.
76. Definiţia derivaţiei maximale.
77. Prima proprietate a derivaţiei maximale.
78. A doua proprietate a derivaţiei maximale.
79. Echivalenţa deducerii cu axiomele Armstrong şi deducerii cu derivarea maximală
80. Algoritmul ÎNCHIDERE. Exemplu.
81. Algoritmul MEMBRU. Exemplu.
82. Mulţimi echivalente de dependenţe funcţionale. Exemplu.
83. Algoritmul MULTIMI_DF_ECHIV
84. Definiţia acoperiri neredundante. Exemplu.
85. Algoritmul NONREDUN.
86. Acoperiri reduse în stânga. Algoritmul RED_ST. Exemplu.
87. Acoperiri reduse în dreapta. Algoritmul RED_DR. Exemplu.
88. Acoperiri reduse. Algoritmul RED. Exemplu.
89. Acoperiri canonice. Exemplu.
90. Mulţimi echivalente de atribute. Algoritmul ATR_ECHIV. Exemplu.
91. Definiţia clasei de echivalenţă. Algoritmul CLASA_X. Exemplu.
92. Algoritmul CLASE_ECHIV.
93. Proprietatea (Lema 6.6) claselor de echivalență din două mulţimi neredundante şi echivalente de dependenţe funcţionale.
Exemplu.
94. Definiția acoperirii minimale. Exemplu.
95. Proprietatea unei mulţimi neredundante de dépendent împărţită în clase de echivalenţă.
96. Proprietatea a două mulţimi echivalente neredundante împărţite în clase de echivalenţe.
97. Mulţimi minimale: condiţii necesare şi suficiente
98. Algoritmul MINIM. Exemplu.
99. Acoperiri optimale. Exemplu.
100. Corelaţia dintre acoperiri. Exemplu.
101. Prezumţia schemei universale.
102. Proprietatea joncțiunii fără pierderi.
103. Conservarea dependențelor.
104. Redundanța datelor și anomalii la actualizare.
105. Forma normală unu. Exemplu.
106. Forma normală doi. Exemplu.
107. Forma normală trei. Exemplu,
108. Corelaţia dintre forma normală doi şi forma normală trei.
109. Forma normală Boyce-Codd.
110. Corelaţia dintre forma normală trei şi forma normală Boce-Codd.
111. Aducerea schemei în forma normală Boyce-Codd prin metoda descompunerii fără pierderi. Algoritmul FNBC
112. Aducerea schemei în forma normală trei prin metoda descompunerii. Algoritmul FN3
113. Primul dezavantaj al normalizării prin descompunere.
114. Al doilea dezavantaj al normalizării prin descompunere. Exemplu.
115. Al treilea dezavantaj al normalizării prin descompunere. Exemplu.
116. Al patrulea dezavantaj al normalizării prin descompunere. Exemplu.
117. Al cincilea dezavantaj al normalizării prin descompunere. Exemplu.
118. Validitatea în normalizarea prin sinteza. Condiţiile ce trebuie să le satisfacă un algoritm de sinteză
119. Algoritmul FN3_SINT.
120. Dezavantajele normalizării prin sinteză. Metoda de ocolire a dezavantajelor.