Ghiocelul: Tot mai zăboveşti, iarnă călătoare

Cu nămeţii tăi şi haina de ninsoare?

Iarna: Bine ai sosit, firav ghiocel şi cu albă floare,

Te-a anunţat că plec, din cer mândru soare.
E-un soare cu dinţi, acela ce te cheamă
Nu te grăbi să ieşi, îţi dau un sfat de mamă.

Ghiocelul: (cască, îşi freacă ochii, îşi întinde braţele spre cer)
Cred că destul am dormit
La adăpost sub pământ
Veni vremea ca să-mi scot
Floarea cu frunze cu tot.
Dar mă ceartă, nu mă lasă
Iarna cea capricioasă.
Poate ştiţi, din grai străbun:
Înmuguresc, cum să spun,
Chiar în noaptea de Crăciun.
Pe cât sunt de micuţ,
Pe-atât de curajos,
Sunt fiul primăverii
Şi anunţ că vine
Chiar de-i timp geros.
Mă biciuieşte iarna,
Dar sunt curajos de fel
Şi la botez am primit un nume;
Mă cheamă ghiocel.

Soarele:
Eu-s trimis de Dumnezeu
Aici, chiar pe pământ
Să te chem la viaţă
Ghiocel firav,
Cuminte şi plăpând.
Ţi-e teamă de iarnă?
Sigur o să plece
Să îţi ia ţie viaţa
Nu o să mai încerce.

1
Ghiocelul:
Când a venit iarna grea
A-ncercat viaţa să mi-o ia.
Dar Dumnezeu m-a ocrotit
Şi-o zână bună a venit,
Să mă ferească de ninsoare
Şi m-a făcut o albă floare.
De-atunci, copilul ocrotit -
Eu primăvară am vestit!

Iarna: (către soare)

Tu, stăpân al cerului

Şi duşman al gerului
Văd că ştii bine să minţi
De-aceea ai porecla
„Soarele cu dinţi”!
Eu sunt zâna fulgilor
Şi zâna zăpezilor,
Iar când plec în astă lume,
Am şi eu un rost anume:
Anul Nou, al nostru tată,
Ce s-ar face făr-o fată,
Tocmai iarna cea frumoasă.
E-adevărat, cam capricioasă,
Dar pun flori de gheaţă la fereşti,
Iar la gura sobei vă chem cu poveşti.
Primăvara nu se face numai cu o floare
Ghiocelului eu i-am dat culoarea,
Albă, din ninsoare.

Toţi
Iarnă mândră şi crăiasă,
Du-te şi te-ntoarce acasă.
Dute şi te odihneşte
Căci trena de fulgi se topeşte

2
Iarna:
Vă ştiam copii cuminţi
Cum, aşa mă răsplătiţi?
Printre nămeţii de la drum
V-am adus pe Moş Crăciun.
Şi mai la-nceput, în hărmălaie
V-am trimis pe Moş Nicolae.
Cu amar vă spun, adio, aşadar
Vă las podoaba mea,
Toţi fulgii mei în dar.
Şi-mi iau trena lungă, albă plăpumioară
Că să-mi ia locul, mândra primăvară.

CÎNTEC:CÎNTEC DE PRIMĂVARĂ
(pleacă iarna e grăbită)

Vai, ce iarnă a fost poveste

Cu flori dalbe la ferestre
Dar s-a dus şi nu mai este
Păsările ne dau de veste
C-a păşit la noi în ţară
Preafrumoasa Primăvară!

Deci este adevărat?

Toată lumea a aflat?
Vestea dusă-n lung şi-n lat
De un botgros înaripat
Atunci să ne bucurăm
Să dansăm şi să cîntăm!

soarele
: Ghiocelul, albă floare,
Pălăria cea pitică,
În lumina de la soare
Cu sfială şi-o ridică.

3
 Tare-i curios să vadă
Dacă iarna a plecat
Cu ninsori şi cu zăpadă
De pe dealuri şi din sat.
– Are muguri în cosiţe,
Ghiocei albi pe rochiţă,
Vine gingaşă, zglobie,
Prin poieni şi prin câmpie

Primăvara cea frumoasă

Toţi cu inima voioasă
Îi urăm un bun venit!!!

CÎNTECUL—PRIMĂVARA—

Primăvara : (pe melodia „La oglindă”

Iată –mă-s şi sunt frumoasă
Am venit şi-s bucuroasă
Strai cu flori , minune mare,
Nu-s eu fată ca oricare-
Anul poate fi fălos că mă are
Trena mea este cu flori
Ce-mi sunt ca nişte surori
Şi cu frăţiorul Soare
Am ieşit eu la plimbare
Să v-aduc aici în casă
Bunăstare!
PRIMĂVARA:
Sunt primăvara şi-am venit
Cu alai de flori albastre
Şi cu cerul însorit
Pe meleagurile noastre.
Cu bagheta mea de soare,
Mugurii-i prefac în floare
Ghiocei şi brebenei
Flori de măr şi stanjenei
Din meleagul de unde vin
V-aduc soare şi senin

4
Ciripit de păsări mii,
Iarbă verde pe campii
Bucurii pentru copii.

Toti :-Fii aici binevenită primăvara mult iubită!

CÎNTECUL –CULORILE—

Mărţişorul: (se apleacă către primăvară)

Eu-ţi ţin trena lungă ca la o mireasă.

Bine ai venit,mama mea frumoasă!
Eu sunt mărţişor, dragul tău odor
Şi-am două fire scumpe;alb şi roşu-aprins
Ce ţi le dăruiesc cu sufletul deschis.

(îi prinde în piept cele două fire cu ciucuraşi alb şi roşu)

Primăvară, bun venit!

Parcă sunt mai fericit!
Dai jos haina veche
Şi-ntinereşti natura,
Mamă, n-ai pereche,
Mândră ţi-e făptura!

Cîntecul—MARŢIŞORUL—

Primăvara
Mă ivesc din departare
Vin cu razele de soare
Iar din bolta cea senina
Răspîndesc in jur lumină

Cine muntele –l întrece-n înălţime ,iară marea

O întrece în mărime prin atâta bunătate,
Ce fiinţă este-n lume cea mai scumpă dintre toate,

5
Care mângâie când doare , care cântă când mângâie ,
Stând de strajă suferinţei pruncilor la căpătâie,
Cine este-acea fiinţă fără care nu se poate ,
Cea mai dragă , cea mai scumpă şi mai bună
decât toate ?

TOŢI
Ghicitoare nu e grea dacă privim la spectatoare .
La fiecare cuvânt al nostru am putut citi pe feţele lor emoţie , priviri
atente şi un zâmbet dulce .
Numai dumnealor , mamele noastre , femeile din lumea-ntreagă pot
răspândi atâta bunătate şi dragoste de oameni.

Primăvara :
Aţi ghicit , de aceea vă vă fac o propunere :
Hai , copii ,cu mic cu mare
Azi s-aducem o urare ,
Cântece şi vers şi-o floare
Pentru mame iubitoare !

Mărţişorul:
Mamă primăvară, mamă timpurie,
Prinde-mi semnul meu pe a ta tichie.
Eu sunt şnur de mărţişor
Şi mi-am împletit cu dor
Urări frumoase, o sută şi o mie
Pentru floarea cea mai dragă mie.
La mulţi ani frumoşi, la mulţi ani, mămică,
Eşti cea mai frumoasă, scumpă, floricică.
Mamă, pentru mine, n-ai pereche-n lume
De-aceea-ţi dau bineţe; nicicând să ai tristeţe,
Ci doar tinereţe fără bătrâneţe.

Soarele:
Ştiu că-i sărbătoare astăzi pe pământ
De-aceea mă-nscriu şi eu la cuvânt.
N-aţi recunoscut, eu sunt mândru soare
Ştiu şi ştiţi şi voi c-am putere mare
Să mângâi şi să încălzesc

6
Tot ce este viu şi e omenesc.
Iar pentru femeia de viaţă dătătoare,
Am să-i fac astăzi sinceră urare:
La mulţi ani, voi, mame, surori,educatoare
Bunici aplecate, s-aveţi sănătate,
Viaţa v-a învăţat să sădiţi un pom
Şi v-a mai fost dat să naşteţi „pui de om”.
Într-un mulţi ani trăiţi, fiţi binecuvântate
De Dumnezeu cel Sfânt, cu multă sănătate!

CÎNTEC –ZIUA MAMEI MELE--

De ziua mamei e atâta soare

Şi –atâtea flori în vaze şi-n grădină
Că lumea s-a schimbat în sărbătoare
Şi cerul într-o mare de lumină .
Noi ne-am trezit în zori c-un gând anume
Şi plini de fericire că-i vom da
Cadoul cel mai preţios din lume :
Iubirea toată ce ne-a dat-o ea !

Azi e ziua ta ,măicuţă dragă,

E zi de mărţişor , de primăvară .
Te văd îmbujorată ca o fragă
Şi ochii-ţi blânzi ard ca o pară .
De ziua ta, măicuţă dragă ,
Am împletit un vis de dor
Şi e fiinţa mea întreagă
În acest gingaş mărţişor .

Măicuţa mea , miracol sfânt,

Oriunde –aş fi pe-acest pământ
Am să te cânt cu inima,
Am să te chem cu dragostea .
Măicuţa mea , sufletul meu,
Te caut şi te strig mereu.
Sărutul cu-luare-aminte
Ca gingaş flutur să ne-alinte .

7
Chiar printre stele dacă zbor
Mă sting măicuţă de-al tău dor .
Căci viaţa ce o port în mine
E, mamă, darul de la tine .
Să-ţi dăruiesc o floare parfumată-
Cu ea alături –dragostea mea toată.
Să-ţi cânt , să-ţi spun o poezie,
Să-ţi desenez portretul pe hârtie .
Să-nvăţ mai bine o urare
Şi-apoi cu ea o caldă –mbrăţişare :
Să trăieşti ,măicuţă , ani mulţi să trăieşti,
Să fii mereu iubită ,aşa cum astăzi eşti.

CÎNTECUL—MĂICUŢA MEA--

Cînd vine primăvara

Cu primii ghiocei
Eu mă gîndesc la mama
Că vine ziua ei
Să-i mulţumesc aş vrea
În prag de sărbătoare
Dar cum s-o fac oare?
Să-i dau o floare?
În loc de floarea mea
Eu,o să-i dăruiesc
O mare de iubire,
Şi multă fericire!!

E leagănul a doi copii,

Căsuţa albă cu pridvor;
Ne poartă grijă zi de zi
Părinţii noştri iubitori.

Când vom fi mari, de vom pleca

Din locul drag şi cunoscut
Cinstiţi părinţi, nu vom uita
Că v-aţi trudit şi ne-aţi crescut.

8
CÎNTECUL—DOUĂ SURORI—
Şase pui şi-o biată mamă de Vasile Militaru
Mai de mult, o rândunică avea'n cuibu-i şase pui
Şi privea la ei sărmana, ca la chipul soarelui:
De cu zori pornea -săgeată- căutând, pe deal şi văi,
Hrană pentru puii săi
Şi'n iubirea-i nu odată s-a culcat ea nemâncată.

Dar destul de fericită că nu s'a 'ntâmplat nicicând:

Dintre pui, s'adoarmă vre-unul ars de sete sau flămând.
Nici n'a fost mai mândră mamă decât ea 'ntre rândunici,
Când văzu 'ntr'o zi că puii se făcuseră voinici,
Şi n'a mai avut odihnă nici cât ai clipi, sub soare,
Până când, pe fiecare pui nu l-a 'nvăţat să zboare...

Dar, când toţi puteau să plece încotro voiau sub slavă,

Rândunica, istovită, a căzut în cuib bolnavă
Şi cu ochii plini de lacrimi ţintă 'n ochii fiecui,
Zise celor şase pui:

Dragii mamii, eu de-aseară, simt în inimă un cui:

Aripile greu mă dor şi nici vorbă să mai zbor...
Dumnezeu mi-a dat putere, - oricât am avut nevoi, -
Să găsesc într'una hrană pentru voi...
Astăzi fiindcă sunt bolnavă, dragii mamii, se cuvine, -
Mari cum v'a facut măicuţa, să 'ngrijiţi şi voi de mine
Si ca - nimeni dintre puii-mi să nu simtă că mi-e rob,
Fiecare, să-mi aduceţi, zilnic, numai câte-un bob;
Ale voastre şase boabe milostive, mă vor ţine
Până când o să vrea cerul să mă facă iarăşi bine...

Ascultând cuvantul mamii, au zburat cei şase pui

Si-au adus, vre-o şase zile, fiecare bobul lui...
Mai departe însă puii, - beţi de-al slăvilor înalt, -
Fiecare-având nădejdea că-i va duce celălalt, -

N'a mai dus nici unul bobul şi, uitata mucenică,

A murit atunci de foame cea mai sfântă randunică.

9
 Şi-a rămas apoi povestea tristă, neluată'n seamă,
Orişicui ai sta s'o spui, -
Că o mamă îsi hrăneşte: şase, opt sau zece pui,
Insă zece pui, adesea, nu pot toţi hrăni o mamă.
*****************
De i-am da mamei căldura soarelui,
nu i-am putea întoarce căldura pe care ne-a dat-o ţinîndu-ne la piept.

De i-am da mamei verdeaţa lumii,

ochii ei tot nu s-ar odihni după nopţile nedormite.

De i-am da mamei zbuciumul mărilor,

tot nu am putea înlocui zbuciumul ei pentru liniştea noastră.

De i-am da mamei murmurul izvoarelor,

ele n-ar putea înlocui cuvintele ei şoptite:”Odoraşul mamei odoraş”

Pentru căldura ta,pentru nopţi nedormite,pentru liniştea noastră,

pentru cuvintele tale dulci:

Îţi mulţumim măicuţă sfîntă,

Măicuţă dragă,îţi mulţumim pînă la pămînt!

CÎNTECUL—SPALĂ-MĂ ÎN RÎUL DRAGOSTEI—

1. Tu m-ai nǎscut. Ỉţi sunt dator cu viaţa,

Cu tot ce am, cu inima, cu gândul.
De-aceea te iubesc fǎrǎ-ncetare
Şi îţi respect la orice pas cuvântul.

2. Tu m-ai nǎscut. Ỉn lumea-aceasta mare.

Privirea ta cu drag mǎ ocriteşte
Şi soarele mi-l’ nalţǎ dimineaţa
Şi pent-un bun destin mǎ pregǎteşte.
Mamă, tu m-ai născut,
Mi-ai adus tot ce am,
Viaţa mi-ai dăruit,
Tu eşti trunchi, eu sunt ram.

10
Mama mea, te iubesc
Şi în inimă am
Chipul tău luminos:
La durere – balsam.
Mama mea, n-am să uit
Sfatul tău, vorba ta!
Orişiunde, prin timp –
Tu rămâi mama mea.
Multe mame sunt pe lume,
Multe mame sunt!
Dar ca mama mea sa fie
Alta mama, cine stie?
Sa stea tare in furtuna
Si sa fie-atat de buna!
Sa vegheze-n toi de noapte,
Cu-ale rugaciunii soapte.
Multe mame sunt pe lume,
Multe mame sunt!
Ce fiinta de sub soare
Este-atat de iubitoare?
Sa te-nvete harnicia,
Cantecul si bucuria
Sa te-ndrepre cu mustrarea,
Aratandu-ti iar cararea.
Multe mame sunt pe lume
Multe mame sunt!
Dar ca mama mea de draga,
Este alta-n lumea-ntreaga?
Chipul ei plin de lumina
E-un sfat bun ce ma alina
Si ma tine langa Domnul
Ca sa nu ma prinda somnul.
Multe mame sunt pe lume,
Multe mame sunt!
Dar ce floare-i mai frumoasa
Ca iubirea cea duioasa,
Dintr-o inima de mama
11
Ce acasa ne tot cheama!
Mama plina de iubire,
Sa ai multa fericire!

Astăzi este ziua ta

La mulţi ani măicuţa mea!
Vreau să ştie lumea-ntreagă
Că eşi bună şi-mi eşti dragă
Tu eşti tot ce-i cald în lume
Iar eu sunt a ta minune !

CÎNTECUL—DE ZIUA MAMEI—

Nici un soare nu-i pe lume să te lumineze-aşa,

ca privirea mamei bune, în întunecarea ta.
Nici un foc nu este-n lume să te încălzească-aşa,
ca iubirea mamei bune,în nefericirea ta.

Nici un cântec nu-i pe lumesă te-nvioreze-aşa,

ca fiinta mamei bune,în sărbătoarea ta.
Preţuieşte-o, căci pe lume doar o mama poţi avea!
Ei îi eşti dator iubirea,cât eşti tu şi cât e ea…

Ca nimeni altul vă iubeşte,ca nimeni altul v-a iubit.

Ca nimeni altul vă doreşte,doare fericire fără de sfrîrşit.
Deci,nimeni altu-n lumea mare,ca dînsa binele vă vrea
O,daţi-i zilnic ascultare,şi fericire veţi avea.

O,mamă! Te tulbură nesomnul şi-ngîndurarea

Cînd vezi că-s trist şi nu zimbesc
Şi laşi deoparte osteneala,
Atunci cînd eu mă îmbolnăvesc.
Te rogi în şoaptă, mergi uşor
Ca somnul să nu-mi tulburi
Şi-aduni de zori şi pină-n zori
Al neodihnei muguri.

O, mamă scumpă, mama mea !

Cum aş putea cu eu oare?

12
Să-mi cer iertare-n faţa ta
De-atîta îndurare?
O mamă,ce eşti ca apa de izvor
Atît de dulce şi curată
Iar acel ce bea,iţi duce dor
Adînc şi plin de puritate.

Să ştii măicuţă draga mea

Că eu nu am uitat,
Cu câtă dragoste şi dor la piept tu m-ai purtat
Că de-am fost bun ori de-am fost rău
La fel tu m-ai iubit
O inimă şi-un suflet bun,
La tine am găsit.

Vor trece ani, voi creşte mare

Şi om voi fi şi eu
Dar pentru tine dragă mamă
Voi fi veşnic copilul tău
Şi-acum măicuţă draga mea îţi fac un legământ
Eu n-am să uit nicicând că am o mamă pe pământ.

Eu sunt floarea mamei mele

Ce mă ţine-ades la piept,
Când mă vede supărată
Îmi ridică capul drept.
Eu sunt viaţa mamei mele,
Tare mult mă mai iubeşte!
Simt ,atunci când mă priveşte,
Că mă soarbe din priviri.
Când intră mama în odaie,
În ochii ei sunt numai eu
Şi-i simt a inimii bătaie
Cum bate caldă-n pieptul meu
Când iese mama din odaie
Se face-n jur urât şi trist
Mi-e dor de dulcea ei văpaie,
Şi-ostrig să vină,iar o strig...

13
CÎNTECUL—EU TE-AM ALES PE TINE MAMĂ—

Cu părul blond şi ochii ageri,

Cu suflet bun,mîngietor.
Este a mea măicuţă dragă,
C m-a crescut cu mult dor.
Cuvîntul “mama” ce gingaş răsună!
Pronunţ în suflet şi în gînd
Deci, mama,este cea mai scumpă
Fiinţă de pe pămînt.

De ziua ta, măicuţă dragă

În vers ţi-aducem mulţumire
Dar nu-s cuvinte pentru-ntreaga
Nepreţuita ta iubire.

Daca tu n-ai exista

Cine pentru noi s-ar ruga?
Dar spre a noastra bucurie
Mama noastra exista, se stie.
De aceea sintem cei mai fericiti
Ca de mamica sintem iubiti…

Mulţumesc pentru zâmbet, mamă,

Întotdeauna spune mult, încălzeşte, cheamă,
Trimite valuri de linişte, de siguranţă
Şi eşti pentru mine prima mea importanţă;
Simt cum împreună cu glasul tău plutesc
Adăpostul meu sufletesc…
Pentru zâmbet, mamă, mulţumesc.
Mulţumesc mamă pentru mîinile tale
Ce mă cuprind pentru sărutare…
Pe ele am crescut de-am ajuns mare,
Le-am cunoscut la primii paşi de încercare
Şi-acum mai simt cum fruntea netezesc
Şi cum obrajii reci mi-i încălzesc…
Pentru mâinile tale, mamă, mulţumesc.

Mulţumesc pentru ochii tăi ca două lumini de stea:

14
Ce grijă şi lacrimi se poate admira…
Mă însoţesc peste tot şi în toate
Deschizând orizontului meu seninătate,
Mă aşteaptă, mă cheamă, mă doresc
Şi nu pot să-i uit căci îi iubesc…
Pentru ochii tăi, mamă, mulţumesc.

Mulţumesc pentru inima ta bună şi mare

În adâncul căreia am găsit întotdeauna iertare
Eşti cea mai minunată, făptură pe pămînt
Nu ai asemănare,în toate cîte sînt.
Eşti unică şi nimeni oricît s-ar strădui
Nu ar putea vreodată,a te înlocui.

HORA

Mamă,eşti firul de iarbă care apare din inima pămîntului!

Eşti regina vieţii umane pe pămînt!

Eşti raza de soare care trzeşte dimineţile!

Eşti stropul de rouă care spală feţile plantelor!

Eşti rafala de ploaie care mîngîie amiezile!

Eşti salcia care sărută luciul apei!

Eşti cea mai aşteptată,cea mai dulce,cea mai adorată!

Eşti iubire,măreţie viaţă şi veşnicie!!!

CÎNTECUL—PENTRU MAMA—

(copii dăruiesc felicitările mamelor)

15