Idiotul

Idiotul este un roman al lui Feodor Dostoievski, scris în 1867–1868. A fost publicat prima dată în
revista Russky Vestnik, din Sankt Petersburg, 1868–1869. Titlul original este Идиот.

Romanul Idiotul este unul din cele mai remarcabile opere ale lui Dostoievski, dobândind un renume
mondial.

Înainte de a se decide pentru acest nume, Dostoievski se gândea să-și numească romanul Prințul
Mîșkin.

Este dovada pură a talentului lui Dostoievski, urmărind evoluția în societate a unui personaj mai puțin
obișnuit, prințul Lev Nikolaevici Mîșkin, considerat astfel de celelalte personaje din cauza sincerității și
bunătății lui și numit idiot din cauza bolii de care suferea, epilepsia fiind numită popular idioțenie.
Autorul a creat un personaj extrem de complex, caracterizat prin relațiile sale cu societatea și cu
celelalte personaje, dar și prin faptele sale, deseori de neînțeles. Câteodată, este prezentat drept un
om extraordinar, chiar prin calitațile sale, considerate defecte de către ceilalți, iar alteori însuși
autorul își ia în derâdere personajul, transformându-l într-un paria al societății, păstrând însă o
atitudine ironică.

Astfel, se poate observa profunzimea analizei psihologice a personajului, constând într-o mare masură
în descrierea uimitoare a trăirilor acestuia în momentele de criză epileptică. Romanul este la fel de
complex ca și protagonistul și se încheie cu prezentarea sfârșitului tragic al prințului care, în urma unei
decepții sentimentale cât și a uciderii celei care ar fi trebuit să devină soția sa de către un prieten
apropiat, ajunge înapoi în sanatoriul din Elveția în stare critică, sănătatea lui nemaiputând fi
restabilită.