Sunteți pe pagina 1din 11

CURS 2

SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE


UTILIZATE ÎN MODELAREA FENOMENELOR SOCIAL
ECONOMICE

In calculul probabilitatilor intalnim diferite tipuri de probleme.


Fiecare tip de problema a fost tratat in mod general, dandu-se pentru fiecare
un model de rezolvare. Astfel de modele matematice se numesc scheme
probabilistice. Cel mai des aceste scheme se descriu prin experimente cu
urne ce contin bile de diferite culori.

I. Schema bilei nerevenite (hipergeometrica)


Fie o urnă U cu a bile albe şi b bile negre. Se extrag n bile (n ≤ a + b ) . Să se
determine probabilitatea p ca din cele n bile extrase, k1 să fie albe şi k 2 să
fie negre (k1 + k 2 = n ) .
k +k
Numărul cazurilor posibile este dat de C a1+b 2 , adică de numărul grupelor de

câte n bile ce se pot forma din cele a+b din urnă.


Un eveniment favorabil se produce atunci când din urnă am scos k1 bile albe
şi k 2 bile negre. Cele k1 bile albe se pot extrage din urnă în număr de C ak 1

moduri deoarece sunt în urnă a bile albe. La fiecare grupă cu k1 bile albe
trebuie să corespundă o grupa cu k1 bile negre. Cum se pot forma C bk grupe
2
de bile negre, numărul cazurilor favorabile este C ak C bk . Aplicând definiţia
1 2

C ak1 C bk 2 C ak1 C bk 2
clasică a probabilităţii obţinem p = k1 + k2 = n
C a +b C a +b

Schema bilei nerevenite se poate generaliza pentru mai multe culori astfel:
fie o urnă U care conţine a1 bile de culoare 1, a 2 de culoare 2 şi aşa mai
departe pană la s bile de culoare s. Se extrag n bile (n ≤ a1 + a 2 + ... + a s ) . Se
cere probabilitatea p din cele n bile extrase, k1 sa fie de culoare 1, k 2 de
culoare 2 şi aşa mai departe, k s sa fie de culoare s, (k1 + k 2 + ... + k s = n ) .
Raţionând ca la urna cu două culori, obţinem:
k k k k k k
C a1C a2 ...C a s C a1C a2 ...C a s
s s
p= 1 2 = n1 2
k +k +...+ks C a +a +...+a
C a1+ a2 +...+a 1 2 s
1 2 s
Observaţie. A extrage n bile deodată este echivalent cu a extrage pe rând
câte o bilă fără a introduce înapoi bila extrasă.
Exemplu. Într-un an de studiu sunt 20 studenţi şi primesc bursă în ordine
descrescătoare a mediilor 55% din ei, adică 11 studenţi. Ştiind că în grupă
sunt 12 fete şi 8 băieţi se cere probabilitatea ca să primească bursă 8 fete şi 3
băieţi.
Soluţie. În schema bilei nerevenite avem a = 12, b = 8, k1 = 8, k 2 = 3(n = 11)
C128 C83
Atunci p = 11
.
C20

Exemplul Într-o cutie sunt 12 bile marcate cu 1; 8 sunt marcate cu 3 şi şase


sunt marcate cu 5. O persoană extrage la întâmplare din cutie 4 bile. Să se
calculeze probabilitatea ca suma obţinută să fie cel mult 13.
Rezolvare:
Dacă notăm cu A evenimentul ca suma obţinută de cele patru bile să
fie cel mult 13, atunci evenimentul contrar A este evenimentul ca suma să
fie cel puţin 14. Se vede că suma maximă ce se poate obţine este 4 ⋅ 5 = 20.
De asemenea, avem că
3 ⋅ 5 + 1 ⋅ 3 = 18; 3 ⋅ 5 + 1 ⋅1 = 16; 2 ⋅ 5 + 2 ⋅ 3 = 16; 2 ⋅ 5 + 1 ⋅ 3 + 1 ⋅1 = 14; 1 ⋅ 5 + 3 ⋅ 3 = 14. Alte
posibilităţi de a obţine suma cel puţin 14 din patru bile nu există. Aşadar,
pentru a obţine suma 14, trebuie luate două bile marcate cu 5 din cele şase
existente, una marcată cu 3 din cele opt şi una marcată cu 1 din cele 12,
respectiv una marcată cu 5 şi 3 marcate cu 3.
Folosind schema lui Bernoulli cu bila neîntoarsă cu 3 stări se obţine
că:
C 62 C18 C112 C16 C 83 C12
0
888
P14 = P(4;2,1,1) + P(4;1,3,0) = 4
+ 4
= .
C 26 C 26 7475
Analog, avem că:
C 62 C 82 C12
0
C 36 C 80 C112 66
P16 = P(4;2,2,0) + P(4;3,0,1) = 4
+ 4
= ;
C 26 C 26 1495
C 36 C18 C12
0
16 C 64 C 80 C12
0
P18 = P(4;3,1,0) = = . P20 = P(4;4,0,0) = .
C 426 1495 C 426
Avem că:
2611
P( A ) = P14 + P16 + P18 + P20 = , de unde
14950
2611 12339
P(A) = 1-P( A ) = 1- = ≅ 0,825 .
14950 14950

Observatia 2.3.1 In sistemul Matlab, functia


pdf(‘hyge’, k, a + b, a, n)
returneaza valoarea probabilitatii ca din cele n bile extrase, k sa fie
albe
Problema 2.3.7 La o loterie sunt 1000 de bilete dintre care 20 sunt
castigatoare. O persoana cumpara 30 de bilete. Sa se determine
probabilitatea ca
a) un singur bilet sa fie castigator;
b) cel putin 5 bilete sa fie castigatoare;
c) sa iasa toate cele 20 de bilete castigatoare
d) sa nu iasa nici un bilet castigator.

Solutie. a) Se aplica schema hipergeometrica cu doua stari si obtinem

 20  980 
  
 1  29 
20 ,980
p30 ,1 =
1000 
 
 30 

b) Notam cu A evenimentul sa iasa cel putin 5 bilete castigatoare si cu Ak ,

k = 1,20 evenimentul sa iasa k bilete castigatoare.

20 20
Avem A = U Ak deci P( A) = ∑ P( Ak ) und
k =5 k =5

 20  980 
  
 k  30 − k 
P ( Ak ) = p 30
20 , 980
,k =
1000 
 
 30 
c) Se aplica schema hipergeometrica si obtinem
 20  980 
  
 20  10 
20 , 980
p30 , 20 =
1000 
 
 30 
 20  980 
  
 0  30 
d) p3020,,0980 =
1000 
 
 30 

Program Matlab
p1=pdf(‘hyge’,1,1000,20,30);
fprintf(‘Probabilitatea de a iesi un singur bilet
castigator este %1.4f \n’,p1);
p2=[ ];
for k=5:20
p2=[p2 pdf(’hyge,k,1000,20,30)];
end
p3=sum(p2);
fprintf(‘Probabilitatea de a iesi 5 bilete castigatoare
este %1.4f\n’,p3);
p4=pdf(’hyge’,20,1000,20,30);
fprintf(’Probabilitatea de a iesi 20 de bilete
castigatoare este %1.4f \n ’,p4);
p5=pdf(’hyge’,0,1000,20,30);
fprintf(’Probabilitatea de a nu iesi nici un bilet
castigator este %1.4f \n’,p5);

Utilizand programul de mai sus vom gasi:


Probabilitatea de a iesi un singur bilet castigator este 0.3411
Probabilitatea de a iesi 5 bilete castigatoare este 0.0002
Probabilitatea de a iesi 20 de bilete castigatoare este 0.0000
Probabilitatea de a nu iesi nici un bilet castigator este 0.5406

II. Schema bilei revenite (schema lui J. Bernoulli)


Într-o urnă sunt a bile albe şi b bile negre. Se scoate o bilă, se notează
culoarea şi se introduce înapoi în urnă. Operaţia se repetă de n ori. Care este
probabilitatea p ca din cele n bile extrase, k să fie albe şi n-k negre?
Dacă notăm cu A evenimentul de a scoate o bilă albă şi cu A evenimentul

de a scoate o bilă neagră , avem p = P( A) =


a
a+b
()
şi q = P A =
b
a+b
= 1− p .

Bila fiind reîntoarsă în urnă după fiecare extracţie, p şi q ramân constante


de-a lungul întregii experienţe şi p+q=1.
O grupă favorabilă conţine k evenimente A şi n-k evenimente A deci avem
un eveniment Bk dat de :

B = (1
k
A4I4
42444
A) I 1
A I ... I 3 A4I4 (
A I ... I 3
42444
A )
 n−k ori
k _ ori  
 

( )
k
P(4
PB =1 A)4
4(2
P A)4
...4(3
P4A)1
P4A4 P2A4 ()() ()
...4
P3A = p k q n− k
 n−k ori
k _ ori  
 

Evenimentele Bk sunt evenimentele corespunzătoare la grupe distincte


formate din câte k bile albe şi n-k bile negre. Numărul de asemenea grupe
este C nk . Evenimentul care ne interesează este deci B = B1 U B2 U ... U Bt unde
t = C nk şi deci

t
( )t
P(B ) = ∑ P Bi = ∑ p k q n−k = Cnk p k q n−k =
n!
k!(n − k )!
p k q n− k
i=1 i =1
Observaţie. Notând f n (k , p ) = C nk p k q n −k , ( p + q = 1) avem:
n n
( px + qy )n = ∑ Cnk p k q n−k x k y n−k = ∑ f n (k , p )x k y n−k
k =0 k =0
deci probabilitatea cerută de schema lui Bernoulli este tocmai coeficientul
lui x k y n −k din dezvoltarea binomului ( px + qy )n , de aceea se spune că
f n (k , p ) are o lege binomială de distribuţie iar schema se mai numeşte şi
schema binomială.
Exemplu Se aruncă un zar de 6 ori. Care e posibilitatea ca faţa 1 să apară de
2 ori?
Soluţie Dacă notăm cu A evenimentul apariţiei feţei 1 cu B evenimentul
constă în apariţia uneia din feţele 2,3,4,5 sau 6 avem :
1 5
P ( A) = , P (B ) =
6 6
Aplicând schema binomială , avem :

1 5
2 4 5
5
p = C24     = 
6 6 6

Schema binomială (Bernoulli) se poate generaliza astfel : într-o urnă sunt ai


bile de culoare i , i=1,2,...,s. Se extrage o bilă, se notează culoarea şi se
introduce bila din nou în urnă. Care este probabilitatea ca din cele n bile
extrase k1 să fie de culoare i (k1 + k 2 + ... + k s = n ) ?
Printr-un raţionament analog ca cel făcut la urna cu două culori avem :
n!
p= p1k1 p2 k2 ... p s ks
k1!k 2!...k s !

unde p + p + ... + p s = 1 şi k + k + ... + k s = n


1 2 1 2
ai
iar p j = , j = 1,..., s
a + a + a... + an
1 2
Observăm că notând cu f n (k1 , k 2 ,..., k s ) probabilitatea de mai sus , avem :

(p1x1 + p2 x2 + ... + ps xs )n = ∑
n
( )
f n k , k ,..., k s x1k1 x2 k2 ...xs ks
1 2
deci
k1,...,k s =0

k1+...+ ks =n

probabilitatea cerută este tocmai coeficientul termenului ce conţine


k k
x1 1 x2 2 ...x s
ks
din dezvoltarea polinomului ( p1 x1 + p 2 x 2 + ... + p s x s )n . Din această
cauză spunem că f n (k1 ,..., k s ) are o lege polinomială de distribuţie iar schema
se mai numeşte şi schema polinomială.
Exemplul O unitate hotelieră se consideră că este normal ocupată dacă cel
puţin 80% din capacitatea sa este utilizată. Dintr-un studiu statistic s-a
7
obţinut că probabilitatea ca hotelul să fie normal ocupat într-o zi este p = .
8
Vrem să calculăm probabilitatea ca unitatea hotelieră să fie normal ocupată
în cinci zile din cele şapte zile ale unei săptămâni.
Rezolvare:
Calculul acestei probabilităţi se face cu schema lui Bernoulli cu bila
7 1
întoarsă, unde n=7, k=5; p= şi q = 1-p = . Astfel se obţine că:
8 8
7 1 3 7
P(7,5) = C 57 ( ) 5 ( ) 2 = ( ) 6 .
8 8 8 8

Observatie In sistemul Matlab, functia


pdf(‘bino’, k, n, p)
returneaza valoarea probabilitatii ca din cele n bile extrase, k sa fie albe.

Problema ([Acu], pag 66) Se arunca o moneda de 20 ori. Care este

probabilitatea să se obtina de 8 ori stema si de 12 ori banul? Care este


probabilitatea de a se obtine de cel putin 5 ori stema?
Solutie. Aplicand schema binomiala cu n = 20, p = 1=2, q = 1=2,
k = 8, obtinem
8 12
 20  1   1 
p 20,8 =     
 8  2   2 
Notam cu A evenimentul de a se obtine de cel putin 5 ori stema si cu Ai
evenimentul de a se obtine de i ori stema, i = 0,20
Deoarece
i 20 −i
20 20
 20  1 
20
1
A = U Ai obtinem P( A) = ∑ P( Ai ) = ∑     
i=0 i =0 i = 0  i  2  2
P(A)=0,9941.

Program Matlab

p1=pdf( ‚bino’,8,20,1/2);
fprintf (‚Probabilitatea de a se obtine de 8 ori stema
este %1.4f \n’,p1);
p2=[ ];
for i=5:20
p2=[p2 pdf(’bino’,i,20,1/2)];
end
p3= sum(p2);
fprintf (‘Probabilitatea de a se obtine de cel putin 5
ori stema este %1.4f\n ‘,p3);

III. Schema lui Poisson.


Schema lui Poisson este o generalizare a unei urne Bernoulli in
sensul ca probabilitatile se schimba de la o experienta la alta, adica bilele vor
fi scoase din urne cu probabilitati diferite, deorece componenta urnelor nu
mai e aceeasi.
Se aplică în cazul în care se fac repetări independente ale unui
experiment şi la fiecare repetare se are în vedere un anumit eveniment,
eveniment ce apare, în general, cu probabilităţi diferite la repetări de rang
diferit. Se cere să se determine probabilitatea ca din n repetări ale
experimentului, evenimentul considerat să apară de k ori.
Se consideră n urne U 1 ,U 2 ,...,U s . Urna U 1 conţine a1 bile albe şi b1 bile negre
şi (i=1,...,n). Se cere probabilitatea ca din cele n bile extrase, k să fie albe şi
n-k negre.
Fie Ai evenimentul extragerii unei bile albe din urna U i (i = 1,2 ,..., n ) şi Ai

evenimentul extragerii unei bile negre din aceeaşi urnă.


P ( Ai ) = pi ; P (Ai ) = qi = 1 − pi , i = 1,2 ,..., n .

ai bi
pi = , qi = = 1 − p i , i = 1,..., n
a i + bi a i + bi

Fie A evenimentul care constă în extragerea a k bile albe şi n−k bile negre,
când se extrage câte o bilă din fiecare urnă.
Prin urmare, A este reuniunea evenimentelor de forma :
Ai1 ∩ Ai2 ∩ Aik ∩ Aik +1 ∩ Aik + 2 ∩ ... ∩ Ain ,

unde indicii is , 1 ≤ s ≤ n iau valorile 1,2 ,..., n şi sunt diferiţi doi câte doi, adică
reprezintă o permutare a numerelor 1,2 ,..., n .

Probabilitatea evenimentului de mai sus este :


pi1 ⋅ pi2 ⋅ pik ⋅ qik +1 ⋅ qik + 2 ⋅ ... ⋅ qin ,

iar probabilitatea lui A este suma produselor de această formă. Astfel, în


fiecare produs, litera p apare de k ori, iar litera q de n−k ori. Considerând
produsul :
( p1 x + q1 )( p2 x + q2 )...( pn x + qn ) ,

atunci probabilitatea evenimentului A este coeficientul lui xk .

Exemplu. La secţia matematică fizică sunt în anul I 22 studente şi 20


studenţi, în anul II sunt 16 studente şi 10 studenţi , iar în anul III sunt 20
studente şi 6 studenţi. Care este probabilitatea ca primul student din fiecare
an sosit la cursuri, într-o zi, să fie de sex feminin?
22 20
Soluţie. Aplicam schema polinomială avem: p1 = , q1 = ,
40 40
16 10 20 6
p2 = , q2 = , p3 = , q 3 =
26 26 26 26
Probabilitatea cerută este dată de coeficientul lui x din

( p1 x + q1 )( p 2 x + q 2 )( p3 x + q3 ) =  22 x + 20  16 x + 10  20 x + 6 
 adică
 40 40  26 26  26 26 

22 10 6 16 20 6 20 20 10
p= ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ = 0,262
40 26 26 26 40 26 26 40 26