CREDITAREA AGENŢILOR ECONOMICI - CREDIT DE

INVESTIȚII. STUDIU DE CAZ PE EXEMPLU BRD-G.S.G.

Creditul de investiţii reprezintă o sursă importantă pentru agenţii economici de asigurare

a fondurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de investiţii. Acordarea acestor credite este
însă condiţionată de existenţa garantării certe a rambursării acestora şi a dobanzilor aferente la
scadenţa, acesta depinzând şi de viabilitatea proiectului de investiţii.
La creditarea proiectelor de investiţii BRD-GSG urmăreşte o serie de obiective esenţiale.
Analiza se realizează pe baza studiului de fezabilitate întocmit de firme autorizate sau a planului
de afaceri, prezentat de client şi presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Analiza scopului investiţiei presupune argumentarea necesităţii realizării proiectului
de investiţii de către client prin atingerea următoarelor puncte:
Crearea unor noi capacităţi de producţie;
Creşterea capacităţii de producţie existente;
Modernizarea spaţiilor de producţie şi administrative;
Înlocuirea unor utilaje sau instalaţii uzate fizic şi moral;
Respectarea legislaţiei privind protecţia mediului;
Crearea de spaţii de desfacere şi/sau distribuţie, sau extinderea reţeleiexistente;
b) Analiza costului total al proiectului
Se urmăreşte ca în DEVIZUL GENERAL să se cuprindă costurile ce concură la
realizarea şi punerea în funcţiune a proiectului de investiţii.
Pentru achiziţiile de utilaje independente şi/sau utilaje cu montaj, dotări, mijloace de
transport, care nu necesită întocmirea unui deviz general, se va prezenta lista bunurilor, care se
vor achiziţiona, menţionându-se valoarea şi costurile implicate pentru aceste achiziţii şi punerea
în funcţiune (ex.: taxe şi comisioane vamale, TVA, transport, montaj, probe);
c) Analiza planului de finanţare al proiectului
Pornind de la valoarea totală a proiectului de investiţii se analizează:
Structura surselor de finanţare ( proprii, credite bancare sau alte surse) prezentate în studiul de
fezabilitate sau în planul de afaceri, după caz, pe fiecare obiect din devizul general şi/sau lista de
utilaje;
Calitatea surselor proprii ale clientului, respectiv care este aportul în numerar şi/sau aportul în
natură;
Modul de asigurare al surselor proprii şi al costurilor investiţionale ce se vor finanţa din
acestea;
Volumul creditului solicitat, costurile investiţionale ce se vor finanţa;
Ponderea fiecărei surse de finanţare în total surse;
d) Analiza efectului proiectului investiţional asupra volumului afacerilor firmei prin
care se urmăreşte:
Menţinerea şi/sau creşterea cifrei de afaceri;
Reducerea costurilor şi creşterea profitabilităţii;
Creşterea productivităţii muncii;
Menţinerea şi/sau extinderea pieţei de desfacere;
Creşterea calităţii produselor;
Menţionarea sau îmbunătăţirea factorilor de mediu, etc.;
e) Analiza eficienţei proiectelor de investiţii
Analiza eficienţei proiectelor de investiţii se realizează pe baza datelor prezentate de client în
planurile de afaceri sau studiile de fezabilitate după caz, pe durata de creditare şi perioada de
viaţă a proiectului.

1
 Analiza se realizează pe baza prognozei fluxului de numerar, utilizând tehnicile de actualizare
ale acestora, respectiv:
o Metoda valorii nete prezente (VNP);
o Metoda ratei interne normale de rentabilitate (RIR) prin care se determină capacitatea
proiectului de a genera fluxuri de numerar care să asigure recuperarea integrală a
capitalului investit (rambursarea capitalului împrumutat şi creşterea valorii firmei pentru
acţionarii existenţi).
Criteriile de apreciere pentru finanţarea proiectelor folosind cele 2 metode, sunt:
o Valoarea netă prezentă să fie pozitivă;
o RIR, să fie mai mare sau cel puţin egală cu rata medie a dobânzii creditului sau cu
costul mediu ponderat al capitalului investit;
f)Analiza fluxului de numerar total al activităţii
Evaluarea capacităţii de rambursare a creditului presupune pe lângă analiza eficienţei
proiectului de investiţii şi analiza fluxului de numerar global.
Dimensionarea creditului ce se poate acorda de bancă se stabileşte ţinând seama de:
Performanţele financiare ale clientului privind activitatea trecută;
Valoarea totală a proiectului de investiţii;
Sursele proprii cu care participă clientul la finanţarea proiectului;
Eficienţa proiectului de investiţii şi capacitatea acestuia de a genera lichidităţi care să asigure
plata dobânzii şi rambursarea creditului pe perioada de creditare;
Capacitatea firmei de a susţine proiectul investiţional şi serviciul datoriei către bancă şi din
rezultatele obţinute din celelalte activităţi;
Limita maximă (până la 75% din valoarea proiectului).

1. Analiza solicitantului

Firma S.C. CONS S.R.L. este o firma de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
originara din jud. Dolj, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului, a fost infiintata in anul 2006.
Societatea are ca obiect principal de activitate realizarea de lucrari de constructii a cladirilor
rezidentiale si nerezidentiale, conform cod CAEN Rev. 2 – 4120.
Pornind de la experienta acumulata, de la dorinta de a demonstra ca se poate si de la o viziune
atipica asupra acestui domeniu, de la ambitia de a implementa un management in constructii
performant, S.C. CONS S.R.L. a avut in permanenta o evolutie ascendenta si sigura..
Un alt obiect de activitate al societăţii, il reprezintă societatea desfasoara si activitate de
comert cu materiale de constructii, o parte importanta din veniturile societatii (mai precis 27% in
anul 2011) fiind obtinute din aceasta activitate.
În acest sens S.C. CONS S.R.L. colaborează cu mari companii: ELPRECO SA, PRAKTIKER
ROMANIA, LINDAB SRL, FERROBETON ROMANIA SRL
WELDE ROMANIA SRL, de la care transportul se face cu mijloacele auto din dotarea proprie.
In prezent SC CONSS.R.L. ofera urmatoarele servicii:
- Constructiile la rosu
- Constructiile la cheie.Servicii oferite atunci cand se contracteaza o casa la cheie sunt
si:
• finisaje exterioare:
• finisaje interioare:
- Lucrari de intretinere
 - Lucrari de reparatii
- Lucrari de modernizare
De asemenea, societatea desfasoara si activitate de comert cu materiale de constructii,
o parte importanta din veniturile societatii (mai precis 27% in anul 2011) fiind obtinute din
aceasta activitate.

Pornind de la experienta acumulata, de la dorinta de a demonstra ca se poate si de la o viziune

atipica asupra acestui domeniu, de la ambitia de a implementa un management in constructii
performant, S.C. CONS S.R.L. a avut in permanenta o evolutie ascendenta si sigura.
Caracterizandu-se prin seriozitate, profesionalism si competenta, daruire si ambitie, prin pasiunea
pentru lucrul bine realizat si orientarea catre client, activitatea companiei s-a consolidat in permanenta,
in portofoliul de clienti crescand de la an la an. Lucrarile de calitate executate de catre societate,
procesele interne tinute in permanenta sub control, profesionalismul angajatilor si managementul
performant adauga valoare pentru client, reteaua informationala si baza tehnico-materiala sustinand in
mod eficient activitatea companiei la nivel local si regional.
Societatea a demarat procesul de obtinere a certificatului SR EN ISO 9001:2001 pentru
atestarea recunoasterii calitatii serviciilor oferite de S.C. CONS S.R.L. clientilor sai si impunand
numele companiei pe piata lucrarilor de constructii din Oltenia.

Societatea a demarat procesul de obtinere a certificatului SR EN ISO 9001:2001 pentru atestarea

recunoasterii calitatii serviciilor oferite de S.C. CONS S.R.L. clientilor sai si impunand numele
companiei pe piata lucrarilor de constructii din Oltenia.
Strategia societatii SC CONS S.R.L. vizeaza: printre altele consolidarea si dezvoltarea activitatii
firmei prin achizitionarea unui buldoexcavator si a unei platforme autoridicatoare care sa conduca la
imbunatatirea si eficientizarea fluxului tehnologic, dar și construirea unui hale destinată depozitării
produselor, având în vedere regimul special de depozitare, păstrare şi comercializare al acestora.
Obiectivul firmei este de a stabili relatii de parteneriat durabile cu Bancile, furnizorii si
clientii si de a crea un mediu de afaceri bazat pe incredere si profesionalism.
Diversitatea axelor de activitate pe care a acţionat firma, precum şi echipa de
management formată din cei doi asociaţi, care a ştiut cum să identifice şi să beneficieze de
oportunităţile momentului, a reprezentat un factor esenţial în dezvoltarea acesteia şi în adaptarea
optimă la mediul economic românesc ce se află într-o continuă dinamică.

2. Caracteristicile creditului solicitat de SC CONS S.R.L

SC CONS S.R.L. solicită acordarea unui credit pentru investiţii ce prezintă o serie de
caracteristici generale privind: obiectul şi scopul creditului, condiţiile de creditare, rambursarea
şi costul creditului.
Creditele pentru investiţii se acordă pentru:
- realizarea de noi obiective sau capacităţi de producţie;
- extinderea, modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente;
- procurarea de maşini, utilaje, mijloace de transport sau alte mijloace fixe;
- cumpărarea de alte active fixe (inclusiv cele care fac obiectul creditului ipotecar).
Condiţii de creditare impuse de BRD :
1. Condiţii solicitate:
- clientul trebuie să ruleze o parte din afacerea sa pentru orice credit primit. Nici un credit nu se
acordă dacă clientul nu se angajează să ruleze măcar o parte din afacerea sa prin bancă. În acest
fel banca nu oferă doar cel mai riscant produs al său - creditul, ci reuşeşte să “vândă” şi celelate
produse ale sale şi să-şi îmbunătăţească profitabilitatea.
2. Condiţii de garantare:
- FNGCIMM – 60% din valoarea creditului (81.000 RON)
 - Ipoteca asupra bunului mobil achizitionat din credit
Caracteristicile creditului de investiţii pus la dispoziţie de BRD sunt:
- rambursarea creditului se face în tranşe, care curg de obicei din luna următoare datei în care
creditul a fost folosit în întregime:
- frecvenţa de rambursare (lunar, trimestrilă sau semestrială) se face în funcţie de dorinţa şi tipul
de încasări ale clientului, nu sunt impuse de bancă;
- perioada de graţie - se acordă de obicei atunci când clientul are nevoie de o perioadă mai mare pentru
a finaliza o investiţie şi a culege roadele acesteia;
Pentru a putea obţine un credit debitorul trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe:
să nu aibă datorii la stat, incidente de plăţi (cecuri, bilete la ordin neplătite);
să aibă o reputaţie bună şi un management bun, să aibă un rating BRD de maxim 6 (pe o scală
de la 1-10, 1 cel mai bun);
să aibă o piaţă stabilă sau cu tendinţe de creştere;
să aibă o bază bună de clienţi;
Scopul creditul este acela de a achiziţona unui buldoexcavator si a unei platforme
autoridicatoare. Societatea are nevoie de o sumă de 182.602,14 RON, dar solicită credit în
valoare de 135.000 RON, firma contribuind cu diferenţa de 47.602,14 RON. Creditul se acordă
pe o perioadă de 5 ani din iunie 2012 până la data scadenţei cel târziu iunie 2017.
Rambursarea se realizează trimestrial în rate egale din disponibilităţile rămase în contul
curent după efectuarea plăţilor.
Calculul dobânzii se va efectua la un număr exact de zile raportat la un număr de 360
de zile calendaristice. Dobânda se va calcula de la prima tragere până la data rambursării
integrale a sumei împrumutate.
Neutilizarea creditului la termenele şi în sumele prevăzute în contract dă dreptul băncii
să încaseze de la debitor un comision. Întârzirea în rambursarea împrumuturilor se înregistrează
la împrumuturi restante, pentru care banca încasează dobânzi majore cu caracter penalizator.
Costurile unui credit sunt de obicei următoarele:
a. comison de acordare- variază între 0.5% şi 2%, în funcţie de mai mulţi factori:
suma totală ce va fi acordată, rating-ul clientului, mărimea veniturilor ce vor fi generate pentru
bancă din activităţi non-credit (din operaţiuni de plăţi, schimburi valutare, emiterea de scrisori
de garanţie, de carduri, etc);
b. comision de neutilizare- în cazul creditului de investiţii se percepe pentru perioada
neutilizată a creditului; se percepe de obicei între 0.5% şi 1%. De exemplu, dacă unui client i
se aprobă un credit în luna mai şi cheltuie banii abia în luna septembrie, atunci pentru lunile în
care creditul a stat nefolosit i se percepe acest comision;
c. comision de administrare-banca percepe de obicei un comision (anual, semestrial,
trimestrial) pentru faptul că, după acordarea creditului se fac revizii prin care se reanalizează
situaţia împrumutatului, pentru ca banca să se asigure că totul merge bine); mărimea
acestuia poate fi între 0.5% şi 1% pe an.

3. Întocmirea dosarului de creditare

Prima etapă în acordarea creditului o reprezintă depunerea din partea societăţii

comerciale a unei cereri de credit către BRD. În continuare se aprobă cererea de credit în
conformitate cu normele şi plafonul de care dispune şi pe care îl pune la dispoziţie BRD în
momentul respectiv.
După aprobarea cererii, se depune dosarul de creditare ce trebuie să conţină documente
necesare descrierii în întregime a societăţii.
În vederea acordării creditului solicitat, banca primeşte de la agentul economic şi
verifică:
o Cerere credit
 o Chestionar
o Declaraţie utilizare credit pentru tanzacţii intragrup
o Raport de vizită client
o Certificat constatator+furnizare informaţii(original)
o Consultari CIP, CRB (+ firme grup)
o Hotarare AGA
o Situaţia angajamentelor la alte banci
o Balanta mijloacelor fixe
o Balanta analitică a contului 371 - marfuri - la ultima balanta
o Balanta analitică a contului 401 – furnizori - la ultima balanta
o Balanta analitică a contului 411 – clienţi - la ultima balanta
o Situaţie contracte leasing (şi grafice) – dacă e cazul
o Ultima balanţă
o Ultimele 2 bilanţuri incheiate, balanţele aferente şi cele ale firmelor din grup
o Dosar juridic societate
o Acte identitate ale reprezentanţilor legali
Certificate atestare fiscala (original)
Ofiţerii de credit au obligaţia să verifice dacă documentaţia este completă şi completată
respectând modelele şi cerinţele formulate de bancă.
După verificarea conţinutului dosarului de creditare, ofiţerul de credite, responsabil cu acordarea
creditului acestei societăţii, va continua cu o analiză riguroasă a societăţii comerciale.
 4. Analiza financiară a activităţii SC CONS S.R.L

Cunoaşterea situaţiei economico-financiară prezintă o importanţă deosebită în procesul

obţinerii de informaţii despre client.
Informaţiile necesare analizei financiare sunt furnizate de documentele contabile de
sinteză, bilanţul contabil şi contul de rezultate. Analiza financiară are ca punct de plecare
bilanţul, care este o situaţie financiară anuală oficială şi care atestă modul în care a fost
administrat de către manageri capitalul. Bilanţul oferă o imagine generală asupra patrimoniului,
situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute.

4.1 Indicatorii de analiză a bonităţii clienţilor

Pentru a determina dacă SC CONS S.R.L. se poate îndatora (în sensul contractării de
credite de la bănci) trebuie analizată bonitatea societăţii. Fiecare bancă determină bonitatea
societăţii solicitatoare a unui credit potrivit unei metodologii proprii, pe baza unor indicatori
cărora li se acordă un anumit punctaj, iar punctajul general va decide dacă banca acordă sau nu
creditul .
Bonitatea este o caracteristică mai cuprinzătoare, întrucât presupune existenţa simultană
atât a capacităţii de plată, cât şi a lichidităţii financiare şi a solvabilităţii.
Pe baza bilanţului şi contului de profit şi pierdere prezentat de societate, BRD calculează
conform Normelor sale de creditare un credit scorring pentru încadrarea societăţii într-o
categorie de risc. În cadrul proiectelor de investiţii nu este singurul criteriu de a lua decizia de
creditare, dar este unul relevant pentru redarea cât mai fidelă a rezultatelor economice
înregistrate de societate. De preferat, analiza se face pe o perioadă de 2-3 ani şi ceea ce se
urmăreşte la această analiză este constanţa rezultatelor economice. Automat, o discrepanţă de la
an la an a rezultatelor societăţii, implică un risc asumat de bancă mai ridicat.
În analiza societăţii principali indicatori pe care banca îi urmăreşte sunt cei referitori la
lichiditate şi solvabilitate, dar şi cei de profitabilitate şi gestiune sunt relevanţi.
Pornind de la conţinutul bilanţului prelucrat şi de la contul de profit şi pierdere prelucrat,
ofiţerii de credite vor analiza situaţia bonităţii clienţilor pe seama unui sistem de indicatori de
structură şi performanţă. Indicatorii financiari constituie instrumente de analiză ce permit
managerului să evalueze rezultatele obţinute şi starea financiară a întreprinderii, viitoarele
oportunităţi, modul de utilizare al activelor.
 • Analiza bilanţului (Fond de rulment, Nevoia de fond de rulment, Trezoreria netă).

Tabel nr. 2.1. Calculul fondului de rulment, nevoii de fond de rulment şi trezorezia netă pe
2011 şi 2012 BILANŢ prescurtat
Formular 10 la data de 31.12.2011 -lei- 27
Denumirea
IV. REZERVE (ctl 06) elementului Nr.
28 la:
61.254 61.254
Sold
rd.
Acţiuni proprii (ct. 109) 29
01.01.2011 31.12.2011
Câştiguri legate de instrumentele
A de capitaluri proprii (ct. 141) B 30
1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 31
1. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933} 01 133
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct. 117) 32 261 9.366
11. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct211+212+213+214+223+224+231+232-281-291-2931) 02 20.383 33 9.654
SOLD D(ct. 117) 0
Iii. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261 +263+265+267" - 296*) 03
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR SOLD C (ct. 121) 34 9.876 3.178
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 20.383 9.787
B. ACTIVE CIRCULANTE T - . SOLD D (ct. 121) 35 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 36
1. STOCURI {ct.301+321 +302+322+303+323+/-308+328+331+332+341+345+346 +/-
348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-391- 05 96.907 212 045
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 22+26+27+28-29+30-31+32-33+34-35-36) 37 ' 71.591 73.998
392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)
.................................................................................................................................
CREANTE (SumelePatrimoniul care urmeazăpublic (ct. 1016)
să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie 38 ,
prezentate separat pentru fiecare element.)
CAPITALURI
(ct.267*-296*+4092+411 - TOTAL (rd. 37+38)
+413+418+425+4282+431 **+437**+4382+441 **+4424 +4428* * 06
(rd.39=13-14-15-17-20-21) 65.190 39 71.591
80.19373.998
+444* *+445+446* *+447**+4482+451 **+453**+456**+4582+461 +473** -491 -495-
496+5187) Nr.crt. Elemente de calcul Anul 2011 Anul 2012
1 TERMEN
iii. INVESTIŢII PE Capital permanent 71.591+112.599=184.190
SCURT(ct.501+505+506+508+5113+5114-591-595-596-598) 07 73.998+52.232=126.230

2 20.383 9.787
IV. CASA Şl CONTURI LAActive imobilizate
BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542) 08 32.980 23.104
3
ACTIVE CIRCULANTEFond de(rd.
- TOTAL 05 + 06 +
rulment 07 + 08)
(1-2) 163.807 09 195.077
116.443 315.342

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471)

4 Stocuri 96.907 10 841 212.045
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-0 PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
5 Creanţe 65.190 80.193
AN (ctl 61+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424
+426+427+4281+431 ***+437***+4381 +441 ***+4423+4428***+444***+446***+
32.111
11 32.111
52.232
52,232
6 Datorii curente
447***+4481+451***+453*** +455+456***+457+4581+462+473***+509+5186+519)
7
E. ACTIVE CIRCULANTE Nevoia de fond
NETE/DATORIi de rulment(4+5-6)
CURENTE NETE (rd.09 +10-11-19) 194.208 . 12 " 344.470
163.807 263.110
8 MINUSTrezoreria
F. TOTAL ACTIVE netă(3-7)
DATORII CURENTE (rd.04 + 12) 13 184.190 272.897
DATORII:SUMELE CARE Sursa:Bilanţ S.C.INTR-O
TREBUIE PLĂTITE CONSPERIOADA
S.R.L. pe anii 2011-2012
MAIMARE DE UN
AN (cf 1 +162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424
+420+427+4281+431***+437***+4381+441 ***+4423+4428***+444***+446***+ 14 112.599 198.899
Fondul de rulment net (FRN) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă
447***+4481 +451 ***+453*** +455+456***+4581 +462+473***+509+5186+519)
în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru
H. PROVIZIOANE (ct. 151} 15
finanţarea activelor curente. Practic, este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea
1. VENITURI IN imobilizărilor
AVANS (rd. 17+18 nete
+ 21),şidineste
care: destinată finanţării activelor circulante. Acest surplus de surse
16
Subvenţii pentrupermanente poate fi “rulat” pentru reînnoirea stocurilor, creanţelor
investiţii (ct. 475) 17 şi a lichidităţilor.
El este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) - total (rd.19+20), din care:
finanţarea activelor curente, nete de datoriile curente. 18
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) 19
Formula de calcul este următoarea:
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*) 20
Fondul comercial negativ (ct.2075) FRN = Capital permanent - Active imobilizate nete
21
J. CAPITAL Şl REZERVE
Se poate observa în tabelul anterior că în toţi anii analizaţi, FRN a atins valori pozitive,
1. CAPITAL (rd.23 + + 25), din care:
ceea ce înseamnă
24 22
că S.C. CONS S.R.L. îşi finanţează imobilizările 200
în totalitate 200
din capitalurile
proprii,
-Capital subscris neavând
vărsat (ct. 1012} datorii pe termen mediu şi lung, rămânându-i
23 la dispoziţie acestă sumă pentru 200 200
- Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24

- Patrimoniul regiei (ct. 1015) 25

H. PRIME DE CAPITAL (ct. 104} 26

acoperirea cheltuielilor curente ale firmei ( active curente).
Necesităţile de finanţare ale ciclului de exploatare (stocuri şi creanţe) sunt acoperite
în cea mai mare parte din surse temporare coerespunzătoare (datorii curente).
Nevoia de fond de rulment (NFR) exprimă diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale ciclului
de exploatare şi datoriile de exploatare. Ea este expresia realizării echilibrului financiar pe
termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante
(curente).
NFR = Stocuri + Creante – Datorii pe termen scurt

Pornind de la datele din bilanţ, se calculează nevoia de fond de rulment atât pentru anul
2011 cât şi pentru anul 2012, putându-se observa că şi de această dată se obţin valori pozitive,
ceea ce semnifică un surplus de nevoi ciclice în raport cu sursele temporare posibil de mobilizat.
Dacă fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de finanţare
se regăseşte sub forma unei trezorerii nete, concretizate în disponibilităţi băneşti, în conturi
bancare şi în casă.
Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi considerată normală,
numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a
ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj
nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de
exploatare, pe de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.
Starea de echilibru sau de dezechilibru a firmei este reflectată de trezoreria netă, care nu
reprezintă altceva decât diferenţa existentă între fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment.
Trezoreria netă reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate
din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Este imaginea disponibilităţilor
monetare şi a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor,
respectiv din plasarea excedentului monetar.
Relaţia de calcul a trezoreriei nete este următoarea:
Trezoreria netă = Fondul de rulment - Nevoia de fond de rulment

Dacă trezoreria netă este pozitivă (FR>NFR), atunci excedentul de finanţare, expresia cea
mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităţilor
băneşti în conturi bancare şi în casă. Această situaţie favorabilă se concretizează într-o
îmbogăţire a trezoreriei, întrucât întreprinderea dispune din abundenţă de lichidităţi care îi
permit, atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât şi efectuarea diverselor
plasamente eficiente şi în deplină siguranţă pe piaţa monetară şi/sau financiară. Se poate vorbi,
în acest caz, chiar de o autonomie financiară pe termen scurt.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive
demonstrează o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a
disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei întreprinderii pe piaţă.
Fluxul de numerar (Cash - flow) este o modalitate de măsurare care arată potenţialul
intern de finanţare al unei firme. Arată resursele ( pe categorii ) financiare care sunt obţinute din
operaţiile companiei în timpul unui an contabil.
Fluxurile de numerar nete pozitive se interpretează ca o creştere a capacităţii reale de
finanţare a investiţiilor. Aceasta reprezintă o îmbogăţire a activului real, o confirmare a majorării
averii proprietarilor. Fluxurile de numerar negative sugerează o diminuare a capacităţii reale de
finanţare a investiţiilor. În consecinţă, aceasta semnifică o sărăcire a activului net real, o
reducere a valorii proprietăţii.
Formula de calcul pentru Cash Flow este:
 Cash Flow = Trezoreria Netă1 - Trezoreria Netă0

Aplicând formula Cash Flow-ului la datele S.C. CONS S.R.L. prezentate în tabelul 2.1.
obţinem:

Cash Flow = 64826 - 48302 = 16524

Situaţia favorabilă în care se află întreprinderea este confirmată şi de fluxul de numerar

pozitiv.
• Indicatori ai lichidităţii şi solvabilităţii
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani,
acesta putând fi şi un criteriu de grupare a posturilor în bilanţ. Altfel spus, ea reprezintă
capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în bani, în scopul asigurării unui circuit
normal al fondurilor şi realizarea de activităţi eficiente .
 În analiza solvabilităţii şi lichidităţii unităţii patrimoniale s-au folosit următorii indicatori
(rate specifice):
1. Rata lichiditatăţii generale
Lichiditatea generală reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se
transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Lichiditatea globală se apreciază favorabilă atunci când rata lichidităţii generale are o mărime
supraunitară .
Formula de calcul pentru rata lichiditaţii generale este următoarea:

Lgen  Active circulante

Datorii pe termen scurt

Pentru anul 2011, lichiditatea generală este suparaunitară astfel:

2.177.125
Lgen   1,15
1.884.728

Pentru anul 2012, lichiditatea generală se menţine supraunitară:

3.180.283
Lgen  
1,20 2.637.969

Valorile suparunitare obţinute de firmă în ultimii doi ani dovedesc faptul că, cel puţin pe
termen scurt, aceasta are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.
Aceasta constituie pentru bancă un grad de siguranţă în acordarea noilor credite,
concretizat în existenţa unui fond de rulment financiar care îi permite întreprinderii să facă faţă
incidentelor care apar în mişcarea activelor circulante sau unor deteriorări în valoarea acestora.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a-şi achita toate obligaţiile asumate faţă de terţi,
atât cele cu scadenţe apropiate, cât şi cele cu scadenţe îndepărtate. Aici intervine comparaţia
dintre elementele de activ şi pasiv, respectiv disponibilităţi şi obligaţii.
Este evident faptul că o întreprindere este solvabilă dacă are disponibilităţi, deci mijloace
de plată.
Lichiditatea şi solvabilitatea necorespunzătoare sunt cele mai frecvente cazuri în care
întreprinderile pot falimenta, datorită neputinţei de plată a datoriilor scadente.
2. Solvabilitatea generală ( Sg )
Aceast indicator arată în ce masură datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate
şi active circulante. Cu cât valoarea solvabilităţii generale este mai mare decat 1, cu atât situaţia
financiară de ansamblu a întreprinderii este mai bună.
Acest indicator măsoară, în fapt, securitatea de care se bucură creditorii întreprinderii pe
termen lung şi scurt şi marja de credit a acesteia.
Formula de calcul este:
Sg  Active totale
Datorii curente
Pentru anul 2011, indicatorul solvabilitatăţii generale indică o valoare supraunitară:
2.509.714
Sg  1.884.728 1,33
Pentru anul 2012, solvabilitatea generală menţine un trend crescător, având deasemenea
valoare supraunitară:
 3.670.351
Sg  2.637.969 1,39
 În cazul firmei analizate solvabilitatea patrimonială are valori medii şi crescătoare de la
un an la altul relevând faptul că firma tinde spre stabilitate puternică pe piaţă.
• Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a obţine profit, în scopul remunerării
capitalurilor, dar şi al extinderii capacităţii acesteia. Pentru firmă aceasta este condiţia
supravieţuirii şi dezvoltării. Managementul firmei, băncile, acţionarii, creditorii, investitorii sunt
interesaţi să cunoască nivelul şi evoluţia indicatorilor de rentabilitate a unei întreprinderi.
Formula de calcul a rentabilitaţii :

Rc  Pr ofit net
100
Cifra de
afaceri

Pentru anul 2011 rata rentabilităţii

 comerciale
 se calculează astfel:
Rc   9.433 100  0,22%
4.283.907
 

Pentru anul 2012, rata rentabilităţii

 comerciale
 indică o uşoară creştere astfel:
Rc   38.893 100  0,69%
5.626.746
 
Deşi mărimea acestui indicator nu prezintă o situaţie foarte favorabilă, faptul că acesta
urmează un trend crescător, sugerează că situaţia la nivelul firmei începe să se îndrepte.
Alţi indicatori utilizaţi pentru aprecierea caracterului economico-financiar al înteprinderii
SC CONS SRL sunt:
1.Grad de îndatorare, arată limita până la care firma este finanţată din alte surse decât din
capitalurile proprii şi se calculează după formula:

Datorii totale 100

G.î.=
Capitaluri proprii

- pentru 2011:
2.136.115
G.î.= 100  5,71%
373.599
- pentru 2012:
2.863.069
G.î.= 100  3,54%
807.282
Pornind de la faptul că nivelul acestui indicator trebuie să fie subunitar, la un nivel cât
mai scăzut, considerăm că valoarea este bună, adică angajamentele sale pe termen scurt, mediu
şi lung sunt garantate de capitalurile proprii ale firmei.
2. Durata de rotaţie a stocurilor (Dst)
Acest indicator redă perioada medie de stocare în zile;

 Stocuri 
Dst =  Cifra de afaceri   360
 
- pentru 2011:
  1.812.677 
Dst =  4.283.907   360 = 152,32 zile
 
- pentru 2012:
 2.552.022 
Dst =  5.626.746  360 = 163,27 zile
 
Ponderea foarte mare a unor produse sezoniere, precum produsele chimice, în totalul
stocurilor, are o influenţă foarte mare asupra acestui indicator, care arată o viteză de rotaţie
destul de mică a stocurilor la nivelul global al firmei.
Existenţa unui nivel foarte ridicat al stocurilor, pe lângă blocările de capitaluri, generează
şi alte efecte negative, cum ar fi costurile de stocare suplimentare, plata unor dobânzi mai mari,
cu consecinţe directe asupra capacităţii de plată a întreprinderii.
3. Rotatia creditului clienti (Durata de încasare a creanţelor)– măsoară numărul mediu de zile pe
care firma acordă credit comercial clienţilor săi. Indicatorul se calculează cu
ajutorul relaţiei:

 Creante clienti 
DCL=  360
 
 CA 

Durata de încasare a creanţelor exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi
achită datoriile către întreprindere. Această perioadă este cu atât mai favorabilă cu cât ea este
mai scurtă, căci o perioadă lungă presupune lipsa de lichidităţi pe care firma le putea utiliza în
activitatea de bază pentru a genera profit sau pentru plata anumitor obligaţii care au un anumit
cost odată cu trecerea timpului.

- pentru 2011:  
DCL =  356.822  360 = 29,99 zile
4.283.907
 
- pentru 2012: 
DCL = 623.566  360 = 39,98 zile
 
5.626.746
 
În cazul firmei analizate acest indicator a avut o tendinţă crescătoare de la 30 zile în
2011,ajungând la 40 de zile în 2012 ceea ce reprezintă o situaţie mai puţin favorabilă.
Pe de altă parte, rotaţia furnizorilor care evidentiză numarul de zile pentru care firma
beneficiaza de credit din partea furnizorilor, a cunoscut o creştere în anul 2012, când a înregistrat
valoarea de 28,64, faţă de anul 2011 când nivelul acesteia a fost de 13,83. Acest lucru indică o
altă situaţie mai puţin favorabilă pentru firmă, care face eforturi financiare, pentru a putea să
susţină creditul acordat de către aceasta furnizorilor săi.
O firmă în dezvoltare care urmăreşte creşterea cifrei sale de afaceri îşi va mări stocurile
de materii prime şi materiale circulante, crescând astfel creditul furnizori, va obţine produse
finite ce vor fi vândute către clienţi şi astfel rezultă nişte creanţe care ulterior se vor transforma
în numerar. Se pune problema finanţării acestor stocuri şi a acoperirii creanţelor până în
momentul încasării contravalorii mărfurilor vândute şi de asemenea pentru a se efectua o nouă
aprovizionare. Astfel, dacă nu există o bună corelare între perioada de întârziere a plăţilor către
furnizori, salariaţi etc. şi perioada de timp scursă între momentul vânzării produselor către clienţi
şi al încasării contravalorii acestora, poate apărea situaţia nedorită ca firma să nu aibă la un
moment dat resursele pentru următorul ciclu de expolatare. Din acest motiv este necesară o
analiză amănunţită a politicii fluxurilor de numerar.
Una dintre cele mai importante propuneri este menţinerea contractelor cu furnizorii care
oferă termene de plată mai mari şi chiar negocierea contractelor cu aceştia.
Pentru a-şi asigura mijloacele de plată, întreprinderea trebuie să promoveze o politică de
diminuare a creditelor acordate clienţilor săi, dar şi de prelungire a termenelor de achitare a
datoriilor către furnizori. În condiţiile în care durata de încasare a creanţelor este mai mică decât
durata de achitare a furnizorilor are loc o atragere de surse relative gratuite din partea
furnizorilor pentru finanţarea ciclului de exploatare.
•Analiza pe baza contului de profit şi pierdere
Pentru analiza financiară a clientului o importanţă deosebită o prezintă de asemenea
informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere, care, ca şi în cazul bilanţului, pot fi
prelucrate, pentru a oferi o imagine mai clară privind rentabilitatea şi eficienţa activităţii
desfăşurate de către întreprindere pe parcursul ultimelor exerciţii financiare.
1. Marja comercială vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau numai activitatea
comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă ( industrială şi comercială).
Excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora reprezintă
marja comercială.

MC = Venituri din vânzări - Cheltuieli cu mărfurile

- pentru 2011:
MC = 3.764.007-3.314.607= 449400
- pentru 2012:
MC = 4.836.001-4.164.442= 671559
2. Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) reprezintă diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile exploatării.

Rezultatul exploatării = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare

Rezultatul exploatării reflectă mărimea absolută a rentabilităţii de exploatare, obţinută

prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi calculate) din veniturile exploatării (încasabile
şi calculate).
- pentru 2011:
R.E.= 4.395.888 – 4.186.148 = 209740
- pentru 2012:
R.E.= 5.837.357-5.631.830 = 205527
3. Rezultatul curent este rezultatul tuturor operaţiunilor curente ale întreprinderii:

Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar

Nefiind perturbat de elemente excepţionale, acest sold permite analiza evoluţiei

rezultatelor întreprinderii pe mai multe exerciţii succesive.
- pentru 2011:
R.C.= 209740 – 190184 = 19556
- pentru 2012:
R.C.= 205527 – 156.960 = 48567
•Capacitatea de autofinanţare a SC MGMKECTS S.R.L.
Autofinanţarea reprezintă asigurarea dezvoltării întreprinderii prin forţe proprii, folosind
drept surse de finanţare, o parte din profitul obţinut în exerciţiul efectuat şi fondul de amortizare.
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului contabil, destinat să remunereze capitaluri şi să
autofinanţeze politica de investiţii din exerciţiile viitoare.
 Cu cât capacitatea de autofinanţare este mai importantă, cu atât posibilităţile financiare
ale firmei sunt mai mari, căci ea permite finanţarea investiţiilor noi, rambursarea împrumuturilor
contractate deja, făcând să crească totodată potenţialul de îndatorare. Deşi are acelaşi caracter,
CAF nu trebuie totuşi confundată cu o resursă de trezorerie efectivă, deoarece ea este deja
investită (în totalitate sau parţial) în corijarea variaţiei necesarului de fond de rulment.
Capacitatea de autofinanţare este o sursă internă aflată permanent la dispoziţia
întreprinderii.
Deci nivelul autofinanţării este dependent de doi factori:
• Excedentul de resurse financiare generat de activitatea firmei reprezentat de capacitatea de
autofinantare;
• Cota parte din aceste resurse distribuite actionarilor sub forma de dividende.
Capacitatea de autofinanţare se poate determina prin două metode: metoda adiţională şi
metoda deductivă.
Metoda adiţională:

CAF = Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli calculate (cu amortizare şi provizioane) –

Veniturile calculate (din provizioane) – Veniturile din cesiuni

Metoda deductivă:

CAF = EBE +Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri

financiare(mai putin venituri din provizioane) - Cheltuieli financiare(mai putin chelt. cu
amortizari si provizioane) + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozitul
pe profit

Prin restrângerea termenilor din relaţia de mai sus şi tinând cont de legăturile dintre
aceste mărimi economice, se obţine următoarea relaţie de calcul a capacităţii de autofinanţare:

CAF = (Venit. totale – Chelt. totale – Chelt. financiare – Amortizare) x(1-π) + Amortizare ,
cu π = impozitul pe profit (16%).

Situaţia privind capacitatea de autofinanţare pe ultimii doi ani, respectiv 2010 şi 2011 se prezintă
astfel conform tabelului 2.2.

Tabel nr. 2.2. Capaciatea de autofinanţare pe anii 2011 si 2012

Denumirea Anul 2011 Anul 2012
CAF 147,83 167,87
Sursa: Contul de profit şi pierdere al S.C. MGMKECTS S.R.L. pe anii 2011-2012

În principiu, autofinanţarea este gratuită pentru că profitul a fost impozitat, iar

amortizarea şi provizioanele se exclud de la plata impozitului. De exemplu, amortizarea
presupune includerea cheltuielilor cu mijloacele fixe în calculul cifrei de afaceri care în final se
impozitează sub forma profitului, iar capitalul iniţial este remunerat fie prin dividende (capital
social), fie prin dobânzi (capital împrumutat), evitându-se dubla impunere.
În esenţă, capacitatea de autofinanţare reprezintă un indicator care exprimă independenţa
financiară a întreprinderii, reflectând un flux de disponibilităţi real sau potenţial.
Mărimea sa depinde , pe de o parte, de rentabilitatea intreprinderii, iar pe de alta parte, de
politica de investiţii a intreprinderii şi de metodele de amortizare a activelor imobilizate.
 4.2 Analiza scopului investiţiei

Deciziile luate de managerul firmei au implicaţie directă asupra valorii firmei, aşadar
primul pas care trebuie făcut pentru maximizarea acestei valori îl reprezintă luarea celei mai
bune decizii de investiţii.
Decizia de investiţii este considerată primară deoarece ea este cea care orientează
structura de producţie a firmei, defineşte din punct de vedere material firma şi care îi indică
întreprinzătorului prima opţiune.
MGMKECTS doreşte să-şi dezvolte activitatea recent începută în domeniul agriculturii
în vederea măririi rentabilităţii şi asigurării unui progres stabil prin acoperirea mai multor arii de
activitate. Astfel, pentru o lucrare şi o exploatare mai eficientă a terenurilor achiziţionate,
respectiv luate în arendă, atât în privinţa costurilor cât şi în privinţa modului şi a timpului de
lucru, se manifestă nevoia achiziţionării unui utilaj agricol performant. Prin urmare, pentru
optimizarea costurilor cu însămânţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor, societatea a decis sa
achizitioneze un tractor John Deere model 5100M, in valoare de 180.139,96 RON.

4.3 Costul total al proiectului

Costul proiectului poate fi urmărit cu usurinţă în tabelul 2.3

Tabel nr. 2.3.Costul proiectului

Tara Denumirea Valoarea Valoarea ce Termenul Modalitat
utilajelor contractul urmează a fi ea de
de ui achitată din credit de livrare plată
origine
America John 180.139,96 135000 03.06.13 Transfer
bancar
Deere model
5100M
Sursa: Contractul de vanzare cumparare al utilajului

4.4 Planul de finanţare al proiectului

Planul de finanţare al proiectului redă informaţii cu privire la structura de finanţare a obiectului

de investiţii.

Tabel nr. 2.4. Plan de finanţare al proiectului de investiţii

Specificaţie Valoare totală Credit Surse proprii
Numerar Natură
Achizițion 180.139,96 135000 4353,59 0
are utilaj
agricol
% din TOTAL 100% 75% 25% 0%
Sursa: Contract de credit, contract de vanzare cumparare al utilajului

4.5 Termenul de recuperare a investiţiei

Alături de problema performanţei unui proiect de investiţii din punctul de vedere al

câştigului în unităţi băneşti sau sub forma de rata de rentabilitate, un element de interes pentru
societate cât şi pentru bancă îl constituie şi termenul de recuperare al investiţiei.
Termenul de recuperare nu reprezintă altceva decât durata în care se recuperează fondurile
investite.
4.6 Graficul de rambursare

Pentru realizarea graficului de rambursare a creditului se folosesc următoarele informaţii:

Valoarea împrumutului: 135.000 RON

Data contractării: 01.06. 2013
Durată împrumut: 60 luni
Număr rate: 60
Comision de gestiune: 0,10%, pe lună
Dobândă: ROBOR 6M+4%, pe an (procent rezultat în urma analizei şi negocierii dintre părţi).

Astfel graficul de rambursare realizat pentru cele 60 de luni se poate analiza în Anexa nr.18

5. Analiza SWOT

Analizând societatea în ansamblul activităţii pe care aceasta o desfăşoară, cu studierea

informaţiilor ce provin atât din mediul intern, cât şi din arealul în care şi-a construit o experienţă
şi o reputaţie remarcabilă, putem caracteriza MGMKECTS prin prisma punctelor sale tari,
oportunităţilor, dar şi a punctelor slabe şi a ameninţărilor.
Astfel, din punct de vedere al punctelor tari, S.C. MGMKECTS S.R.L. se evidenţiază
prin:
o o lungă şi deversificată experienţă în economia românească;
o calitate şi seriozitate în relaţiile de afaceri;
o colaborarea foarte bună cu băncile;
o aprovizionarea se realizează de la mai mulţi furnizori, din diverse domenii;
o clientelă diversificată;
o personal calificat;
o utilizarea propriilor mijloace de transport, ceea ce reduce timpul de livrare precum şi
costurile, în transportul cu produse chimice;
o planuri de dezvoltare şi un management deschis la noi oportunităţi de afaceri.

Un alt punct de vedere al analizei, îl reprezintă punctele slabe, printre care se numără:
o o capacitate de încasare a creanţelor redusă comparativ cu termenul de plată al
furnizorilor
o un număr mic de angajaţi.

Ca şi oportunităţi de care firma poate beneficia putem enumera:

o dezvoltarea sectorului agriculturii;
o subvenţii din partea statului şi subvenţii din fonduri europene pentru agricultură;
o dezvoltarea unui lanţ de magazine în punctele strategice ale oraşului;
o încheierea de contracte cu parteneri de încredere cu experienţă;
o finanţarea unor proiecte de investiţii care să ajute la legarea unui circuit integrat de
producţie, depozitare, desfacere.
Printre ameninţările care pot influenţa activitatea şi dezvoltarea firmei pot fi:
o dezvoltarea concurenţei printr-o campanie agresivă;
o instabilitatea politică, ce poate avea efecte în plan legislativ, fiscal, etc.;