Sunteți pe pagina 1din 20

VASELE MEMBRELOR

CLASIFICARE: artere, vene, limfatice;


DESCRIERE: Vasele se descriu în sensul în care sunt străbătute de curentul sangvin;
Li se descriu:
TRAIECT: origine, traiect, terminații;
RAMURI: colaterale și terminale;
ANASTOMOZE

VASELE MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR


A. AXILARĂ
A. BRAHIALĂ
ARTERELE ANTEBRAȚULUI: ARTERA ULNARĂ ȘI ARTERA RADIALĂ
ARTERELE MAINII ȘI DEGETELOR: ARCADELE PALMARE ȘI
DORSALE

♦ ARTERA AXILARĂ
- Trunchi arterial situat în fosa axilară;
ORIGINE
- continuă la nivelul axilei A. subclaviculară;
TRAIECT
- traversează axila între peretele anterior și cel lateral;
TERMINAȚII
- se termină la marginea inferioară a m. pectoral mare
DIMENSIUNI
L: 7-10 cm
Diametrul: 7-10 mm
RAPORTURI
- traiectul arterei e împărțit în 3 segmente:
1. Suprapectoral
ANT.: - fascia clavipectorală
- m. mare pectoral
- n. pectoral lateral
- v. cefalică
- v. toracoacromială
POST.: - corespunde primelor 2 spații intercostale
- m. dințat mare
MED.: - v. axilară
LAT.: - fasciculele lateral și posterior ale plexului brahial

2. Retropectoral
ANT.: - mm. pectorali
POST.: - n. radial
- n. axilar
- n. subscapular
MED.: - v. axilară
LAT.: - m. coracobrahial

3. Infrapectoral
POST.: - n. radial
- n. axilar
MED.: - n. ulnar
- v. axilară
LAT.: - n. median
- n. musculocutan
- m. coracobrahial

RAMURI COLATERALE

1. ARTERA TORACICĂ SUPREMĂ


- apare pe fața anterioară a A. axilare, inferior de m. subclavicular;
- merge pe marginea superioară a m. pectoral mic și peste primele 2 spații
intercostale;
- se distribuie în final mm. pectorali ai regiunii mamare;

2. ARTERA TORACO-ACROMIALĂ
- apare pe fața anterioară a A. axilar;
- perforează fascia clavi-pectorală și se divide în 3 ramuri;
Ram acromial
- merge de-a lungul claviculei, deasupra procesului coracoid, spre fața
profundă a m. deltoid;
- in final se anastomozează cu ramuri suprascapulare formând
Rețeaua acromială;
Ram deltoidian
- coboară prin spațiul delto-pectoral și se anastomozează cu Aa.
circumflexe humerale;
Ram pectoral
- are traiect printre mm. pectorali pe care îi și irigă;

3. ARTERA TORACICĂ LATERALĂ


- se desprinde de pe fața medială a A. axilare;
- coboară pe fascia m. dințat anterior împreună cu lanțul ganglionar;
- se termină în dreptul spațiului V și VI;
- vascularizează regiunea mamară;

4. ARTERA SUBSCAPULARĂ
- cea mai voluminoasă dintre colaterale;
- apare pe fața medială a A. axilare;
- trece printre capul lung al tricepsului și marginea laterală a scapulei;
- în dreptul mm. rotunzi se ramifică în:
A. circumflexă scapulară -trece prin spațiul humero-birondo-tricipital și
ajunge pe fața superioară a scapulei;
A. toraco-dorsală - de-a lungul marginii libere a m. mare dorsal;

5. ARTERA CIRCUMFLEXĂ HUMERALĂ ANTERIOARĂ


- subțire, scurtă;
- apare pe fața anterioară a A. axilare;
- trece posterior de mm. coracobrahial și capul scurt al bicepsului;
- înconjoară colul chirurgical al humerusului și se divide în 2 ramuri:
Ram ascendent - urcă în șantul intertubercular, irigând capsula articulației
umărului;
Ram descendent - continuă traiectul arterei la marginea inferioară a m.
deltoid;

6. ARTERA CIRCUMFLEXĂ HUMERALĂ POSTERIOARĂ


- apare pe fața posterioară a A. axilare la acelasi nivel cu precedenta;
- este satelită n. axilar;
- trece prin spațiul humero-birondo-tricipital și se ramifică pe fața profundă a m.
deltoid;

7. RAMURI SUBSCAPULARE ȘI CLAVICULARE

ANASTOMOZE
1. Anastomoza ramurilor arterei axilare între ele;
2. Anastomoza cu arterele din vecinătate
!!!! Artera subscapulară formează împreună cu 2 ramuri ale arterei
subscapulare un cerc periscapular, cu mare importanță fiziologică.țului

♦ ARTERA BRAHIALĂ
- trunchiul arterial al brațului;

ORIGINE
- continuă a. axilară inferior de marginea inferioară a m. mare pectoral;
TRAIECT
- coboară oblic anterior și lateral prin loja anterioară a brațului până la ivelul
cotului;
- este însoțită pe traiect de 2 vene și nervil median alcătuind împreună
manunchiul vasculo-nervos al gâtului.
TERMINAȚII
- se termină în regiunea anterioară a cotului, inferior de interlinia articulară;
- inferior de marginea superioară a m. rotund pronator se divide în 2 ramuri
terminale:
• ARTERA RADIALĂ
• ARTERA ULNARĂ
DIMENSIUNI
L: 17-25cm
Diametru: 5-7mm
RAPORTURI
POST.: - m. triceps
- m. coracobrahial
- m. brahial
- n. radial
MED.: - n. cutanat brahial medial
- n. ulnar

RAMURI COLATERALE

1. ARTERA BRAHIALĂ PROFUNDĂ


- cea mai voluminoasă dintre colaterale;
- apare pe fața posterioară a A. brahiale, inferior de marginea inferioară a m.
rotund mare;
- trece oblic postero-lateral;
- este satelită nervului radial împreună cu care și cu 2 vene satelite trece prin
șanțul radial din regiunea posterioară a brațului;
- se divide la nivelul marginii laterale a humerusului:
A. colaterală medie - spre cot;
A. colaterală radială - apare de sub capul lateral al tricepsului între
epicondilul medial și olecran;
A. nutritivă a humerusului
A. deltoidiană

2. ARTERA COLATERALĂ ULNARĂ SUPERIOARĂ


- se desprinde din artera brahială aproape la același nivel cu precedenta;
- are traiect inferior pentru 4-5 cm și perforează septul intermuscular medial
și coboară alături de n. ulnar până în șanțul de pe fața posterioară a
epicondilului medial, unde participă la formarea rețelei articulare a cotului;

3. ARTERA COLATERALĂ ULNARĂ INFERIOARĂ


- apare pe fața medială a A. brahiale, la 4-5 cm mai jos de precedenta,
înaintea septului itermuscular al brațului;
- se divide inferior de epicondilul medial în:
Ram anterior - ce se anastomozează cu A. recurentă ulnară anterioară;
Ram posterior - ce se anastomozează cu A. recurentă ulnară
posterioară;

4. RAMURI MUSCULARE

ANASTOMOZE
- numeroase;
- cu ramurile A. axilare - prin A. profundă a brațului și A. circumflexă
- cu Aa. antebrațului - prin Rețeaua periarticulară a cotului;

♦ ARTERA RADIALĂ
- ram de bifurcație terminal al A. brahiale;
- traversează antebrațul de sus în jos;
ORIGINE
- apare imediat inferior de interlinia articulară a cotului, anterior de inserția
m. biceps brahial;
TRAIECT
- prezintă 3 segmente:
Segm. antebrahial
- coboară aproape vertical prin loja anterioară a antebrațului;
- în 2/3 superioare este profundă, așezată în fascia ce delimitează loja
anterioară de cea laterală a antebrațului;
- în 1/3 inferioară este superficială, situată între m. flexor radial al
carpului și brahioradial;
- în 1/3 inferioară se poate palpa pulsul!!!

Segm. carpian
- la nivelul interliniei articulare radio-carpiene, artera parasește loja
anterioară a antebrațului, înconjoară marinea laterală a
carpului, inferior de procesul stiloid al radiusului;
- apoi traversează tabachera antomică printre ligamentul colateral al
articulației radio-carpiene și osul scafoid pe de o parte și
tendoanele mușchilor lung abductor , scurt extensor radial al
carpului;

Segm. palmar
- traversează dinspre posterior spre anterior primul spațiu
intermetacarpian;
TERMINAȚII
- se termină anastomozându-se cu ramurile carpiene palmare ale arterei
ulnare formând arcada palmară profundă;
RAPORTURI
- pe traiectul său e însoțită de 2 vene satelite iar în 2/3 superioare ale
antebrațului vine în raport lateral cu ramul superficial al
nervului radial;

RAMURI COLATERALE - la nivelul antebrațului


1. RAMURI MUSCULARE - numeroase, irigă mușchii regiunii prin care trece;

2. ARTERA RECURENTĂ RADIALĂ


- apare pe marginea laterală a arterei laterale, aproape de origine;
- are traiect oblic superior și lateral;
- se termină prin anastomoza cu A. humerală profundă a brațului;
- dă un ram colateral descendent ce acompaniază ramul profund al n. radial;

3. RAMUL CARPIAN PALMAR


- apare anterior de procesul stiloid radial, pe marginea inferioară a m. pătrat
pronator;
- se tremină anastomozându-se cu un ram corespondent al A. ulnare, formând Arcul
carpian palmar ce dă ramuri pentru articulația cotului;

4. RAMUL PALMAR SUPERFICIAL


- apare imediat sub precedenta;
- trece anterior de retinaculul flexorilor, perforează mm. tenari și se îndreaptă spre
tendoanele flexorilor și aponevroza palmară;
- se anastomozează în final cu A. ulnară formând Arcul arterial palmar superficial ce
irigă mm. eminenței tenare;

RAMURI COLATERALE - la nivelul mâinii


1. ARTERA DORSALĂ A POLICELUI
- apare la nivelul tabacherei anatomice;
- coboară pe fața dorsală a primului metacarpian și formează A. colaterală dorsală
laterală a policelui
2. RAM CARPIAN DORSAL AL A. RADIALE
- apare în tabachera anatomică, are traiect transversal spre linia mediană;
- se anastpmozează cu ramul carpian dorsal al a. ulnare;
3. ARTERA METACARPIANĂ DORSALĂ ( INTEROSOSASĂ) A PRIMULUI SPAȚIU
- apare la trecerea a. radiale prin primul spațiu;
- scurtă și subțire se divide rapid în:
Ram colateral dorsal medial al policelui
Ram colateral dorsal lateral al indexului

♦ ARTERA ULNARĂ
- ram de terminație medial al arterei brahiale;
ORIGINE
- apare prin bifurcația terminală a A. brahiale la același nivel cu A. radială;
TRAIECT
- prezintă 3 segmente:
Segm. antebrahial
- artera coboară pe marginea medială a lojei anterioare a antebrațului;
- în 1/3 superioară este situată profund în fascia m. flexor profund al
degetelor;
- trece pe sub arcada m. flexor superficial al degetelor;
- în 2/3 inferioare coboară aproape vertical devenind superficială;
Segm. carpian
- artera se află în loja osteo-fibroasă a lui Guyon
- situată între:
• pisiform - situat superior și medial;
• retinaculul flexorilor - situat posterior;
• o expansiune fibroasă a retinaculului extensorilor și a m. flexor
ulnar al carpului - situat anterior;
- conține:
• artera ulnară si cele 2 vene satelite;
• nervul ulnar situat medial de arteră ce se divide în 2 ramuri
terminale;
Segm. palmar
- artera se află oblic posterior în loja hipotenară și apoi în loja palmară
mijlocie;
TERMINAȚII
- se termină anastomozându-se cu ramurile palmare superficiale ale arterei
radiale și formează Arcada palmară superficială;

RAPORTURI
- artera este însoțită permanent de 2 vene satelite;
- nervul ulnar este situat medial și la distanță de arteră în partea superioară a
antebrațului și se apropie treptat de ea;
- nervul median incrucișează anterior artera în porțiunea superioară a
antebrațului și se așează apoilateral și la distanță, pe fața profundă a m.
flexor superficial al degetelor;

RAMURI COLATERALE - la nivelul antebrațului


1. RAMURI MUSCULARE - numeroase, irigă mușchii regiunii prin care trece,

2. ARTERA RECURENTĂ ULNARĂ


- apare de pe fața posterioară a A. ulnare aproape de originea acesteia;
- are traiect anterior și spre linia mediană;
- se divide rapid în 2 ramuri terminale:
• Ram recurent ulnar anterior
- vine în raport medial cu n. median,
- se anastomozează cu ramul anterior al A. colaterale medii distale
• Ram recurent ulnar posterior
- are traiect posterior, alăturându-se n. ulnar și căruia îi dă un ram
descendent;
- se divide apoi în 2 ramuri ce se anastomozează cu 2 ramuri ale
arterei brahiale - colaterale ale A. colaterale
medii;

3. ARTERA INTEROSOASĂ COMUNĂ


- apare pe fața posterioară a A. ulnare, inferior de precedenta;
- are un traiect oblic inferior, posterior și lateral spre spațiul interosos unde se divide
în 2 ramuri:
• Artera interosoasă anterioară
- coboară pe fața anterioară a membranei interosoase acompaniată de
nervul interosos anterior;
- se termină în loja posterioară a antebrațului, anastomozându-se cu
artera interosoasă posterioară;
- aproape de origine da un ram numit A. mediană pentru N. median
• Artera interosoasă posterioară
- ocolește marginea superioară a membranei interososase și coboară
pe fața posterioară a acesteia, în loja posterioară a
antebrațului, alături de ramurile profunde ale nervului
radial;
- se termină anastomozându-se cu artera interosoasă anterioară;
- poate da A. recurentă interosoasă posterioară ce urcă posterior de
epicondilul lateral și se anastomozează cu un ram
posterior din A. profundă a brațului;

4. RAM CARPIAN DORSAL


- apare la aprox. 4 cm de interlinia radio-carpiană;
- înconjoară marginea laterală a ulnei, trecând pe sub tendonul m. flexor ulnar al
carpului;
- ulterior se anastomozează cu ramura corespondentă din artera radială, formând
Arcada dorsală a carpului;
5. RAM TRANSVERS ANTERIOR AL CARPULUI
- apare pe marginea inferioară a m. patrat pronator;
- are direcție laterală;
- se anastomozează cu ramul corespondent din artera radială;

RAMURI COLATERALE - la nivelul mâinii


1. RAM CARPIAN PALMAR
2. RAM PALMAR PROFUND
3. 4 ARTERE DIGITALE

ANASTOMOZE

1. Anastomoza între artere ale antebrațului

2. Anastomoza între ramurile colaterale ale arterelor brahială, radială


și ulnară ce formează Rețeaua periarticulară a cotului.
- această rețea este formată din 2 rețele periepicondiliene:
Rețeaua periepicondiliană laterală
- există în jurul părții laterale a articulației cotului;
- formată:
ANT - de anastomoza dintre ramul anterior al A. profunde a brațului și A.
recurentă radială;
POST - de anastomoza dintre ramul posterior al A. profunde a brațului și A.
interosoasă recurentă( ram din A. interosoasă posterioară)

Rețeaua periepicondiliană medială


- există în jurul părții mediale a articulației cotului;
- formată:
ANT - de anastomoza dintre ramul anterior al A. colaterale mediale distale și
Ramul recurent ulnar anterior ( din A. recurentă ulnară)
POST - de anastomoza dintre ramul posterior al A. colaterale mediale distale
și A. colaterală medială proximală și din ramurile recurente
ulnare posterioare ale A. recurente ulnare;

3. Anastomozele cu arterele mâinii


- prin 2 rețele:
Rețeaua anterioară - formată între 2 artere transverse anterioare ale carpului
și 2 ramuri ascendente ale arcadei palmare;
Rețeaua posterioară - formată între 2 artere interosoase anterioară și
posterioară și ramuri ascendente ale Arcadei
dorsale a carpului;
ARTERELE MÂINII ȘI DEGETELOR
- pornind de la 2 artere de origine: A. radială și A. ulnară, se formează 3 rețele
anastomotice numite si Arcade.
ARCADA PALMARĂ SUPERFICIALĂ
ARCADA PALMARĂ PROFUNDĂ
ARCADA DORSALĂ

• ARCADA PALMARĂ SUPERFICIALĂ


MOD DE FORMARE
- formată din anatomoza dintre artera ulnară și ramul palmar superficial din
artera radială la nivelul lojei palmare mijlocii;
- artera ulnară traversează partea supero-medială a eminenței hipotenare și
pătrunde în loja palmară mijlocie;
- ramul palmar superficial apare la nivelul interliniei radio-carpiene, coboară
aproape vertical anterior de retinaculul flexorilor în partea supero-
laterală a eminenței tenare, pătrunzând în loja palmară mijlocie;
- pot exista și variații anatomice ce se incadrează în normal;
RAPORTURI
- arcada se află în loja palmară mijlocie, anterior de retinaculul flexorilor;
- se proiectează la piele la nivelul bisectoarei unghiului format de pliul de
opoziție al policelui și pliul transvers proximal superior;
- vine în raport cu 2 vene satelite, cu nervii spațiilor 2 și 3 - ramuri din n.
median, cu nervul spațiului 4 - ram din n. ulnar;
RAMURI COLATERALE
1. RAMURI MUSCULARE - pt mușchii eminenței hipotenare;
2. RAMUL CARPIAN PALMAR AL A. ULNARE
3. 4 ARTERE PALMARE DIGITALE
- Prima A. palmară digitală
- încrucișează mușchii eminenței hipotenare, formează A. colaterală
medială a degetului 5.
- Următoarele 3 Aa. palmare digitale
- călătoresc printre fasciile palmare mijlocie și profundă și
sunt acompaniate de
nn. digitali;
- fiecare A. palmară digitală primește A. metacarpiană ( interososasă)
corespondentă ce provine din Arcada palmară profundă și A.
perforantă distală ce provine din A. metacarpiană dorsală;
- poate exista o a-5-a A. palmară digitală ce se anastomozează cu prima
arteră metacarpiană(interosoasă);

• ARCADA PALMARĂ PROFUNDĂ


MOD DE FORMARE
- prin anastomoza arterei radiale cu ramul carpian palmar al arterei ulnare;
- artera radială trece prin tabachera anatomică și ajunge la primul spațiu
interosos pe care îl traversează dinspre posterior spre anterior;
- ramul carpian palmar al a. ulnare apare la extremitatea inferioară a osului
pisiform, merge către medial, pătrunde în loja hipotenară unde descrie
o curbă concavă lateral și pătrunde în loja palmară profundă;
RAPORTURI
- arcada se află în loja palmară profundă, anterior de metacarpienele 2, 3 și 4
și posterior de fascia palmară profundă;
- arcada e acompaniată de 2 vene satelite și de ramul profund al n. ulnar ce
încrucișează artera;
RAMURI COLATERALE
1. RAMURI DESTINATE OASELOR SI ARTICULAȚIEI CARPULUI
2. 3 ARTERE PERFORANTE
- traversează partea superioară a ultimelor 3 spații interosoase și apoi se termină ca
artere metacarpiene;
3. 4 ARTERE METACARPIENE PALMARE ( INTEROSOASE)
- A. metacarpiană a primului spațiu see divide în 3 ramuri:
Ram colateral lateral al policelui
Ram colateral medial al policelui
Ram colateral lateral al indexului
- restul arterelor se termină în arterele palmare digitale;

• ARCADA DORSALĂ
MOD DE FORMARE
- prin anastomoza dintre ramul carpian dorsal al a. radiale și ramul carpian
dorsal al a. ulnare;
RAPORTURI
- arcada se situează posterior de oasele carpului și anterior de retinaculul
extensorilor;
- arcada se însoțește mereu de 2 vene satelite;
RAMURI COLATERALE
1. ARCADA COLATERALĂ DORSALĂ A DEGETULUI 5
2. ARTERELE METACARPIENE DORSALE ALE SAPȚIILOR 2,3 ȘI 4
- coboară posterior de spațiile interososase menționate;
- primesc ramurile perforante proximale ale arcadei palmare profunde;
- se divid în 3 ramuri:
- 2 ramuri colaterale dorsale ale degetelor corespondente
- un ram perforant distal ce se termină în arcada digitală
corespondentă;

• ARTERELE DEGETELOR
- la nivelul fiecărui deget există 4 artere colaterale:
Arterele colaterale palmare
- voluminoase, situate pe fața laterală a degetului, posterior de nervul
colateral corespondent;
- dă ramuri palmare ce se anastomozează și ramuri dorsale pentru
ultimile 2 falange;
Arterele colaterale dorsale
- inconstante, nu depășesc falangele mijlocii;

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR


- venele membrului superior se constituie în două rețele:
Rețeaua profundă
Rețeaua superficială

REȚEAUA PROFUNDĂ
- formată din venele satelite arterelor - câte 2 pentru fiecare arteră;
- venele sunt prevăzute cu valvule și formează numeroase anastomoze transversale;

REȚEAUA SUPERFICIALĂ
MOD DE FORMARE
- formată din numeroase vene ce nu sunt satelite arterelor;
- venele se impart în raport cu pliul cotului în 2 axe venoase:
Lateral - vena cefalică
Medial - vena bazilică
- rețeaua superficială este drenată în rețeaua profundă cu care comunică prin
numeroase vene perforante avalvulate;
• VENELE DEGETELOR
- sunt dezvoltate mult mai bine pe fața dorsală decât pe cea palmară;
- rețeaua dorsală drenează: rețeaua subunghială, vena periunghială, vena medială și
arcada digială;
- rețeaua palmară se drenează în cea dorsală;

• VENELE MÂINII
- rețeaua dorsală se constituie din următoarele elemente:
Venele metacarpiene
Venele interdigitale
Arcada dorsală

• VENELE ANTEBRAȚULUI

- LATERAL - VENA CEFALICĂ


- drenează partea laterală a arcadei dorsale a mâinii și se așează pe
partea laterală a feței anterioare a antebrațului
- VENA CEFALICĂ ACCESORIE
- apare în regiunea mijlocie a arcadei dorsale a mâinii, și urcă la
nivelul antebrațului
- MEDIAL - VENA BAZILICĂ
- drenează partea medială a arcadei dorsale a mâinii, inconjoară
marginea medială a antebrațului si urcă pe
acesta;
- MIJLOC - VENA MEDIANĂ
- apare în partea superioară a palmei mâinii și urcă vertical către plica
cotului;

• VENELE PLICII COTULUI


- Vena mediană se bifurcă în 2 ramuri:
Ram medial - se unește cu vena bazilică;
Ram lateral - se unește cu vena cefalică;
- astfel apare M-ul venos al plicii cotului - formațiune inconstantă;

• VENELE BRAȚULUI
- venel superficiale confluează în 2 trunchiuri venoase mari:

VENA CEFALICĂ
- voluminoasă, urcă vertical pe fața anterioară a antebrațului,
regiunea laterală;
- trece apoi oblic spre medial, parcurgând șanțul delto-pectoral și in
partea superioară a acestuia perforează fascia
superficială, apoi fascia clavi- pectorală și se termină în vena
axilară;
VENA BAZILICĂ
- cea mai voluminoasă, urcă vertical pe fața anterioară a antebrațului
în regiunea medială;
- perforează fascia superficială la jumătatea brațului pentru a se vărsa
în vena brahială;

LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Limfa este drenată prin 2 căi:


CALEA PROFUNDĂ - satelită vaselor;
CALEA SUPERFICIALĂ - are 2 curenți: lateral și medial;

Aceste rețele sunt drenate prin ganglionii limfatici axilari:


Teritoriul de grenaj al acestor ganglioni nu este numai la nivelul memrului superior
dar si la niveul peretelui toracic lateral;

GANGLIONII LIMFATICI AXILARI:


- aparțin țesutului grăsos al fosei axilare;
- sunt în număr de 12-30, distribuiți în 5 grupe:
GRUP BRAHIAL - satelit venei axilare;
GRUP PECTORAL - pe peretele medial al fosei axilare, de-a lungul arterei
toracică externă;
GRUP SCAPULAR - de-a lungul arterei subscapulare;
GRUP CENTRAL - medial de vasele axilare, posterior de m. mic pectoral;
GRUP APICAL - subclavicular, în centrul axilei;

VASELE MEMBRULUI INFERIOR


ARTERE
VENE
LIMFATICE

ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR

Vascularizatia membrului inferior este asigurată de artera femurală comună care


continuă artera iliacă externă și care se divide în 2 ramuri:
Artera femurală profundă
Artera femurală superficială
Pot participa și ramuri din artera iliacă internă în cazul obliterării axului iliac:

RAMURI ALE ARTEREI ILIACE INTERNE


- Artera iliacă intern sau hipogastrică se divide în 2 trunchiuri: anterior și posterior ce
dau naștere a două tipuri de artere:
artere viscerale - din trunchiul anterior
artere parietale - din trunchiul posterior
- Ramurile parietale sunt de două tipuri:
Intrapelvine
Extrapelvine:

1. ARTERA OBTURATOARE
- traverseză canalul obturator împreună cu vena satelită și cu nervul obturator;
- dă ramuri vezicale și retro-pubiene precum și musculare pentru mușchii regiunii
prin care trece;

2. ARTERA FESIERĂ SUPERIOARĂ -(GLUTEALĂ SUPERIOARĂ)


- ram voluminos ce pare să continue traiectul trunchiului posterior al arterei iliace
interne;
- părăsește bazinul prin marea scobitură sciatică, pe sub mușchiul piriform și se
distribuie mușchilor regiunii gluteale;

3. ARTERA FESIERĂ INFERIOARĂ - (GLUTEALĂ INFERIOARĂ)


- ram voluminos ce apare din trunchiul anterior;
- părăsește bazinul prin marea scobitură sciatică, pe sub mușchiul piriform, medial de
mănunchiul vasculo-nervos rușinos intern;
- traversează regiunea gluteală dând ramuri musculare apoi coboară a nivelul
coapsei și se anastomozează cu ramuri perforante ale arterei femurale profunde;

4. ARTERA RUȘINOASĂ INTERNĂ


- părăsește bazinul prin marea scobitură sciatică;
- înconjoară ligamentul sacro-spinos și pătrunde din nou în micul bazin prin mica
scobitură sciatică, între ligamentul sacro-spinos și ligamentul sacro-tuberozitar;
- trece prin canalul rușinos intern Alcock unde este acompaniat de nervul rușinos;
- dă numeroase colaterale pe traiectul său detinate pelvisului;

ARTERELE FEMURALE
- artera femuarală comună se divide în două ramuri după un scurt traiect;

ARTERA FEMURALĂ COMUNĂ


ORIGINE
- continuă artera iliacă externă pe sub arcada inghinală;
TRAIECT
- are un traiect vertical și scurt la nivelul trigonului femural Scarpa;
- se proiectează anterior de capul femural;
TERMINAȚII
- se termină bifurcându-se în artera femurală profundă și superficială;
DIMENSIUNI
L: 4 cm
Diametru: 8 mm
RAPORTURI
- artera e acompaniată de vena satelită, de limfatice și de nervul femural;
- traversează două regiuni:
Inelul femural
Trigonul femural
RAMURI COLATERALE
1. ARTERA EPIGASTRICĂ SUPERFICIALĂ
- apare pe fața anterioară a arterei femurale la 1 cm inferior de ligamentul inghinal;
- are traiect superior către linia mediană până la ombilic unde perforează fascia
cribroasă și se anastomozează cu arterele epigastrică inferioară și circumflexă iliacă
superficială;
- se distribuie pielii, aponevrozei m. oblic extern și ganglionii limfatici superficiali;

2. ARTERA CIRCUMFLEXĂ ILIACĂ SUPERFICIALĂ


- apare pe fața anterioară a artereu femurale la același nivel cu precedenta;
- perforează fascia cribroasă, trece pe sub ligamentul inghinal și apoi paralel cu el
spre spina iliacă antero-superioară;
- se termină ramificându-se la nivelul pielii pentru ganglionii limfatici supeficiali;

3. ARTERA RUȘINOASĂ EXTERNĂ SUPERIOARĂ


- se desprinde pe fața medială a arterei femurale, devine sub-aponevrotică și merge
către linia mediană;

4. ARTER RUȘINOASĂ EXTERNĂ PROFUNDĂ


- apare la același nivel cu precedenta;
- are traiect transversal spre linia mediană, încrucișează fața anterioară a venei
femurale sub crosa venei safenă mare, perforează fascia la nivelul marginii laterale a
mușchiului lung abductor;

ARTERA FEMURALĂ PROFUNDĂ


ORIGINE
- este ram posterior al arterei femurale comune ce apare la aproximativ 4 cm
inferior de ligamentul inghinal;
TRAIECT
- aproape vertical, traversează trigonul femural Scarpa apoi pătrunde în loja
mușchilor adductori pe care o traversează;
TERMINAȚII
- perforează mușchiul mare adductor ca a 3-a arteră perforantă și ajunge în
regiunea posterioară a coapsei;
RAMURI COLATERALE
1. ARTERA CIRCUMFLEXĂ FEMURALĂ MEDIALĂ
- apare la nivelul arterei femurale comune aproape de originea acesteia;
- are traiect posterior și medial înconjurând colul femural și abordând marginea
inferioară a mușchiului obturator extern;
- se termină divizându-se pe fața profundă a mușchiului pătrat femural în:
Ram ascendent
- urcă pe fața posterioară a articulației coxo-femurale;
- vascularizează mușchii periarticulari și capsula;
- se termină anastomozându-se cu artera circumflexă laterală;
Ram descendent
- trece pe sub mușchiul patrat femural;
- vascularizează loja posterioară a coapsei;
- se termină anastomozându-se cu artera cirumflexă laterală,
obturatoare, fesiere etc;

2. ARTERA CIRCUMFLEXĂ FEMURALĂ LATERALĂ


- apare pe fața laterală a arterei femurale profunde;
- înconjoară colul femural dinspre anterior spre posterior, trece posterior de m. drept
femural apoi între m. vast lateral și femur;
- dă numeroase ramuri capsulare și musculare;

3. ARTERELE PERFORANTE
- 3;
- primele două sunt colaterale ale arterei femurale profunde iar cea de-a treia ram
terminal al acesteia;
- apar în canalul Hunter si trec printre inserțiile mușchiului mare adductor ajungând
în loja posterioară a coapsei;
- se termină prin anastomoza cu a. fesieră superioară, a. circumflexă femurală și
poplitee;
- în loja posterioară se divide în 3 ramuri:
Ram ascendent - se anastomozează cu arterele supraiacente;
Ram descendent - se anatomozează cu arterele subiacente;
Ram inferior - se anastomozează cu artera poplitee;

ARTERA FEMURALĂ SUPERFICIALĂ


ORIGINE
- apare prin diviziunea a. femurale comune la aprox. 4 cm sub arcada
inghinală;
TRAIECT
- trece pe partea antero-laterală a coapsei până la condilul medial al
femurului;
TERMINAȚII
- se termină la nivelul m. adductor mare, înferior de care se continuă cu artera
poplitee.
RAPORTURI
- situată într-un canal musculo-aponevrotic alături de:
Vena femurală
Ramul femural al n. genito-femural
Nervul femural
- traversează:
Trigonul femural
Regiunea mediană a lojei anterioare a coapsei
Canalul adductorilor
RAMURI COLATERALE
1. ARTERA DESCENDENTĂ A GENUNCHIULUI
- se desprinde din a. femurală profundă în Canalul Hunter;
- strabate canalul medial de venă si alături de nervul safen;
- se ramifică și irigă articulația genunchiului;

2. ARTERA PERFORANTĂ A-4A


- traiect aproape orizontal;
- se anastomozează cu un ram al arterei femurale profunde;

ARTERA POPLITEE
ORIGINE
- apare anterior de porțiunea inferioară am. mare adductor;
TRAIECT
- traversează fosa poplitee aproape vertical;
TERMINAȚII
- se termină la aprox. 6 cm de interlinia genunchiului la nivelul arcadei m.
solear prin bifurcație în:
Artera tibială anterioară
Artera tibială posterioară
RAPORTURI
- se află profund în regiunea poplitee;
- formează împreună cu vena poplitee și nervul tibial mănunchiul vasculo-
nervos popliteu
RAMURI COLATERALE
1. ARTERA SUPERO-LATERALĂ A GENUNCHIULUI
- apare din artera poplitee la marginea superioară a condililor;
- are traiect asendet oblic spre lateral, înconjoară condilul lateral femural spre
posterior, acoperită de m. biceps femural;
- irigă mm. gastrocnemian, vast lateral și articulația genunchiului;

2. ARTICULAȚIA MEDIALĂ A GENUNCHIULUI


- apare pe marginea medială a arterei poplitee;
- are traiect oblic ascendent, ajunge între condilul medial al femurului și mușchii
semimembranos și semitendinos;
- trece în regiunea anterioară a coapsei, străbătând inserția m. adductor mare și irigă
articulația genunchiului;

3. ARTERA MEDIE A GENUNCHIULUI


- se desprinde la nivelul interliniei articulare;
- se distribuie ligamentelor încrucișate, țesutului adipos și sinovialei;

4. ARTERELE SURALE - MEDIALĂ ȘI LATERALĂ


- apare pe fața posterioară a arterei poplitee și irigă mm. triceps femural și plantar;

5. ARTERA INFERO-LATERALĂ A GENUNCHIULUI


- apare pe fața laterală a arterei poplitee;
- irigă articulația genunchiului și mușchii regiunii;

6. ARTERA INFERO-MEDIALĂ A GENUNCHIULUI


- apare pe fața laterală a arterei poplitee;
- irigă articulația genunchiului și mușchii regiunii;

ANASTOMOZE
ALE ARTERELOR ARTICULARE
- participă la formarea Cercului Periarticular al genunchiului;
- apare pe fața anterioară a genunchiului, anterior de planul articular;
- format din 3 cercuri arteriale:
Cercul superior - orizontal, format din 2 artere proximale (peri-femurale) ale
genunchiului;
Cercul inferior - orizontal, format din 2 artere distale (peri-tibiale) ale
genunchiului;
- cele 2 cercuri sunt reunite prin 2 comunicante situate e o parte și de alta a patelei
care formează Cercul anterior peripatelar;
- se anastomozează cu
A. femurală superficială - superior;
Arterele gambei - inferior;

ALE ARTERELOR MUSCULARE


- cu arterele perforante ale A. femurale profunde - superior;
- cu ramurile posterioare ale Arterelor gambei - inferior;

ARTERELE GAMBEI

ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ


ORIGINE
- ram anterior de bifurcație al arterei poplitee;
- apare la aprox. 6 cm de interlinia genunchiului la nivelul arcadei soleare;
TRAIECT
-apare în partea superioară a lojei posterioare a gambei;
- trece apoi în loja anterioară pe marginea superioară a ligamentului interosos,
coboară vertical în regiune inferioară a gambei;
TERMINAȚII
- se termină la nivelul retinaculului extensorilor unde se continuă drept Artera
dorsală a piciorului;
RAPORTURI
- traversează 3 regiuni:
Loja posterioară a gambei - pe 2-3 cm;
Loja anterioară a gambei - pe intreg parcursul său;
regiunea gleznei - unde se termină;
- face parte din achetuManunchiul vasculo-nervos tibial anterior alături de
2 vene tibiale anterioare
Vase limfatice
Nervul peronier profund
RAMURI COLATERALE
1. ARTERA RECURENTĂ FIBULARĂ (PERONIERĂ) POSTERIOARĂ
- inconstantă;
- apare posterior de ligamentul interosos;
- înconjoară capul fibulei;
- se distribuie părții anterioare a articulației tibio-fibulare proximale;
2. ARTERA RECURENTĂ FIBULARĂ ( PERONIERĂ) ANTERIOARĂ
- inconstantă;
- apare anterior de ligamentul interosos, urcă de-a lungul nervului peronier profund;
- se distribuie feței laterale a genunchiului;

3. ARTERA RECURENTĂ TIBIALĂ ANTERIOARĂ


- voluminoasă, apare în la trecerea prin spațiul interosos;
- urcă apoi pe condilul lateral al tibiei, pe sub m. tibial anterior, dând ramuri
musculare;

4. ARTERA MALEOLARĂ MEDIALĂ


- apare inferior de interlinia articulației talo-crurale;
- încrucișează fața profundă a tendonului m. tibial anterior;
- se ramifică la nivelul maleolei mediale în ramuri cutanate și articulare;

5. ARTERA MALEOLARĂ LATERALĂ


- apare la același nivel cu precedenta;
- are traiect inferior și lateral;
- dă ramuri musculare, cutanate și calcaneene;

6. RAMURI MUSCULARE - numeroase

RAMURI TERMINALE - ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI

ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ


ORIGINE
- cea mai voluminoasă dintre arterele gambei;
- apare ca ram de bifurcație medial al arterei poplitee;
TRAIECT
- aproape vertical, coboară prin oja posterioară a gambei aplicată pe planul
muscular profund;
- în dreptul regiunii retro-maleolare mediale trece în canalul calcaneean;
TERMINAȚII
- se termină în partea posterioară a canalului calcaneean prin divizarea în
artere plantare mediale și laterale;

RAMURI COLATERALE
1. RAMURI MUSCULARE
- pentru mușchii regiunilor prin care trece;
2. RAMURI CALCANEENE
- apar la intrarea în canalul calcaneean;
3. RAMURI ANASTOMOTICE
4. RAM MALEOLAR POSTERO-MEDIAL

ARTERA PERONIERĂ ( FIBULARĂ)


ORIGINE
- ram de bifurcație al A. poplitee;
- apare la 3-4 cm inferior de arcada mușchiului solear;
TRAIECT
- trece aproape vertical prin loja posterioară a gambei unde se îndreaptă
lateral și se bifurcă;
TERMINAȚII
- înferior de ligamentul interosos se bifurcă în 2 RAMURI TERMINALE:
ram perforant - A. peronieră anterioară
ram maleolar - A. peronieră posterioară
RAMURI COLATERALE
1. NUMEROASE RAMURI MUSCULARE
2. ARTERA NUTRITIVĂ A FIBULEI
3. RAM ANASTOMOTIC

ARTERELE PICIORULUI
- există 3 artere:

ARTERA PLANTARĂ LATERALĂ


ORIGINE
- apare în urma bifurcației A. tibiale posterioare la nivelul canalului
calcaneean;
TRAIECT
- abordează planta piciorului mergând oblic spre lateral până la metatarsianul
5 unde se întoarce si merge către linia mediană;
TERMINAȚII
- la nivelul spațiului interosos 1 se anastomozează cu A. dorsală a piciorului formând
Arcada plantară profundă;
RAMURI COLATERALE
1. RAMURI PERFORANTE POSTERIOARE ALE SPAȚIILOR 2, 3 ȘI 4
- traversează spațiile amintite și se anastomozează cu arterele interosoase dorsale;

2. RAMURI INTEROSOSASE PLANTARE ALE SPAȚIILOR 2, 3 ȘI 4

3. RAM PERFORANT POSTERIOR AL SPAȚIULUI 1

4. RAM INTEROSOS PLANTAR AL SPAȚIULUI 1

ARTERA PLANTARĂ MEDIALĂ


ORIGINE
- apare prin bifurația arterei tibiale posterioare;
TRAIECT
- merge pe planta piciorului, sagital, spre baza halucelui;
TERMINAȚII
- se divide în final în:
Ram medial
Ram lateral

ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI


ORIGINE
- continuă artera tibială anterioară la marginea inferioară a retinaculului
extensorilor;
TRAIECT
- parcurge fața dorsală a piciorului în regiunea laterală;
TERMINAȚII
- se termină la nivelul plantei piciorului prin anastomoza cu artera plantară
laterală, continuând Arcada plantară profundă;
RAMURI COLATERALE
1. ARTERA DORSALĂ A TARSULUI
- apare aproape de marginea inferioară a retinaculului;
- merge anterior și lateral spre marginea laterală a piciorului, unde se termină;
- da numeroase ramuri anastomotice;

2. ARTERA SINUSULUI TARSULUI


- parcurge sinusul talo-calcaneean și se anastomozează cu un ram din A. plantară
medială;

3. ARTERA SUBTARSIANĂ MEDIALĂ


- inconstantă, parcurge marginea medială a piciorului;

4. ARTERA DORSALĂ A METATARSULUI


5. ARTERA INTEROSOASĂ DORSALĂ A SAȚIULUI 1.

VENELE MEMBRULUI INFERIOR


- se formează prin confluența a două rețele:
Rațeaua venoasă profundă
Rețeaua venoasă superficială

REȚEAUA VENOASĂ PROFUNDĂ


- formată din vene satelite arterelor: 2 vene pentru fiecare arteră la nivelul gambei și
piciorului și câte o venă pentru arterele coapsei;

REȚEAUA VENOASĂ SUPERFICIALĂ


- formată din numeroase vene nesatelite, superficiale, cu traiect subcutanat;
- rețeaua e colectată de 2 vene mari:
VENA SAFENĂ MARE (INTERNĂ) - care se varsă în vena femurală la nivelul
trigonului femural
VENA SAFENĂ MICĂ (EXTERNĂ) - se varsă în vena poplitee;
- Rețeaua uperficială se drenează în rețeaua profundă cu care comunică pe tot
traiectul său prin numeroase vene perforante;

VENA SAFENĂ MARE (EXTERNĂ)


ORIGINE
- apare la nivelul maleolei mediale, pe versantul dorsal al piciorului, prin
fuziunea cu V. marginală medială și cu V. plantară medială;
TRAIECT
- trece anterior de maleola medială, urcă vertical pe fața medială a gambei,
înconjoară condilul femural medial și urcă oblic anterior și lateral pe fața medială
a coapsei, după un traiect asemănător cu cel al mușchiului croitor;
TERMINAȚII
- se termină la nivelul trigonului femural Scarpa unde descrie o curbă cu
concavitatea infero- laterală - crosa safenei - traversează fascia cribiformă și se
varsă în vena femurală, la 3-4 cm inferior de arcada inghinală;
DIMENSIUNI
- diametrul crește progresiv de la 3-4 mm la 6 mm;
RAMURI COLATERALE
- adună colaterale pe tot parcursul sau;
La nivelul piciorului
- vene posterioare superficiale
- vena calcaneeană medială
La nivelul gambei
- venele superficiale antero-mediale ale gambei
- vena safenă mică
- venele nutritive ale tibiei
La nivelul coapsei
- venele subcutanate ale regiunii
La nivelul crosei
- venele satelite ramurilor arteriale colaterale ale A. femurale comune;
VENA SAFENĂ MICĂ
ORIGINE
- apare pe marginea laterală a piciorului prin unirea venei marginale laterale
cu vena plantară laterală;
TRAIECT
- înconjoară extremitatea inferioară a maleolei laterale, urcă pe fața
posterioară a gambei, de-a lungul liniei mediane;
- la jumătatea medială a gambei traversează fascia gambieră, pătrunde între
fasciculele mușchiului gastrocnemian, posterior de nervul sural;
TERMINAȚII
- la nivelul fosei poplitee formează o curbă - crosa safenei mici - și se termină
pe fața posterioară a venei poplitee;
RAMURI COLATERALE
- adună ramuri aferente pe intreg traiectul său;
La nivelul piciorului
Ramuri plantare superficiale laterale
Vena calcaneeană laterală
La nivelul gambei
Venele ce drenează fața postero-laterală a gambei
La nivelul fosei poplitee
Vena subcutanată posterioară a coapsei

ANASTOMOZE
1. ANASTOMOZELE DE LA NIVELUL FIECĂREI VENE SAFENE
2. ANASTOMOZELE ÎNTRE REȚELELE DE ORIGINE PLANTARĂ ȘI DORSALĂ
3. ANASTOMOZE ÎNTRE CELE DOUĂ REȚELE SAFENIENE
4. ANASTOMOZELE INTRE VENELE SUPERFICIALE ȘI CELE PROFUNDE

LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR


1. LIMFATICELE DE ORIGINE
LIMFATICELE SUPERFICIALE
- de la nivelul coapsei și al gambei în 3 curente:
medial - satelit venei safenă mare
lateral - urcă pe fața anterioară a gambei și coapsei
posterior - satelit venei safenă mică
- de la nivelul regiunii gluteale prin 2 curente:
lateral - de la nodulii limfatici inghinali supero-laterali
medial - de la nodulii limfatici inghinali infero și supero-mediali
LIMATICELE PROFUNDE
- satelite vaselor profunde;

- aceste rețele sunt drenate în principal prin nodurile limfatice ale trigonului Scarpa
- acestea drenează nu numai membrul inferior cât și o parte a pelvisului prin nodulii
limfatici iliaci interni sau externi;

NODULII LIMFATICI AI TRIGONULUI SCARPA


SUPERFICIALI
- situați în țesutul celular subcutanat;
- nr de 8-12;
- dispuși în jurul crosei safenei mari;
- așezați după Quenu în 4 grupe:
supero-laterali
supero-mediali
infero-laterali
infero-mediali
PROFUNZI
- noduri limfatice așezate sub fascie, ocupă partea medială a canalului
femural;
- cel mai voluminos dintre ei se numește ganglionul Cloquet