UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

SONDAJUL DE OPINIE SI ROLUL ESANTIONARII

STUDENT: IONITA Cristina Cezarina

AN: I

GRUPA: I

- BUCURESTI, 2020-
 SONDAJUL DE OPINIE SI ROLUL ESANTIONARII

Sondajul de opinie
Termenul de sondaj, in general, este sinonim cu cel de cercetare selectiva, sau de
esantionare. Ideea de baza a unui sondaj este aceea de a reduce populatia statistica efectiv
cercetata la o parte, cat mai mica, a ei, capabila sa reprezinte caracteristicile intregului.
In domeniul investigatiilor sociale, cele mai frecvent utilizate termene sunt cele de
sondaj de opinie sau sondaj de opinie publica, in vederea desemnarii unei anchete efectuata pe
diferite probleme de mare interes public cu scopul identificarii opiniilor/ parerilor/ atitudinile/
evaluarile oamenilor legate de aceste probleme.
Primele sondaje de opinie, in forma organizata, dateaza din anul 1928, fiind atribuite
lui George Gallup, care in teza sa de doctorat in psihologie “O metoda obiectiva pentru
determinarea interesului cititorului fata de textele unui ziar” afirma ca este impetuos necesar
introducerea unor chestionare adresate direct publicului in vederea studierii interesului, pe
grupuri representative, asupra articolelor aparute in presa. Primele sondaje din spectrul
politic au aparut in anul 1934, cu ocazia alegerilor generale din Statele Unite ale Americi, iar
un an mai tarziu, respective in 1935, i-a nastere primul institut de sondaje, tot in Statele Unite,
institute denumit Gallup Poll, care in realitate reprezinta Institutul Americat de Opinie Public.
In tara noastra prima institutie care a pus in practica realizarea sondajelor de opinie a
fost Oficiul de Studii si Sondaje al Radioteleviziuni, acesta functionand intre anii 1967-1980.
In intervalul 1980-1989, in tara noastra nu a mai existat o instituie/ organism care sa desfasoare
activitati de sondare a opiniei, dar ulterior evenimentelor din 1989, i-a nastere Institutul Roman
pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP), in anul 1990, care in colaborare cu Institutul de
Stiinte Sociale Aplicate din Bonn, a realizat o prognoza si analiza computerizata a alegerilor
parlamentare si prezidentiale. In prezent cele mai reprezentative institutii de sondare ale opiniei
publice private sunt: IRSOP, SOCIOBIT, IMAS, SCOP si ISOGEP, dar si Institutul de
Sociologie, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, cel de Psihologie, precum si catedrele de
sociologie din cadrul Universitatilor.
In domeniul investigatiilor sociale, este utilizat frecvent termenul de sondaj de
opinie/sondaj de opinie publica, pentru a desemna un anumit gen de ancheta, respectiv ancheta
efectuata pe anumite probleme/evenimente de interes public, cu scopul de a identifica
parerile/opiniile/atitudinile populatiei in ceea ce le priveste.
 Conform studiilor de specialitate, putem afirma ca sondajele de opinie se caracterizeaza
prin:
- sunt centrate pe probleme ce suscita un larg interes al publicului; acesta caracteristica
apare cu preponderenta in dezbaterile mediatizate sau in preocuparile mai mult ori mai putin
marturisite ale unor organisme , institutii politice, administrative, stiintifice, etc.;
- sunt centrate pe aspectul opinional subiectiv al realitatii sociale, urmarind sa identifice
ceea ce cred/ gandesc/simt/apreciaza/ intentioneaza sa faca oamenii. Cel mai utilizat scop al
unui astfel de sondaj il reprezinta gradul de sadisfactie fata de activitatea diferitelor organisme
sau persoane cu functii in stat, notorietatea personalitatilor politice, optiunile electorale si/sau
anumite sisteme de valori, samd;
- au un puternic caracter descriptiv care necesita un timp foarte scurt de realizare, fiind
realizate, de regula, pe baza unor chestionare simple si clar structurate, pe esantioane care sa
asigure o reprezentativitate rezonabila pentru evaluarile ce au un caracter general urmarit.
- rezultatul este prezentat solicitantului intr-o forma cat mai simplista, fara a recurge la
mijloace sofisticate de interpretare si prelucrare a informatiei;
- in mod obisnuit, se realizeaza pe baza unei comenzi primita de la un beneficiar, ale
carui interese sunt altele decat cele stiintifice, dar exista si cazuri in care sondajele sunt puse in
aplicare de institute de profil in momentul in care este identificata o problema de interes major,
iar prin publicarea rezultatelor institutia respectiva isi creaza publicitate, adica devine mai
cunoscuta;
- intr-o societate democratica, sondajele nu sunt doar o componenta a cunoasterii
stiintifice a socialului, ci reprezinta o parte inseparabila din viata societatii, respectiv un reper
in evaluarea diverselor elemente ale mecanismului social, dar si un punct de sprijin al
strategiilor si tacticilor fortelor politice.
In concluzie putem afirma faptul ca principalul scop al sondajului de opinie este acela
de a oferii informatiile necesare beneficiarului/ societatii (in functie de tematica aleasa), in
vederea luarii celei mai bune decizii pentru activitatea si/sau imaginea sa, cu implicatii minine
de resurse materiale, umane si riscuri cat mai scazute, intr-o perioada de timp cat mai scurta.

Rolul esantionarii
Esantionul reprezinta un segment al populatiei studiate, ales pentru a o reprezenta in
ansamblul sau, in scopul asigurarii corectitudinii estimarilor facute in baza calculului
indicatorilor de sondaj si a inferentei statistice realizate.
 In functie de scopul pentru care se realizeaza sondajul, esantionarea se poate impartii
in doua mari subramuri, astfel:
- esantionarea aleatorie/ probabilistica;
- esantionarea dirijata si mixta.
Esantionarea aleatorie presupune ca fiecarei unitate componenta a populatiei studiate
sa i se aplice o probabilitate, in vedere includerii sale in esantion, astfel putand a fi estimata
eroarea de esantionare. In cazul in care costul este prea ridicat si/sau perioada de realizare a
sondajului s-ar intinde pe o perioada de timp mare, tendinta specialistilor este de a apela la o
esantionare neprobabilistica ori mixta.
In vederea asigurarii unui esantion aleatoriu, principala caracteristica a formarii
acestuia este aceea de a nu se apela la un specialist in formarea lui, esantionul fiind aleatoriu
numai in cazul in care tuturor unitatilor componente li s-au asigurat aceleasi sanse de a
participa, adica probabilitate egala si diferita de zero.
Acest timp de esantionare se poate realiza in urmatoarele tipologi de sondaje:
- simple: acolo unde populatia este preponderent omogena;
- in mai multe etape: cum ar fi stratificarea, sondajul multistradal, multifazic, de serii, samd.
Pentru a aplica aceasta metoda de formare a esantionului, indicatiile specialistilor
presupun ca grupurile de populatie sa fie restranse, fara sa existe diferente semnificative intre
acestea. Totodata, in practica pietelor economice, aceste criterii sunt rar indeplinite in totalitate,
de aceea recomandarea este de a se aplica probabilitati inegale, in ipoteza existentei de unitati
ale populatiei cu sanse diferite de a face parte din acelasi esantion.
Esantionarea dirijata si mixta presupune ca esantionul sondajului sa fie intocmit de un
specialist in domeniu, care sa cunoasca specificitatea populatiei din care urmeaza sa aleaga
intr-un mod constient esantionul. Acest procedeu de esantionare presupune costuri mult mai
reduse decat esantionarea aleatorie bazata pe probabilitati, putand fi aplicat numai in cazul in
care esantionele sunt atat de mici, incat inferentele efectuate pe baza lor nu ar reprezenta decat
o simpla ipoteza ce nu ar putea fi testate, indiferent de metoda de prelevare utilizata.
Rezultatul acestui tip de esantionare poate prezenta un grad foarte ridicat de nesiguranta
ceea ce genereaza necesitatea prezentei unui expert in domeniu care sa analizeze
datele/informatiile colectate, intrucat selectia dirijata nu permite stabilirea gradului de precizie
a unei estimari, precizia fiind direct influentata de o serie foarte mare de variabile. In practica
acest tip de selectie se realizeaza doar in momentul in care circumstantele nu permit intrunirea
conditiilor necesare realizarii unei selectii aleatorii, respective o baza de sondaj complete si
fara omisiuni, cunoasterea unor informatii suplimentare despre unitatile cuprinse in esantion.
 Metoda de esalonare dirijata, cu cea mai mare aplicabilitate in cadrul cercetarilor si al
anchetelor de piata este cea pe cote, care presupune cunoastrea structurii populatiei dupa sex,
varsta, categorie socio- profesionala, nivelul mediu al studiilor, samd.
Printe principale roluri ale esantionarii putem identifica:
- determina precizia rezultatelor;
- determinarea resurselor umane si financiare necesare realizarii unui sondaj/cercetari;
- determinarea timpului necesar realizarii sondajului/cercetarii;
- determina gradul de incredere al populatiei cu privire la anumite persoane,
evenimente, produse, etc. si poate identifica tendintele aceseia;
- selectarea elementelor din populatie care vor constitui esantionul;
- asigura posibilitatea estimarii erorilor;
- identificarea comportamentului si al tendintelor la nivelul societatii;
- identificarea variabilelor si contracararea lor pe toata durata desfasurarii sondajului.

In concluzie putem afirma faptul ca principalul scop al esantionarii este acela de a

alege cativa pentru a ii reprezenta pe toti.
 CONCLUZII

Sondajul de opinie reprezinta practica de a reduce populatia statistica efectiv cercetata

la o parte, cat mai mica, a ei, capabila sa reprezinte caracteristicile intregului.
In forma organizata, aparitia necesiatea existentei sondajelor de opinie dateaza din anul
1928, idee implementata de catre George Gallup, iar prima aplicabilitate in spectrul politic a
fost consemnata in Statele Unite ale Americi cu ocazia alegerilor generale din anul 1934, fiind
urmate in anul 1935 de infiintarea primei forme de organizare la nivel institutional al sondajelor
publice, respectiv Institutul Gallup Poll( Institutul Americat de Opinie Public).
Target-ul principal al unui sondaj de opinie in reprezinta punerea la dispozitia
beneficiarului a tuturor informatiilor necesare, intr-un interval de timp cat mai scurt, cu riscuri
minime si consum cat mai redus de resurse.
Esantionarea reprezinta un procedeu des intalnit in practica de cercetare, fiind prezenta
in toate aspectele activitatii umane. In functie de tematica cercetarii si de informatiile detinute
cu privire la populatia vizata procedurile de esantionare respecta mai mult sau mai putin
anumite rigori in ceea ce priveste selectarea elementelor din populatie care vor constitui
esantionul.
Indiferent de metoda de esantionare aleasa, cercetatorul trebuie sa tina cont de limitele
existente in fiecare situatie, de particularitatea acesteia, trebuind sa faca explicite neajunsurile
existente.
Principala legatura dintre sondajul de opinie si esantionare, reiese din faptul ca
esantionarea reprezinta fundatia pe care urmeaza sa fie desfasurat sondajul, iar in functie de
modul in care aceasta a fost realizata vor depinde si concluziile sondajului, respectiv rezultatul
acestuia.
 BIBLIOGRAFIE

• Traian Rotariu, Petru Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie,Polirom 2001;

• https://www.scribd.com/doc/147437804/52-Ancheta-Sociologica-Si-Sondajul-de-
Opinie;
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sondaje
• https://www.iqads.ro/dictionar/sondaj-de-opinie
• https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_sampl
ing_method_ro.pdf
• https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_sampl
ing_method_ro.pdf
• http://www.umfcv.ro/files/b/i/Biostatistica%20MG%20-%20Cursul%20VII.pdf
• http://www.apio.ro/upload/mc10_esantionarea.pdf