Sunteți pe pagina 1din 49

. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

CUPRINS
PARTEA I A
CAPITOLUL I
INFORMAŢII DE BAZĂ DESPRE CULTURA CASTRAVETELUI .................. 3
1.1. ORIGINEA, IMPORTANŢA ŞI TEHNOLOGIA DE CULTURĂ
A CASTRAVETELUI ...................................................................................................
3
1.1.1. Importanţa culturii ........................................................................................... 3
1.1.2. Originea castravetelui ....................................................................................... 3
1.1.3. Particularitati botanice şi biologice ................................................................. 4
1.1.4. Hibrizi de castraveţi cornişon .......................................................................... 7
1.2. TEHNOLOGIA DE CULTURA ......................................................................................
17
1.2.1. Cultura de vară ............................................................................................... 19
1.2.2. Cultura de toamnă .......................................................................................... 20
1.2.3. Cultura castravetilor in sere .......................................................................... 23
1.2.4. Tehnologia cultivarii castravetilor in solarii .................................................
29
1.2.5. Tehnologia cultivării castravetilor în adăposturi joase ............................... 31
1.2.6. Tehnologia cultivării castravetilor in răsadniţe ........................................... 31
1.2.7. Producerea semintelor de castraveti ............................................................. 31
CAPITOLUL II
BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CASTRAVEŢILOR .................................................. 33
2.1. VIRUSUL MOZAICULUI CASTRAVEŢILOR, CMV
(CUCUMBER MOSAIC VIRUS) ....................................................................................... 33
2.2. PĂTAREA UNGHIULARA (PSEUDOMONAS LACRYMANS) .................................. 36
2.3. MANA CASTRAVEŢILOR .......................................................................................... 38
2.4. TRIPŞII ............................................................................................................................ 39
2.5. AFIDELE ........................................................................................................................ 42
2.6. PĂIANJENII .................................................................................................................. 43
2.7. PLOŞNIŢA VERDE ...................................................................................................... 44
PARTEA A II A
CAPITOLUL III

1
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR, PREZENTAREA


REZULTATELOR ŞI INTERPRETAREA LOR .................................................. 46
3.1. INTRODUCERE ........................................................................................................... 46
3.2. DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR ŞI PREZENTAREA
REZULTATELOR ŞI DISCUŢIILOR ................................................................................. 46
CONCLUZII .............................................................................................................. 50
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 50

2
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

PARTEA I A
CAPITOLUL I
INFORMAŢII DE BAZĂ DESPRE CULTURA CASTRAVETELUI
1.1. ORIGINEA, IMPORTANŢA ŞI TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A
CASTRAVETELUI
1.1.1. Importanţa culturii
Castravetele este o plantă legumicola care se cultiva in camp, sere, solarii si rasadnite,
asigurand esalonarea consumului pe o perioada cat mai indelungata de timp, valorificandu-se
atat pe piata interna cat si la export. Fructele se consumă la maturitatea tehnica, fiind mult
apreciate in alimentatie pentru insusirile si continutul diversificat in principii nutritive, cat şi
pentru efectul terapeutic, în stare proaspata, castravetii se consuma simpli cu adaos de sare
sau in diferite salate cu alte legume. Se prelucreaza sub forma de tocana, ghiveci si se
conserva prin murat sau marinat, folosindu-se ca atare sau in diferite preparate. Valoarea
alimentara a castravetilor este redusa (19 calorii/100 g substantă proaspată), cu un continut
scazut de substanta uscata 4-6%. Fructele contin in medie 0,7-1,1 % substante pectice, 0,44-
0,57 % saruri minerale (in special potasiu, cu rol alcalinizant), vitamine (acid ascorbic, acid
pantotenic, acid nicotinic, complexul B). Aroma specifica este data de uleiurile eterice.
1.1.2. Originea castravetelui
Cucumis sativus L. - Familia Cucurbitaceae, engleză - cucumber slicing, cucumber pikling;
germană - Gurke; franceza-concombre, cornichon
Castravetele îşi are originea in sudul Asiei (India, Indochina, China etc.) si in sudul
Africii, fiind una dintre cele mai vechi plante de cultura, datand de cca 3000 ani i.e.n. A fost
cultivat de egiptcni in Africa si de cătră greci în Europa, trăcând apoi în Imperiul Roman. În
secolul al IX-lea este cultivat de către francezi şi spanioli, iar în secolul Xlll, de către englezi,
ca apoi să se extindă la alte popoare, în special din sudul şi sud-estul Europei.
Arealul de cultura s-a extins pe toate meridianele globului, pana la latitudinea de 61-
62°, ocupand o suprafata de 1,5 mil. ha si realizand productii de 26,5 mil. tone (F AO, 2015).
Ţări mari cultivatoare de castraveţi în Europa sunt: Rusia, Polonia, Moldova, Ungaria,
Bulgaria, Spania şi Romania. În Romania, castravetele se cultivă aproape in toate judeţele
ţării, dar cele mai bune conditii sunt intalnite in sud, sud-est, sud-vest si vest, pe o suprafata
de 8.000 ha, ceea ce reprezinta 2-3 % din total suprafata legumicola iar in sere, in functie de
3
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

ciclul de cultura practicat, ocupa locul I sau II. Zonele specializate in cultura castravetilor in
camp sunt in vestul ţării (Arad, Timişoara, Oradea), centrul Transilvaniei (Cluj, Targu
Mures), sudul Olteniei si sud-estul Moldovei.
1.1.3. Particularitati botanice şi biologice
Rădăcina.Castravetele este o plantă anuală, erbacce, cu un sistem radicular slab
dezvoltat si cu tendinta de crestere spre suprafata solului, avand cerinte deosebite faţă de aer.
Masa mare de radacini se dezvolta la 20-30 cm adancime in sol, astfel explicand cerintele
mari ale speciei fata de umiditate şi aer in stratul superficial, pe intreaga durată de vegetaţie.
Radacinile se refac greu daca sunt ranite, plantele suportand mai greu transplantarea.
Tulpina este taratoare sau urcatoare, fistuloasa, foarte fragila cand este tanără,
devenind viguroasa şi partial lemnificata pe masura ce se matureaza. Are o lungime de 2,5-3,0
m, este pubescenta si prevazuta cu carcei ce ajuta la agatare. În contact cu solul, tulpina emite
usor radacini adventive, aspect important pentru formele de cultura cu dirijarea tulpinilor pe
orizontala (camp, rasadnite), dand posibilitatea plantelor de a se aproviziona suplimentar cu
apă şi săruri minerale. Radacinile si tulpinile nu trebuie deranjate in timpul efectuarii
lucrarilor de ingrijire, deoarece se diminueaza cantitatea si calitatea productiilor.
Lastarii apar dupa 20-30 zile de la semanat, iar prin ciupirea repetata a varfurilor de
crestere apar ramificatii de ordin superior, pe care se formeaza mai multc flori femele.
Frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate, dispuse altern si acoperite cu perisori
glandulari, aspri. Ranirea frunzelor, strivirea si rasucirea lor, precum si a lastarilor tineri
determina aparitia gustului amar in fructe, prin sintetizarea şi migrarea cucurbitacinei. În sere,
raportul dintre partea aeriana si radacini este de 200: 1.
Florile sunt unisexuat monoice, dispuse cate 3-5 la un loc, la subsuoara frunzelor, sunt
gamopetale, cu corola de culoare galbena si in forma de palnie. Florile femele au ovarul
inferior ce are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola mai mare,
apar intotdeauna inaintea
celor femele si in numar mai mare pe tulpina principală. Raportul dintre florile femele si cele
mascule variaza in functie de mai multi factori:
- varsta plantei - raportul scade de la 1: 10 la 1 :3 pe masura cresterii vegetative;
- ordinul ramificatiilor tulpinii - in raport de total flori pe planta, proportia de flori femele
creşte de la 8% pe tulpina principala, la 40% pe ramificatii de ordinul Ill;
- conditiile de mediu - concentratiile mai mari de CO şi C02 sporesc numarul de flori femele
sau chiar numai aparitia acestora; tratarea plantelor in plina vegetatie cu temperaturi mai

4
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

scazute sporeste numarul florilor femele; durata de iluminare zilnica, dirijarea regimului de
nutritie, seceta sporesc numarul de flori mascule;
- tipul cultivarului - soiurile obisnuite, cu inflorire mixtă, formeaza pe planta atat flori femele
cat si mascule; hibrizii partenocarpici formeaza alaturi de florile femele si flori mascule dar
sterile. Nu are loc polenizarea si fecundarea, fructele obtinute sunt partenocarpice; hibrizii
ginoici formeaza numai flori femele, in special pe tulpina, iar fructele se obtin partenocarpic
(fara seminte).
Polenizarea este alogama, entomofila, mai rar anemofila, iar in cazul unei polenizari
incomplete fructelc se deformeaza.
Fructul este o melonida, alungita, de fonne, dimensiuni si culori diferite in functie de
cultivar, prevazut cu ridicaturi semisferice (broboane) care uneori au perisori. Fructele au 3-5
loji ce contin seminte. De la inflorire la maturitate tehnica, fructele se dezvolta in 4-12 zile in
cazul soiurilor si hibrizilor tip comichon si in 12-32 zile la hibrizii cu fructe lungi, iar pana la
maturitatea fiziologica dureaza 35-45 zile.
Semintele sunt turtite, alungit ovoide, inguste spre ambele extremitati, de culoare alba-
galbuie şi sunt mai bine dezvoltate la baza fructului. Facultatea germinativa este de 70-90% şi
se pastreaza 5-6 ani. În cultura rezultate bune se obtin prin folosirea semintelor dupa 2-3 ani,
dar prin tratare timp de 2-3 ore, cu temperaturi de 60- 70°C se pot utiliza cu bune rezultate si
in primul an dupa producerea lor. 0 metoda ecologică de stimulare a germinarii semintelor
este expunerea acestora in atmosfera aeroionizata artificial. Aplicarea tratamentului cu ioni
negativi (18.000-20.000 ioni/cm3) timp de 3 ore poate determina cresterea cu 30% a
geminaţiei.
Exigenţe ecologice
Căldura - este unul din factorii de prima conditie pentru desfasurarea normala a
proceselor metabolice si obtinerea de productii la nivelul potentialului productiv al
cultivarelor. Temperatura optima de vegetatie este de 25-28°C, cu o medie in 24 ore (zi si
noapte) mai mare de 15°C pe intreaga perioada de vegetatie (in culturile din camp). În functie
de faza de vegetatie, tcmperatura optima se situeaza la nivelul valorii de 25± 7°C.
Temperatura minima de germinare a semintelor este de 15-16°C. Ţinute inainte de semanat
timp de 24 ore la o temperatura de -4°C, pot sa inceapa germinatia la 10°C, grabindu-se astfel
si ritmul de crestere şi fructificare al plantelor. Nivelul maxim de suportabilitate este de 30-
35°C, peste aceste valori plantele işi diminueaza sau chiar işi incetinesc cresterea, aceleasi
aspecte se manifesta şi in cazul valorilor de sub 15°C. Prin mentinerea indelungata a
temperaturilor la 12-13°C plantele pier. Suma gradelor de temperatura activa este de 800-

5
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

1000°C pana la maturitatea de consum şi de 1500°C pana la cea fiziologica. În sol,


temperatura trebuie mentinuta cu 2-3°C mai mare decat cea a aerului, pentru o cat mai buna
vegetatie.
Lumina cu o intensitate de 12.000-15.000 lucsi, influenteaza favorabil procesele
fiziologice, castravetii fiind plante de zi scurta (12 ore lumina) dar de intensitate ridicata. 0
intensitate si durata mare de iluminare grabesc procesul de imbatranire si slabesc potentialul
de rodire iar insuficienta luminii determina alungirea plantelor si reduce capacitatea de
fructificare. Prezenta radiatiilor din domeniul spectral albastru-violet stimuleaza dezvoltarea
generala a castravetilor si diferentierea timpurie a florilor femele, in special in conditii de zi
scurta. Datorita transparentei selective a peliculei de plastic pentru radiatiile cu lungime mica
de unda, albastru-violet, castravetii se comportă in mod deosebit in culturile din solarii.
Hibrizii de castraveti destinati culturilor din sere sunt obtinuti pentru a vegeta bine in conditii
de lumina mai scazuta.
Umiditatea, atat din sol cat si cea din aer trebuie mentinuta la nivelurile cerute de
plante, pe faze de vegetatie, insuficienta ducand la oprirea cresterii, aparitia unui numar mai
mare de flori mascule, deformarea fructelor si aparitia gustului amar al acestora. Nivelul
optim in sol trebuie mentinut la 75-80 % din I.U.A. si de 85-90 % in aer. La o umiditate mai
mare in sol, asociata cu o temperatura ce scade sub 10°C, absorbtia la nivelul sistemului
radicular nu are loc si apare seceta fiziologica.
Aerul prezinta o importanta deosebita pentru castraveti, atat in sol cat si in atmosfera,
fapt pentru care culturile din camp si, in special, cele timpurii se recomanda a se efectua intre
perdele de plante cu port inalt. Prin miscarea si deranjarea vrejurilor plantelor de catre curentii
putemici de aer
încetineşte cresterea acestora, fructele se deformeaza şi apare gustul amar. Radacinile
plantelor sunt deosebit de sensibile la lipsa aerului din sol, fapt ce influenteaza dezvoltarea lor
in stratul superficial si, ca atare, solul trebuie mentinut in permanenta afanat in vederea
aerisirii. Trebuie evitata tasarea solului, iar prasilele se fac superficial. Castravetele
reactioneaza bine la cresterea concentratiei de dioxid de
carbon din aer, realizand o intensificare a procesului de asimilatie (la care participa direct).
Concentratii de pana la 0,6%, determina grabirea ritmului de crestere şi obtinerea de sporuri
de productii mai mari. Se mentioneaza ca la o suplimentare a concentratiei de C02, timp de 6
ore zilnic, s-au obtinut la castraveti sporuri de productie de 30%. Terenurile trebuie sa fie
plane, bine insorite, cu posibilitati permanente de irigare si cu protejare naturala sau artificiala
fata de vanturi si curenti reci de aer.

6
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Solurile pe care se cultiva castravetii trebuie sa fie usoare, afanate, permeabile, bogate
in humus, cu reactie neutra sau slab acida (pH= 6,5-7,5), cu o textura luto-nisipoasa şi
structura granulata. Cele cu exces de umiditate, grele, impermeabile, precum si cele nisipoase,
cu capacitate redusa de mentinere a apei sunt contraindicate.
Elementele nutritive - trebuie sa fie prezente in sol in cantitati mari si in forme usor
asimilabile, desi nevoile plantelor de castraveti sunt mai reduse. Reactioneaza foarte bine,
chiar in primul an de cultura, la ingrasarea organică, 20-40 t/ha, in functie de gradul de
descompunere a gunoiului (mranita,
semidescompus sau proaspat). Daca fertilizarea organica s-a aplicat la planta premergatoare,
ea nu mai este necesara in anul de cultura. Fertilizarea chimica trebuie sa sc aplice echilibrat,
deoarece castravetii
sunt sensibili la concentratii prca ridicate ale solutiei solului. Pentru o tona de fructe se
consideră ca se consuma: 2 kg N; 1,5 kg P20s: 4 kg K20:2,0 kg CaO; 0,5 kg MgO. Trebuie
evitate ingrasamintele cu clor si amendamentele calcaroase, la care castravetii prezinta o
sensibilitate ridicata.
1.1.4. Hibrizi de castraveţi cornişon
Romara RZ F1
Se recomandă cultivarea în sere și solarii, dar și în câmp deschis (cultură palisată).
Descriere fruct:
- Fructele sunt subțiri chiar și la dimensiuni foarte mari - până la 14-16 cm.
- Culoarea fructului este uniformă, de un verde-închis, cu aspect strălucitor.
- Fructele sunt crocante și au o excelentă rezistență la depozitare și transport, cu țepi care nu
sunt doar proeminenți, ci și stabili în caz de stres (căldură, lipsa nutrienților etc.)
- Varianta perfectă pentru supermarketuri, pentru vânzarea la caserolă.
Se ecomandă desimea de 18.000 plante/ha ( 1,8 pl/m2). Producator: Rijk Zwaan BV
Olanda. Rezistență la agenții patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Descriere plantă:
- Planta este viguroasă și are un sistem radicular foarte puternic, cu o dezvoltare relativă
intensă a lăstarilor, cu frunze de mărime medie, foarte sănătoase.

7
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

- Datorită rezistenței remarcabile, are o calitate deosebită a fructelor până la sfârșitul


sezonului.
- Se recomandă să fie irigat diferit fata de alți hibrizi RZ, deoarece este mai vegetativ.

Figura 1.1. Hibridul Romara RZ F1

Presto RZ F1
Producător: RIJK ZWAAN, Olanda. Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu țepi proeminenți.
– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde intens
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,1:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 2-3 fructe/axil.
Se recomandăm cultivarea în sere, solarii. Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
Cantara RZ F1
 Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe
 Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
 Descriere plantă:

8
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

– Cel mai nou hibrid partenocarpic de tip multifruct, cu țepi, de la Rijk Zwaan.
– Hibrid cu productivitate ridicată și timpurietate foarte bună.
– Portul plantei este deschis, asemănător cu al hibridului Lenara RZ.
– Plantele au vigoare medie, iar dezvoltarea lăstarilor laterali este moderată.
– Datorită sistemului radicular foarte puternic se dezvoltă și fructifică bine și în
condiții nefavorabile de cultură.
 Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde închis strălucitor, cu țepi fini proeminenți, ușor de
recoltat, au formă cilindrică (raport L:D – 3,3:1) și nu sunt predispuse la deformare,
obținându-se fructe de calitate superioară chiar și în condiții de stres.
– În condiții optime de cultură, poate produce 2-3 fructe/axil, acestea dezvoltându-se
una câte una, ceea ce asigură o producție și o recoltare continuă.
– Nu este sensibil la deformări și apariția golurilor în pulpa fructului.
– Calitate deosebită pentru consum în stare proaspătă.
Se recomandă cultivarea în sere și solarii, în ciclu I de cultură datorită timpurietății
bune și toleranței ridicate la luminozitate scăzută.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
 Desime: Recomandăm cultivarea între 18.000 - 22.000 plante/ha
Promisa F1 RZ
Ambalaj: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu perișori fini.
– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare uniformă, verde închis
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,2:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 3-4 fructe/axil.
Se recomandăm cultivarea în sere, solarii și în câmp deschis.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
9
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.


Majestosa F1 RZ
 Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe
 Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
 Descriere plantă:
– Unul dintre cei mai de încredere hibrizi partenocarpici cu perișori.
– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare uniformă, verde închis
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,2:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 4-5 fructe/axil.
 Cultură: Recomandăm cultivarea în sere, solarii și în câmp deschis.
 Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).

Figura 1.2. Hibridul Majestosa F1 RZ


Harmonie F1 RZ
Ambalaj: plic 250 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
10
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

– Hibrid partenocarpic cu perișori fini.


– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare uniformă, verde intens
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,2:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 2-3 fructe/axil.
Recomandăm cultivarea în sere, solarii și în câmp deschis.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
Nota F1 RZ
 Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe
 Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
 Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic, de vigoare mare, fructele cu perișori se pot recolta la orice mărime
de dezvoltare.
– Prezintă lăstari laterali ce se dezvoltă puternic, însă datorită frunzelor mici, portul este
deschis, iar fructele sunt ușor de recoltat.
– Foliajul este sănătos, nu este sensibil la Didymella (Putregaiul tulpinii), Pătarea
unghiulară a frunzelor și este rezistent împotriva virușilor comuni ai castraveților.
– Capacitate excelentă de regenerare, hibrid ideal pentru cultura de lungă durată.
Descriere fructe: Fructele prezintă perișori fini, sunt uniforme și au culoare verde închis.
– Forma fructelor este cilindrică, raport L:D fiind de 3,1:1.
Recomandăm cultivare palisată în câmp deschis
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: – Pentru cultură în câmp deschis, palisat, recomandăm cultivarea între 30.000 -
35.000 plante/ha.

Castraveți cornichon cu perișori. Calitate deosebită a fructelor, ideali pentru cultura


palisată în câmp și apoi pentru murat
11
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Figura 1.3. Cultura castraveţilor cornişon în câmp direct


Motiva F1 RZ
Ambalaj: plic 250 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu țepi proeminenți.
– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde intens
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,1:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 2-3 fructe/axil.
Recomandăm cultivarea în sere, solarii. Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
Trilogy F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic, de tip multifruct, de mare succes, ce formează fructe pe tulpina
principală.
– Plantele au vigoare mare și dezvoltă foarte puțini lăstari laterali.
– Frunzele sunt sănătoase și sunt de mărime medie.
– Costuri scăzute cu forța de muncă manuală.
Descriere fructe:
12
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

– Fructele prezintă perișori fini, au formă cilindrică și sunt de culoare verde închis, ușor
marmorate.
– În medie produce 4-6 fructe/axil – hibrid de tip multifruct.
– Raport L:D – 3,2:1.
– Procentul de pierdere al fructelor (avortarea) este foarte scăzut, aproape inexistent.
Cultură: Recomandăm cultivarea palisată atât în sere și solarii, pentru cicul I și II, cât și în
câmp deschis. Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Sound F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu țepi, ușor de cultivat, recomandat pentru cultura palisată in câmp.
– Plante bine echilibrate, nu foarte viguroase, cu dezvoltare intensă a fructelor atât pe tulipna
principală cât și pe lăstarii laterali.
– Foliajul nu este sensibil la boli cauzate de ciuperci, prin urmare costurile de protecție
fitosanitară sunt mai scăzute comparativ cu alți hibrizi.
– Frunzele sunt mici și de culoare verde închis.
– Toleranță deosebită la stres și capacitate ridicată de regenerare.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde închis, prezintă țepi fini (ușor de recoltat).
– Fructele sunt de calitate înaltă în orice stadiu de recoltare, nefiind predispuse la deformare
chiar și în condiții de stres.
– Fructe de formă cinindrică - raport L:D – 3,1:1.
Recomandăm cultivarea palisată în câmp deschis.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).

13
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Desime: – Pentru cultură în câmp deschis, palisat, recomandăm cultivarea între 30.000 -
35.000 plante/ha.
Karaoke F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic, cu țepi destinat consumului în stare proaspătă, dar și pentru procesare.

– Plantele au vigoare medie spre mare, prezintă un foliaj sănătos care nu este sensibil la
făinare, având o capacitate mare de regenerare, ceea ce asigura o cultura de lungă durată.
Descriere fructe:
– Fructele uniforme, de culoare verde închis și formă regulată sunt apreciate la orice mărime
recoltată.
– Fructul prezintă un miez (interior) mic, iar pulpa fructului este crocantă.
– Produce 2-3 fructei/axilă, prin urmare producția este ridicată.
– Raport L:D – 3,1:1.
Recomandă cultivarea în câmp deschis la sol și în sere, solarii, pentru ciclu I și II.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: – Pentru cultură în spații protejate recomandăm cultivarea a 20.000 pl/ha.
– Pentru cultură în câmp deschis, nepalisat, recomandăm cultivarea între 50.000 - 55.000
plante/ha.
Chaikovskiy RZ F1
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid nou, partenocarpic cu țepi, recomandat pentru cultivarea în sere și solarii pentru
ciclul I și II
– Tulpina principală se dezvoltă puternic, iar internodiile sunt de mărime medie spre mare.
– Deși creșterile lăstarilor laterali nu sunt atât de viguroase, cultura nu trebuie sa fie prea
densă.
– Datorită sistemului radicular puternic se dezvoltă foarte bine și în condițiile de vară și
toamnă.
14
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Descriere fructe:
– Fructele sunt uniforme, de culoare verde închis, țepii sunt proeminenți (cei mai proeminenți
din sortimentul RZ.)
– Fructele nu sunt predispuse la deformare.
– În condiții optime de cultivare, leagă 2-3 fructe/axil.
– Procentul de pierdere al fructelor (avortarea) este scăzut chiar și în condiții de stres sau la
recoltarea fructelor mai mari (12-15 cm).
– Raport L:D – 3,4:1.
– Potențial de producție ridicat, datorită numărului mare de fructe, dar și capacității de
regenerare foarte bun. Recomandat pentru cultura în sere și solarii pentru ciclul I și II.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: Recomandăm cultivarea între 20.000 - 22.000 plante/ha.
Lenara F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda, RIJK
ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic, cu țepi, special pentru cultura în sere și solarii.
– Hibrid ușor de cultivat, cu productivitate ridicată.
– Datorită portului deschis, costurile cu întreținerea culturii sunt scăzute și prezintă rezistență
împotriva bolilor produse de ciuperci.
– Tolerant la perioade cu zile scurte, vreme înnorată și din aceste motive, hibridul Lenara F1
RZ este cea mai bună alegere pentru plantările timpurii din primăvară.
Descriere fructe:
– Fructe uniforme, cu aspect deosebit, de culoare verde închis și cu țepi de mărime medie.
– Hibridul Lenara F1 RZ se caracterizează prin fructe perfect cilindrice ca formă și care nu
sunt sensibile la deformare chiar și în condiții de stres!
– Raport L:D – 3,3:1
– Atuul numărul 1 al acestui hibrid este acela că își păstrează calitatea impecabilă a fructelor,
indiferent de mărimea la care sunt recoltate (3-5 cm sau 14-16 cm).
– Fructele cu aspect atractiv, se dezvoltă încet de la mărimea 12-14 cm înainte, îngroșându-se
15
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

mai târziu decât alți hibrizi, prin urmare cultivatorii au o perioadă mai lungă de recoltare.
– Hibridul leagă foarte ușor, în condiții favorabile între 2-4 fructe/axil, nefiind sensibil la
avortarea fructelor.
Recomandat pentru cultura în sere și solarii.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: Recomandăm cultivarea între 18.000 - 22.000 plante/ha
Kybria RZ F1
Producator: RIJK ZWAAN, Olanda. Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic de tip multifruct, cu țepi.
– Hibrid cu productivitate ridicată și timpurietate foarte bună.
– Portul plantei este deschis, recoltarea fructelor și aplicarea pesticidelor este ușoară și
eficientă.
– Lăstarii laterali nu se dezvoltă foarte puternic, prin urmare costurile lucrărilor în verde
(ciupirea lăstarilor) sunt cu 15-20% mai mici decât la alți hibrizi.
– Kybria F1 RZ este un hibrid modern, destinat cultivatorilor interesați atât de producții
foarte ridicate, cât și de o calitate excelentă a fructelor.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde închis, cu țepi fini, ușor de recoltat, au formă cilindrică
(raport L:D – 3,1:1) și nu sunt predispuse la deformare, obținându-se fructe de calitate
superioară chiar și în condiții de stres.
– În condiții optime de cultură, poate produce 3-5 fructe/axil, acestea dezvoltându-se una câte
una, ceea ce asigură o producție și o recoltare continuă.
– Fructele un aspect exterior plăcut de la prima fază de dezvoltare până la recoltare,
dimensiunea ideală de recoltare fiind de 6-9cm.
– Nu este sensibil la deformări și apariția golurilor în pulpa fructului.
– Calitate deosebită pentru consum în stare proaspătă, procesare și industrializare începând
din primăvară și până toamna.
Recomandăm cultivarea în sere și solarii, dar și în câmp deschis (cultură palisată).
Rezistență la agenți patogeni:
16
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.


– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: Recomandăm cultivarea între 18.000 - 22.000 plante/ha
1.2. TEHNOLOGIA DE CULTURA
În vederea esalonarii consumului pe o perioada cat mai indelungata de timp,
castravetii se cultiva in sisteme si forme diferite, specia pretandu-se la o mare diversitate de
tehnologii. Tehnologia de cultivare castravetilor in camp se diferentiaza in funcţie de formele
de cultura: timpurie, de vara şi de toamna.
Cultura timpurie. Se practica pe suprafete mai restranse, necesitand cheltuieli in plus
pentru producerea rasadurilor si asigura consumul de fructe, incepand cu mijlocul lunii iunie.
Terenurile pentru cultura trebuie să fie plane, nivelate, cu expozitie sudica, permeabile,
textura usoara nisipo-lutoasa sau luto-nisipoasa si cu un pH corespunzator. În asolament,
castravetii nu trebuie sa revina pe aceeasi suprafata de teren mai repede de trei ani. Cele mai
bune premergătoare sunt lucernierele, fasolea, cartofii, tomatele, ardeii, varza, usturoiul,
feniculul etc. Castravetii timpurii, eliberand terenul la inceputul lunii august, ofera
posibilitatea efectuarii de culturi succesive posterioare (salata, spanac, ridichi de luna).
Anterior, permit efectuarea culturilor de salata, spanac, ceapa si usturoi verde, ridichi de luna
etc., care elibereaza terenul pana in momentul infiintarii culturii de castraveti.
Pregdtirea terenului si solului incepe toamna prin efectuarea urmatoarelor lucrari:
nivelarea de intretinere, discuirea, fertilizarea de baza cu îngrasaminte organice, 30-60 t/ha
gunoi de grajd, de preferat semidescompus, si chimice, 50-70 kg s.a./ha P205, 70-90 kg
s.a./ha K20, incorporandu-se in sol odata cu aratura adanca, la 25-28 cm. Primavara, solul se
mobilizeaza cu combinatorul la 7-8 cm adancime si se completeaza fertilizarea de baza cu 40-
60 kg s.a./ha N, 30-80 kg s.a./ha P20s si 30-70 kg s.a./ha K20. Se erbicideaza "pre" cu Dual
Gold 960 1,2 I/ha cu 1-2 zile inaintea infiintarii culturii. Solul se modeleaza, sau se niveleaza
in straturi inaltate cu coronamentul de 104 cm.
Producerea răsadurilor se face in spatii cu protejare dubla sau in rasadnite,
semanandu-se 2 seminte in cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. În prealabil, samanta se
trateaza termic sau chimic. La rasaduri se aplica lucrarile de ingrijire curente, in plus se poate
aplica un tratament cu Ethrel 500 ppm (0,05%), folosind 1 l solutie la 100 m 2 suprafata, cand
rasadurile au 1-3 frunze adevarate, pentru favorizarea sporirii numarului de flori femele. La
plantare, rasadul trebuie sa aiba o varsta de 40-45 zile si un numar de 4-5 frunze.

17
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Plantarea rasadurilor se face manual, la inceputul lunii mai, dupa ce pericolul


brumelor tarzii de primavara a trecut, dupa schema (80+ 70)x40 cm, realizand o desime de
33-34 mii plante la ha. Pentru protejarea plantelor impotriva curentilor de aer se infiinteaza
perdele de protectie ( culise) de preferat din porumb zaharat, semanandu-se o brazda de
porumb la 8-10 brazde ale culturii.
Lucrările de intretinere constau in: plantarea rasadurilor in goluri pana la cel mult 2
saptamani de la infiintarea culturii; erbicidarea cu Killer Super 1,2 I/ha; irigarea la limita
normei de 1800-3000 m3 apa/ha, repartizata in 5-7 udari, cu frecventa mai mare la
fructificarea masiva a plantelor. Prasilele manuale şi mecanice se efectueaza superficial, dar
numai pana cand cresterile vegetative permit, astfel incat sa nu fie deranjati vrejii. La prasila a
doua, plantele se musuroiesc usor la baza, iar din loc in loc tulpinile se acopera cu pamant
pentru a favoriza emiterea de radacini adventive. Fertilizarea faziala se face in faza de aparitie
a celei de-a VI-a frunze pe planta, folosindu-se 50-60 kg s.a. /ha N si 40-60 kg s.a. /ha K20.
Combaterea bolilor şi daunatorilor se face prin masurile preventive si curative.
Mai des intalnite la castraveti sunt urmatoarele boli: patarea unghiuIara (Pseudomonas
lacrymans); mana (Pseudoperonospora cubensis); alternarioza (Alternaria cucumerina);
antracnoza (Colletotrichum lagenarium); fainarea (Sphaerotheca fuliginea, Erypsiphe
ciochoracearum); putregaiul alb al tulpinii şi fructelor (Sclerotinia sclerotiorum); putregaiul
cenusiu (Botrytis cinerea); ofilirea sau fusarioza castravetilor (Fusarium oxysporum) f.sp.
cucumeriunum şi f.sp. Niveum).
Daunatorii frecventi sunt: paduchele cucurbitaceelor (Cerosiphus gossypi); tripsul
tutunului (Thrips tabaci); viermii sarma (Agriotes spp); buha semanaturilor (Mamestra spp);
coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa); paianjenul rosu (Tetranychus urticae); musculita alba
(Trialeurodes vaporariorum). Pentru combaterea acestor agenti patogeni si daunatorilor se
folosesc produse cu actiune de contact si sistemica, prin alternanta, in vederea prevenirii unor
suse cu rezistente la unele pesticide.
O lucrare specială este ciupitul, in vederea dirijarii fructificarii. Se aplica la rasaduri,
inainte de plantare, dupa 3-4 frunze si se repeta de 1-2 ori la lastarii laterali, dupa alte 6- 7
frunze.
Recoltarea are loc esalonat, intre 15 iunie si 10 august, la intervale de 2-3 zile, cu mare
atentie pentru a nu deranja vrejurile ce influenteaza amareala fructelor.
Productiile obtinute in functie de cultivarul folosit si marimea fructelor la recoltare
oscileaza intre 15 si 25 t/ha. Fructele se valorifica esalonat, fără a fi necesara pastrarea.

18
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

1.2.1. Cultura de vară


Este cea mai raspândită forma de cultura in camp, reprezentand 80% din suprafata
totala ocupata de aceasta specie in ogor propriu. În functie de modul de dirijare a plantelor se
practica cultura pe sol si cultura pe spalieri inalti. Alegerea, pregatirea terenului şi plantele
premergatoare sunt asemanatoare culturii timpurii. Cultura se realizeaza prin semanat direct,
mai rar prin rasad.
Semănatul are loc la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai, cand in sol la o
adancime de 8-10 cm se realizeaza o temperatura de 10-12°C, mai devreme in judetele din
sud, sud-est şi sud-vest si mai tarziu in celelalte zone. Se seamana mecanizat, cu SPC 6 (8),
folosindu-se 4-6 kg samanta pentru un hectar cultura, la adancimea de 3-4 cm. La cultura pe
sol, pentru soiurile tip cornison, schema de semanat este (80+70) x 9-10 cm, asigurandu-se o
desime de 133-148 mii plante/ha, iar pentru soiurile cu fructe mijlocii schema de semanat si
desimea plantelor, sunt asemanatoare culturii de castraveti timpurii. La culturile pe spalier,
schemele de semanat trebuie să realizeze o desime de 71 mii plante/ha - pe suprafete mari si
de 38-50 mii plante/ha - in sistem gospodaresc. Stalpii spalierului se confectioneaza din lemn
sau beton armat, cu lungimea de 150-160 cm si diametrul de 7-8 cm (cei din lemn sunt mai
grosi), pentru 1 ha fiind necesari 800-850 bucati. Sârma folosita are diametrul de 3-4 mm,
fiind necesara o cantitate de aproximativ 300 kg/ha. Spalierii se instaleaza inaintea infiintarii
culturii şi pot ramane permanent, efectuandu-se rotatii de culturi cu fasole urcatoare sau
tomate.
Sistemul de cultura pe spalieri inalti se practica pe suprafete mai restranse si cu mare
eficienta in sistem gospodaresc.
Lucriirile de intretinere sunt asemanatoare culturii de castraveti timpurii, cu unele
particularitati: - optimizarea desimii plantelor se face cu seminte, uneori umectate si
preincoltite, sau cu rasad din cadrul aceluiasi cultivar; tăierea tulpinii la nivelul hipocotilului
si nu prin smulgere, lasandu-se cate o planta la distantele mentionate, sau se lasa 2-3 plante in
cazul semanatului in cuiburi;
- udarea culturilor se face cu norme de 300-400 m 3 apa la hectar, repartizate într-un numar de
7-10, durata de vegetatie fiind mai mare;
- fertilizarea faziala se aplica in momentul aparitiei florilor, repetandu-se de 3-4 ori, cu
cantitatile mentionate la cultura timpurie, dar care se suplimenteaza cu 30-40%;
- se fac aplicări cu gunoi de grajd proaspat, de 2 ori a cate 4-5 t/ha, in alternanta cu fertilizarea
chimica, metoda ce poate fi aplicata mai eficient in sistem gospodaresc. Se poate folosi si
gunoiul de pasari, dar cantitatea se reduce la 1-1,5 t/ha;

19
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

- dirijarea cresterii si fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate, ca şi la cultura timpurie.


La culturile sustinute pe spalieri, la baza plantelor, pe o inaltirne de 20-30 cm, se indeparteaza
toate formatiunile vegetative si de rod aparute, iar in continuare, pana la 60- 70 cm, lastarii se
ciupesc dupa 2-3 fructe, ca apoi sa nu se mai efectueze ciupiri;
- la culturile destinate industrializarii, in special daca nu s-au efectuat lucrari de ciupit, se
aplica tratamente cu Ethrel (0,05%, 600 I solutie/ha), care au drept scop sporirea numarului de
flori femele şi sincronizarea fructificarii in vederea recoltarilor mecanizate.
Recoltarea fructelor se face in general manual, la maturitate tehnica si la intervale de
2-4 zile in functie de cultivar si scop. Pentru consumul in stare proaspata, fructele se
recolteaza la dimensiuni mai mari, de 9-12 cm sau chiar 12-15 cm lungime, iar pentru
industrializare la 6-9 cm si uneori 3-6 cm. Recoltarea are loc dirnineata, cand temperatura este
mai scazuta, dar dupa ce s-a zvantat roua. Fructele se detaseaza de la nivelul pedunculului,
prin rupere cu mana sau folosind un cutit. Castravetii se pot recolta si mecanizat cu combine
speciale (VUE). Productiile obtinute pot oscila intre: 10-15 t/ha la soiurile cu fructe mici; 15-
25 t/ha la cele cu fructe mari, pentru cultura dirijata pe sol, şi 25-50 t/ha la cultura pe spalieri.
Fructele se valorifica esalonat, sau se pastreaza pe o durata variabila de timp in functie de
dimensiunile de recoltare. Cele cu dimensiuni mai mari se pot pastra timp de 8-10 zile la 7-
10°C si UR de 92-95%, iar cele cu dimensiuni mai mici timp de 5-8 zile la 13°C si UR de 90-
95%, fiind
mai sensibile datorita stadiului timpuriu de recoltare.
1.2.2. Cultura de toamnă
Se practica cu scopul obtinerii de fructe destinate in principal conservarii, atat la nivel
industrial cat si gospodaresc. Este o cultura succesiva dupa specii ce elibereaza terenul in luna
iunie (mazarea
de gradina, cartoful timpuriu, varza timpurie, gulioarelc etc.). Se folosesc cultivare cu fructe
mici, cu perioada scurta de vegetatie, pentru ca recoltarile sa se incheie panii la racirea vremii.
Pregătirea terenului se incadreaza in cea clasica pentru culturile suecesive. Solul se
afaneaza superficial printr-o aratura la 18-20 cm sau discuire, cu care ocazie se incorporeaza
resturile vegetale ale culturii anterioare, ingrăşămintele chimice (30-50 kg s.a./ha N; 30- 70 kg
s.a./ha P205; 30-70 kg s.a./ha K20) , apoi se modeleaza în straturi inalţate, cu coronamentul
de 104 cm.
Cultura se infiinteaza prin semănat direct, folosindu-se 5-7 kg seminte/ha. Se seamana
2-3 randuri pe strat, la o distanta pe rand de 10-15 cm, obtinuta prin rărit. Desimea mai mare
are o irnportanta deosebita deoarece adesea nivelul productiei este mult influentat de

20
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

conditiile climatice din luna septembrie, iar plantele nu pot atinge adevaratul lor potential
biologic. Sunt asemanatoare celorlalte forme de cultura, cu unele particularitati:
- este necesara sincronizarea fructificarii prin tratamentul cu Ethrel (250-500 ppm, cand
plantele, au 3-4 frunze adevarate) sau prin ciupitul plantelor, pe suprafete mici, daca acestea
nu au fast tratate cu Ethrel;
- udarea culturii se face imediat dupa semanat, pentru o rasarire si crestere uniforma a
plantelor, iar in continuare mai des in prima parte a vegetatiei şi mai rar in cea dea doua parte,
cu norme de udare de 300-400 m3 apa/ha. Se uda dimineata, seara sau noaptea pentru a evita
fenomenul de soc fiziologic.
Recoltarea incepe in prima decada a lunii septembrie si dureaza pană la scaderea
accentuata a temperaturii, la intervale de 1-2 zile, manual sau mecanizat, cu combine speciale.
Categoriile de sortare si calibrare a fructelor, dupa lungimea lor sunt: 3-6 cm; 6-9 cm; 9-12
cm, iar productiile realizate se situeaza intre 5 si 15 t/ha.
1.2.3. Cultura castravetilor in sere se practica in mai multe cicluri, in functie de
posibilitatile energetice ale unitatilor, respectandu-se secventele tehnologice de baza. Acestea
sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Date tehnice specifice dclurilor de cultura la castraveti in sere
Ciclul de cultura Data Vârsta Data plantării Data defrişării
semănatului răsadurilor
CI, iarnă – vară, 22-27. X 45-50 15. XII – 15. I 10-20. VI
sere încălzite, 21-26.XI
fructe lungi
CI, primăvară – 20-28. XII 40-45 5-10.II 20-30.VI
vară, sere
încălzite, fructe
lungi şi
semilungi
CI, primăvară – 15-31. I 40-45 1-15. III 10-20 VII
vară, sere
semiîncălzite,
fructe lungi şi
semilungi
CI prelungit, 25. II -10. III 35-40 10-20 IV 25-30. VII
primăvară –

21
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

vară, sere
neîncălzite,
fructe semilungi
şi cornişon
CII, vară – 28. V -20. VI 20-25 25. VI – 15. VII 1-15. X
toamnă, sere
neîncălzite,
fructe cornişon
CII, vară – iarnă, 27. VI – 8. VII 25-30 25. VII – 5. VIII 15 – 20. XI
sere încălzite,
fructe lungi

Cultura in ciclul I pentru castravetii cu fructe lungi şi semilungi


Pregătirea serei se incadreaza in tehnologia generală cu particularitatile legate in
special de substratul de cultura:
- sol (in cazul in care sera este prevazuta cu instalatii de incalzire in sol);
- baloti de paie (ingropati, semiingropati sau la suprafata solului);
- pale de paie in amestec cu gunoi de grajd proaspat sau semifermentat
sau compost forestier;
- strat de gunoi de grajd sub forrna de benzi sau biloane.
Ca aspecte generale, pregatirea serei consta in: stabilirea gradului de fertilitate a
solului prin cartarea agrochimica; dezinfectia scheletului şi a solului; efectuarea lucrarilor
solului (subsolaj la 40-50 cm, afanarea adanca la 25-30 cm, saparea sub registrele de incalzire
şi la capetele traveelor, 1-2 lucrari cu freza). Daca se practica cultura direct pe sol, se
fertilizeaza organic cu 80-100 t/ha gunoi de grajd bine fermentat si chimic cu 600-800 kg/ha
superfosfat, 400-600 kg/ha sulfat de potasiu, 200-300 kg/ha sulfat de magneziu,
incorporandu-se in sol cu rotosapa. in vederea plantarii se executa modelarea si marcarea
randurilor. In cazul cultivarii castravetilor pe substraturi calde, se procedeaza dupa tehnologia
în răsadniţe.
Producerea rasadurilor are loc in sere inmultitor (pentru complexele mari) sau in
serele de cultura, compartimentate in acest scop (pentru suprafetemici). Etapele de semanat
sunt orientative, ele se stabilesc concret ţinând cont de momentul infiintarii ciclului de cultura
si varsta rasadului, care in functie de conditiile realizate se incadreaza intre 45 si 50 de zile.
Semanatul se face in cuburi nutritive cu latura de 3 cm (cate o samanta la cub), care se asaza
in lazi de PVC, sau direct in ladite cu dimensiuni de 90 x 60 cm, in randuri, asigurandu-se

22
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

aproximativ 100 seminte/lada. Dupa semanat, laditele se acopera cu folie, se asaza pe


registrele de incalzire, se aerisesc zilnic si se uda cu furtun prevazut cu sita in functie de
cerinte. Pentru producerea rasadului necesar unui hectar de cultura, inclusiv rezerva, se
folosesc 0,7-0,8 kg seminte. Rasarirea are loc in 36-48 ore, daca temperatura se mentine la 28-
30°C. Cand frunzele cotiledonale se afla in pozitie orizontala, se efectueaza repicatul. Se
transplanteaza cuburile mici in ghivece mari, cu latura sau diametrul de 8-10 cm, umplute
initial pe jurnatate cu un amestec nutrient format din 40% turba, 40% mranita, 10% pamant de
telina si 10% nisip, dupa care se completeaza cu acelasi amestec pana Ia nivelul de 2/3 din
inaltimea ghiveciului. Umplerea cornpleta a ghivecclor se face cand plantele au 2 frunze
adevarate, dupa care se mulcesc la suprafata şi se uda bine. in cazul sernanatului in ladite, se
scot plantulele cu ajutorul unei linguri, cu cat mai mult amestec de pamant si se transplanteaza
in ghivece. Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor sunt cele obisnuite cu unele
particularitati. Dupa rasarire, temperatura se scade la 22-240C, timp de 5-6 zile, până la
aparitia primei frunze adevarate, dupa care se coreleaza direct cu intensitatea luminoasa. Se
aplica fertilizari suplimentare in mai multe reprize, iar udarile se fac cu furtunul fara sita, cu
presiune scazuta, pentru a nu deranja plantele si a nu goli ghivecele de amestec. Cand foliajul
se intrepatrunde, plantele incomodandu-se, se raresc ghivecele, realizand o desime de 25-30
plante/m2. Cu o zi inaintea plantarii, rasadul ce trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate
prevazute de STAS-uri, se asaza în lazi, se udă bine si se aplica un tratament cu unul din
produsele: Benlate 0,05%, 0, 15%, Topsin 0, 1 %, Bavistin 0, 1 % sau Previcur 0, 15%.
Laditele cu rasaduri se aşeaza in remorci, pe stelaje, dupa care se acopera cu prelate sau folii
de polietilena si se transporta la locul de plantare.
Îngrijirea culturii se face in functie de disponibilul energetic al unitatii, plantarea
efectuandu-se de la jumatatea lunii decembrie şi pana la jumatatea Iunii martie. Schemele de
plantare se stabilesc in functie de vigoarea hibridului si momentul infiintarii culturii, sau sunt
determinate de distantele dintre picuratoare, la irigarea prin picurare, tinand cont de
necesitatea realizarii unei desimi de 12,5-24,0 mii plante la ha. Astfel:
- pentru castravetii cu fructe lungi se planteaza doua randuri pe o travee, dupa schema: 60 +
200 + 60 cm, iar distanta intre plante pe rand este de 33-50 cm;
- pentru cei cu fructe semilungi se poate planta pe schema cu doua randuri pe travee:
80+160+80 cm, sau cu trei randuri: 50+110+110+50, iar distanta dintre plante pe rand este de
40-50 cm.
La plantare coletul plantelor se aşează cu 1-2 cm mai sus de nivelul substratului
nutritiv. Aspectele tehnologice privind infiintarea ciclurilor de cultura, pentru hibrizii cu

23
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

fructe lungi, sunt asemanatoare atat culturilor efectuate la sol, cand acesta este incalzit, cat şi
pe substraturi calde. Daca culturile s-au infiintat pe baloti de paie, imediat dupa plantare, pe
langa randul de baloti, se recomanda instalarea perdelelor izolatoare din folie de polietilena
lata de 75-80 cm. Între cele doua perdele se realizeaza un regim de temperatura mai ridicat cu
2-3°C fata de restul serei, se reduce efectul negativ al curentilor reci de aer si se evita risipirea
apei de irigat.
Lucrări de întreţinere
Sunt cele curente şi vizeaza cresterea corespunzatoare a plantelor si dirijarea
microclimatului din sera. Completarea golurilor se realizeaza cu rasad din rezerva, pana la cel
mult trei saptamani de la plantare. Afanarea solului se face o singura data, la circa 10 zilc de
la plantare, la distanta de 10-15 cm de planta, pentru a nu deranja sistemul radicular şi numai
in cazul culturii pe sol. Dirijarea factorilor de vegetatie se face permanent si cu deosebita
atentie pe durata culturii. Regimul de lumina conditioneaza valorile celorlalti factori cu care
se coreleaza direct. Deficitul de lumina provoaca alungirea plantelor de castraveti şi reduce
fructificarea, iar excesul grabeste procesul de imbatranirea si slabeste potentialul de rodire al
plantelor. Spre sfarsitul lunii aprilie se efectueaza cretizarea serelor, in vederea reglarii
intensitatii luminoase si, respectiv, a temperaturii. Umiditatea se dirijeaza prin irigare, norma
de udare, momentul şi freeventa udarilor stabilindu-se in functie de substratul de cultura si
capacitatea acestuia de retinere a apei, compozitia amestecurilor nutritive, conditiile de
microclimat şi valoarea coeficientului de evapotranspiratie. Norma de udare este in medie de
250-300 m3 apa/ha, iar numarul de udari de cel putin 12-15. Pana la sfarsitul lunii martie,
udatul se face cu furtunul, iar in continuare prin aspersiune sau picurare. Pentru mentinerea
umiditatii atmosferice la 90-95%, in zilele insorite se vor aplica "sprituiri'' zilnice (2-3), cu
durata de 1-2 minute, prin instalatia de aspersiune. Regimul de temperatura trebuie dirijat in
functie de intensitatea luminoasa si umiditate, in limitele parametrilor optimi, luandu-se
masurile ce se cuvin pentru mentinerea acestor valori. Dinamica temperaturilor diume şi
nocturne pe intreaga durata de vegetatie este cea prezentata in tabelul 1.2.

Tabelul 1.2.
Variatia temperaturilor pentru culturile de eastraveti din sere (°C)
Perioada Noaptea Ziua
Cultura pe Cultura pe sol Cu nor Cu soare
substrat
Prima săptămână 19-21 19-21 21-23 24-28
24
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

după plantare
2-10 saptamani 16-18 18-19 20-21 24-28
de la plan tare
Pana la defrisare 18-20 18-20 22-24 26-30

Asigurarea unui continut mai ridicat de C02 (0,2-0,6%) determina sporuri substantiale
de productie. Aerisirea trebuie facuta cu grija pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativa
a aerului. lrigarea culturii se asociaza de cele mai multe ori cu fertilizarea (fertirigatie).
Fertilizarea faziala este conditionata de o multitudine de factori cum sunt: substratul de
cultura, conditii de temperatura si luminozitate, ritmul de mineralizare a paielor, capacitatea
de retincre a apei de catre substratul de cultura si amestecul nutritiv, regimul de irigare si
gradul de crestere si dezvoltare a plantelor. Permanent, prin analize de laborator, se face
controlul starii de fertilitate a substratului de cultura. Ridicarea probelor pentru control se face
de la baza balotului ( culturi pe baloti) si direct din substrat la culturile din cadrul celorlalte
sisteme.
Fertilizarea se executa saptamanal, la cultura pe baloti şi decadal, la cea pe sol.
Nivelurile orientative de control, raportate la 100 g sol sunt de 12-14 mg N; 8-10 mg P205;
16-20 mg K20, iar pH-ul 6,5-7,5. În tabelul 1.3 sunt prezentate limitele optime pentru diferite
substraturi de cultura analizate (mg/100 g sol uscat la I05°C).
Tabelul 1.3.
Variatia limitelor optime şi a cantitatilor de elemente nutritive
in diferite substraturi pentru culturile din sere

În functie de substratul de cultură, pe durata de vegetatie se administreaza, orientativ,


cantitatile de ingrasaminte chimice recomandate in tabelul 1.4.
Tabelul 1.4.
Cantităţile orientative de îngrăşăminte chimice administrate
la culturile de castraveti din sere

25
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Îngraşamintele cu azot şi magneziu se administreaza saptamanal, in doze egale, iar


cele cu fosfor lunar.
În cazul utilizarii irigarii fertilizante, doza de ingrasaminte se va aplica de 2-3 ori pe
saptamana, in concentratie de pana la 0,2%. În timpul vegetatiei se pot efectua 1-2 mulciri cu
gunoi de grajd proaspat (100-120 t/ha) sau in amestec cu turba (50 t/ha gunoi+SO t/ha turba),
dar trebuie acordata o atentie deosebita aerisirii in vederea prevenirii arsurilor provocate de
degajarea amoniacului. Se recomanda, de asemenea, folosirea urinei sau a mustului de gunoi
de grajd pentru fertilizare, in dilutii de 1: 10, respectiv 1 :5 - 1 :6, cantitatea de dilutie/ha va fi
echivalenta cu o norma de udare. Prevenirea si combaterea bolilor şi daunatorilor trebuie sa se
faca cu mare atentie avand in vedere ca in conditiile din sere, plantele de castraveti sunt
expuse la atacuri de intensitati diferite. Dirijarea defectuoasa a factorilor de vegetatie,
aplicarea necorespunzatoare a unor secvente tehnologice, necorelarea acestor elemente,
reprezinta cauzele esentiale ale aparitiei unor boli si daunatori, in special a celor vasculare şi a
nematozilor.
Dintre lucrarile speciale de ingrijire, foarte importante sunt cele necesare conducerii
plantelor şi dirijarii cresterii si fructificarii. Instalarea sforilor de sustinere asigura conducerea
plantelor in diferitele sisteme practicate. Conducerea plantelor se poate face in urmatoarele
sisteme:
- în "V" - plantele de pe acelasi rand se conduc prin alternanta, cate una sau doua, la doua
sarme apropiate, cu dirijarea fructificarii în cate 2 randuri apropiate la 10-15 cm pe fiecare
parte a traveei, asigurand o desime de 20.000 plante/ha. Palisarea plantelor si dirijarea prin
taieri se face pentru randurile exterioare ca la ,,pergola simpla", iar pentru cele interioare ca la
conducerea in ,,V";
- in umbrela, plete lungi - se aplica in conditiile cand desimea culturii este de 14-16 mii
plante/ha. Corect aplicat, acest sistem valorifica bine potentialul productiv si de regenerare a
plantelor in corelatie cu conditiile climatice si de tehnologie. Plantele se conduc in "V"
altemativ pana la sarma spalier si apoi varful se dirijeaza orizontal pe directia randului pana la
planta urmatoare, cand se carneste varful tulpinii. Pe portiunea orizontala a tulpinii se lasa 3-4

26
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

plete care se carnesc la 4-5 fructe şi 4-5 frunze; uneori pletele pot fi mai lungi. Pe tulpina
principala se dirijeaza fructificarca ca şi in sistemul pergola. Defolierea consta in indepartarea
de pe planta a frunzelor imbatranite si bolnave. În acelasi timp se inlatura si fructele tarate
pentru a evita consumul inutil de hrana.
Recoltarea fructelor se face manual, atunci cand acestea ajung la dimensiunile
specifice hibridului cultivat (greutate cuprinsa intre 350 si 600 g/fruct), dar şi in functie de
cerintele beneficiarului, de 2-3 ori pe saptamana. Se recolteaza in medie 35-40
fructe/planta/ciclu. Neefectuarea la timp a recoltarii fructelor are influente asupra cresterilor
vegetative cat si a cantitatii si calitatii productiilor.
Dupa recoltare se face presortarea, in sera, eliminandu-se fructele care nu au aspect
comercial, dupa care marfa este transportata la statiile de sortare. Se continua pregatirea
fructelor pentru valorificare, prin lotizarea dupa greutate (intre: 300-400 g/buc.; 400-500
g/buc.; 500-600 g/buc. si peste 600 g/buc.), criovacare si ambalare. Productiile ce se pot
obtine, in functie de hibrid, epoca de plantare, nivelul energetic asigurat, se situeaza intre 100
si 220 t/ha pentru castravetii cu fructe lungi şi intre 80 si 140 t/ha la cei cu fructe semilungi.
Cultura in ciclul II pentru castravetii cu fructe lungi se practica din ce in ce mai putin
datorita consumurilor energetice ridicate si cresterii preferintelor consumatorilor pentru
castravetii cu fructe semilungi si scurte, tip comichon. Cultura se infiinteaza direct pe solul
serei sau pe substrat biologic, pregatindu-se dupa secventele clasice, cu mentiunea ca solul se
dezinfecteaza termic sau chimic cu Basamid granule 500 kg/ha, Vydate OG 30-64 kg/ha,
Vydate 24L 0,2%, Formol, etc. Răsadul se produce in serele inmultitor, prin semanat in lunile
iunie iulie,iar plantarea are loc in iulie-august, in functie de durata ciclului.bSe planteaza doua
randuri dupa schema (60+200+60) x 35-40 cm,brealizandu-se desimea de 16-18 mii
plante/ha. În general, lucrările de intretinere sunt asemanatoare cu cele ale ciclului I, cultura
pe sol, cu unele particularitati. La inceputul lunii septembrie se face decretizarea, iar de la
mijlocul lunii septembrie nu se mai uda prin aspersiune şi nu se mai aplica sprituiri. Udarea se
efectueaza cu furtunul sau prin picurare. Fructificarea se dirijeaza pe tulpina principală si pe
lastarii formati pana la sarma de sustinere.
Recoltarea are loc esalonat pana spre sfarsitul lunii noiembrie (sere incalzite),
realizandu-se productii de 60-80 t/ha. Recoltarea fructele la castravetii cu fructe lungi se face
cu scopul mentinerii calitatii pe o perioada de timp evaluata la 6-17 zile in functie de gradul
de maturare. La temperaturi de 12- 13°C si UR 95%, fructele se pastreaza 7-10 zile, iar cele
criovacate, 15-17 zile.
Cultura castravetilor cu fructe mici ,,tip cornichon "

27
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Castravetii cu fructe mici se cultiva atat in ciclul I, in sere special amenajate, sau in
sere inmultitor, ca o cultura succesiva, dupa eliberarea lor de rasadurile ciclului I, cat si in
ciclul II. Din punct de vedere al asigurarii energetice, serele in care se cultiva sunt cu incalzire
limitata (semiincalzite) sau sere neincalzite.
Se folosesc soiuri sau hibrizi partial sau total ginoici. Consta in: fertilizarea organica
(daca este cazul) cu gunoi de grajd semidescompus, 120-150 t/ha, in functie de continutul
solului in materie organica, 800 kg/ha dublu superfosfat si 600 kg/ha sulfat de potasiu;
dezinfectia solului si a serei; afanarea, maruntirea si nivelarea solului; modelarea solului si
marcarea randurilor.
Răsadurile se produc prin semanat direct in ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau
diametrul de 7-8 cm, sau in ghivece din turba (Jiffy-pots sau Jiffy 7), pentru 1 ha cultura fiind
necesare 0,7-0,8 kg seminte. Epoca de semanat se stabileste in functie de data prevazuta
pentru plantare, astfel încat rasadul sa aiba varsta de 30-35 zile, chiar 20-25 zile. Se planteaza
in 3 randuri pe travee, dupa schema (50+ 110+ l 10+50)x40 cm, realizandu-se in medie 24 mii
plante/ha. Uneori se pot planta 2 randuri pe travee (hibrizii cu vigoare mare). Plantele se
dirijeaza pe sfori pana la nivelul sarmelor de sustinere. Daca se practica culturi cu 2 randuri pe
travee, plantele se pot dirija in ,,V". Tulpina principala se conduce pana la sarma spalierului,
apoi se dirijeaza pe orizontala pana la planta urmatoare si se carneste. Dirijarea fructificarii
consta in inlaturarea frunzelor, lastarilor si fructelor, pe portiunea de la sol şi pana la 40 cm
inaltime, iar in continuare pană la dolie, pe tulpina se lasa toate fructele. Pe prima treime a
plantei se ciupesc lastarii dupa o frunza, pe a doua treime dupa doua frunze şi pe treimea
superioara dupa trei frunze. Lastarii ce apar in continuare se ciupesc in medie dupa 3 frunze.
Se fac ciupiri saptamanale pentru a favoriza aparitia lastarilor de ordin superior, determinand
esalonarea recoltarilor. Se are in vedere existenta in permanenta a varfurilor de crestere pentru
a mentine vigoarea plantei La hibrizii ginoici noi, introdusi in cultura, tulpina principala se
conduce ca in cazul precedent, lasandu-se plete lungi, iar fructificarea se asigura, in principal,
pe tulpina si plete. În vederea stimularii fructificarii, la o luna de la plantare se poate aplica un
tratament cu Ethrel 0,06%, 1000 l solutie/ha.
Recoltarea
Fructele au un ritm mediu de crestere zilnica de 1-2 cm, ceea ce impune recoltarea
zilnica (uneori chiar de 2 ori pe zi) in conditiile cu temperaturi ridicate. Recoltarile la timp,
stimuleaza fructificarea. Se recolteaza pe cat posibil pe dimensiuni stabilite, pentru ca la
presortare sa nu se loveasca fructele, ca apoi, la statiile de sortare sa se definitiveze calibrele:
3-6 cm; 6-9 cm; 9-12 cm si peste, in functie de solicitarile beneficiarilor. Productiile ce se pot

28
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

obtine variaza in functie de hibrid, momentul plantarii, durata ciclului, conditiile asigurate,
marimea fructelor la recoltare, osciland intre 30 şi 60 t/ha.
1.2.4. Tehnologia cultivarii castravetilor in solarii
Acest sistem de cultura are o extindere mare in gospodariile populatiei, pentru
obtinerea de productii timpurii şi extratimpurii, folosindu-se cultivare cu fructe semilungi si
mici, tip comichon. Cultura se practica in solarii special amenajate, sau dupa producerea de
rasaduri destinate culturilor termofile. Începe din toamna, prin strangerea si scoaterea
resturilor vegetale ale culturii anterioare şi fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 50-60 kg s.a./ha P205, 50-60 kg s.a./ha K20, ce se incorporeaza odata cu
afanarea adanca a solului. În primavara se completeaziă fertilizarea chimica cu 50-60 kg
s.a./ha N şi se erbicideaza "pre" cu Dual Gold 960 EC 1,2/ha, cu 2-3 zile inainte de plantare.
Este obligatorie modelarea solului in straturi inaltate. În cazul efectuarii culturilor de
succesiune, dupa eliberarea solariilor de rasaduri sunt necesare unele lucrari specifice:
indepartarea materialelor ce au asigurat dubla protejare; curatarea spatiului de cultura;
scoaterea sau incorporarea in sol a materialului organic folosit ca sursa suplimentarii de
incalzire la rasaduri; amenajarea unui strat de pamant (sau amestec) gros de 15-20 cm, in care
se planteaza rasadurile. Cu 10-12 zile inainte de infiintarea culturii, solarul se acopera cu folie
de polietilena, groasa de 0,15-0,20 mm, pentru a asigura nivelul minim de temperatura in
interior, in vederea efectuarii plantarilor, are loc in rasadnite biologice, spatii cu dubla
protejare sau sere inmultitor, iar etapele tehnologice necesare sunt asemanatoare cu cele de la
cultura timpurie din camp. Se seamana direct in cuburi nutritive sau ghivece cu latura sau
diametrul de 8-10 cm, folosindu-se 1-1,2 kg seminte pentru I ha cultura. Epoca de semanat se
stabileste in functie de data stabilita pentru plantare, intre 10 I şi 20 II pentru culturile in
solarii amenajate special şi mai tarziu pentru culturile realizate in succesiune dupa producerea
rasadurilor. Cand rasadurile au 2-3 frunze adevarate se aplica un tratament cu Ethrel, 0,05%.
Plantarea se face in perioada 5-15 aprilie pentru culturi in ogor si in intervalul 20
aprilie - 5 mai, dupa eliberarea de rasaduri a solariilor, in cadrul culturilor succesive. În
solarul clasic, cu latimea de 540 cm, se planteaza 4 randuri, dupa schema ( 45-185+80+
185+45) x 35 cm, realizandu-se desimea de 22 mii plante/ha. Pentru alte tipuri de solarii,
schema de plantare se adapteaza in functie de lătimea acestora. Lucrarea se executa manual,
in gropi deschise cu lingura de plantatsau cu sapa.
Lucrarile de intretinere se refera la completarea golurilor, prasile, udarea care se face
pe rigole si cu multa atentie in special in prima parte de vegetatie. Foarte bune rezultate pentru
conditiile din solar se obtin la irigareaprin picurare. Fertilizarea faziala incepe dupa 10-15 zilc

29
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

de la plantare si se repeta la intervale de 2 saptamani, administrandu-se in total 50-60 kg


s.a./ha N, 20-30 kg s.a./ha P20s, 25-30 kg s.a./ha K20 (din sulfat de potasiu). O atentie
deosebita trebuie acordata prevenirii si combaterii agentilor patogeni şi daunatorilor, la atacul
carora plantele sunt mai expuse decat in camp, datorita conditiilor specifice de cultura.
Palisarea se face pe verticala sau in forms de "V", pe sarmele instalate in lungul solarului,
fixate la inaltimea de 1,6-1,7 m fata de nivelul solului. Dirijarea cresterii ~i fructificarii,
presupune camirea tulpinii principale cand a depasit nivelul sarmelor spalier cu 4-5 frunze si
dirijarea acesteia spre planta urmatoare, inlaturarea de la baza plantei a tuturor formatiunilor
existente, pana la inaltimea de 35-40 cm, ciupirea lastarilor dupa un fruct şi o frunza, lasand
pe tulpina principala toate fructele. Dirijarea cu atentie a factorilor de mediu, constituie
premisa realizarii unor bune productii. Pentru solarii, aerisirea reprezinta o lucrare de mare
importanta pentru mentinerea temperaturii optime de 26-28°C (in zilele însorite) şi a
umiditatii relative a aerului de 85-90%.
Recoltarea se face esalonat, pe masura ce fructele au dimensiunile cerute, incepand
dupa 35-40 zile de la plantare si dureaza calendaristic intre25.V si 25.VII, putandu-se prelungi
daca plantele vegeteaza bine. Productiile obtinute, in functie de cultivar, durata de vegetatie şi
conditiile asigurate, se incadreaza intre 40 si 60 t/ha si sunt destinate consumului in stare
proaspata, valorificarea facandu-se esalonat.
1.2.5. Tehnologia cultivării castravetilor în adăposturi joase
Acest mod de cultura se practică mai mult in sistem gospodaresc, folosindu-se
adaposturi individuate sau colective, tip tunel, care se instaleaza cu cateva zile inainte de
infiintarea culturii, pentru a favoriza incalzirea solului. Înfiintarea culturii se face prin
plantarea răsadurilor. Cu aproximativ 10-12 zile mai devreme fata de cultura timpurie din
camp, motiv pentru care si producerea rasadurilor incepe mai devreme. Schema de plantare
este cea recomandata pentru cultura timpurie in camp, dar poate fi adaptata tipului de adapost
folosit.
Lucrările de intretinere sunt asemanatoare celor aplicate culturilor din camp, cu
urmatoarele particularitati:
- aerisirea adaposturilor trebuie facuta cu mare atentie. Pentru a reduce cheltuielile efectuate
cu aceasta lucrare se poate folosi folie perforata; adaptarea treptata a plantelor cu mediul
ncprotejat, deoarcce, atunci cand acestea au crescut suficicient si conditiile exterioare permit,
adaposturilese desfiinteaza,

30
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Recoltarea începe cu 10-12 zile mai devreme fata de cultura timpurie din camp
neprotejat si desi productiile nu sunt mai mari, acest avans la valorificare, creste nivelul de
rentabilitate al culturii.
1.2.6. Tehnologia cultivării castravetilor in răsadniţe
Pentru cultura se folosesc rasadnitele special amenajate (calde), sau cele eliberate dupa
producere de rasaduri (semicalde sau reci). Cultura se infiinteazii prin rasad cu varsta de 35-
40 zile, obtinut in rasadnite sau in solarii cu dubla protejare. In functie de momentul stabilit
pentru plantare si de varsta rasadului se fixeaza epoca de semanat. Rasadul se planteaza
manual, realizand un numar de 3 cuiburi pe o rama. Celelalte elcmente tehnologice sunt
asemanatoare culturii castravetiIor timpurii din camp.
Lucrările de intretinere sunt cele generale din rasadnite si asemanatoare cu cele ale
culturii timpurii din camp, insa cu unele particularitati:
- aerisirea rasadnitelor trebuie făcuta cu mare atentie pentru a nu se produce curenti de aer,
dirijand in acelasi timp regimul de gaze, temperatura si umiditatea; se ciupeste rasadul la
plantare, dupa 3-4 frunze, lasandu-se doi lastari la baza plantei care se ciupesc dupa alte 7-8
frunzc, iar cei de ordinul II se ciupesc la un fruct si 1-2 frunze;
- odata cu afanarea solului se face musuroirea plantelor la cuib, iar celc doua tulpini, la nivelul
nodurilor 3-4, se marcoteaza prin acoperire cu pamant sau cu ajutorul unor carlige din lemn,
favorizand inradacinarea;
- se poate practica mulcirea cu mranita in strat de 4-5 cm. În functie de tipul de rasadnita
utilizat, de cultivarul folosit si momentul infiintarii culturii, recoltiirile incep in luna aprilie,
obtinandu-se productii
de 8-10 kg/m2.
1.2.7. Producerea semintelor de castraveti
Tehnologia generala de obtinere a semintelor de castraveti la soiurile cu inflorire
mixta, are multe elemente asemanatoare culturii comerciale din camp. Fiind planta alogama,
entomofila, trebuie pastrat spatiul de izolare de 1500-2000 m. Pe solul modelat, cu
coronamentul de 104 cm se seamiânălţat 2 randuri la (80+ 70)x15-20 cm, realizandu-se 66-
89 mii plante/ha. Lucrarea se efectueaza intre 1 şi 15.V., mecanizat, cu SPC 6, la adancimea
de 5 cm, folosindu-se 4-6 kg sămantâţă /ha. Se pot semana 2 randuri de porumb la fiecare 8
brazde de cultura, ca perdele de protectie. Lucrarile de intretinere constau in: raritul la 15-20
cm, cand plantele au format prima frunza adevarata; 2-3 prasile mecanice; un tratament cu
Ethrel 0,05 % cand plantele au 5-6 frunze sau ciupitul varfului tulpinii dupa 5 frunze şi a
ramificatiilor dupa 6-7 frunze; purificarea culturii de 3 ori (inainte de inflorit, cand fructele

31
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

sunt bune pentru consum si la maturitatea fiziologiciă); limitarea numarului de fructe pe


plantă la 34. Recoltarea fructelor are loc inaintea caderii brumelor de toamniă. Dupa recoltare
fructele se lasa 6-8 zile in camp, acoperite cu paie sau vreji, pentru inmuierea pulpei.
Semintele se extrag manual sau cu pasatricea, dupa care se spala si se
usuca pentru a nu se innegri. Conditionarea semintelor se face cu MCS-5,obtinandu-se 150-
200 kg/ha.

CAPITOLUL II
BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CASTRAVEŢILOR
2.1. VIRUSUL MOZAICULUI CASTRAVEŢILOR, CMV (CUCUMBER MOSAIC
VIRUS)

32
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Afecteazăpeste 1200 de specii din peste 100 de familii botanice, incluzând


monocotiledonate, dicotiledonate, legume, culturi de câmp, specii lemnoase şi semilemnoase.
Din punct de vedere istoric, CMV a fost, pentru prima dată descris în anul 1916, la
castravete şi la alte specii cucurbitacee dar acum este binecunoscut în toată lumea, în climatul
temperat şi tropical. Dezvoltarea rezistenţei genetice la acest patogen a reprezentat un mare
salt înainte pentru geneticieni şi tehnologia de cultură.
Simptome
CMV determină o infecţie sistemică în plante dar, la unele, acest lucru nu se vede, cu
este la lucernă. La castravete, simptomele variază mult în funcţie de vârsta plantei şi de tipul
culturii. La castravete, în prima parte a perioadei de vegetaţie se observă o îndoire în jos a
peţiolului şi a frunzei din cauza umflării părţii superioare şi reducerea dimensiunii frunzei.
Plantele infectate în prima parte a perioadei de vegetaţie sunt piticite sever, au aspect de tufă,
cu frunzele malformate iar fructele nu se pot consuma pentru că sunt rugoase.

Figura 2.1. Plantă de castravete virozată.


Simptome severe se observă şi pe dovlecel, lubeniţe, tomate, ardei, ţelină ş.a.

Figura 2.2. Simptome ale virusului castraveţilor pe alte specii legumicole.


33
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Biologie
CMV aparţine genului Cucumovirus şi familiei Bromoviridae. Are trei particule
sferice, fiecare de aproximativ 28 nm în diametru. Genomul CMV are trei molecule de ARN ,
cu o singură spirală şi anume ARN 1 (~3,350 nucleotide), ARN 2 (~3,050 nucleotide) and
ARN 3 (~2,200 nucleotide).
Din cauza faptului că poate ataca o mare varietate de plante, multe buruieni pot
răspândi acest virus la plantele cultivate. Buruieni perene, bienale sau anuale de toamnă pot
transmite acest virus prin intermediul rădăcinilor lor, tuberculilor ori al organelor subterane
peste iarnă şi pot constitui un rezervor pentru infecţia din anul următor. Aceste buruieni sunt:
Asclepias syriaca, Barbarea vulgaris, Rorippa islandica, Linaria vulgaris şi Stellaria media.
Cea mai afectată cultură de virusul transmis de aceste specii de buruieni este salata. De
remarcat că unele specii de buruieni nu arată semne de infecţie.
Şi plantele de cultură pot fi sursă de infecţie pentru virusul castraveţilor prin
transmiterea prin sămânţă. Astfel, de familii purtătoare sunt: Amaranthaceae (syn.
Chenopodiaceae) (spanac), Brassicaceae, Fabaceae (syn. Leguminosae) (fasole, năut, bob,
linte, lupin, trifoi, lucernă) şi Labiatae. Transmiterea prin sămânţă arată capacitatea acestui
virus de a rezista în natură.
Mai mult de 80 de specii de afide, dintre care, cele mai importante sunt Myzus
persicae şi Aphis gossypii, transmit virusul prin înţeparea plantelor infectate şi mutarea la altă
plantă. Virusul castraveţilor nu este mult timp viabil în sucul celular, de aceea nu se transmite
prin atingerea vrejilor de către muncitori.

Figura 2.3. Forma aripată a afidei piersicului (Myzus persicae)


Combatere
Cea mai importantă cale de combatere este crearea de hibrizi rezistenţi genetic. Acest
lucru s-a obţinut încă din anul 1972 când s-au obţinut soiurile de castraveţi lungi ‘Chinese
Long’ şi ‘Tokyo Long Green’. Ulterior, acest tip de rezistenţă s-a transferat şi la alte tipuri de

34
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

soiuri şi hibrizi. S-a dovedit genetic că rezistenţa la virus se obţine prin homozigotarea a trei
gene parţial dominante. Totuşi, rezistenţa nu înseamnă imunitate, aşa că, în orice cultură mai
apar plante atacate, care, dacă nu sunt eliminate conduc la manifestarea în masă a atacului de
virus.
Pagube
Pagubele produse de virusul castraveţilor variază între 10-20 % şi sunt direct
proporţionale cu populaţiile de afide vectoare din primăvară şi a doua parte a verii. Dacă
primăvara este călduroasă şi secetoasă, afidele găsesc condiţii foarte favorabile de înmulţire şi
pagubele pot atinge şi 100%.

Figura 2.4. Castraveţi proveniţi de la plante virozate, improprii consumului.


2.2. PĂTAREA UNGHIULARA (PSEUDOMONAS LACRYMANS)
Dintre toate bolile produse de bacterii la cultura de castraveti, patarea unghiulara este
cea mai cunoscuta si deopotriva, cea mai pagubitoare. Legumele cultivate in sera sau solar,
vegetand in conditii de umiditate si temperaturi ridicate, sunt expuse atacului unor agenti
patogeni care evolueaza optim in aceste conditii de mediu. Atacul patogenilor duce la boli ale
plantelor care in multe cazuri scade semnificativ productivitatea si/sau calitatea, iar uneori
poate compromite întreaga cultura.  
Simptomele bolii
Patarea unghiulara este o boala produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv.
Lachrymans si provoaca pagube insemnate la cultura de castraveti, determinand scaderea
calitativa si cantitativa a productiei. Atacul acestei boli se manifesta pe toate organele aeriene
ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe). Inca de la inceputul vegetatiei, pe
cotiledoanele plantutelor (primele 2 frunze) apar pete mici, umede, de culoare bruna si sub
forma circulara sau neregulata. Desi denumirea este de patare unghiulara, pe fata superioara a
frunzei apar pete circulare, punctiforme la inceput si apoi din ce in ce mai mari. Pe fata
35
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

inferioara a frunzei, petele sunt marginite de nervuri, de unde si denumirea de parate


unghiulara. Aceasta particularitate o face ca sa fie relativ usor de deosebit de mana
(Pseudoperonospora cubensis), la care petele sunt marginite de nervuri pe fata superioara a
frunzei. Pe timp umed, dimineata, pe fata inferioara a petelor foliare apare un exudat
mucilaginos, albicios, sub forma de picaturi. Exudatul se usuca si formeaza o crusta alba-
cenusie.
Cu timpul, petele foliare devin brune, conflueaza, iar tesuturile din dreptul lor se usuca
si se rup. Pete asemanatoare apar si pe tulpina. Florile infestate se usuca si cad. Pe fructe,
atacul produce mici pete circulare (1-2 mm), adancite in tesuturi, cu aspect umed si cu o zona
centrala albicioasa. In dreptul acestor pete, fructul se acopera cu lichid bacterian, pe vreme
umeda, iar pe vreme uscata se crapa.

Figura 2.5. Pătarea unghiulara (Pseudomonas lacrymans)


Condiţii de apariţie a bolii
Aparitia infectiei este favorizata de umiditatea ridicata (peste 90%), prezenta
picaturilor de apa pe organele aeriene ale plantelor si temperatura cuprinsa intre 18-28 grade
Celsius. Raspandirea infectiei este realizata pe durata perioadei de vegetatie, prin intermediul
picaturilor de apa (ploi sau irigare prin aspersiune), iar de la un an la altul se transmite prin
seminte contaminate si resturile vegetale infestate.
Masuri de prevenire si combatere a patarii unghiulare
Pentru prevenirea bolii se aplica urmatoarele masuri:
 practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee
 adunarea si arderea resturilor de plante la sfarsitul perioadei de vegetatie
 folosirea semintelor profesionale de castraveti

36
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

 irigarea  culturilor de curcubitacee din spatiile protejate cu sisteme de irigare prin


picurare.
O importanta deosebita in combaterea patarii unghiulare la castraveti, o are aplicarea de
tratamente chimice, in dozele omologate pe suprafata, cu Alcupral 50PU, Champ 77
WG, Curzate Manox, Funguran OH 50 WP.
De asemenea, ingrasamintele pe baza de Cu, aplicate atat foliar cat si radicular, Codicobre
(foliar - 2-3 litri/1000 litri de apa/ha; radicular - 3-5 litri/ha) si Sergomil L60 (foliar - 150-300
ml/100 litri de apa; radicular - 2-3 litri/ha), in dozele recomandate de specialisti, au un efect
deosebit  de benefic in mentinerea unei culturi de castraveti sanatoase.

2.3. MANA CASTRAVEŢILOR


Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi,
dovleci şi dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile forţate din răsadniţe, sere şi
adăpsturi din polietilenă. Descoperită în 1868, în Cuba, de Berkeley şi Curtis, s-a răspândit în
anii următori în majoritatea ţărilor lumii, în care condiţiile climatice sunt favorabile.
Simptome
Plantele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare, boala manifestându-se pe frunze prin
apariţia unui număr foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de regulă colţuroase, la
început de culoare verde-gălbuie, apoi galbene ca lămâia, pentru ca după câteva zile să devină
brune deschis. În dreptul petelor, pe faţă interioară a frunzelor, se formează un puf cenuşiu-
violaceu, alcătuit din organele de înmulţire asexuată a ciuperci.
În condiţiile favorabile dezvoltării bolii sunt atacate aproape toate frunzele plantelor,
începând cu cele bazale, pe fiecare frunză formându-se peste 200 pete, care pot să conflueze şi
să distrugă astfel porţiuni mari din limb. Frunzele puternice atacate se brunifică, se usucă,
devin sfărămicioase şi cad. Deseori vreji rămân desfrunziţi, se veştejesc, având loc în astfel de
cazuri şi avortarea florilor.
Pe fructe atacul se întâlneşte foarte rar; acestea rămân mici, nu mai ajung la maturitate
completă, fiind lipsite de aromă.
În condiţiile climatice din ţara noastră această boala este mai puţin păgubitoare în câmp,
întâlnindu-se doar în anii cu veri ploioase şi mai răcoroase sau în regiunile caracterizate
printr-o cantitate mai mare de precipitaţii. Pierderi foarte ridicate, care pot ajunge şi până la
80 % din producţie, produce la culturi forţare de castraveţi. Apariţia şi dezvoltarea bolii sunt
favorizate de o temperatură ce variază între 10 şi 30 °C, optima fiind de 16-22 °C.

37
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Agent patogen (Pseudoperenospora cubensis)


Ciuperca prezintă un miceliu mult ramificat, care se dezvoltă în spaţiile intercelulare ale
ţesuturilor. De pe miceliu ies prin ostiola stomatelor. Diseminarea conidiilor se face cu
ajutorul curenţilor de aer, al apei de ploaie, prin intermediul uneltelor, al îmbrăcămintelor.
Ajunse pe frunzele plantelor-gazde, ele germinează în picături de apă şi produc zoospori, care,
după ce înoată în apă, emit filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturi prin stomate. Procesul
de infecţie se petrece în decurs de 24 ore. Perioada de incubaţie durează 4-5 zile.
Peste iarnă, ciuperca rezistă sub formă de oospori, gălbui, sferici. Primăvara, în urma
descompunerii ţesuturilor oosporii germinează şi dau naştere la numeroşi zoospori, care
produc infecţiile primare. Uneori şi conidiile rămân viabile pe vrejii culturilor de sere, de pe
care se răspândesc la culturile din câmp. Conidiile pot supravieţui şi la temperaturi mai
ridicate, până la 40 °C.

Figura 2.6. Mana castraveţilor


  Combatere
  Se va respecta un asolament raţional, pentru ca cucurbitaceelor să nu revină pe acelaşi
teren decât după 2-3 ani. Semănatul se va face la distanţe corepsunzătoare, pentru a se asigura
o bună aerisire a culturii. În cazul culturilor forţate, îndată după apariţia bolii, se va reduce
umiditatea, folosindu-se pentru udat o cantitate mai redusă de apă. Această măsură se impune
a fi completată prin stropirea plantelor cu diverse produse. Din încercările făcute până în
prezent s-a constatat că în combaterea manei dau rezultate bune tratamente cu zeama
bordoleză 0,75 - 1 %, cu Zineb 0.3 - 0.5 %, Captan 0.25 - 0.5%, Maneb, Mycodifol, Ziram şi
Dithane M-45 în concentraţie de 0,2 % prin alternare, şi rezultate foarte bune se obţin prin
amestecul de oxiclorură de cupru 0,3 %, şi Zineb 0,3 %. Stropirile se aplică începând cu
apariţia celei de a doua frunze şi se repetă la intervale de 5 zile sau de două ori pe săptămână
când boala a luat un caracter epidemic, până la reducerea la minim a atacului. Stropirile cu
zeamă bordoleză se vor repeta la intervale de timp mai mari (8-10 zile).
După recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp
apoi se va face o arătură adâncă de toamnă. În cazul culturilor din sere şi adăposturi de
38
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

polietilenă, după îndepărtarea resturilor rămase în urma recoltării, se va face o dezinfectare a


pământului.
Mare importanţă prezintă selectarea, crearea şi cultivarea de soiuri rezistente. Soiuri: Ashley,
Palomar, Stono, Ashe, Flechter.
2.4. TRIPŞII
Tripşii (ordinul Thysanoptera) sunt insecte mici (cca. 1 mm lungime sau mai puţin) cu
aripi zimţate şi părţi bucale asimetrice unice. În principal, tripşii se hrănesc prin sugere
conţinutului celulelor vegetale. În lume sunt descrise aproximativ de 6 000 de specii. Zborul
lor este foarte redus dar sar, folosinduse de micul curent de aer produs de aripi ori sunt luaţi
de vânt.
Câteva specii de tripşi transmit peste 20 de viroze ale plantelor. Unele specii, însă,
sunt polenizatori ori prădători ai unor insecte sau păianjeni. În condiţii de seră se înmulţesc
exploziv din cauza lipsei prădătorilor lor şi capacităţii lor de a se înmulţi asexuat, ca şi afidele.
Etimologie
Prima schiţă făcută ce reprezintă tripşi a fost în 1691 de către preotul catolic Philippo
Bonanni. Charles De Geer şi Carl Linne au descris primele 3 specii de tripşi. Linne le-a dat
numele, după cuvântul din limba greacă trips care înseamnă vierme de lemn.
Hrănire şi daune
Tripşii provin din insecte care se hrăneau cu ciuperci de pe resturi de lemn din litiera
pădurii, polen, etc. Unele specii parazitează păianjeni ori alte specii de trips ori consumă ouăle
altor specii de insecte.
Cele mai multe specii de trips se hrănesc cu polen şi cu cloroplastele celulelor din
organele tinere, fie ele frunze, lăstari, flori, fructe sau muguri. Consumă, deasemenea şi ouă
de păianjeni, caz în care dezvoltarea larvei se produce mai repede şi acestea sunt mai robuste.
Femelele adulte care consumă ouă de păianjeni depun ouă mai fertile.
Familia Thripidae are cei mai multi membri care se hrănesc cu plantele de cultură,
cum este ceapa, cartoful, castraveţii, tomatele, ardeii, vinetele, etc. Cea mai cunoscută specie
din această familie este Trips tabaci. Celulele atacate rămân goale iar frunza, privită în soare,
apare ca şi când ar fi fost brodată. Atacul de trips debilitează planta, la un atac puternic toate
frunzele cad, cum se întâmplă la castraveţi, vinete, viţă de vie ş.a. fructele nu cresc sau cresc
strâmb pentru că în partea atacată fructul de castravete nu mai creşte iar în cea neatacată
creşte normal. De aceea apar castraveţi cu vârful subdezvoltat ori strâmbi.

39
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Figura 2.7. Castraveţi strâmbi atacaţi de trips


Tripşii sunt extrem de periculoşi pentru că, pe lângă pagubele directe, prin sugere, care
debilitează planta, transmit viruşii plantelor cultivate or le strică aspectul ornamental.
Frankliniella occidentalis, s-a răspândit pe tot globul şi este extrem de greu de combătut
pentru că se ascunde în muguri sau flori şi nu poate fi depistat şi depune ouă în crestături
făcute în plantă şi nu poate fi distrus prin pesticide. Din aceste motive, tripşii sunt consideraţi
specii invazive la nivel planetar.
Ciclul vital
Tripşii depun ouă foarte mici, de 0,2 mm lungime. Din ouă ies nimfe care au forma
adultului doar că sunt mai mici. Acest tip de metamorfoză se numeşte hemimetabolism.
Primele două vârste ale nimfelor se hrănesc prin sugerea celulelor plantelor. Ele nu au organe
genitale. Stadiul de adult este atins după 8-15 zile, în funcţie de temperatură. Adulţii trăiesc
circa 45 de zile. Aceştia pot avea sau nu aripi. Specia iernează ca adult, ou sau pupă.
Tripşii au masculi haploizi, proveniţi din ouă nefertilizate şi femele diploide, care se
pot înmulţi ori prin fecundare de către masculi, ori direct, fără fecundare, prin partenocarpie.
Acest mod de înmulţire se întâlneşte şi la afide.

40
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Figura 2.8. Ciclul vital al tripsului


Combatere
Tripşii capătă rapid rezistenţă la insecticide. Din cauza ratei mari de înmulţire şi a
dimensiunii lor mici, sunt greu de combătut prin metodele clasice biologice. Prădătorii lor
trebuie să fie suficient de mici pentru a pătrunde în locurile strâmte unde sunt ei şi trebuie,
deasemenea, să consume şi ouăle şi larvele. Doar două familii de himenoptere parazitează şi
ouăle şi larvele, şi anume: Eulophidae şi Trichogrammatidae. Adulţii şi larvele sunt parazitate
de specii din genul Orius şi păianjeni din familia Phytoseiidae.
Ciupercile parasite din speciile Beauveria bassiana and Verticillium lecanii combat
tripşii în orice stadiu. Şi soluţia de săpun lichid cumpărat sau făcut în casă poate reduce
semnificativ populaţiile de tripşi. În Japonia s-a descoperit că lumina roşie determină o
reducere semnificativă a numărului de larve şi adulţi.
2.5. AFIDELE
Identificare
Afidele sunt insecte mici care au aparat bucal adaptat pentru a înţepa şi suge părţile
fragede ale plantei, cum sunt frunzele şi lăstarii de unde extrag seva elaborată. Mărimea lor
este între 1 şi 3 mm lungime. Pot avea culori diverse, de la verde, negru, maro, roşu sau roz.
Ele au două tuburi la partea din spate a abdomenului şi antene subţiri. Sunt aripate sau fără
aripi. De obicei se localizează sub frunze. Ele sunt consumate de coccinele iar furnicile le sug
seva ce iese din abdomen ca „rouă de miere”.

Figura 2.9. Afidă adultă nearipată

41
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Figura 2.10. Atac pe dosul frunzei de castravete

Daune
Atacul afidelor este influenţat pozitiv de vremea călduroasă şi uscată. Cea mai mare
problemă, însă, o reprezintă transmiterea virusurilor. Afidele se pot combate dar virusurile nu.
Acestea determină piticirea accentuată şi, practic, compromiterea întregii plante.
Combatere
Un jet puternic de apă poate da jos afidele de pe plantă dar acest fapt poate conduce la
apariţia bolilor foliare. Se mai pot folosi uleiul horticol sau soluţia de săpun. Stropirea trebuie
făcută pe dosul frunzelor, unde se află afidele. Aceste metode doar îndepărtează afidele
prezente şi trebuie repetate după câteva zile.
Insecticidele trebuie aplicate cu precauţie la castraveţi pentru că acestea necesită un
anumit timp de pauză iar castraveţii se recoltează la două zile, zilnic sau chiar de două ori pe
zi, când este cald.
Plantele virozate trebuie eliminate, pentru a opri răspândirea virusului. După ce am
pus mâna pe plantele bolnave de virus trebuie să ne spălăm pe mâini cu săpun.
Prevenire
Pentru a preveni atacul afidelor şi transmiterea virusurilor trebuie, mai întâi să
cumpărăm o sămânţă de calitate. Apoi, unde plantăm castraveţii, trebuie să fie cât mai departe
de livezi, păduri sau zone îmburuienate. Combaterea buruienilor vectoare reduce atacul. Este
bine să semănăm un rând de porum perpendicular pe direcţia vântului dominant de vară.

42
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Prădătorii se pot folosi doar în spaţii protejate. Aceştia sunt coccinelele şi viespile parazite.
Dozele mari de azot fragilizează frunzele şi determină înmulţirea masivă a afidelor.
2.6. PĂIANJENII
Păianjenii sunt membri ai familiei Tetranychidae, ce are circa 1200 de specii. Ei sunt
localizaţi sub frunze, unde îşi fac mici reţele protectoare din mătase. Se hrănesc prin înţeparea
şi sugerea ţesuturilor fragede, tinere şi atacă sute de specii cultivate şi sălbatice. La un atac
puternic planta se debilitează, rămâne subdezvoltată, îngălbenită şi pierde frunzele (la
castraveţi, vinete, viţă de vie). Fructele sunt mici şi strâmbe. Florile şi fructele mici cad.

Figura 2.11. Frunză de castravete atacată de păianjenul roşu.


Vremea caldă şi secetoasă determină înmulţirea lor exagerată. În condiţii optime
(270C) eclozarea are loc după numai 3 zile şi maturarea după 5 zile. O femelă poate depune 20
de ouă pe zi şi poate trăi 2-4 săptămâni. Acest regim de viaţă face păianjenii extrem de greu
de combătut, mai ales dacă se foloseşte acelaşi acaricid.
Ca şi la trips, femelele sunt diploide iar masculii haploizi. Masculii provin din ouă
nefecundate. O femelă depune atât ouă fertilizate cât şi nefertilizate din care ies femele şi,
respectiv masculi. Aceasta face ca rata de înmulţire să fie exponenţială.
Cea mai cunoscută specie este Tetranychus urticae care atacă un număr extrem de
mare de culturi şi plante sălbatice.
Combatere
Pentru combatere se poate folosi uleiul horticol, soluţia de săpun şi substanţele
acaricide. Deoarece populaţia de acarieni creşte exponenţial, tratamentele trebuie efectuate
devreme, din faza de 2 perechi de frunze adevărate ale castravetelui. Acestea trebuie alternate
pentru a evita rezistenţa. După începerea culesului trebuie ţinut cont de timpu de pauză şi de
faptul că aceste substanţe afectează peştii.
Combaterea biologică se poate folosi doar în spaţii protejate şi include coccinele,
viespi parazite şi păianjeni prădători.
43
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Cercetări recente au arătat că o concentraţie de 0,4% oxigen şi 20% CO 2 timp de 113


ore la temperatura de 20oC sau 15,5 ore la 40oC a determinat moartea a 99% din populaţia de
păianjeni în seră.
2.7. PLOŞNIŢA VERDE
Această ploşniţă provine din Etiopia şi are un număr foarte mare de plante pe care le
afectează. Pentru castravete produce uscarea vârfului plantei prin efectul modului ei de
hrănire, şi anume, prin sugere. Lăsată necombătută poate compromite întreaga cultură în circa
7 zile.
Combaterea nu se poate face decât cu insecticide puternice, cum sunt Mospilan,
Actara, Novadim Progress, ş.a. Tratamentele se fac de două ori pe săptămână. Atacul masiv se
produce în câmp deschis.

Figura 2.12. Ploşniţa verde - Nezara viridula.

44
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

PARTEA A II A
CAPITOLUL III
DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR, PREZENTAREA REZULTATELOR ŞI
INTERPRETAREA LOR
3.1. INTRODUCERE
Castravetele este originar din Sudul Asiei (India, Indochina, China, etc) şi Sudul
Africii, fiind una dintre cele mai vechi plante de cultură, de circa 3000 de ani î.C. Mari ţări
cultivatoare de castraveţi în Europa sunt: Rusia, Polonia, Moldova, Ungaria, Bulgaria, Spania
şi România. Castraveţii sunt o plantă erbacee anuală cu o rădăcină slab dezvoltată care are
tendinţa să crească spre suprafaţa solului, cu cerinţe ridicate faţă de aerul din sol. Masa mare a
rădăcinilor creşte până la 20-30 cm adâncime în sol, astfel explicându-se cerinţele mari ale
speciei pentru apă şi aer în stratul superficial, pe toată perioada de vegetaţie. Temperatura
optimă de creştere este de 25-28oC, cu o medie în 24 de ore mai mare de 15oC pe perioada de
vegetaţie (în culturile în aer liber). În funcţie de fazele de vegetaţie, temperatura optimă este
de 25 ± 7°C. umiditatea solului şi aerului trebuie să fie menţinută la nivelurile cerute de plante
pe perioadele de vegetaţie, insuficienţa conducând la stoparea creşterii, apariţia de flori
mascule, deformarea fructelor şi apariţia gustului amar. Umiditatea optimă a solului trebuie să
fie menţinută la 75-80% din IUA şi 85-90% în aer. La o umiditate mai mare a solului, asociată
cu temperaturi sub 10oC absorbţia apei în rădăcină nu se mai face şi apare seceta fiziologică.

3.2. DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR ŞI PREZENTAREA REZULTATELOR ŞI


DISCUŢIILOR
Cercetările s-au efectuat într-o fermă privată din localitatea Drăgăneşti Olt, în condiţii
de câmp deschis. Suprafaţa cultivată a fost de 400 m 2, având lungimea de 80 m şi lăţimea de 5
m. au fost semănate direct 3 perechi de câte două rânduri, în benzi, între rândurile din bandă
70 cm iar între benzi, 90 cm. Distanţa dintre plante pe rând a fost de 40 cm. Procentul de
răsărire a fost de 80%. S-au făcut tratamente împotriva dăunătorilor de 2 ori pe săptămână, în
prima lună a perioadei de vegetaţie. Plantele au fost dirijate pe sfori legate de o sârmă între
45
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

fiecare pereche de două rânduri. Această sârmă a fost susţinută pe ştacheţi. Irigarea s-a făcut
prin picurare. Producţia marfă a fost cântărită şi s-a calculat profitul.
Castraveţii sunt binecunoscuţi pentru necesarul lor ridicat de apă deoarece au sistemul
radicular slab dezvoltat. Din acest motiv, irigarea cu picurare s-a făcut zilnic, pentru a menţine
umiditatea solului aproape de capacitatea de câmp. Hibridul cultivat a fost partenocarpic, ceea
ce înseamnă că formează doar flori femeieşti, care produc castraveţi. Acest tip de hibrizi de
castraveţi nu fac fructele amară genetic. Calculul cantităţii de apă folosită la irigat la fiecare
plantă s-a făcut ţinând cont de evapotransiraţia potenţială a fiecărei zile din perioada de
vegetaţie. Astfel, evapotranspiraţia potenţială luată în calcul a fost de 4 mm pe zi. Acest lucru
înseamnă că pentru fiecare metru pătrat se pierd 4 litri de apă pe zi în lunile iulie şi august.
Ţinând seama că suprafaţa de nutriţie a unei plante de castravete pe care o udă picurătorul este
de circa 0,25 m2, necesarul zilnic de apă pentru o plantă a fost de 1 litru pe zi şi pe picurător.

Figura 3.1. Aspect din cultură.


Buruienile au fost combătute manual, prin trei praşile şi pliviri, la nevoie. Principalele
specii de buruieni prezente au fost zârna (Solanum nigrum), ştirul (Amaranthus retroflexus),
loboda (Chenopodium album) şi graşiţa (Portulaca oleracea).
Perioada de recoltare a început la 30 de zile după semănat, şi anume, la 20 august. Cantităţile
recoltate pe fiecare zi, pe mărimi şi celelalte operaţii efectuate sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
46
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

Tabelul 3.1.
Recolta de castraveţi pe zile şi categorii de mărime şi celelalte operaţii
efectuate
Cantitatea (kg) Alte operaţiuni
Plante
Data
6-9 cm 9-15 cm virozate Stropiri
eliminate
Novadim
08.20 7
Progress
08.21 15
08.22 25 2
08.23 80 2 2
08.24 120 4 Milbecnock
08.25 150 4 3
08.26 150 5
08.27 170 3 3
08.28 170 8 Actara
08.29 150 10 3
08.30 150 8
08.31 150 10 3
09.01 150 7
09.02 150 5 Nissorun
09.03 145 7 4
09.04 150 10
09.05 150 15 5
Novadim
09.06 120 6
Progress
09.07 80 8 4
09.08 50
09.09 50 3 3
09.10 40 3 Milbecnock
09.11 20 2
09.12 25 1
09.13 20 1
09.15 20 2 Actara
09.17 20 2
09.21 20 1
09.25 10 1
09.29 15 2
10.05 15 2 Nissorun
10.12 15 2
47
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

2,600 136 30
Total
2. 736 kg

Număru total de plante eliminate a fost de 30. Aceste plante au fost atacate de viruşi
transmişi de afide şi tripşi. Dacă aceste plante nu ar fi fost înlăturate boala s-ar fi răspândit în
toată cultura în circa o săptămână. Plantele atacate de viruşi nu au mai produs fructe iar cele
aflate deja pe plante nu au mai fi putut fi consumate sau vândute deoarece au fost tari,
îngălbenite, fără gust, improprii consumului.
De observat că la începutul şi sfârşitul culesului recolta a fost mică, de circa 20 kg.
Cele mai mari cantităţi au fost recoltate la mijlocul perioadei de recoltare, de 150-170 kg pe
zi. Perioada de recoltare a ţinut circa o lună, de la 20 august, până la mijlocul lui octombrie.
Cantitatea totală recoltată a fost de 2.600 kg de prima categorie, de 9-15 cm şi 136 kg de
castraveţi mari. Aceşti castraveţi se vând mai greu şi cu preţ mai mic. Cantitatea recoltată, în
medie, pe o plantă a fost de 3,5 kg.
Castraveţii pot fi ţinuţi doar 3 zile, şi asta într-un loc răcoros, cum este pivniţa. Imediat
după recoltare, castraveţii trebuie puşi la umbră deoarece în soare direct îşi pierd strălucirea,
devin maţi şi se depreciază calitativ, deshidratându-se, nemaifiind turgescenţi. Păstraţi mai
mult de 3 zile încep să facă mucegai alb (Pithyum).
Tratamentele cu pesticide s-au făcut de 2 ori pe săptămână începând cu stadiul de 4
frunze adevărate, până la mijlocul lunii octombrie, când presiunea dăunătorilor a scăzut
datorită temperaturilor scăzute. Nu s-a făcut niciun tratament împotriva pătării unghiulare sau
manei pentru că nu a plouat deloc pe întreaga perioadă de vegetaţie.
Venitul total obţinut a fost de circa 6.000 lei. Cheltuielile totale au fost de 3.000 lei iar
beneficiul, de 3.000 lei.

CONCLUZII
Cultura castraveţilor în câmp deschis este posibilă numai dacă plantele primesc o
atenţie zilnică constând în irigare, aplicarea pesticidelor, eliminarea plantelor virozate şi
recoltarea la timp.

BILIOGRAFIE

48
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.

1. Ciofu Ruxandra, Nistor Stan, Popescu Victor, Chilom Pelaghia, Apahidean Silviu,
Horgos A., Berar V., Lauer K., Fritz, Atanasiu N. – 2004. Tratat de Legumicultura.
Editura Ceres, Bucuresti.
2. Dobre M., Susinski M. – 2019. Researches concerning the crop technology of gherkins
in open air. Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru
(Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series) Vol.
XLIX/2019.
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Thrips
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Tetranychus_urticae
5.http://passel.unl.edu/pages/informationmodule.php?
idinformationmodule=1056648673&topicorder=8&maxto=8&minto=1

49