Sunteți pe pagina 1din 2

Variantă bacalaureat

Subiectul I
Citește următorul fragment:
“Darwin ne spune că multe soiuri de maimuțe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei
și a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze și tutun cu multă plăcere, precum însumi
am văzut. Brehm povestește că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici
punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe
maimuțe în această stare și ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor și despre grimasele
ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse și mahmure, de durere își țineau capul cu
amândouă mâinile și înfățișau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se
depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuță americană, un ateles, după ce
se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea și a fost, prin urmare, mai cuminte decât
mulți oameni“ (Ch. Darwin, Descendența omului și selecțiunea sexuală,I,1).
Va să zică plăcerea noastră pentru amețeala artificială, produsă prin plante și preparatele
lor, este întemeiată pe o predispoziție strămoșească, comună nouă cu celelalte rudenii de
aproape, cu maimuțele de exemplu, din al căror neam ne coborâm.
Nu ne vom mira dar de lățirea cea mare a acelui obicei și de feluritele mijloace pentru
mulțumirea lui. Cânepa, macul, vița de vie, tutunul etc., etc. sunt producte ale naturii cu care
omul își nutrește pasiunea lui pentru amețeală.
Există însă un fel de beție deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei,
care se arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale: este beția de cuvinte.
Cuvântul, ca și alte mijloace de beție, e, până la un grad oarecare, un stimulent al
inteligenței. Consumat însă în cantități prea mari și mai ales preparat astfel încât să se prea
eterizeze și să-și piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realității, el devine un mijloc puternic pentru
amețirea inteligenței. Efectele caracteristice ale oricărei beții sunt atunci și efectele lui.(…)
Simptomele patologice ale amețelei produse prin întrebuințarea nefirească a cuvintelor ni
se înfățișază treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivită a
vorbelor în comparare cu spiritul căruia vor să-i servească de îmbrăcăminte.
În curând se arată al doilea simptom în depărtarea oricărui spirit și întrebuințarea
cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor și consonantelor a uimit mintea scriitorului sau
vorbitorului, cuvintele curg într-o confuzie naivă și creierii sunt turburați numai de necontenita
vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenței: pierderea oricărui șir logic,
contrazicerea gândurilor puse lângăolaltă, violența nemotivată a limbajului. »
Titu Maiorescu, Beția de cuvinte

A.Scrie, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text :


1.Indică două cuvinte/structuri din câmpul lexical al limbajului.
Posibil răspuns:
Două cuvinte/structuri din câmpul lexical al limbajului sunt: cuvinte, vocale.

2.Menționează care este definiția cuvântului, așa cum reiese din textul dat.
Posibil răspuns:
Cuvântul, așa cum reiese din text, apare definit „ca un stimulent al inteligenței.”

3.Precizează care este rolul citatului din „Descendența omului și selecțiunea sexuală, de Ch.
Darwin, în demonstrația lui Titu Maiorescu.
Posibil răspuns:
Rolul citatului este de a exemplifica un comportament precum beția și de o ironiza oamenii prin
comparație cu maimuțele.

4.Explică două simptome ale beției de cuvinte, utilizând informațiile din textul dat.
Posibil răspuns:
Primul simptom este o cantitate nepotrivită a cuvintelor în comparație cu ideile care se vor
exprimate. Al doilea simptom constă în depărtarea întrebuințării cuvintelor seci.

5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificațiile ultimului enunț al fragmentului citat.


Posibil răspuns:
Ultimul enunț face referire la punctul cuminant al beției de cuvinte « slăbirea
inteligenței ».Pierderea inteligenței duce la discursuri care nu mai au înțeles,nu mai au « șir
logic ». Dacă dispar acestea, intervine o violență a limbajului, dată de prostie.

B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă beția de cuvinte,
așa cum este văzută de Titu Maiorescu , poate duce sau nu la manipularea omului prind
discursuri, raportându-te atât la informațiile din text, cât și la experiența personală sau culturală.

S-ar putea să vă placă și