Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT
Lucrare de laborator nr.1
la Metode și Modele de Calcul II
A efectuat:
A verificat:
conf. univ.
Chişinău -2019
Considetații teoretice:
În matematică, un proces Markov, sau un lanț Markov, este un proces
stochastic care are proprietatea că, dată fiind starea sa prezentă, stările viitoare sunt
independente de cele trecute. Această proprietate se numește proprietatea Markov.
Cu alte cuvinte, starea curentă a unui astfel de proces reține toată informația despre
întreaga evoluție a procesului. Lanțurile Markov au fost denumite după
matematicianul rus Andrei Markov.
Într-un proces Markov, la fiecare moment, sistemul își poate schimba sau păstra
starea, în conformitate cu o anumită distribuție de probabilitate. Schimbările de stare
sunt numite tranziții. Un exemplu simplu de proces Markov este parcurgerea
aleatoare a nodurilor unui graf, tranzițiile fiind trecerea de la un nod la unul din
succesorii săi, cu probabilitate egală, indiferent de nodurile parcurse până în acel
moment.
Tabelul 2:
Tabelul 3
Tabelul 4:
Unde:
Psb- Probabilitatea aflării sistemului în stare bună.
Psr- Probabilitatea aflării sistemului în stare rea.
Csb- Costul sistemului în stare bună.
Csr- Costul sitemului în stare rea.
Ct- Costul total al sistemului.
Ci-Valoare aleatoare a intervalui (-180;180);
Graficul 1:
(compararea probabilității aflării sitemului în stare bună din tab. 4 și tab.1)
Graficul 2:
(compararea probabilității aflării sitemului în stare rea din tab. 4 și tab.1)
4
Graficul 3:
(compararea costului sitemului în stare bună din tab. 4 și tab.1)
Graficul 4:
(compararea costului sitemului în stare rea din tab. 4 și tab.1)
5
Graficul 5:
(compararea costului total al sitemului din tab. 4 și tab.1)
6
În urma efectuării lucrarii date de laborator, și anume completarea tabelelor cu indicii
respectivi, adică probabilitatea aflării sitemului în stare bună/rea, costul sistemului în stare
bună și rea și costul total al sistemului, si crearea graficelor respective am ajuns la
următoarele concluzii:
Am observant că graficul 1 și 3 ce caracterizeaza probabilitatea aflării sitemului n stare
bună si costul întregului sistem stare bună se aseamană din punctul de vedere că pe
ambele grafice, atât Psb4 și Psb, cât și Csb4 și Csb sunt câte 2 curbe paralele, neavand
puncte de intersecție,(cu cât mai mult crește valoare lui x, cu atăt mai tare crește și
valoarea lui y) ceea ce înseamnă ca sunt independente una față de cealaltă.
De asemenea, graficul 2 și , care caracterizează probabilitatea aflării sitemului în stare rea
și costul sistemului în stare rea se aseamană din punctul de vedere ca pe ambele grafice,
atât Psr4 și Psr, cât și Csr4 și Csr sunt cate 2 curbe ce au începutul în două vecinătăți
succesorii, care, cu fiecare pas se apropie de axa x,(cu cât mai mare este valoarea lui x, cu
atât mai mica a lui y) apropiindu-se și/sau intersectându-se una cu cealalta într-un punct,
cee ace înseamnă ca ele sunt 2 valori dependente una de cealalta.
Graficul cel din urmă, Graficul 5, reprezintă costul total al sistemului, este unul
independent de celelalte 4, diferențiindu-se prin faptul ca ambele curbe Ct4 și Ct se
aseamană, Ct4, din tabelul 4, fiind cu cateva unități de segment mai departe de axa x față
de Ct din graficul 1. Ambele valori sunt independente. Cu cât valoarea lui x este mai
mare, cu atât mai sus se ridică curba respective.