AUDITUL DE PREVENIRE AL POLUARII IN

INDUSTRIE: STUDIU DE CAZ SC. GA PRO CO

CHEMICALS S.A. SĂVINEȘTI
CAPITOLUL I. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII AUDITATE

1.1. Prezentarea societății SC GAPROCO CHEMICALS S.A. Săvinești

Societatea este amplasată pe platforma industrială Săvinești, care se află la cca. 12

km sud-est de municipiul Piatra Neamț, la est față de limita de nord-est a localității
Săvinești si la cca. 3 km est față de DN 15 Bacau- Piatra Neamț in sectorul sudic al
depresiunii Cracău- Bistrița. Suprafața de teren ocupată de obiectivele in care iși
desfășoară activitatea SC GAPROCO CHEMICALS S.A. Săvinești este de
759.203,05 mp.

1.2. Produse, capacitatea de productie si procese tehnologice

Activitatea principală este producerea ingrășămintelor pe bază de azot, respectiv

uree granulată, azotat de amoniu, nitrocalcar si ingrășăminte lichide de tip UREAN
32. Amoniacul si acidul azotic sunt produse intermediare, utilizate la producerea
ureei, azotatului de amoniu sau nitrocalcarului si îngrășămintelor lichide de tip
UREAN 32, dar pot fi comercializate si ca amoniac lichid sau acid azotic 47%.
Activitățile desfășurate pe amplasamentul SC GAPROCO CHEMICALS S.A.
Săvinești se incadreaza in instalatii chimice pentru producerea de substante chimice
anorganice de baza:

a)gaze: Amoniac
b)acizi: Acid azotic

Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice pe baza de azot (azotat

de amoniu/ nitocalcar, uree granulate, ingrasaminte lichide-Urean 2)

Domeniul principal de activitate al societatii:

Cod CAEN
 -201 Fabricarea produselor chimice de baza, a ingrasamintelor si produselor
azotoase; fabricarea materialelor plastice si a cauciucului sintetic in forme
primare
-2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza
-2015 Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase

1.3. Alte activități desfășurate pe amplasament

5210- Depozitări
5224-Manipulări
6010- Transporturi pe cale ferată

Produse si procese tehnologice

SC GAPROCO CHEMICALS SA, gestionează o serie de produse finite clasificate in
categoria substanțelor periculoase, conform legislației naționale si internaționale:
-Amoniac tehnic lichefiat
-Acid azotic 47%
Azotat de amoniu 33,5% Azot
-Nitrocalcar 26-28% Azot
-Apa amoniacala, conc.<25%
-Dioxid de carbon
-Uree granulate 46%
-Urean 32% Azot

Produsele finite ale combinatului sunt apreciate, atât pe piaţa internã, dar mai ales pe
piaţa externă unde se duce 90% din producţia totală. Se pune accent
pereducereanoxelordin sol, aoxizilor de azotemişi de instalaţia de acidazotic - pentru
un aercurat, darşi a ionilor de amoniudinapeleuzate, rezultatedinprocesul de
producţie.
 Produse finite obținute in cadrul firmei SC GA-PRO-CO CHEMICALS SA
Nr. Substanta chimica
crt
1 Amoniac tehnic lichefiat
-se utilizează pentru obținerea
acidului azotic 60%, azotatului
de amoniu
îngrășământ,amoniac soluție
25%
2 Acidul azotic 47%
3 Azotat de amoniu 33.5% Azot
4 Nitrocalcar 26-28% Azot
5 Apa amoniacală, conc<25%
-se utilizează pentru obținerea
Caracteristici Impactul asupra
mediului
-lichid,incolor,sufocant, acțiune -inflamabil
caustică asupra pielii și mucoaselor -toxic la inhalare
-se va pastra în locuri bine ventilate -coroziv pentru piele
departe de sursele de aprindere -foarte toxic pentru
-solubil în apă,o bună capacitate de organisme acvatice
infiltrare in sol
-acțiune iritantă asupra tegumentelor -oxidant
si mucoaselor provocând arsuri -coroziv pentru piele
grave și eczeme
-oxidant puternic solubil în apă
-toxic pentru organismele acvatice
-nepericulos daca este manipulat -oxidant
corect -iritant pentru ochi
-nu este combustibil dar în stare
solidă poate intreține combustia
chiar in absenta aerului
-poate genera incendii,explozii prin
contact cu substante
combustibile,organice,sulf,mercur
-nepericulos daca este manipulat -provoaca leziuni ale
corect ochilor
-nu este combustibil dar in stare -daunator daca este
solida poate intretine combustia inghitit
chiar in absenta aerului
-poate genera incendii, explozii prin
contact cu substante
combustibile,organice,sulf,mercur
-lichid,incolor,miros intepator -coroziv pentru piele
-foarte iritant pentru piele, coroziv
sulfatului de amoniu, a
celulozei și hârtiei, a
medicamentelor, se folosește la
prelucrarea lemnului, in
industria textilăși pielăriei
-ataca ochii,irita mucoasele oculare
si caile respiratorii,prin contact direct
provoaca arsuri extrem de puternice
-foarte solubil in apa, absorbabil in
sol
-foarte toxice pentru organismele
acvatice

CAPITOLUL II Caracterizarea amplasamentului

2.1 Amplasarea in zona si vecinătăți

Platforma chimică se situează la limita vestică a zonei miocene subcarpatice a Carpaților

Orientali, formațiunile din fundament fiind reprezentate prin depozite slab permeabile: marne
nisipoase, marne argiloase, gresii calcaroase micacee și nisipuri grezoase, local cu intercalații
de gipsuri, sare sau tufuri. La vest de amplasament, in zona localităților Gut și Brășăuți, se
dezvoltă Zona flișului Carpaților Orientali, formată din depozite miocene (marne, marne
argiloase, gresii, microconglomerate și brecii argiloase cu sare și săruri de potasiu). Peste
acestea se dispun discordant depozitele cuaternare reprezentate de aluviunile din terasele
râului Bistrița și de aluviunile de pe versanți. Terasa medie pe care este amplasată societatea
are o formă tabulară-plană, cu o pantă naturală de cca. 0,45% spre sud-est, paralelă cu râul
Bistrița și este formată din pietrișuri cu nisip și bolovăniș, cu grosimi de 7-27m, acoperite de
sol vegetal. Roca de bază este reprezentată prin argile și argile mărnoase, care pot conține
brecii salifere. În zona de racordare cu terasa superioară, grosimea stratului de aluviuni
grosiere este de 7-9m. Acest nivel morfologic este traversat de albia minoră a râului Cracău
și de canalele UHE Roznov I și Roznov II.
Stabilitatea amplasamentului aferent societății SC GA PRO CO CHEMICALS SA
Săvinești este asigurată, fără a exista pericolul inundațiilor, eliminat prin sistemul hidro-
ameliorativ al văii Bistriței- Centrale electrice - canal UHE - lacuri de acumulare.
Structura reliefului a fost determinat de procesele de eroziune, transport și depunere,
antrenate de râul Bistrița din zona montană aflată la Vest spre zona depresionară. Astfel, s-au
format mai multe terase largi, numite locul "poduri", care se grupează în două categorii
distincte: terasele de versant și terasele de lunca.
Din studiile topografice realizate în anul 1992, SC EDILPROIECT SA, pentru platforma
S.C AZOCHIM S.A., în prezent proprietate SC GA PRO CO CHEMICALS SA, reiese ca
terenul pe care este situată platforma are o înclinație generală de 4‰ de la NV către SE.
Colțul Nord - Vestic al platformei este traversat de curba de nivel de 288.75 m.
Încadrarea în zona obiectivului S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. este prezentată în
anexa 1.
 Anexa 1.

2.2 Floră, faună, climă și pedologia

Flora
Covorul vegetal al depresiunii cuprinde formații zonale și azonale. După altitudine,
teritoriul Depresiunii Caracau-Bistrița aparține zonei forestiere ( etajul pădurilor de foioase).
Partea de Sud a depresiunii, a fost supusă în timp unui inters proces de antropizare astfel
încât în vegetația inițială mai apare insular. Domină în schimb terenurile agricole și pajiștile
secundare care prezintă evidente elemente de stepizare. Terenurile din imediata vecinătate
sunt puternic antropizate cu construcții, căi de acces betonate și asfaltate.
Fauna
În zona incintei și din jurul amplasamentului sunt prezente specii faunistice ce se
adaptează cu ușurință mediul antropizat.
Tipuri de specii faunistice de nevertebrate: clasa Gastropoda (melci), clasa Arachnida
(acarieni), clasa Insecta (libelule, lăcuste, cosași, fluturi, gândaci, muște) și vertebrate : clasa
Amphibia (broaște de uscat, de iarbă, salamander), clasa Reptile (șopârle), clasa Avis
(păsări), clasa Mamalia (mamifere mai ales exemplare de arici, lilieci, șoareci de pământ,
veverițe).
Clima
A. Regim climatic. Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile
climei sunt determinate de particularităţile circulaţiei atmosferice, de altitudine, de formele şi
fragmentarea reliefului, dar şi de suprafeţele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului
Bistriţa. Efectul de “baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului, în
condiţiile advecţiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii. Regimul
climatic are un caracter mai continental în estul judeţului – aer mai uscat şi timp în general
mai senin. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze
tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea
spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condiţiile existenţei unor
depresiuni barice adânci deasupra Mării Negre şi Mării Mediterane. Asemenea situaţii dau
naştere viscolelor violente – zona estică a judeţului. În cazul maselor de aer instabile,
ascensiunea forţată (dinamică) a aerului umed pe versanţii estici, prin încălzirea adiabatică,
produce efecte de foen în masivul Ceahlău spre valea Bistriţei şi în depresiunile subcarpatice
Neamţ şi Cracău-Bistriţa.
B. Regimul precipitaţiilor. Din scurta şi la modul general analiză a cantităţilor anuale de
precipitaţii în judeţ, remarcăm o creştere de la est la vest, de la 490 mm în zona Roman la
742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe măsura creşterii altitudinii, gradientul pluviometric
vertical fiind cuprins între 8 şi 22 mm/100 m. Nu lipsesc excepţiile de la regulă: zona
Ceahlău sat – Grinţieş – Farcaşa – Borca are un gradient pluviometric negativ. La fel zona
Fântânele faţă de Toaca. Determinată de altitudine, zona de precipitaţii maxime este cuprinsă
între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar
minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul se înregistrează în
octombrie. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46% din totalul anual,
iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este
cuprins între 90 şi 107, exceptând zona montană. În această zonă se măreşte numărul zilelor
cu precipitaţii solide – la Toaca, spre exemplu, se înregistrează peste 106 zile cu ninsoare.
C. Regimul termic.O scurtă analiză pune în evidenţă variaţia regimului termic în funcţie de
relief şi de circulaţia maselor de aer pe anotimpuri. Temperatura medie anuală creşte, de la
0,7o C la Ceahlău Toaca, până la 8,8o C la Piatra Neamţ. Jumătatea estică a judeţului are
valori termice cuprinse între 8,2 şi 8,8o C. Apoi temperatura descreşte spre zona montană, o
fâşie relativ îngustă cu valori medii anuale cuprinse între 7 şi 8o C, urmată de o zonă
orientată nord-sud, în văile Bistriţei, Bicazului şi Tarcăului, cu valori medii anuale cuprinse
între 6 şi 7o C şi, în sfârşit, zona montană în care temperaturile medii anuale coboară de la 6o
până la 0,7o C la Toaca. Luna cea mai friguroasă este ianuarie (între -3,4o C la Piatra Neamţ
şi -8,7o C la Toaca) iar cea mai călduroasă, iulie (între 8,9o C la Toaca şi 19,3o C la Roman).
Pe anotimpuri temperaturile 3 medii oscilează astfel: primăvara între 8,9o C la Roman şi
-0,5o C la Toaca, vara între 19,3o C la Roman şi 8,9o C la Toaca, toamna între 9,6o C la
Piatra Neamţ şi 2,1o C la Toaca şi iarna între -3,4o C la Piatra Neamţ şi -8,7o C la Toaca.
Exceptând zona de munte, anual în judeţ se înregistrează cca. 270 zile cu temperaturi medii >
0o C, 220 zile cu temperaturi >5o C, 170 zile cu temperaturi >10o C, 115 zile cu temperaturi
>15o C, 68 zile cu temperaturi >18o C şi 23 zile cu temperaturi medii >20o C.
Pedologie
Din punct de vedere geologic Depresiunea Cracău-Bistrița corespunde unui sinclinoriu
alcătuit din roci miocene.Platforma AZOCHIM unde își desfășoară activitatea S.C. GA PRO
CO CHEMICALS S.A. este amplasată din punct de vedere geologic pe zona de molasă care
se suprapune structural, in cea mai mare parte, pânzei pericarpatice. Substratul geologic este
mascat de terasele Bistriței compuse din formațiunile acvitaniene(brecii argiloase cu sare și
săruri de K, argile brecioase, gresii feldspatice, marne cenușii, gipsuri ) și burdigaliene(gresii
verzi,fine,silite,microconglomerate,marne nisipoase cenușii,marne argiloase,gresii
calcaroase,nisipuri grezoase) . Terasa de 5-15m, unde este amplasată societatea, este alcătuită
din prundișuri,pe alocuri cu argile. Materialul parental al solului este constituit din gresii,
cuartite, calcare,andezite. Pe un asemenea substrat și in condițiile unui nivel freatic scăzut, au
luat naștere soluri brune eu- mezobazice, subtipurile molic și litic, cernoziomurile cambice.
Stratificarea terenului pe care sunt amplasate obiectivele utilizate de SC GA PRO CO
CHEMICALS SA este formată din: un strat de 0.3-0.4m pământ vegetal, în continuare până
la 19-20 m bolovanisuri, pietrișuri și nisip, iar la adâncimi mai mari se intră în roca de bază -
marna argiloasa.

2.3 Ape de suprafață și subterane

Nivelul hidrostatic al apei subterane este la adâncimea de 12-13 m. Studiile efectuate
arată că apa subterană se găsește între cotele 290-234 m RMN. Direcția generală de curgere a
apei subterane este NV-SE cu panta pe direcția principală de 3‰, care suferă modificări la
limita terasei și în zona captarilor. Permeabilitatea stratului acvifer este frecvent cuprinsă
între 500-1300 m/zi, cu o valoare medie de 600 m/zi și cu o viteză de curgere a apei, pe
direcția principală de V=2 m/zi.
 Din punct de vedere geotehnic,acest teren se încadrează în categoria de terenuri normale
și nota de departajare a terenului pentru evaluare este 1. Sistemul de acumulări artificiale de
pe Bistrița și funcționarea hidrocentralelor au modificat complet regimul hidrologic al râului.
Cursului natural i se asigura un debit minim de 2,75 m³/s, prin intermediul acumulării
tampon de lângă Piatra Neamț ; prin aportul afluienților din aval la intrarea în acumularea
Racova, Bistrița ajunge la un debit mediu de 19,4 m³/s. Cracăul,al doilea curs de apă
important,are un debit nediu la vărsare de numai 1,34 m³/ s ; 43% din scurgerea anuală este
concentrată în lunile de primăvară și 33,5% în cele de vară. Uneori seacă aproape
complet,dar la viituri debitul lui poate ajunge la 380 m³/ s și se pot scurge câteva zeci de
milioane de m³ într-o singură viitură ( față de un volum al scurgerii de 42 mil. m³ într-un an).
Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret
cu afluenţii săi de ordinul I, Moldova şi Bistriţa şi, în mică măsură, de afluentul său de
ordinul II Tazlău, din bazinul Trotuşului. Densitatea reţelei hidrografice variază, în limite
largi, de la 0,3 la 1,10 /00, valorile extreme înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea
înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9 - 1,10 /00) şi din zonele joase depresionare (0,3 –
0,50 /00). În restul teritoriului predominantă este densitatea medie de 0,5 – 0,70 /00.
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s. km.2 , în zona
înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi circa 2 l/s. km.2 într-o zonă restrânsă din podişul
Bîrladului; majoritatea teritoriului se încadrează între izoliniile de 2 şi 5 l/s km.2 . În cursul
anului, volumul maxim scurs pe anotimpuri se înregistrează, în mod obişnuit, primăvara
(aprilie – iunie) şi reprezintă, în medie, 40 – 50% din volumul anual, iar volumul minim în
sezonul de iarnă, obişnuit în intervalul noiembrie – ianuarie şi însumează, în medie, 10 –
13% din volumul anual. Lunar, cel mai mare volum scurs se produce în lunile aprilie sau
mai, iar cel mai scăzut în luna ianuarie şi reprezintă, în medie, 17 – 20% şi respectiv 3% din
volumul anual scurs. Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspensie variază între 5,0
t/ha/an şi 0,5 t/ha/an, valorile ridicate fiind în zona depresionară Neamţ, din bazinul
Moldovei, datorită unei intense activităţi a reţelei de organisme torenţiale dezvoltată în rama
subcarpatică din jur, iar cele mai scăzute în bazinul Bistriţei, în amonte de municipiul Piatra
Neamţ. În restul teritoriului valorile sunt cuprinse între 1,0 şi 2,5 t/ha/an. Debitele medii
multianuale de aluviuni târâte au valori nesemnificative în raport cu cele de suspensie, în
zonele joase, unde pantele râurilor sunt reduse, şi au valori importante, putând depăşi pe cele
în suspensie, în zonele înalte cu pante accentuate ale râurilor.

2.4 Zone rezidențiale și zone protejate

Amplasare
S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. Săvineşti este amplasată pe platforma industrială
Săvineşti,care se află la cca.12 km sud – est de municipiul Piatra Neamţ, la est fată de limita
de nord-est a localităţii Săvineşti şi la cca. 3 km est faţă de DN 15 Bacău – Patra Neamţ. în
sectorul sudic al depresiunii Cracău – Bistriţa. Suprafaţa de teren ocupată de obiectivele în
care îşi desfăşoară activitatea S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. Săvineşti este de
759.203,05 mp.
Coordonatele geografice de localizare, in sistem internaţional, sunt:
 - 200 33' longitudine estică
- 460 52' longitudine nordică.
Obiectivele industriale aflate în vecinătatea amplasamentului S.C. GA PRO CO
CHEMICALS S.A. sunt:
 În partea de nord-vest: S.C FIBREXNYLON S.A., S.C. YARNEA S.A, S.C.
ICEFS S.A., S.C. RIFIL S.A., S.C. KOBER S.A., S.C. COMES S.A.,
Microcentrala Roznov
 În partea de sud : SC CRIMBOGAS S.A.

Localitățile din imediata vecinătate a platformei societații sunt: spre nord : com. Girov
(15 km) spre nord – est: Mărgineni (cca. 15 km) spre nord – vest: Dumbrava Roșie (4 km)
spre sud: Borlești (12 km) spre sud – est: Dumbrava – Deal, Costișa (20 km),Roznov (5 km);
spre sud – vest: Piatra Șoimului (5 km); spre vest și sud –vest: comuna Săvinești (cca. 1.0
km). Societatea are legături directe cu orașul Piatra Neamț prin DN 15 si CFR Bacău – Piatra
Neamț. Distanța până în municipiul Piatra Neamț este de cca. 10-12 km pe direcția nord –
vest.
Zone protejate
Siturile de importanţă comunitară (SCI) reprezintă acele arii care, în regiunea sau în
regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la
o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes
comunitar din anexa nr. 3 a OUG nr. 57/2007 şi care pot contribui astfel semnificativ la
coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii
biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective.
1. Parcul Național Ceahlău
-se află la 72 km. de Săvinești
-reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală cu păduri, pajiști și
fânețe.

2. Cheile Bicazului
-66km. distanță
-corespunde categoriei a II a IUCN (parc național)
3. Cheile Șugăului-Munticelu
-61 km distanță de Săvinești
-
4. Vânători Neamț-55km distanță
5. Piatra Șoimului- se află în imediata apropiere de Săvinești, la doar 9 km.
CAPITOLUL III Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminanți
3.1 Procese tehnologice și schema tehnologică
S.C. GA PRO GO CHEMICALS SA, prin obiectul activității sale, respectiv obținerea
produselor anorganice și a îngrășămintelor chimice pe bază de azot, gestionează o serie de
produse finite clasificate în categoria substanțelor periculoase, conform legislației naționale și
internaționale.
Fluxul tehnologic operat in Instalatia de fabricare a amoniacului Salzgitter este
reprezentat de :
Circuitul tehnologic principal
1.Receptia gazului natural - gazul natural este preluat din magistrala de gaz Medias. Gazul
receptionat seimparte in doua fluxuri: gaz de proces si gaz de combustie.
2.Compresia gazului natural - gazul de proces este comprimat impreuna cu hidrogenul necesar
reactiilor dedezoxigenare si desulfurare.
3.Purificari prealabile ale gazului natural -in prezenta hidrogenului si a catalizatorului cu
molibden, oxigenuleste transformat complet in apa, iar sulful din compusii organici este legat
sub forma de hidrogen sulfurat,conform reactiilor:
1/2 O₂ + H₂ = H₂O
R-SH + H₂ = R-H + H₂ S
-H₂ S este retinut pe catalizator cu ZnO : H₂S+ ZnO = ZnS + H₂O
4. Reformarea catalitica a gazului natural - obtinerea hidrogenului necesara sintezei amoniacului
are loc in doua etape:
 reformarea primara cu abur pe catalizator de Ni O:
CH4 + H2O -> CO + 3 H 2 CO + H2O -> CO2 + H 2
 reformarea secundara pe catalizator cu NiO, la 950-9800C:
CH4 + 1 /2 O2 -> CO + H 2 CH4 + O2 -> CO2 + H 2 CO + 1 /2 O2 -> CO2 2 H2 + O2 -> 2
H2O
-gazele obtinute contin 56% H 2, 12% CO, 9% CO2, 22 % N2 si sub 0.4 % CH4
5. Recuperarea caldurii de reformare - caldura gazului care iese din reformerul secundar este
recuperata pentru obtinerea aburului de 106 bari.
6. Recuperarea caldurii de conversie - conversia CO la CO2 are loc in 2 etape de temperatura:
-conversia la temperatura inalta, pe catalizator cu Fe2O3 – Cr2O3 pana la continut de 2,6% CO;
-conversia la temperatura joasa, pe catalizator de CuO – ZnO pana la un continut de 0,4 % CO;
 7. Recuperarea caldurii de conversie - prin recuperarea caldurii gazelor ce parasesc convectorul
de joasa temperatura se obtine abur de 4 bari destinat desorbtiei bioxidului de carbon din solutia
Benfield uzata.
8. Purificarea gazului de bioxid de carbon rezultat in etapele precedente - purificarea se
realizeaza prin spalarea gazului cu solutie fierbinte de carbonat de potasiu, intr-o coloana cu
umplutura de inele Pall: K2CO3+CO2 + H2O -> 2 K HCO3 Gazul de sinteza, dupa spalarea
solutiei Benfield, contine max 100 ppm CO2
9. Metanizarea gazului de sinteza - continutul rezidual de oxizi de carbon (CO+ CO2) se
indeparteaza prin hidrogenare in prezenta catalizatorilor pe baza de NiO: CO+ 3 H2 -> CH4
+H2O CO2+ 4 H2 -> CH4 + 2H2O] Gazul rezultat are compozitia necesara pentru sinteza
amoniacului : 74% H2, 24%N2, 1% CH4.
10. Compresia gazului de sinteza - gazul de sinteza se comprima la 260 bari dupa care este trimis
in instalatia de sinteza a amoniacului.
11.Primirea gazului proaspat de sinteza - gazul proaspat de sinteza , dupa comprimare, se
amesteca cu gazul reactionat din coloana de sinteza si parcurge imprteuna cu acest circuit de
racire cu amoniac.
12. Recircularea gazului de sinteza - dupa separareaamoniacului din gazul de sinteza acesta este
recomprimat 260 bari.
13. Preincalzirea gazului de sinteza - gazul de sinteza se preincalzeste pe seama gazului
reactionat din coloana de sinteza.
14. Sinteza amoniacului - reactia de obtinere a amoniacului are loc in prezenta unui catalizator
pe baza de fir, intr-un reactor radial- axial, la presiune ridicata dupa reactia: N2 + 3H2 = 2 NH3
15. Recuperarea caldurii de reactie - caldura gazului care paraseste coloana de sinteza este
utilizata pentru obtinerea aburului de 106 bari.
16. Racirea cu apa a gazelor de reactie - prin racirea cu apa se realizeaza condensarea partiala a
amoniacului continut in gazul reactionat.
17. Racirea cu amoniac a gazelor de reactie - condesarea finala a amoniacului din gazul
reactionat, amestecat cu gazul proaspat de sinteza, se realizeaza prin evapoarrea unei cantitati de
amoniac lichid.
18. Separarea amoniacului - amoniacul condensat se separa de gazele nereactionate, care se
intorc la recircularea gazului de sinteza cu urmatoarea compozitie:
- 3-4% vol. NH3,
- 64 – 65% vol. H2,
- 21-22% vol. N2,
- 7- 8% vol CH4,
- 2-3% vol. Ar.
 19. Detenta si livararea amoniacului - prin destinderea amonioacului lichid sunt puse in libertate
gazele (azot, hidrogen, metan) absorbite in timpul condensarii. Amoniacul lichid este dirijat spre:
- Instalatia de uree garnulata;
- Depozitul de amoniac si al instalatiei de acid azotic;
- Depozitul de amoniac, TK – 251 in vederea stocării.
Figura 2. Schema bloc-urean 32
Figura 3. Schema bloc-instalația de acid azotic diluat
Figura 4. Schema bloc pentru obținerea azotatului de amoniu
3.2 Materii prime și utilități
Gama de produse chimice fabricate în cadrul SC GA PRO CO CHEMICALS SA
SĂVINEȘTI, respectiv amoniac, acid azotic, uree, azotat de amoniu/nitrocalcar presupune o
varietate relativ mică de substanțe chimice vehiculate în procesele de fabricație atât ca materii
prime, produși intermediari cât și ca produse finite.
3.2.1 În tabelul următor, sunt prezentate materiile prime și auxiliare folosite în instalațiile de
fabricație ale societății:

Nr. Substanta Caracteristici Impactul asupra Mod de stocare

Crt chimică/utilizare mediului
1 Gaz metan- -gaz incolor, inodor, H224-lichid si -nu se stocheaza-
fabricarea extrem de inflamabil, vapori extrem de aprovizionare
amoniacului limite de explozie 5-15% inflamabili prin conducte
2 Catalizator-instalatie Inele, fara miros, contin R36/37/38 -aprovizionare in
amoniac oxizi metalici de Ni, Zn, butoaie,
Al, Fe, Cu pe substrat depozitare in
anorganic, continut magazii
metalic 2,5-75% amenajate
3 Solutie Benfield – -cristale incolore sau H302-nociv in -K₂CO₃ ambalat
instalatie amoniac lichid incolor caz de inghitire in PE
Lichid continand- -inhalarea duce la iritatia H372- provoaca -depozitare in
K₂CO₃ gatului si nasului leziuni magazii
-produs combustibil amenajate
V₂O₅ -solid, alb, inodor, iritant H318-provoaca -ambalat in
pentru ochi si piele leziuni serioase butoaie metalice
-nu este combustibil, a se ochilor
evita scurgerile in mediu H302-nociv daca
este inghitit sau
inhalat
Dietaloamina (DEA) -pudra galbena, fara R/20/22 -ambalat in
miros R37 butoaie metalice,
-nu este combustibil, R40 depozitare in
inflamabil sau explozibil magazii
-degradant pentru mediu amenajate
4 Elimin-Ox-instalatii -actiune coroziva asupra -recipienti PE
de amoniac pielii, ochilor - - depozitare in
Solutie apoasa de -ingerarea poate fi fatala magazii
azotat feric si acid -oxidant puternic H272-poate amenajate
azotic -toxic pentru agrava un -rezervoare
organismele acvatice incendiu oxidant
H314-provoaca
arsuri grave
5 Amoniac –materie -lichid, incolor, sufocant, H221-gaz -depozite
prima, instalatie uree actiune caustica asupra inflamabil -Tanc TK251
 granulata pielii si mucoaselor, H314- provoaca -depozit 450
-instalatie acid azotic solubil in apa, o buna arsuri grave
-instalatie azotat de capacitate de infiltrare in H331-toxic in
amoniu sol caz de inhalare
H400-foarte
toxic pentru
mediul acvatic
6 Dioxid de carbon – -gaz, puritate 98,5% -gaz cu efect de -
materie prima, -livrat de la instalatia sera
instalatie uree amoniac
granulata si instalatie
urean
7 Formaldehida- -solutie 37% lichid H301-toxic in
instalatie uree limpede incolor, miros caz de inghitire -aprovizionare in
granulata specific puternic, actiune H311-toxic in cisterne auto,
toxica contact cu pielea stocare in
H314-provoaca rezervoare
arsuri grave
8 Uresoft-instalatie -lichida H315- cauzeaza -aprovizionare in
uree granulata iritatii butoaie metalice,
Agent antiaglomerare H318-cauzeaza stocare in
leziuni aerioase magazine
pentru ochi
9 Acid azotic-47%- -actiune iritanta asupra H272-poate -depozit
instalatie AN/CAN tegumentelor si agrava un -rezervoare
mucoaselor incendiu
-oxidant puternic solubil H314-provoaca
in apa, toxic pentru arsuri grave ale
organismele acvatice pielii si lezarea
ochilor
10 Sulfat feros-instalatie -solid H302-nociv in -aprovizionare in
AN/CAN caz de inghitire saci PP+PE
-stocare in
magazie
11 Sulfat de aluminiu -solid H302-nociv in -aprovizionare in
caz de inghitire saci PP+PE
-stocare in
magazie
12 Solutie de uree 69- -solubil in apa rece, fara -aprovizionare
70%-instalatie urean reziduuri, nu este -- prin conducta
inflamabil,
incompatibilitate: agenti
oxidanti puternici
3.2.2 Utilități
Apa
Din punct de vedere funcțional, construcțiile și instalațiile hidroutilitare aflate în
incinta S.C. GA-PRO-CO CHEMICALS SA sunt corelate cu lucrările hidrotehnice si
hidroutilitare existente pe platforma Săvinești. În baza contractului nr. 39/21.01.2009 S.C
FIBREXNYLON S.A. Săvinești asigura furnizarea utilităților constând în: apă potabila
si industrială, preluarea in canalizare a apelor menajere, precum și monitorizarea
cantităților și calității apelor.
1.a. Alimentarea cu apă potabilă se realizează prin rețeaua de apă SC FIBREXNYLON
SA
Alimentată din sursa Brasauti (10 puțuri). Apa potabilă este tratată în instalațiile SC
FIBREXNYLON SA și trimisă prin rețeaua de distribuție formată din 2 trasee cu lungimea totala
De 9.1 km către toți consumatorii de pe platforma Săvinești. Volumele de apă furnizate sunt
Măsurate cu apometru ce aparține FIBREXNYLON.
Apă potabilă are preponderent destinație igienico-sanitară pentru personalul
Angajat în activitățile de producție și în cele auxiliare. Totodată se asigura
Alimentarea rețelei de hidranți subterani de incendiu existenta pe platforma.
1.b. Alimentarea cu apa industrială
Alimentarea cu apa industriala se realizează din doua surse:
Sursa 1: Apa industrială este preluată de către S.C. FIBREXNYLON S.A. din Canalul
UHE prin Stația de pompe Deal iar după decantare este livrata consumatorilor. Transportul apei
Se face printr-o conductă de presiune OL O 1200 mm, la 0,8-1 bar pentru un debit orar de maxim
800 mc/h, aflată în proprietatea S.C. FIBREXNYLON S.A. până la căminul A situat în incinta
SC GA-PRO-CO CHEMICALS SA. Debitele și volumele de apă industrială furnizate sunt
Măsurate cu debitmetru cu contor. Distribuția la consumatorii din platforma se face printr-un
Sistem de conducte cu lungime de 7,2 km.
Sursa 2. Sursa de suprafață, canalul UHE Bistrița, aval de CHE Vânători, conform
Contractului nr.15F/21.12.2012, încheiat cu Hidroelectrica SA- Sucursala Hidrocentrale Bistrița
Piatra Neamț.
Preluarea apei din sursa de suprafață se realizează prin intermediul unei Stații de pompare
Echipată cu trei pompe verticale. Transportul apei se face prin conductă proprie de aducțiune di
Cu L= 427 m de la stația de pompe care preia apa din canalul UHE Vânători, până la Secția
Utilități a SC GA PRO CO CHEMICALS SA Săvinești.
Apa industrială este utilizată in cadrul S.C. SC GA-PRO-CO CHEMICALS S.A. pentru:
 Producerea apei demineralizate în Instalația de Demineralizare 11;
 Utilizare in instalațiile tehnologice;
 Ca apa de adaos în gospodăria de apă recirculată – HAMMON și ciclu I-III ;
 Alimentarea rețelei de hidranți supraterani de incendiu.

Energia electrică
Utilizarea energiei se va face cu respectarea celor mai bune tehnici diponibile. Pentru
respectarea
recomandărilor BAT privind utilizarea eficientă a energiei, se au invedere:
- cantitatea de energie consumată să fie urmărită periodic si contorizata;
reducerea cantității de energic consumată prin folosirea celor mai bune tehnici
disponibile;
- recuperarea căldurii din diferite procese tehnologice (reacții exoterme, izolație
corespunzătoare a instalațiilor de transport agent termic).
Alimentarea cu energie electrică a instalațiilor din platforma S.C. GA-PRO-
CO CHEMICALS S.A. se face prin Stația electric ă de 110/6KV Săvineşti. Puterea maxima
absorbită din Sistemul Energetic National este de 27.000 kw/h, Stația electrică de 110/6KV
preia energia electrica produsa de S.C. HIDROELECTRICA S.A. Stația Vânători, din care o
parte o cedează Sistemului Energetic National iar restul este folosit pentru distribuția la
consumatorii de pe teritoriul platformei obiectivului şi alimentarea serviciilor interne din
stațiile 220 KV Dumbrava Deal si Vânători. Distribuția energiei electrice la consumatorii
din platforma se realizează prin stații de distribuție şi puncte de transformare (din cadrul
atelierului electric):
- stații de distribuție la 6 KV;
- stații de distribuție la 0,4 KV;
- puncte de transformare 6/0,4 KV.
-
Gaze naturale
Sunt asigurate de SC INTERGAZ SRL. Sunt achiziționate din SNTGN prin două
conducte de alimentare, una pentru gazul natural provenit din Ardeal, utilizat numai pentru
instalația de fabricare amoniac, cealaltă conductă fiind pentru gazul natural de combustie
provenit de la Tazlău și suplimentat cu gaz natural din Ardeal.
3.3 Bilanț de materiale
Intrari Iesiri
Categorie produs Cantitate t/an Categorie produs Cantitate t/an
Sectia amoniac
Gaz metan tehnologic 159.456 Amoniac tehnic lichefiat 329.472
Aer tehnologic 392.998 CO2 247.896
Apa demineralizata 1 948 320 Hidrogen 10.296
Gaz de purja 44.352
Gaz metan de combustie 57.024 Condens proces 459.360
Aer de combustie 1.279.827 Abur export 475.200
Gaz de purja 44.352 Apa amoniacala 7.920
Gaz metan de combustie 25.344 Condens turbina 768.240
Aer de combustie 516.384 Expansie la D- 158.038
104+2PK-151+purja
continua la H-102 A/B
Gaz metan de ardere 28.512 Gaze de ardere la coș 1.381.248
Aer ardere 541.728 Gaze de ardere la 541.728
cazanele auxiliare 1H
102 AB
Carbonat de Potasiu 480 CO2 570.240
Pentaoxid de vanadiu 25 Solutie Benfield uzata 480
DEA 20 V2O5 25
Apa de racire 132000000 DEA Dietalonamina 20
Total intrări=136994785,9 tone Total ieșiri=136994785,9 tone
Sectia Acid azotic
Amoniac 0,308 Acid azotic 1,000
Aer umed 3,825 Gaze nitroase-evacuate 6,086
in atmosferă
Abur CT-13ata 0,523 Abur supraîncălzit 1,000
Apă demineralizată 1,107 Apă răcire 137,484
Apă recirculată 137,484 Condens( purjă cont. la 0,068
canalizare)
Apă stropire talere 0,889 Abur de la degazare 0,013
Apă industrială 1,536 Apă industrială de răcire 1,645
+alte purje)
Apă suplimentar 1,624
Energie electrică Kwh 340,18
Total intrări=487,476 Total ieșiri=147,296
Total intrări secție amoniac+ secție acid Total ieșiri secție amoniac+ secție acid
azotic=136995273,376 azotic=136994932,996

3.4 Surse poluare aer

Valorile limită de emisie de la instalațiile de ardere (central termică, cazanele auxiliare și
supraîncălzitorul existente în instalația de fabricare amoniac) au fost stabilite pentru urmatoarele
condiții:
 Combustibil gazos
 Sunt raportate la un conținut de oxigen de 3% în gazele reziduale
 Valorile limita de emisie se raportează la gazul evacuat, uscat, în stare normală la
temperatura 273K, presiunea 101,3 kPa
 Reprezintă valori medii orare
 Se aplică pentru condiții de funcționare normală a instalațiilor și nu se aplică
pentru perioadele de pornire, oprire.
Toate rezultatele măsuratorilor vor fi înregistrate, prelucrate și prezentate intr-o formă
adecvată pentru a permite autorităților competente pentru Protecția Mediului să verifice
conformitatea cu condițiile de funcționare autorizate și valorile limită de emisie stabilite.
Emisiile in aer pentru instalatiile in functiune pe platformă pentru anul 2012, sunt
prezentate in tabelul de mai jos.

Concentratie CMA, conf.

Instalatia Sursa Poluant mg/Nmc Ordinului nr
429/1993
Pulberi 1.77 5
NOx 30,1 350
Cazan TGV
CO 0 100
SO2 0 35
Centrala termica
Pulberi 1,58 5
NOx 152,2 350
Cazan Mingazzini
CO 51,1 100
SO2 0 35
Pulberi 1,28 5
NOx 100,0 350
H102A
CO 46,0 100
SO2 0 35
Pulberi 1,96 5
Amoniac Salzgitter NOx 122,5 350
H102B
CO 912,5 100
SO2 0 35
Pulberi 1,11 5
Reformer primar +
NOx 205,4 350
Supraîncălzitor
CO 0 100
 SO2 0 35
Scruber Linia I NH3 28,0 30
Scruber Linia II NH3 28,3 30
Uree Stamicarbon NH3 17,5 30
Turn de granulare
Pulberi 0,26 5
Hidroliză/Desorbţie NH3 - -
Azotat de Coş evacuare gaze NH3 21,2 30
amoniu/Nitrocalcar reziduale Pulberi 28,4 5
Acid azotic Duza de dispersie NOX 2111 350
N2O 420 350

Imisii în zone locuite – la orice sesizare, laboratorul propriu la societăţii GA PRO CO

CHEMICALS efectuează singur sau în paralel cu laboratorul APM Neamţ, măsurători privind
concentraţia poluantului reclamat ( amoniac sau oxizi de azot). Pentru determinarea nivelului de
poluare indus de concentraţia măsurată de poluant se face prin compararea cu limita prevăzută
de STAS 12574/87şi Legea 104/2011.

3.5 Surse poluare sol si subsol

 Manipularea neglientă a materiilor prime, materialelor și a produselor finite
 Scurgerile de produse de la rezervoarele de depozitare produse lichide, rampele de
încărcare/descărcare produse, stațiile locale de preepurare ape uzate.
Nr crt. Indicatori de UM Valoare proba Concentrație
calitate urmăriți martor determinată
1 pH Unitate pH 6,64 5,29
2 Umiditate % 8,86 7,14
recoltare
3 Azot % s.u. 0,331 0,289
4 NH4 (amoniu) Mg/kg s.u 82,2 0,25
5 NO3 (azotați) Mg/kg su 224,58 25,63
6 Humus % s.u. 5,65 5,19

Din evaluarea activităților S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A., poluarea solului și subsolului
poate avea loc datorită:
 apariției unor incidente la vehicularea/manipularea materiilor prime, produselor
secundare, produselor intermediare și produselor finite;
 neetanșeităților din rețelele de canalizare și exploatarea necorespunzătoare a acestora,
fisurilor/neetanșeităților platformelor pe care sunt poziționate instalațiile in care se
vehiculează produși poluanți;
 depozitarii necorespunzătoare a deșeurilor in spații neamenajate:
 emisiilor difuze de amoniac de la instalații și depozitele de amoniac;
 dispersiei emisiilor de pulberi etc.
 Pentru activitățile desfășurate pe amplasament, indicatorii de calitate urmăriți au fost
următorii: pH, umiditate, azot, NH4’, NO3, humus. Indicatorii de calitate determinați în
probele prelevate nu au valori normate prin Ordinul MAPM nr. 756/1997. Pentru
aprecierea calității solului , raportat la indicatorii specificați se consideră că valori de
referință, valorile probei martor, specificate în documentația care a stat la baza solicitării
de emitere a autorizației integrate de mediu. Monitorizarea calității solului, efectuată de
S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. se face pe un profil de sol situat la 1 km depărtare
fată de amplasamentul societății pe Direcția S- E de pe teren cu destinație agricolă.

3.6 Surse poluare ape de suprafață și subterane

Indicatori de calitate pentru apa de suprafață
Apele uzate evacuate (ape chimic impure, ape convențional curate, ape pluviale) de SC
GA-PRO-CO CHEMICALS SRL Săvinești vor respecta concentrațiile maxim admisibile
stabilite prin HG nr. 352/2005 care modifică şi completează HG nr. 188/2002- NTPA 001
privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor industriale şi orăşeneşti la
evacuarea în receptorii naturali şi în retelele de canalizare/stații de epurare, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi limitele admise în Autorizatia de Gospodărire a Apelor.Ca si
metode de monitorizare se folosesc: SR ISO 10523/1997, SR ISO 5664/2001.
Tabel 7.6. Indicatori de calitate pentru apa de suprafată.

Indicatorul de U.M. VLE conform VLE conform Valori

calitate NTPA 001 AGA determinate
mg/l
pH Unit. pH 6,5-8,5 6,5-8,5 7,8
Materii în Mg/l 35 60 2,62
suspensii
Consum mgO₂/l 25 25 1,21
biochimic de
oxigen
Consum chimic mgO₂/l 125 125 13,14
de oxigen
Azot amoniacal Mg/l 2 15 4,18
Azotiți Mg/l 1 2 0,814
Azotați Mg/l 25 37 17,55
Cloruri Mg/l 500 500 36,22
Uree Mg/l 15,4 15,4 6,16

Incatori de calitate pentru apa subterană

 Valorile limită admise pentru concentrațiile poluanților emiși (pentru probele prelevate
din FH1 și FH2) au fost stabilite prin investigații analitice de laborator de către Sistemul de
Gospodărire a apelor Neamț (anul 2008).Pentru aprecierea calității apelor subterane (pentru
probele prelevate din FC1, FC2, FC3) se consideră ca valori de referință, valorile înregistrate in
documentația care a stat la baza solicitării de emitere a autorizației integrate de mediu (anul
2012). Se va urmări evoluția în timp a calității apei subterane și influenta activității asupra
freaticului, în raport cu CMA conform Legea nr. 458/2002, și istoricul înregistrat al
determinărilor. Indicatorii de calitate pentru apa subterană, reprezentativi pentru tehnologiile de
producere a compușilor anorganici cu azot și îngrășămintelor azototoase sunt: amoniu, azotații şi
azotiții.
Parametru/ indicator Unitate de măsură Valori determinate CMA legea 458/2002
de calitate
pH Unit. pH 8,22 6,5-9,5
Conductivitate µScm-1 1318 2500
Amoniu mg/l 47,92 0,5
Azotati mg/l 317,65 50
Azotiti mg/l 0,5 0,5
Cloruri mg/l 43,3 250
Sulfati mg/l 211,2 250
Oxidabilitate mgO₂/l 76,8 5

Duritate totală Gr.germ 30,2 5

3.7 Factori de risc

3.7.1 Dioxidul de sulf
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care
irită ochii și căile respiratorii.
Efecte asupra sănătății populației
În funcție de concentrație și perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte
asupra sănătăţii umane.
Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate
provocă dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii,
vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect
infecții ale tractului respirator.Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii
și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.Unele dintre cele mai sensibile plante sunt:
pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna ,murele.
Efecte asupra mediului
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației și
solului.Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza
formării acizilor.Oxizii de sulf pot eroda: piatră, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și
componentele electrice.
3.7.2 Oxizi de azot NOx (NO / NO2)
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantităţi
variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios.

Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.
În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând oxidanți
fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața
terestră cât și ecosistemul acvatic.

Efecte asupra sănătăţii populației

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și
pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al
monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse
afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale
căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă
poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau
moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
 Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu
emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor
provocând boli precum pneumonia şi gripă.

Alte efecte

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraților la

nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.De asemenea, poate
provoca deteriorarea ţesăturilor și decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

3.7.3 Monoxid de carbon CO

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor,

insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal
prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Efecte asupra sănătăţii populației

Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100
mg/m3) prin reducerea capacitații de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra
sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.
La concentrații relativ scăzute:
- afecteză sistemul nervos central;
- slăbeşte pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
- reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
- expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută;
- poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală,
confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii,
vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Efecte asupra plantelor

La concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor,
animalelor sau mediului.

3.7.4 Particule in suspensie PM10 si PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și
picături de lichid.
 Efecte asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă
importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec
prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii
şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți
poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic
filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați,
iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și
dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și
moartea prematură.