1.

Întîlnirea oaspeţilor

- Bine aţi venit dragi oaspeţi.Noi sîntem bucuroşi să

vă sălutăm astăzi la măsura noastră.Vă rugăm să
gustaţi colacul nostru cu sare şi vă rugăm să
ocupaţi locurile voastre.

(Cîntec „Cît trăim pe acest pămînt”)

- Noi vă spunem: „Bună ziua!”

- Hoş geldiniz,paalî dostlar,sevgili musaafirlăr.Pek
sevineriz buluşmaya sizinnan.
- Astăzi la noi este sărbătoare.
- Ce fel de sărbătoare?
- Sărbătoarea Patriei,Plaiului.
- Sărbătoarea asta în calendarul este cu culoarea
roşie?
- Nu.Dar noi astăzi vom vorbi despre Patria,despre
graiul şi despre oamenii,care trăiesc pe acest
pămînt. Cînd încă vom avea ocazia să ne amintim
despre ei.
- De aceea tema măsurei răsună aşa:
„Ţara mea-Moldova
Plaiul meu-Gagauzia”.

-Mottoul măsurei:
„Omul fără Patria,ca pasăre fără aripi”

- Iată în primul rînd vreau să dau o întrebare:

Ce înseamnă cuvîntul Patria? Poftim,cine?
- Iar spune ţie e destul o singură Ţară sau tu ai vrea
să ai încă nişte ţări
- La această întrebare deja a răspuns scriitorul
roman V.Romanciuc în poezia sa
„O ţară, o casă, un grai” (povesteşte Paci O.)

- Peste anii vine pînă la noi glasuri,în care răsună

dragostea sinceră,mare de ţară şi de plai.
Din ce creşte dragostea omenească la toate?
Ce fel de dragostea e spre ţară?
Cine ştie? Poftim ....

-Cine vrea să completă? Nastea? Poftim.Cum voi

credeţi?

- Iată eu gîndesc că Patria e totul:

păsări,oraşe,sate,numele oamenilor,prieteni.Tu
cum crezi?
- După părerea mea Patria este:tata,mama,eşti
tu,sînt eu cu lumea simţului,luată împreuna cu
bucuriile şi cu grijile noastre.
- Bine, iar acum haide o să ascultăm rîndurile lui
D.Tanasoglu, ce el a scris despre Patria sa.
(poezia povesteşte Curdoglo O.)

- Patria lui D.Tanasoglu e Moldova.

- Patria mea la fel e Moldova.Vrei să te uiţi, ce au
pregătit şcolari despre Moldova?
- Desigur! Moldova e şi ţara mea şi eu foarte o
iubesc.
- Şcolara noastră Svetlana Slav a pregătit nişte
slaide despre Moldova şi a scris o compunere
despre Ţara sa,Moldova.
(povesteşte S.Slav)

- Noi trăim în Ţara Moldova,învăţăm limba

romană,dar poţi să interpretezi un cîntec
romănesc?
- Eu nu ştiu să cînt,iar Anastasia,şcolara
noastră.....este glasul de aur al Gagauziei,dar cîntă
şi la limba romană.
Poftim Anastasia, te rugăm!
(Anastasia cîntă cîntecul „Ioane dragă”)

- Pe lume există foarte multe state bune,pămînturi

buni,iar fiecare ştie şi preţuieşte pămîntul
său,graiul şi plaiul său. De exemplu:omul are o
mamică,aşa şi Ţara trebuie să fie unică.
- Ţara noastră se numeşte Moldova,iar particica
ţării e plaiul nostru- Găgăuzia.
Dora Gaidarji a pregătit-o informaţia şi nişte
slaide despre Găgăuzia.
(D.Gaidarji povesteşte)

- Simte de plai natal creşte din bobul mic.Bobiţei

poate să fie: rîuleţul satului, pădurice de
mesteacăn, liziera pădurii şi chiar rîpa cu izvorul.
Poftim ascultaţi poezia: „Plaiul meu”
(povesteşte A.Ergoglo)
- Şi e foarte complicat să explicăm, de ce pentru noi
toate acestea aşa de drag, aşa de scump?
- Eu gîndesc,că această este puterea mare a
memoriei, raţiunii.Anume puterea asta încălzeşte
inima de om toată viaţa,mereu reamintind despre
valorile din copilăria.
- Inima mea se bate aici, în Ţara Moldova, în plaiul
meu natal-Gagauzia şi în Ţara mică- în satul
Baurci
Poftim, o prezentare despre satul Baurci a
pregătit A.Ergoglo
(povesteşte A.Ergoglo)

- Ascultă! În anul 2012 va indeplini 200 de ani cum

s-a înfiinţat satul nostru
- Oare asta nu e motiv a asculta cîntecul,care va
interpreta V.Popaz cîntec „Baurcunun
avşamnarî”
(interpretează V.Popaz)

- Baurci îl numesc Patria sa

Dar Patria e satul meu
Şi e şcoala mea
Unde se curge pe spaţiu mare
Melodia din surse
Cu dansul de super

- Vă prezentăm un dans găgăuzesc „Hora”

 Asta-i hora horelor
Dragostea fecioarelor
Asta-i hora strămoşească
Cine-o joacă să trăiască!

- Pentru noi, găgăuzii, vorbe despre obiceiuri şi

tradiţii e o mare cinstea, noi vrem, ca să vor ştie,
cum de frumos a trăit, trăieşte şi va trăi neamul
găgăuzesc
- Şi la atenţia voastră se prezintă şezătorile
găgăuzeşti

(spune Dora Gaidarji)

Veniţi cu mic, cu mare,

La a noastră şezătoare

- Foarte bine dansează fetele găgăuzeşti,iar şi fetele

moldoveneşti nu le ceadă.
Poftim. Uitaţi! Vă rugăm!
(dansul „Oacheşă moldoveancă”)

- Noi vă spunem: La revedere! Să fiţi fericiţi, trăiţi

mulţi ani, iubiţi Patria sa, Moldova, ea este unică, şi
nu uitaţi „ CĂ NOI SUNTEM GĂGĂUZI!”