ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA
B. Am citit povestea unui bărbat care se credea rege, cea a altcuiva care
a înnebunit devenind rege, cea a altuia care a fost omorât tocmai pentru că
...era rege.
Am început să citesc câte puțin din toate. N-am citit în viața mea cât am
35 citit în timpul acela – săptămâni? luni? mai mult? - pe care l-am petrecut în
peștera lui Anibalector (...)
Sigur, aveam un mare stimulent: la fel ca în cazul Șeherezadei, ce s-ar
OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA
întâmpla oare când Anibalector s-ar plictisi de mine? Cu diferența că, dacă ea
spunea povești, eu le citeam – și nu întotdeauna mi-era ușor să pricep care
40 din cele două activități ar fi mai pretențioasă. Anibalector voia pe cineva cu
care să vorbească despre cărți, punct. Ce puteam eu să fac?
Între timp știam că nu sunt la înălțime. În anumite momente mă simțeam
doar puțin mai mult decât o cutie de rezonanță. Și mă enervam pe mine: cum
e posibil ca acel... acel animal, pierdut pe o insulă la capătul lumii, să știe mai
45 bine ca mine felul în care, în țara mea, oamenii lucraseră, trudiseră și se
jucaseră cu limba mea?
Din fericire, acele momente de descurajare erau doar asta: momente.
Nimic nu-l poate face pe un adolescent să uite de problemele lui decât gândul
că este singur pe o insulă pierdută, alături de un monstru de erudiție.
50 La fel mi se întâmpla să mă întreb dacă Anibalector voia un interlocutor
sau un discipol. Probabil că el nu vedea deosebirea. Sau să mă folosească
pentru a se duela cu sine însuși:
- Un cititor trebuie să se mențină neutru față de cartea pe care o citește,
întrebi tu? Eu n-aș fi atât de radical. De ce s-ar cădea ca eu să încetez a fi eu
55 numai pentru că-l aud pe altul cum gândește? Și cum aș putea eu să încetez a
fi eu, chiar dacă aș vrea? Să se fi inventat oare deja chirurgia plastică pentru
spirit?
Eu tăceam. Dar el se folosea de tăcerea mea ca de o trambulină să
revină la cârmă.
60 - Totuși, e adevărat că cititorul trebuie să știe să încerce a vorbi limba
cărții. A vorbi limba cărții, a se abandona în voia melodiei ei, a se lăsa dus de
curent, în loc să-și risipească forțele vâslind contra mareei. Nu zic că trebuie
să ne supunem, doar că trebuie să fim disponibili. Cartea, prin faptul că este
scrisă, a făcut deja un pas mare către noi: e un dar. Acum ne revine nouă să
65 mulțumim pentru amabilitate și să facem un pas către carte.
- De ce?
- De ce, de ce...
Anibalector, la fel ca oamenii, nu era mulțumit când îi lipseau cuvinte sau
argumente.
70 - Păi, nu știu. Poate deoarece cheia lecturii se află chiar în cartea pe
care o citim.
Pentru Anibalector, o carte era o întâlnire între două voci: a noastră și a
cărții.
(Rui Zink, Cititorul din peșteră)
erudíție-, s. f. cunoaștere temeinică a uneia sau a mai multor științe; cultură vastă
C. Înainte de a citi, omul era fără experienţă; după, şi-a făcut experienţa.
Dar între ele, omul s-a schimbat, cel puţin aşa se spune. Iar dacă această
75 schimbare este posibilă, e pentru că experienţa cuvintelor se identifică cu
experienţa fiinţei. În timpul lecturii, cititorul îşi trăieşte propria experienţă care-i
aduce profit. Cititorul va şti să privească lucrurile cu inteligenţă, să se
detaşeze de carte şi să vorbească apoi, şi el, nu după carte, ci ca o carte, să
vorbească natural. Cartea trebuie să trezească în cititor o spontaneitate... Pe
80 scurt, trebuie să-l determine să gândească singur. Iată de ce în literatură nu
povestea, informaţia, mesajul ce par a fi purtate de cuvinte contează, ci însăşi
OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA
experienţa lecturii.
Literatura rămâne, până la urmă, singura activitate care-l împinge pe
individ să vadă dincolo de el, să evolueze prin autodepăşire şi să se integreze
astfel în lume. De aceea, pentru cititor, actul lecturii este departe de a fi o
85 „plăcere“. „Plăcerea lecturii“ – o formulă; ce-nseamnă asta, până la urmă?
Lectura e mai curând un mod de viaţă sau o muncă, dar fără să devină o
corvoadă. Lectura este o formare liberă, dar nu în sensul că-l pune pe cititor
într-o formă pregătită dinainte, ci în sensul în care-i dă o formă unică, îl ajută
să-şi construiască personalitatea, îl creează, îi dă consistenţă, îl face vizibil în
90 lume.
(https://dilemaveche.ro/ lectura-e-un-mod-de-viata)
1. Care este motivul, în viziunea ta, pentru care naratorul din textul A consideră nucul
unic pe lume ? 5 puncte
2. Care este tema comună care stă la baza celor trei texte suport? 4 puncte
3. Identifică două moduri de expunere diferite utilizate în textele A și B, exemplificându-le
prin câte un citat semnificativ. 6 puncte
4. Formulează o idee principală din textul B. 4 puncte
5. Care este atitudinea față de lectură a personajului narator din textele A și B?
Motivează comparativ, selectând și comentând câte un exemplu din fiecare text.
6 puncte
6. Explică semnificația afirmației din finalul textului B: o carte era o întâlnire între două
voci: a noastră și a cărții. 5 puncte