Constructia si Calculul Motorului cu Ardere Interna

Proiect

Profesor coordonator: FUIORESCU Dinu

Student: Nicolau Florin

Motorul cu ardere internă face parte din categoria mai largă a masinilor termice
care transformă căldura degajată la arderea unui combustibil în lucru mecanic prin
intermediul evolutiilor unui fluid de lucru, denumit fluid motor.
La motorul cu ardere internă fluidul motor este încălzit prin arderea
combustibilului in interiorul cilindrului si contine produsele arderii. Evolutiile
fluidului motor sunt realizate prin miscarea alternativă a pistonului în cilindru cu
ajutorul mecanismului bielă-manivelă. Miscarea alternativă a pistonului este
transformată în miscare de rotatie a arborelui cotit obtinându-se astfel energie
cinetică de rotatie care este usor de utilizat (miscarea de rotatie se poate transmite,
multiplica sau demultiplica cu usurintă).
 In acest proiect vom proiecta un motor cu anumiti parametri predeterminati, efectuand calculul termic,
calculul dinamic, calculul componentelor principale precum si desenele de executie ale acestora si intr-un
final desenul de ansamblu al motorului in sectiune transversala.
Vom incepe prin a defini parametri predeterminati, ce reprezinta varianta noastra a proiectului:

Puterea efectiva: Pe ≔ 55 kW
Tipul Motorului:
Motor cu Ardere Turatia motorului la Pmax: npmax ≔ 2500 ⋅ rpm
prin Comprimare
Raportul de comprimare: ε ≔ 18.5
( MAC )
Presiunea de supraalimentare: ps ≔ 0 MPa

Coeficient de exces de aer: λ ≔ 1.45

Numarul de cilindrii / asezare: i ≔ 4 / V - 180

Motorul functioneaza in 4 timpi: τ≔4

Sistemul de racire al motorului este pe baza de lichid.

Evaluarea rapiditatii motorului

Pentru inceput, vom calcula cilindreea unitara din expresia puterii efective. Pentru aceasta va fi nevoie
sa selectam o valoare estimativa a presiunii efective.

Presiunea efectiva pentru MAC are valori in domeniul: pep= (0.6 - 0.8) MPa

Alegem: pep ≔ 0.75 MPa // indicele suplimentar p semnifica

"predeterminat", in sensul in care aceasta valoare
va fi recalculata mai tarziu

Astfel avem cilindreea uniatara a motorului in decimetri cubi(litri):

1 CtVs1 ⋅ τ ⋅ Pe
CtVs1 ≔ 30 s CtVs2 ≔ 1 ―― Vs ≔ ――――――= 0.88 L
rpm pep ⋅ i ⋅ npmax ⋅ CtVs2

Din relatia cilindreei unitare fata de diametru si cursa, aflam diametrul cursei in decimetri. Pentru acesta
avem nevoie sa alegem o valoare a raportului dintre cursa si diametru:

Raportul dintre cursa si diametru pentru MAC are valori in domeniul: ψp = ( 1-1.5 )

3 ‾‾‾‾‾
4 ⋅ Vs
Alegem: ψp ≔ 1.2 Dp ≔ ――= 9.774 cm
π ⋅ ψp

Cursa pistonului: Sp ≔ ψp ⋅ Dp = 11.729 cm

Se evalueaza rapiditatea motorului prin valoarea vitezei medii a pistonului:

Sp ⋅ npmax ⋅ CtVs2 m
wpmp ≔ ―――――= 9.774 ― Concluzie: MAI rapid
CtVs1 s
 Calculul Termic al Motorului cu Ardere Interna

1. Calculul Procesului de Schimbare a Gazelor

Admisia pentru acest motor se va calcula avand in vedere urmatoarele ipoteze:
-procesele sunt adiabate reversibile cu coeficientul k=ct
-se neglijeaza avansul la scanteie

Parametri de stare initiala sunt: p0 ≔ 0.1 MPa T0 ≔ 298 K k ≔ 1.4

Se vor calcula urmatorii parametri:

1.1 Coeficientul de umplere. Pentru a-l calcula avem nevoie se alagem presiunea in punctul "a" al
diagramei, adica presiunea din PME, respectiv presiunea din punctul "g", adica presiunea din PMI. In acelasi
timp trebuie sa luam in considerare si faptul ca temperatura care intra in cilindru creste cu o cantitate ΔT ,
deci si pe aceasta o vom alege. Asadar, avem:

Motor aspirat normal:

Pentru MAC-S: ΔT = ( 10-20) pg pa
―= 1.03 - 1.1 ; ―= 0.9 - 0.98 ;
p0 p0
Alegem: TΔ ≔ 15 K

Temperatura la intrare in cilindru: Alegem: pg ≔ p0 ⋅ 1.06 = 0.106 MPa

T0' ≔ T0 + TΔ = 313 K Alegem: pa ≔ p0 ⋅ 0.94 = 0.094 MPa

// pentru MAC, avem un exponent adiabatic k kr ≔ 1.4

pa ⋅ ((ε + ((k - 1)) ⋅ ((ε - 1)))) - pg

ηv ≔ ――――――――― = 0.89
T0'
p0 ⋅ ((ε - 1)) ⋅ kr ⋅ ――
T0

Pentru MAC semirapid valorile coeficientului de umplere au valori in domeniul: 0.8-0.92

1.2 Coeficientul de gaze arse reziduale. Pentru a-l calcula avem nevoie sa alegem temperatura
amestecului in punctul "g" al diagramei, adica temperatura in PMI. Asadar, avem:

Alegem: Tg ≔ 650 K pg 1 T0
1
γ ≔ ―⋅ ―⋅ ―― ⋅ ―= 0.031
Tg = 600 - 900 K p0 ηv ε - 1 Tg

Pentru MAC valorile coeficientului de gaze arse reziduale sunt cuprinse in domeniul: 0.03- 0.06

1.3 Temperatura la sfarsitul

admisiei, adica temperatura in pa 1 ε 1
punctul "a" caracterizat si de PME. Ta ≔ ―⋅ ―⋅ ―― ⋅ ――⋅ T0 = 322.558 K
Asadar, avem: p0 ηv ε - 1 γ + 1

Pentru MAC-Aspirat valorile temperaturii in "a", respectiv PME sunt cuprinde in domeniul:
320- 350K

2. Calculul Procesului de Comprimare

2.1 Presiunea la sfarsitul comprimarii. Pentru a calcula acest parametru avem

nevoie sa alegem exponentul constant pentru transformarea politropa: Asadar,
avem:
Alegem : mc ≔ 1.35
pc ≔ pa ⋅ ε mc = 4.828 MPa
mc = 1.3 - 1.36 -> M AC - sem irapid

Pentru MAC-Aspirat rapid valorile presiunii la sfarsitul comprimarii sunt cuprinde in

domeniul: 3.5 - 6 MPa

2.2 Temperatura la sfarsitul comprimarii. Tc ≔ Ta ⋅ ε mc - 1 = 895.607 K

Pentru MAC-Semirapid valorile temperaturii la sfarsitul comprimarii sunt cuprinde in

domeniul: 750-1100 K
 3. Calculul Procesului de Ardere
Compozitia chimica a combustibilului: 1kg = c + h + o

Pentru MAC, motorina are compozitia chimica a 1 kg de combustibil distribuita in felul urmator:

c ≔ 0.857 h ≔ 0.133 o ≔ 0.010

J
O putere calorifica inferioara de: Hi ≔ 41855 ――
gm

Coeficientul de utilizare ca a caldurii: ξz ≔ 0.77 ξz pentru M AC - rapid: 0.7 - 0.88

3.1 Compozitia gazelor de ardere

1 ⎛ c h o ⎞
-cantitatea teoretica de aer: Lt ≔ ―― ⋅ ⎜― + ―- ―⎟ = 0.497
0.21 ⎝ 12 4 32 ⎠

-cantitatea reala de aer: L ≔ λ ⋅ Lt = 0.721

-cantitatile de gaze de ardere:

h
MAC: NO2 ≔ 0.21 ⋅ ((λ - 1)) ⋅ Lt = 0.047 NH2O ≔ ―= 0.067
2
c
NCO2 ≔ ― = 0.071 NN2 ≔ 0.79 ⋅ L = 0.569
12
-cantitatea totala de gaze de ardere: Nf ≔ NO2 + NCO2 + NH2O + NN2 = 0.754

-participatile molare(volumice) de variatie molara:

NO2 NH2O
rO2 ≔ ―― = 0.062 rH2O ≔ ――= 0.088
Nf Nf

NCO2 NN2
rCO2 ≔ ――= 0.095 rN2 ≔ ―― = 0.755
Nf Nf

-coeficientul chimic(teoretic) de variatie molara: N0 ≔ L = 0.721

Nf
μc ≔ ―― = 1.047
N0
 -coeficientul total(real) de variatie molara: Ng ≔ γ ⋅ N0 = 0.022

⎛⎝Nf + Ng⎞⎠
μ ≔ ―――― = 1.045
N0 + Ng

1 ≤ μ ≤ μc = 1

3.2 Parametri la stare la sfarsitul arderii.

Hi
ξz ⋅ ― + Uaer Tc + γ ⋅ Ugar Tc
N0 R ⋅ λ p ⋅ Tc kJ
Iz = ―――――――― + ――― ――
μ ((1 + γ)) μ kmol

Gradul de crestere a presiunii: λp ≔ 1.8

Pentru MAC semirapid valorile gradului de crestere a presiunii sunt cuprinse

in domeniul: 1.1 - 1.8

pz ≔ pc ⋅ λp = 8.691 MPa

Gradul de destindere prealabila: ρ ≔ 1

Pentru U aer la temeperatura de comprimare:

TC1 ≔ 800 K < Tc = 895.607 K < TC2 ≔ 900 K

J J
UaerTc1 ≔ 17209 ―― < UaerTc < UaerTc2 ≔ 19594 ――
mol mol
Interpolam pentru:
⎛⎝Tc - TC1⎞⎠ J
UaerTc ≔ UaerTc1 + ⎛⎝UaerTc2 - UaerTc1⎞⎠ ⋅ ―――― = 19489.23 ――
TC2 - TC1 mol

Pentru I al gazelor de ardere la temperatura de comprimare trebuie sa insumam valorile interpolate ale
fiecarui element al arderii:

Oxigen: O2
J J
UO2Tc1 ≔ 17816 ―― UO2Tc2 ≔ 20389 ――
mol mol

⎛⎝Tc - TC1⎞⎠ J
UO2Tc ≔ UO2Tc1 + ⎛⎝UO2Tc2 - UO2Tc1⎞⎠ ⋅ ―――― = 20275.971 ――
TC2 - TC1 mol

Dioxid de carbon: CO2

J J
UCO2Tc1 ≔ 25524 ―― UCO2Tc2 ≔ 29906 ――
mol mol
 ⎛⎝Tc - TC1⎞⎠ J
UCO2Tc ≔ UCO2Tc1 + ⎛⎝UCO2Tc2 - UCO2Tc1⎞⎠ ⋅ ―――― = 29713.504 ――
TC2 - TC1 mol
Apa: H2O
J J
UH2OTc1 ≔ 21331 ―― UH2OTc2 ≔ 24436 ――
mol mol

⎛⎝Tc - TC1⎞⎠ J
UH2OTc ≔ UH2OTc1 + ⎛⎝UH2OTc2 - UH2OTc1⎞⎠ ⋅ ―――― = 24299.601 ――
TC2 - TC1 mol

Azot:
N2
J J
UN2Tc1 ≔ 17050 ―― UN2Tc2 ≔ 19385 ――
mol mol

⎛⎝Tc - TC1⎞⎠ J
UN2Tc ≔ UN2Tc1 + ⎛⎝UN2Tc2 - UN2Tc1⎞⎠ ⋅ ―――― = 19282.426 ――
TC2 - TC1 mol

J
UgarTc ≔ rO2 ⋅ UO2Tc + rCO2 ⋅ UCO2Tc + rH2O ⋅ UH2OTc + rN2 ⋅ UN2Tc = 20774.598 ――
mol

In final, avem energia interna la sfarsitul arderii:

gm J
Izct ≔ 1 ⋅ ―― RM ≔ 8.3154598 ―――
mol mol ⋅ K

Hi
ξz ⋅ ―― ⋅ Izct + UaerTc + γ ⋅ UgarTc
N0 RM ⋅ λp ⋅ Tc J
Iz ≔ ―――――――――― + ―――― = 73010.535 ――
μ ⋅ ((1 + γ)) μ mol

Pentru a interpola cu succes valoarea temperaturii la sfarsitul arderii, avem nevoie de prima valoare
mai mica, respectiv prima valoare mai mare ca energia interna la sfarsitul arderii. Asadar, avem:

Tz1 ≔ 2000 K

J J J J
IO2Tz1 ≔ 67736 ―― ICO2Tz1 ≔ 100904 ―― IH2OTz1 ≔ 82846 ―― IN2Tz1 ≔ 64798 ――
mol mol mol mol

J
Iz1 ≔ rO2 ⋅ IO2Tz1 + rCO2 ⋅ ICO2Tz1 + rH2O ⋅ IH2OTz1 + rN2 ⋅ IN2Tz1 = 69991.89 ――
mol

Tz2 ≔ 2100 K

J J J J
IO2Tz2 ≔ 74076 ―― ICO2Tz2 ≔ 106985 ―― IH2OTz2 ≔ 88019 ―― IN2Tz2 ≔ 68400 ――
mol mol mol mol

J
Iz2 ≔ rO2 ⋅ IO2Tz2 + rCO2 ⋅ ICO2Tz2 + rH2O ⋅ IH2OTz2 + rN2 ⋅ IN2Tz2 = 74137.699 ――
mol
 J J J
Iz1 = 69991.89 ―― < Iz = 73010.535 ―― < Iz2 = 74137.699 ――
mol mol mol

⎛⎝Iz - Iz1⎞⎠
TΔz ≔ 100 K Tz ≔ Tz1 + TΔz ⋅ ―――= 2072.812 K
Iz2 - Iz1

μ Tz
Gradul de destindere prealabila: ρ ≔ ―⋅ ―= 1.344
λp T c

4. Calculul Procesului de Destindere

In acest capitol vom alege valoarea exponentului politrop pe toata transformarea
politropica a procesului de destindere, care se va considera constant. Apoi, cu
ajutorul acestuia vom calcula cele doua marimi de stare ale fluidului motor la
sfarsitul procesului de destindere, adica presiunea si temperatura, neglijand
avansul la deschiderea supapelor de evacuare.

Pentru MAC vom gasi valori uzuale pentru:

md= 1.20 - 1.30 pd = 0.25 - 0.6 MPa Td = 1000 - 1200 K

Alegem: md ≔ 1.22

⎛ ρ ⎞ md
-presiunea la finalul destinderii pd ≔ pz ⋅ ⎜― ⎟ = 0.355 MPa
⎝ε⎠

⎛ ρ ⎞ md - 1
-temperatura la finalul destinderii Td ≔ Tz ⋅ ⎜― ⎟ = 1164.181 K
⎝ε⎠

5. Calculul presiunii medii efective

Pentru a calcula presiuena medie efectiva trebuie efectuate cateva calcule inainte, precum
calculul presiunii indicate, aceasta la randul ei fiind dependenta de calculul presiunii al
ciclului de referinta. Aceasta presiune va fi calculata din formula empirica urmatoare:

ε mc ⎛ λp ⋅ ρ ⎛ ⎛ ρ ⎞ md - 1⎞ 1 ⎛ 1 ⎞⎞
p'i ≔ p0 ⋅ ――⋅ ⎜λp ⋅ ((ρ - 1)) + ――― ⋅ ⎜1 - ⎜― ⎟ ⎟ - ――― ⋅ ⎜1 - ―― ⎟⎟ = 1.06 MPa
ε-1 ⎝ md - 1 ⎝ ⎝ε⎠ ⎠ mc - 1 ⎝ ε mc - 1 ⎠⎠

-alegem coeficientul de corectie ϕp ≔ 0.75 ϕp = 0.75 - 1

 5.1 Presiunea medie indicata.

-calculam presiunea medie indicata cu ajutorul diagramei indicate (coeficientul de plenitudine)

ηd ≔ 0.96 pi ≔ ηd ⋅ p'i - ϕp ⋅ ⎛⎝pg - p0⎞⎠ = 1.013 MPa

5.2 Presiunea medie efectiva

-pentru calculul presiunii medii efective avem nevoie sa alegem o valoare a randamentului mecanic;
aceasta va fi cuprinsa in domeniul de valori: 0.75-0.85 pentru MAC-Aspirat

ηm ≔ 0.8 pe ≔ ηm ⋅ p'i = 0.848 MPa

6. Calculul dimensiunilor fundamentale ale motorului (D,S)

-valoare finala a alezajului:
Se va calcula cilindreea totala:
D ≔ 9.45 cm
CtVs1 ⋅ τ ⋅ Pe
Vt ≔ ―――――= 3.114 L Se va calcula cursa pistonului:
pe ⋅ npmax ⋅ CtVs2
4 ⋅ Vs
Sp2 ≔ ――― = 12.547 cm
Se va calcula cilindreea unitara: π ⋅ D2

Vt -valoarea finala a cursei pistonului:

Vs ≔ ―= 0.778 L
i
Se va calcula diametrul cilindrului (alezajul): S ≔ 12.6 cm
3 ‾‾‾‾‾
4 ⋅ Vs
Dp2 ≔ ――= 9.382 cm -valoarea finala a vitezei medii a pistonului
π ⋅ ψp

S ⋅ npmax ⋅ CtVs2 m
wpm ≔ ―――――= 10.5 ―
CtVs1 s

- MAI rapid

-valoarea finala a raportului dintre cursa si diametru

S
ψ ≔ ―= 1.333
D
 7. Indicii tehnico- economici ai motorului
7.1 Parametri indicati

-randamentul indicat, acesta, in mod uzual are valori in domeniul: 0.41-0.56 pentru MAC-semirapid
J
-pentru constanta gazelor: RM ≔ 8315.4598 ―――avem:
mol ⋅ K

pi 1 ⎛⎝N0 ⋅ T0⎞⎠ kg
ηi ≔ RM ⋅ ―⋅ ―⋅ ―――= 0.485 ――
p 0 ηv Hi mol

-1
⎛ ⎛⎝s 2 ⋅ mol⎞⎠ ⎞
-consumul specific indicat de combustibil cict ≔ 10 ⎜―――― 4
⎟
⎝ m ⎠
cict g
ci ≔ ――= 180.705 ―――
ηi ⋅ Hi kW ⋅ hr

7.2 Parametri efectivi

-randamentrul efectiv, acesta, in mod uzual are valori in domeniul: 0.35-0.48 pentru MAC-semirapid
kg
ηe ≔ ηm ⋅ ηi = 0.388 ――
mol

-consumul specific efectiv de combustibil, acesta are valori in domeniul: 170-240 pentru MAC - semirapid

ci g
ce ≔ ―― = 225.882 ―――
ηm kW ⋅ hr

⎛ m ⎞ -1
-consumul orar de combustibil: Chct ≔ 10 -4 ⎜――― 2 ⎟
⎝ kg ⋅ s ⎠

kg
Ch ≔ ce ⋅ Pe ⋅ Chct = 12.183 ―
hr

Pe kW
-puterea litrica: PL ≔ ―= 17.664 ――
Vt L

⎛⎝4 ⋅ 10 3 ⋅ Pe⎞⎠ W
-puterea specifica: Psct ≔ 10 -2 Ps ≔ ―――― 2
⋅ Psct = 19.604 ――
i⋅π⋅D mm 2
 -puterea pe cilindru sau puterea efectiva pe cilindru:
Pe
Pcil ≔ ―= 13.75 kW
i

8.Bilantul energetic al motorului (pentru arderea a 1 kg de comb)

kJ
Q = Qe + Qr + Qg + Qin + Qrez ―――
kg ⋅ comb
J
Q ≔ Hi = 41855 ―― -caldura disponibila (caldura inferioara calorifica)
gm
mol
Qect ≔ ―― qe ≔ ηe ⋅ 100 ⋅ Qect = 38.829
kg

J
Qe ≔ ηe ⋅ Q ⋅ Qect = 16251.78 ―― -caldura transformata in
gm lucru mecanic efectiv

-1
J
Qr -caldura disponibila prin sistemul de racire Q'rct ≔ 10 3 ⎛⎝cm 2.305 ⋅ rpm 0.71⎞⎠ ⋅―
hr

J
Q'r ≔ ⎛⎝0.2666 ⋅ i ⋅ D 1.73 ⋅ S 0.575 ⋅ npmax 0.71 ⋅ ((1 + 1.5 ⋅ ψ))⎞⎠ ⋅ Q'rct = 172897569.98 ―
hr

Q'r J
Qr ≔ ―― = 14191.38 ――
Ch gm

Qr
qr ≔ ― ⋅ 100 = 33.906
Q

Qg - caldura pierduta prin gazele de evacuare

Qg= Nf ⋅ ⎛⎝ITevga - IT0ga⎞⎠ - N0 ⋅ ⎛⎝IT0'aer - IT0aer⎞⎠

md - 1
―――
md
⎛ p0 ⎞
-unde: Tev ≔ Td ⋅ ⎜―⎟ = 926.594 K
⎝ pd ⎠

Pentru entalpia molara a gazelor arse la temperatura de evacuare trebuie sa insumam valorile
interpolate ale fiecarui element al arderii :
Tev1 ≔ 900 K < Tev = 926.594 K < Tev2 ≔ 1000 K

Oxigen: O2
J J
IO2Tev1 ≔ 27872 ―― IO2Tev2 ≔ 31329 ――
mol mol
 ⎛⎝Tev - Tev1⎞⎠ J
IO2Tev ≔ IO2Tev1 + ⎛⎝IO2Tev2 - IO2Tev1⎞⎠ ⋅ ――――= 28791.344 ――
Tev2 - Tev1 mol

Dioxid de carbon: CO2

J J
ICO2Tev1 ≔ 37393 ―― ICO2Tev2 ≔ 42758 ――
mol mol

⎛⎝Tev - Tev1⎞⎠ J
ICO2Tev ≔ ICO2Tev1 + ⎛⎝ICO2Tev2 - ICO2Tev1⎞⎠ ⋅ ――――= 38819.752 ――
Tev2 - Tev1 mol

Apa: H2O
J J
IH2OTev1 ≔ 31919 ―― IH2OTev2 ≔ 36012 ――
mol mol

⎛⎝Tev - Tev1⎞⎠ J
IH2OTev ≔ IH2OTev1 + ⎛⎝IH2OTev2 - IH2OTev1⎞⎠ ⋅ ――――= 33007.48 ――
Tev2 - Tev1 mol

Azot: N2
J J
IN2Tev1 ≔ 23868 ―― IN2Tev2 ≔ 30111 ――
mol mol

⎛⎝Tev - Tev1⎞⎠ J
IN2Tev ≔ IN2Tev1 + ⎛⎝IN2Tev2 - IN2Tev1⎞⎠ ⋅ ――――= 25528.245 ――
Tev2 - Tev1 mol

J
ITevga ≔ rO2 ⋅ IO2Tev + rCO2 ⋅ ICO2Tev + rH2O ⋅ IH2OTev + rN2 ⋅ IN2Tev = 27649.755 ――
mol

J J J J
IT0O2 ≔ 11676 ―― IT0CO2 ≔ 13409 ―― IT0H2O ≔ 13429 ―― IT0N2 ≔ 11626 ――
mol mol mol mol

J
IT0ga ≔ rO2 ⋅ IT0O2 + rCO2 ⋅ IT0CO2 + rH2O ⋅ IT0H2O + rN2 ⋅ IT0N2 = 11956.967 ――
mol

J J
TΔev ≔ 100 Iaer400K ≔ 11626 ―― Iaer300K ≔ 8713 ――
mol mol

TΔev J
ΔIaer ≔ ――⋅ ⎛⎝Iaer400K - Iaer300K⎞⎠ = 2913 ――
100 mol

mol
Nf = 0.754 N0 = 0.721 Qgct ≔ ――
gm

J
Qg ≔ Qgct ⋅ ⎛⎝Nf ⋅ ⎛⎝ITevga - IT0ga⎞⎠ - N0 ⋅ ΔIaer⎞⎠ = 9735.046 ――
gm
 Qg
qg ≔ ―― ⋅ 100 = 23.259
Q

Qin -caldura pierduta prin ardere incompleta Qin ≔ 0

Qin s2
qin ≔ ―― ⋅ 100 = 0 ――
Q m2

J
Qrez -termen rezidual Qrez ≔ Q - ⎛⎝Qe + Qr + Qg + Qin⎞⎠ = 1676.794 ――
gm

Qrez
qrez ≔ ―― ⋅ 100 = 4.006
Q

q ≔ qe + qr + qg + qrez = 100

Calculul Dinamic al Moturului cu Ardere Interna

Calculul dinamic al motoarelor cu ardere interna presupune calculul fortelor ce actioneaza
asupra grupului biela-manivela-piston. Pentru acesta avem nevoie sa analizam fortele maselor
care sunt supuse ori miscarii de rotatie, ori de translatie. Asadar, avem:
1
Alegem: Λ≔― = 0.25
4
Masa grupului piston si masa bielei:

-pentru masa grupului piston

gm
Alegem: ρp ≔ 1.22 ―― mp ≔ ρp ⋅ D 3 = 1.03 kg
cm 3
-masa grupului piston are valori cuprinse intre: (1.2 - 1.5) * masa pistonului[kg]

mgp ≔ 1.2 ⋅ mp = 1.235 kg

-masa bielei
gm π ⋅ D2
Alegem: mb_ ≔ 32 ―― mb ≔ mb_ ⋅ ――― = 2.244 kg
cm 2 4

-masa componentelor aflate in miscare de translatie

mtr ≔ mgp + 0.275 ⋅ mb = 1.853 kg

 Fortele care actioneaza asupra mecanismului sunt:

-forta rezultanta F care este suma dintre forta de presiune a gazelor Fg si forta de
intertie Fitr(forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie); aceasta forta se
descompune in doua forte:
-forta orientata dupa axa bielei, K
-forta perpendiculara pe axa cilindrului, N
-fortele descompuse din momentul motor:
-forta tangentiala, T
-forta radiala, Z
-aceste doua forte daca se compun, rezulta forta K
-forta de inertie a pieselor aflate in miscare de rotatie, Fa

Astfel, vom folosi formulele:

-pentru calculul fortei de inertie a pieselor aflate in miscare de rotatie va trebui sa calculam
masa partii superioare a bielei si viteza unghiulara, precum si raza manivelei arborelui cotit

S π ⋅ npmax ⋅ CtVs2 1
mA ≔ 0.725 ⋅ mb = 1.627 kg R ≔ ―= 63 mm ω ≔ ―――――= 261.799 ―
2 CtVs1 s

FA ≔ -mA ⋅ R ⋅ ω 2 = -7026.18 N

Odata ce am calculat tabelele, acum putem calcula valoarea reala a puterii efective a motorului:

Mmed ≔ 62.195 N ⋅ m

Pecalc1 ≔ i ⋅ Mmed ⋅ ηm ⋅ ω = 52.104 kW

Tmed ≔ 987.222 N

Pecalc2 ≔ i ⋅ Tmed ⋅ R ⋅ ηm ⋅ ω = 52.104 kW

||Pe - Pecalc1||
ε1 ≔ ――――= 0.053
Pe
Putem calcula puterea efectiva si prin calcularea momentului rezultant, asadar, din urma
calculelor avem suma momentelor pentru toate pozitiile arborelui cotit:

Mrez ≔ 4540.2 N ⋅ m

Momentul mediu rezultant:

Mrez
Mmedrez ≔ ―― = 252.233 N ⋅ m Pecalc3 ≔ Mmedrez ⋅ ηm ⋅ ω = 52.828 kW
72
―
i
||Pecalc3 - Pe|| τ ⋅ 180
ε2 ≔ ――――= 0.039 δ ≔ ――― = 180
Pe i
 D = 94.5 mm
pz = 8.691 MPa mgp = 1.235 kg

mp = 1.03 kg
S = 126 mm

R = 63 mm
1
ω = 261.799 ― Λ = 0.25
s
mb = 2.244 kg mtr = 1.853 kg