UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA“ CONSTANŢA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

Specializarea Drept

DREPTURILE OMULUI

- Note de curs -

Titular:
Lect. univ. dr. George POPA

1
 CUPRINS

Cursul numărul 1 - DREPTURILE OMULUI: CONCEPT,

APARIŢIE, EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE………………………..5
1 . 1 . S c u r t i s t o r i c p r i vi n d d r e p t u r i l e om u l u i . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1 . 2 . C r i s t a l i z a r e a ş i af i r m a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i î n
diverse zone ale lumii..................................................7
1 . 3 . C o o p e r a r e a i n t e r n aţ i o n a l ă î n d om e n i u l d r e p t u r i l o r
Oamenilor..................................................................9

C u r s u l n u m ă r u l 2 - R O L UL O . N . U . Î N C O O R D O N A R E A
EFORTURILOR ROMÂNIEI PENTRU SOLUŢIONAREA
PROBLEMELOR ACTUALE ALE ACESTEIA.........................12
2 . 1 . C o n c e p t u l d r e p t u r i l o r om u l u i ş i a l i b e r t ăţ i l o r
publice....................................................................12

Cursul numărul 3 - COMISIA PENTRU CONDIŢIA FEMEII..19

3 . 1 . O r g a n i z a r e a ş i f u n c ţ i o n a r e a c om i s i e i p e n t r u
condiţia femeii.........................................................19
3.2. Comitetele speciale de experţi în domeniul
drepturilor omului…………………………………………..20
3.3. Activităţile desfăşurate de experţi în domeniul apărării şi
promovării drepturilor omului……………………………………….22
3.4. Organizarea şi funcţionarea diferitelor subcomisii existente în
domeniul protecţiei drepturilor omului……………………………...23

C u r s u l n u m ă r u l 4 - C O M I T E T U L P E N T R U L UP T A Î M P O T R I V A
TORTURII..........................................................................26
4 . 1 . O r g a n i z a r e a ş i f u n c ţ i o n a r e a C om i t e t u l u i p e n t r u
l u p t a î m p o t r i v a t o rt u r i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 6
4.2.Comitetul pentru drepturile copilului.................27

Cursul numărul 5 - SECRETARIATUL GENERAL AL O.N.U..28

5.1.Consideraţii generale despre Secretariatul General
al O.N.U..................................................................28
5.2.Instituţii specializate ale O.N.U. cu preocupări în
materie de drepturile omului....................................30

2
Cursul numărul 6 - ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
P E NT R U A L I M E N T A Ţ I E Ş I A G R I C U L T U R Ă Ş I O R G A N I Z A Ţ I A
MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII...................................................31
6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură –
organizare, atribuţii şi funcţionare…………………………………..31
6 . 2 . O r g a n i z a ţ i a M o n d i a l ă a S ă n ăt ă ţ i i - organizare,
atribuţii şi funcţionare………………………………………………..31

Cursul numărul 7 - ORGANIZAŢII GENERALE CE ÎŞI

DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL APĂRĂRII
DREPTURILOR
OMULUI.............................................................................32
7.1. Consiliul Europei – organizare şi funcţionare....32
7.2.Comisia Europeană pentru Drepturile Omului....32
7.3.Curtea Europeană a Drepturilor Omului............34
7.4.Conferinţa pentru securitate şi cooperare în
Europa..................................................................35
7.5. Comisia interamericană pentru drepturile
omului...................................................................35
7 . 6 . C u r t e a i n t e r a m e r i c a n ă a d r e p t u r i l o r om u l u i . . . . . . . 3 7
7.7.Comisia africană a drepturilor omului şi
popoarelor..............................................................38

Cursul numărul 8 - DOCUMENTE ALE ORGANIZAŢIEI

NAŢIUNILOR UNITE REFERITOARE LA DREPTURILE
OMULUI………………………………………………………………..41
8.1.Principalele instrumente juridice internaţionale
elaborate pe linia protecţiei juridice a omului..........41
8.2. Instrumente cu caracter regional privind protecţia
j u r i d i c ă a d r e p t u r i l o r om u l u i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 4
8.3. Declararaţia Universală a Drepturilor Omului...45
8 . 4 . P a c t e l e i n t e r n aţ i o n a l e ş i p r ot o c o a l e l e . . . . . . . . . . . . . . . . 4 8
8.5. Consideraţii cu privire la instrumentele juridice
internaţionale cu caracter regional..........................51

Cursul numărul 9 - CONSACRAREA CONSTITUŢIONALĂ A

RESPECTĂRII CATEGORIILOR DE DREPTURI ÎN
ROMÂNIA..........................................................................54
9 . 1 . D i s p o z i ţ i i g e n e r a l e d e s p r e s i s t e m u l p ol i t i c ş i
drepturile omului...................................................54
9.2.Categorii generale de drepturi...........................56
9 . 3 . D r e p t u r i ş i l i b e r t ăţ i f u n d a m e n t a l e a l e
3
 cetăţenilor..............................................................57

Cursul numărul 10 - ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE

CETĂŢENILOR..................................................................59
1 0 . 1 . C o n s i d e r a ţ i i d e n at u r a c o n s t i t u ţ i o n a l a p r i v i n d
drepturile omului..................................................60
10.2. Unele concluzii privind protecţia juridică a
drepturilor omului................................................62

4
 Cursul numărul 1

DREPTURILE OMULUI: CONCEPT, APARIŢIE, EVOLUŢIE

ŞI PERSPECTIVE

1 . 1 . S c u r t i s t o r i c p r i v i n d d r e p t u r i l e om u l u i

C o n v i n g e r e a c ă o a m e n i l or , î n c a l i t a t e a l or d e o a m e n i , l i s e
cuvin anumite drepturi, apare încă din timpurile străvechi şi
parcurge întreaga istorie a gândirii sociale.
S o r g i n t e a c o n c e p ţ i e i dr e p t u r i l or o m u l u i s e g ă s e ş t e î n
s i s t e m e l e d e g â n d i r e s t o i c e , n a t ur a l i s t e gr e c e ş t i ş i r o m a n e di n
a n t i c h i t a t e . A c e s t f a p t s - a d a t or a t e x t i n d er i i r e l a ţ i i l or e c o n o m i c e ,
politice şi culturale ale Greciei antice, când spre anul 410 î.e.n.
gânditori ai acestei ţări au început să înţeleagă relaţia dintre
s t a t u l c e t a t e l a i c , r e l i g i e ş i i n d i v i d . Î n a c e a s t ă p er i o a d ă , z i s ă
antropocentristă, sofiştii au fost primii care au avansat o teză
revoluţionară pentru epoca respectivă, după care omul este
s t ă p â n u l d e s t i n u l u i s ă u ş i n u s e af l ă l a d i s c r e ţ i a z e i l o r , c u m s e
gândea înainte. Cu toate acestea, sofiştii n-au ajuns să înţeleagă
e x i s t e n ţ a n o r m e l o r s a u v a l o r i l o r u n i v e r s a l e . O c o n t r i b uţ i e d e o s e b i t
d e i m p o r t a n t ă î n a p a r i ţ i a p r o gr e s i v ă a c o n c e p ţ i e i u n u i a n s a m b l u
universal şi etern de reguli şi valori a avut-o Platon, care a
stabilit o netă distincţie între idei şi cultură sau tradiţie La rândul
s ă u , A r i s t o t e l î n „ P o l i t i c a ” af i r m ă c ă „ n u m a i pr i n l e g e d e v i n e
c i n e v a s c a v o r i l i b e r , p r i n n a t ur ă o a m e n i i n u s e d e o s e b e s c î n t r u
nimic”.
Stoicii greci au fost primii care au elaborat noţiunea unui
drept natural, conform căreia legile statului stabilite de om sunt
replici imperfecte ale unui Drept etern şi imuabil aplicabil
Cosmosului şi ansamblului, iar legea laică nu are valoare decît
d a c ă c o r e s p u n d e l e g i i u n i v er s a l e .
Î n t r - o s o c i e t a t e î n c a r e m a s e l e pr e p o n d e r e n t e a l e i n d i vi z i l o r
– sclavii – erau consideraţi „unelte necuvântătoare”, ideile de
promovare egală a condiţiei umane nu şi-au putut găsi
t r a n s p u n e r e a î n p l a n e c o n o m i c , p o l i t i c , s o c i a l s a u c u l t ur a l . A c e s t
f a p t n u s - a p e t r e c u t n i c i î n E v u l m e d i u , c â n d f i l o s o f i i cr e ş t i n i a u
dezvoltat această teorie, pornind de la Decalog (cele 10 porunci)
ş i e n u n ţ â n d p e a c e a s t ă b a z ă a n u m i t e d r e p t u r i i n di v i d u a l e
f u n d a m e n t a l e . A s t f e l , d u p ă S f . T o m a d’ A q u i n o , i n d i vi d u l e s t e î n
centrul unei ordini sociale şi juridice juste, însă legea divină are
5
p r e e m i n e n ţ ă a b s o l u t ă a s u p r a D r e p t u l ui L a i c , a ş a c u m e s t e d e f i ni t
d e î m p ă r a t , r e g e s a u p r i n ţ . C a u r m ar e , a a p ă r u t u n d u b l u c o n f l i c t :
între puterea religioasă şi puterea civilă, pe de o parte, între
indivizi şi stat, pe de altă parte. De aici şi o labilitate a
a l i a n ţ e l o r , c â n d b i s e r i c a s u s ţ i n e a a u t o r i t a t e a c i v i l ă p e n t r u a- ş i
întări legitimitatea insubordonării supuşilor, când biserica sau
unii membri ai săi, se alăturau poporului în lupta sa contra unei
puteri opresoare. Schimbari semnificative pe planul gândirii
s o c i a l - p o l i t i c e s e v o r p r o d u c e î n s e c o l e l e a l X VI I - l e a ş i a l X V I I I -
l e a , c â n d p e n t r u p r i m a o ar a s e v o r p u n e , î n m o d pr o g r e s i v , b a z e l e
ş t i i n ţ i f i c e a l e d o c t r i n e i d r e p t ur i l o r i n d i v i d u a l e a l e om u l u i ,
substituind raţiunea revelaţiei (de unde şi denumirea de
r a ţ i o n a l i ş t i ) , e i a u f u n d a m e n t a t t e o r i a d r e p t u l u i n a t ur a l d e f i n i n d u -
l c a e t e r n , î n s ă n e s u p u s u n e i or d i n i d i vi n e . D i n i d e i l e r a ţ i o n a l i s t e
se va dezvolta ulterior teoria contractului social, care se fondează
pe principiul presupus irefutabil, că orice contract social trebuie
s ă f i e r e s p e c t a t . R a p o r t ur i l e î n t r e p u t e r e a d e s t a t ş i i n d i v i z i i c a r e
se află sub jurisdicţia sa sunt considerate ca fiind fondate pe un
c o n t r a c t s o c i a l , p e c a r e n i c i u n a d i n p ăr ţ i n u l - a r p ut e a m o d i f i c a ,
f ă r ă c o n s i m ţ ă m â n t u l c e l e i l a l t e p ăr ţ i . A p o g e u l a f o s t a t i n s d e J e a n
J a c q u e z R o u s s e a u , c a r e î n l u cr a r e a s a „ C o n t r a c t u l s o c i a l ” , a p ă r u t ă
în anul 1976, afirmă: „Omul este născut liber, dar pretutindeni
este în lanţuri”.
Primul gânditor care a afirmat că lumea este supusă unor legi
o b i e c t i v e a f o s t M o n t e s q u i e u . Î n l u c r ar e a s a „ D e s p r e s p i r i t u l
l e g i l o r ” , e l a p r e c i a c ă „ l e g i l e î n î n ţ e l e s u l m a i l ar g , s u n t r a p or t u r i
n e c e s a r e c e d e r i v ă d i n n a t ur a l u cr u r i l or , ş i î n a c e s t s e n s , t o t c e
există are legile sale”.
F i l o s o f u l f r a n c e z d e f i n e a l i b er t a t e a c a „ d r e p t u l d e a f a c e t o t
ceea ce îngăduie legile”, subliniind că dacă un cetăţean ar putea
s ă f a c ă c e e a c e l e g i l e i n t e r z i c , „ e l n u ar m a i a v e a l i b e r t a t e p e n t r u
c ă ş i c e i l a l ţ i a r p u t e a s ă f a c ă l a f e l ” . P e n t r u a p ă r ar e a p e r s o a n e i ş i
bunurile acesteia, el preconiza contractul social, care este un
pact, prin care individul îşi supune voinţa sa voinţei generale
c a r e , c o n s t i t u i t ă î n c or p u r i , s t a b i l e ş t e r e g u l i m o r a l e p e n t r u
membri săi şi implică reducerea guvernului la un singur individ.
Suveranitatea nu aparţine decât poporului şi fiecare individ
trebuie să i se supună.
După cum se poate costata concepţiile lui Rousseau erau
d e s t u l d e a m b i g u e , î n c e pr i v e ş t e l o c u l p e c a r e î l r e z e r v ă
individului.

6
 Î n a c e s t „ s e c o l a l l u m i n i l or ” , c a r e a d u s l a r e v o l u ţ i i l e
americană şi franceză de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea,
dreptul natural s-a orientat spre noi direcţii; începe să se
p r e o c u p e m a i m u l t d e dr e p t u r i l e i n d i v i d u a l e d e c â t d e n or m e l e
obiective. Acest lucru se remarcă în declaraţiile solemne făcute în
timpul revoluţiilor americană şi franceză, unde sunt enunţate
principiile universale ale dreptului natural pentru a recunoaşte
o m u l u i , î n c a l i t a t e a s a d e c e t ă ţ e a n , d r e p t u r i e t er n e ş i i n v i o l a b i l e .
Această concepţie a dreptului natural a fost cristalizată pentru
p r i m a d a t ă î n 1 9 6 8 d e J o h n L o c k e î n „ E s e u a s u p r a g u v er n u l u i
c i v i l ” . E l p l e c a d e l a p r i n c i p i u l c ă , l a or i g i n e e x i s t a o s t a r e
naturală anterioară organizării oricărei comunităţi naţionale sau
puteri statale, în care toţi indivizii aveau aceleaşi drepturi şi
aceleaşi obligaţii şi unde fiecăruia îi este permis să-şi apere
d r e p t u l l a v i a ţ ă , l a l i b er t a t e ş i pr o p r i e t a t e . C â n d o a m e n i i s - a u
constituit în comunităţi, ei au încheiat un pact social al cărui prim
o b i e c t i v e r a s ă - ş i p r o t e j e z e dr e p t u r i l e i n d i v i d u a l e . A c e a s t a
presupunea ca individul să renunţe la nişte drepturi pe care le
avea în stare naturală, însă numai în măsura necesităţii noii sale
c o n d i ţ i i . Dr e p t u r i l e i n d i v i d u a l e , î n m ă s u r a î n c a r e e l e n u a u f o s t
abandonate, continuă să existe şi sunt eterne, imprescriptibile şi
i n v i o l a b i l e . Î n c a z d e v i o l a r e , i n d i vi d u l a r e d r e p t u l d e a s e r ă s c u l a
împotriva puterii opresoare.
D e c l a r a ţ i a d r e p t u r i l o r o m u l ui ş i a l e c e t ă ţ e a n u l u i , a pr o b a t ă d e
A d u n a r e a C o n s t i t u a n t ă d e l a 2 6 a u g u s t 1 7 8 9 a r e pr e z e n t a t pr e m i s a
c o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e d i n 1 7 9 1 . P r e c i z â n d pr o g r a m u l R e v o l u ţ i e i
franceze „Declaraţia” a dobândit o importanţă hotărâtoare, nu
numai pentru istoria Franţei, ci şi pentru cea a numeroase alte
state, determinând reforme radicale în constituţiile lor.

1.2. Cristalizarea şi afirmarea drepturilor omului în diverse

zone ale lumii

I d e o l o g i i l e m o d e r n e – l i b er a l i s t e , s o c i a l i s t e e t c . – s u n t d e
o b e d i e n ţ ă o c c i d e n t a l ă , d ar e x i s t ă f i l o z of i i ş i t e or i i r e f e r i t o a r e l a
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i î n a l t e z o n e a l e l u m i i , c ar e r e f l e c t ă r e l a ţ i a
dintre om, Dumnezeu şi natură. Între acestea, Islamul, care este
fondat pe două idei forţă, şi anume:
1 . a r e o e m a n a ţ i e d i v i n ă , s a c r ă i z v or â t ă d i n C h a r i ’ a h s a u s e r i a t
(legea islamică);

7
 2 . s e b a z e a z ă p e C o r a n ( s ur s a e s e n ţ i a l ă a dr e p t u l u i m u s u l m a n ) ,
p r e c u m ş i p e S u n n a ( t r a d i ţ i i c e e x i s t ă d i n v r e m e a pr o f e t u l u i
M a h o m e d ) ş i I j m a ( c o m e n s u l d o c t o r i l or î n l e g e a i s l a m i c ă ) .
D i f u z a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i î n ţ ă r i l e c u m a j or i t a t e m u s u l m a n ă
s e f a c e p r i n i n t e r m e d i u l u n or o a m e n i a i r e l i g i i l or , c a r e s u n t :
Imamii, Şeicii, Ulema Mufti, Malla Mujtakid (imamii şeiiţi) şi
Cadii (judecători musulmani).
Aplicarea legii islamice în integritatea sa constituie o
obligaţie religioasă, fundamentală pentru toţi musulmanii. Chari’a
e s t e u n c o d d e d r e p t , d e m or a l ă , d e pr a c t i c ă ş i d e c u l t i s l a m i c
care-şi are sursele în Coran, emanat de la Dumnezeu. Adevărul
său nu poate fi pus la îndoială de nici un musulman.
B u d i s m u l , b a z a t p e a l t ă c o n c e p ţ i e , n u s e d or e ş t e o r e l i g i e
distinctă, ci fructul unei meditaţii. Bharna lui Budha porneşte de
la recunoaşterea unei interrelaţii între necesităţile omului şi ale
a n i m a l u l u i . A c e a s t ă i n t er r e l a ţ i e s e s i t u e a z ă î n c e n t r u l b u d i s m u l u i
ş i a r e c a s c o p î n f r â n a r e a d e z v o l t ă r i i e x c e s i v e a e u - l u i um a n ş i s ă
stabilească o ordine socială aplicabilă fără distincţii de culoare,
rasă şi ideologii politice.
Popoarele autohtone sau aborigene, diseminate în ansamblul
l u m i i d e l a A r c t i c l a P a c i f i c ş i a l c ă r or n u m ă r s e r i d i c ă l a c c a 3 0 0
milioane şi-au conservat caracteristicile sociale, culturale,
economice şi politice care le disting net de cele ale altor
comunităţi care compun populaţiile naţionale. Astfel, amerindienii
p ă s t r e a z ă u n m a r e r e s p e c t p e n t r u n a t ur ă , n e f ă c â n d o d i s t i n c ţ i e
netă între natură şi fiinţa umană. Sistemul lor juridic, care se
bazează pe dreptul asupra pământului şi resurselor naturale nu
sunt percepute ca drepturi individuale ale fiecărei persoane, ci ca
drepturi deţinute în colectiv de către trib. Individul poate avea
dreptul de a utiliza resursele naturale, nu şi însă pe acela de a le
poseda sau de a dispune de ele.
„Marea Chartă a Libertăţilor”, cum este denumită „Magna
Charta” este un document ce apare in Anglia in 1275, în virtutea
î n ţ e l e g e r i i i n t e r v e n i t e î n t r e r e g e l e J o a n f ăr ă d e Ţ a r ă ş i b a r o n i i s ă i
r e b e l i . D o c u m e n t u l e s t e c o n c e p u t î n t er m e n i f e u d a l i , î n s ă c o n ţ i n e
elemente care, după mai multe secole, vor inspira evoluţia
teoriilor drepturilor omului. El a avut o dublă semnificaţie: mai
î n t â i , e l a v e a f o r m a u n ui c o n t r a c t î n t r e p a r t i d a r e g e l u i ş i c e a a
b a r o n i l o r , c o n t r i b u i n d a s t f e l l a t e or i a c o n t r a c t u l u i s o c i a l , a p o i
c o n ţ i n e a n u m i t e n o r m e , c a r e c â t e v a s e c o l e m a i t âr z i u , a u i n s p i r a t
documente ca The Petitions of Rights”, adresată regelui de către
P a r l a m e n t ş i „ H a b e a s C o r p u s A c t ” , l e g e i m p u s ă d e P ar l a m e n t u l
8
englez in 1967, considerată ca a doua constituţie a Angliei după
„Magna Charta”
Între aceste două momente trebuie menţionate tratatele
Westphalice din 1648, care conţineau dispoziţii relative la
libertatea religioasă.
„Bill of Rights”, a cărui titulatură completă este „An Act
Declaring the Rights and Liberties of the Subject and Settling the
C r o w n ” ( L e g e a p r o c l a m â n d dr e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e s u p u ş i l o r ş i
r e g l e m e n t â n d s u c c e s i u n e a l a t r o n ) a r e pr e z e n t a t o î n c e r c ar e d e
a p l i c a r e l a o s c a r ă m a i m ar e a pr i n c i p i i l or e n u n ţ a t e î n a c t e l e
a n t e r i o a r e . R e z u l t a t d i n r e v o l u ţ i a d e l a 1 6 8 8 „ L e g e a d r e p t ur i l o r ” a
fost una din legile fundamentale adoptate de Parlamentul englez
l a 1 3 f e b r u a r i e 1 6 8 9 . E l s t a b i l e a c ă p ut e r e a m o n a r h i c ă e m a n ă d i n
v o i n ţ a p o p o r u l u i ş i a p r o c l a m a t a n u m i t e dr e p t u r i f u n d a m e n t a l e a l e
i n d i v i d u l u i , p r i n t r e c a r e i nt e r z i c e r e a p e d e p s e l o r i l e g a l e ş i cr u d e ,
o b l i g a ţ i a d e a s e c o m u n i c a i m e d i a t u n u i d e ţ i n u t m o t i v u l d e ţ i n er i i ,
eliberarea pe cauţiune.
Î n s e c o l u l u r m ă t or , l a 1 4 i u l i e 1 7 7 6 , „ D e c l a r a ţ i a d e
i n d e p e n d e n ţ ă a S t a t e l o r U n i t e ” , p r o c l a m a î nt r - u n l i m b a j p a t e t i c ,
influenţat de stilul constituţiilor engleze că este „de la sine
înţeles adevărul că toţi oamenii se nasc egali şi creatorul lor îi
investeşte cu anumite drepturi inalienabile şi că printre acestea se
numără străduinţa la viaţă, libertate şi fericire; în vederea acestor
drepturi, oamenii instituie guverne care-şi dobândesc puterea
legală prin consimţământul celor guvernaţi; că dacă oricând,
o r i c a r e f o r m ă d e g u v e r n ă m â n t p er i c l i t e a z ă a c e s t e s c o p u r i ,
p o p o r u l u i î i s t ă î n p u t e r e d e a- l r ă s t u r n a ş i a i n s t a u r a o n o u ă
guvernare” O dată cu naşterea noilor state independente în
procesul de decolonizare şi după cel de-al doilea război mondial,
p o p o a r e l e a u t o h t o n e a u c ă u t a t s ă - ş i c o n s e r v e pr o p r i a i d e n t i t a t e ş i
p a t r i m o n i u l c u l t u r a l . D e a c e e a , î n c a d r u l Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r
U n i t e ş i O . I . M . s - a r e c u n o s c u t c ă a p ăr a r e a d r e p t ur i l o r p e r s o a n e l o r
autohtone, aşa cum este reprezentată de acestea , constituie o
p a r t e e s e n ţ i a l ă a d r e p t u r i l or o m u l u i .

1.3.Cooperarea i n t e r n aţ i o n a l ă în d om e n i u l drepturilor
oamenilor

M i j l o c u l s e c o l u l u i a l XI X - l e a a î n r e g i s t r a t u n f e n o m e n n o u î n
d o m e n i u l d r e p t u r i l o r o m u l u i : a b or d a r e a a c e s t o r a p e p l a n
internaţional.

9
 Primele norme convenţionale vizau umanizarea războiului,
combaterea comerţului cu sclavi, şi în general, cu fiinţe umane şi
protejarea minorităţilor religioase.
C o n v e n ţ i a d i n 2 2 a u g u s t 1 8 6 4 p r e v e d e a p r o t e c ţ i a m i l i t a r i l or
r ă n i ţ i î n f o r ţ e l e a r m a t e î n c a m p a n i e ş i p e r s o n a l u l u i d e î n gr i j i r e a l
acestora. Prin declaraţia de la Sankt Petersburg din 19 decembrie
1868 şi prin Declaraţiile şi Convenţiile adoptate de prima
C o n f e r i n ţ ă d e P a c e d e l a H a g a d i n 1 8 9 9 , a f o s t i n t er z i s ă f o l o s i r e a
u n o r c a t e g o r i i d e a r m e c r u d e ş i p er f i d e .
A c o r d u l d e l a P a r i s d i n 1 8 m a i 1 9 0 4 i n t er z i c e a c o m e r ţ u l c u
f e m e i , c a r e a f o s t u r m a t d e C o n v e n ţ i a i nt e r n a ţ i o n a l ă r ef e r i t o a r e l a
traficul cu femei. La 30 septembrie 1921 a fost adoptată la
G e n e v a C o n v e n ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă r ef e r i t o ar e l a c o m b a t e r e a
traficului cu femei şi copii.
D u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , î n f i i n ţ a r e a L i g i i N a ţ i u n i l or a
c o n s t i t u i t p r i m a î n c e r c a r e d e a s e r e a l i z a o or g a n i z a ţ i e d e s t a t e
c a r e s ă a i b ă u n c a r a c t e r g e n e r a l ş i p er m a n e n t . I d e e a cr e ă r i i a c e s t e i
organizaţii apăruse în mai multe ţări şi s-a născut datorită
d e z a s t r u l u i p e c a r e r ă z b o i u l l - a pr o v o c a t m ul t o r p o p o a r e , pr e c u m
ş i s i t u a ţ i e i p o l i t i c e ş i e c o n o m i c e i v i t e l a t er m i n a r e a a c e s t u i a .
Pactul Ligii Naţiunilor, adoptat la Conferinţa de Pace de la
V e r s a i l l e s d i n 2 8 i u n i e 1 9 1 9 cr e a t pr i n a c e a s t ă p r i m ă o r g a n i z a ţ i e
internaţională, printre alte obiective şi-a propus respectarea şi
p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t u r i l or o m u l u i .
L a s f â r ş i t u l c e l u i d e- a l d oi l e a r ă z b o i m o n d i a l l a C o n f er i n ţ a
de la San Francisco, care a avut loc între 25 aprilie – 26 iunie
1 9 4 5 , s - a a d o p t a t C a r t a N a ţ i u n i l o r U n i t e , c a r e a i n t r a t î n v i g o ar e
l a 2 4 o c t o m b r i e a l a c e l u i a ş i a n , i ar a c e a z i a r ă m a s c a u n s i m b o l ,
p r i n c a r e s ă r b ă t o r i m î n f i e c a r e a n „ Z i u a N a ţ i u n i l or U n i t e ” .
Preambulul Cartei Naţiunilor Unite este enunţat astfel:
„ N O I P O P O A R E L E N AŢ I U N I L O R U N I T E , H O T Ă R Â T E s ă
i z b ă v i m g e n e r a ţ i i l e v i i t o ar e d e f l a g e l u l r ă z b o i u l ui , c a r e î n t i m p u l
v i e ţ i i n o a s t r e a p r i c i n u i t d e d o u ă or i o m e n i r i i s u f e r i nţ e d e n e s p u s ,
s ă n e r e a f i r m ă m cr e d i n ţ a î n d r e p t u r i l e f u n d a m e n t a l e a l e
omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane, în egalitatea
î n d r e p t u r i a b ă r b a ţ i l o r ş i f e m e i l o r , p r e c u m ş i a n a ţ i u n i l o r m ar i ş i
mici,
să creem condiţiile necesare pentru menţinerea justiţiei şi a
respectării obligaţiilor decurgând din tratate şi din alte izvoare
ale dreptului internaţional
s ă p r o m o v ă m p r o gr e s u l s o c i a l ş i i n s t a u r a r e a u n o r c o n d i ţ i i
m a i b u n e d e t r a i , o m a i m ar e l i b e r t a t e ,
10
 . . . . . . . . A M D E C I S S Ă NE A S O C I E M E F O R T U R I L E P E N T R U
R E AL I Z A R E A A C E S T O R O B I E C T I V E . . . . . . .
N ă s c u t d i n c o n v i n g er e a c ă r e s p e c t u l p e n t r u p e r s o a n a u m a n ă ,
c ă p r o m o v a r e a ş i g a r a n t a r e a d r e p t ur i l o r f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i
c o n s t i t u i e u n a d i n c o n d i ţ i i l e i n d i s p e n s a b i l e p ă c i i m o n di a l e ş i
progresului umanităţii şi ca o reacţie la violările monstruoase ale
acestor drepturi de regimul hitlerist, dreptul internaţional al
drepturilor omului a fost fondat pe trei linii:
a) pe reafirmarea, dezvoltarea şi codificarea materiei
drepturilor omului;
b) pe instituirea unor mecanisme de aplicare a normelor
convenţionale;
c ) p e d i f u z a r e a ş i e d u c a r e a î n s p i r i t u l r e s p e c t ă r i i p r e v e d e r i l or
instrumentelor existente.
P r o c e s u l d e r e a f i r m a r e ş i d e z v o l t a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i a
fost amorsat însă din timpul celui de-al doilea război prin
discursul preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Woodrow
Wilson, din 14 august 1941, care imagina o lume fondată pe patru
libertăţi fundamentale: libertatea cuvântului şi de expresie,
l i b e r t a t e a f i e c ă r u i a d e a a d or a p e D u m n e z e u î n f e l u l s ă u p r o p r i u ,
e l i b e r a r e a d e s ă r ă c i e ş i e l i b e r ar e a d e t e a m ă .
Declaraţia Naţiunilor Unite, adoptată la 1 ianuarie 1942 de
c e l e 2 7 d e s t a t e a l e c o a l i ţ i e i a n t i f a s c i s t e m e n ţ i o n a c ă o v i c t or i e
completă asupra inamicului ar fi esenţială pentru a apăra viaţa,
l i b e r t a t e a , i n d e p e n d e n ţ a ş i l i b e r t a t e a r e l i g i o a s ă , pr e c u m ş i p e n t r u
a c o n s e r v a d r e p t u r i l e u m a n e ş i j u s t i ţ i a î n p r o pr i i l e l or ţ ăr i ş i î n
celelalte naţiuni.
I m a g i n e a i d i l i c ă p e c a r e ş i - a u f or m a t - o s e m n a t a r i i
Declaraţiei Naţiunilor Unite în 1942 asupra a ceea ce trebuia să
r e p r e z i n t e d r e p t u r i l e o m u l ui n u ş i - a p u t ut g ă s i r ef l e c t a r e a î n a c t u l
constitutiv al Organizaţiei Mondiale, creată în 1945, deoarece
f i e c a r e d i n t r e m a r i l e p u t er i a v e a pr o b l e m e i n s o l u b i l e î n m a t e r i e î n
p r o p r i a ţ a r ă . U n i u n e a S o vi e t i c ă , u n r e gi m t o t a l i t ar , p o l i ţ i e n e s c ş i
sute de gulaguri, Statele Unite, un sistem legislativ care consacra
discriminarea rasială, Marea Britanie şi Franţa aveau vaste
imperii coloniale. Cu toate acestea , Charta Naţiunilor Unite a
î n s c r i s p r i n t r e s c o p u r i l e s a l e , pr o m o v a r e a ş i a p ăr a r e a „ d r e p t ur i l o r
omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi fără deosebiri de
rasă, sex, limbă sau religie”
Astfel s-au pus bazele principiale ale viitoarei dezvoltări a
apărării internaţionale a drepturilor omului.

11
 Cursul numărul 2

ROLUL O.N.U. ÎN COORDONAREA EFORTURILOR

R O M Â N I E I P E N T R U S O L U Ţ I O N A R E A P RO B L E M E L O R
ACTUALE ALE ACESTEIA

2 . 1 . C o n c e p t u l d r e p t u r i l o r om u l u i ş i a l i b e r t ăţ i l o r p u b l i c e

P r o b l e m a t i c a d r e p t ur i l o r o m u l u i î n c e p e s ă d o b â n d e a s c ă o
i m p o r t a n ţ ă a p a r t e ş i s ă s e i n s t i t u ţ i o n a l i z e z e î n pr a c t i c a
internaţională în timpul, şi, mai ales, în perioada imediat
următoare celui de-al doilea război mondial, când datorită
atrocităţilor comise împotriva fiinţei umane se naşte convingerea
g e n e r a l i z a t ă c ă r e s p e c t a r e a u ni v e r s a l ă a d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale ale omului constituie unul din tronsoanele
p r i n c i p a l e a l e s i s t e m u l u i d e r el a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e . A ş a s e f a c e c ă ,
după ce această idee – deziderat – a fost enunţată ca principiu şi
obiectiv în Charta Naţiunilor Unite şi în alte acte constitutive ale
unor instituţii specializate, ea şi-a găsit consacrarea în numeroase
instrumente juridice internaţionale acoperind practic toate
domeniile şi aspectele în planul drepturilor civile şi politice, unde
a u f o s t e l a b o r a t e a c t e n o r m a t i v e s a u d e l e g e f e r e n d a r e f er i t o a r e l a
d r e p t u l l a a u t o d e t e r m i n a r e a n a ţ i u n i l o r , l a dr e p t u l l a v i a ţ ă , l a
abolirea sclaviei, a muncii forţate, a comerţului cu fiinţe umane,
l a p r o t e c ţ i a p e r s o a n e l o r s u p u s e d e t e n ţ i e i s a u î n t e m n i ţ ăr i i , l a
dreptul la o cetăţenie, la libertatea de opinie, de exprimare şi
a s o c i e r e e t c . ; î n p l a n u l dr e p t u r i l or e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t u r a l e ,
d o m e n i i l e r e g l e m e n t a t e pr i v e s c : dr e p t u l l a m u n c ă ş i l a a s i g u r ăr i
s o c i a l e , d r e p t u l l a e d u c a ţ i e , dr e p t u l a l s ă n ă t a t e , d r e p t u l l a h r a n ă
etc.
O s e r i e d e i n s t r u m e n t e s e o c u p ă ş i d e p r o t e c ţ i a dr e p t u r i l o r ş i
b u n ă s t ă r i i m e m b r i l o r g r u p ur i l o r v ul n e r a b i l e – c o p i i , d e f i c i e n ţ i
m e n t a l i , h a n d i c a p a ţ i , p e r s o a n e î n v âr s t ă , p er s o a n e f ă r ă l o c u i n ţ ă
e t c . – d e e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i l or , p r e j u d e c ă ţ i l o r ş i
intoleranţei, iar pe alt plan – cel umanitar – de protecţia
d r e p t u r i l o r o m u l u i î n p er i o a d e d e c o n f l i c t a r m a t , d e c a t a s t r o f e
n a t u r a l e s a u t e h n o l o g i c e ş i d e a m e l i o r a r e a s i t u a ţ i e i r e f u g i a ţ i l or ş i
a populaţiei migrante.
Protecţia juridică a drepturilor omului se asigură, de fapt
p r i n d o u ă m o d a l i t ă ţ i : p e p l a n e x t e r n , p r i n i n s t r u m e n t e l e j ur i d i c e
12
i n t e r n a ţ i o n a l e e l a b o r a t e s u b a u s p i c i i l e or g a n e l o r ş i or g a n i s m e l o r
c u p r e o c u p ă r i î n m a t e r i e ş i r a t i f i c a t e d e s t a t e l e c a r e s u n t p ăr ţ i , i a r
pe plan intern, prin normele sistemului de drept specific fiecărei
ţări în parte.
C r e a r e a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e a d e s c h i s o er ă n o u ă î n
c e e a c e p r i v e ş t e r e l a ţ i i l e i n t er n a ţ i o n a l e î n t r e s t a t e , c o o p e r ar e a
î n t r e a c e s t e a ş i d r e p t u r m a r e , e l a b or a r e a u n o r i n s t r u m e n t e j ur i d i c e
a cunoscut noi dimensiuni, au fost elaborate peste 50 de tratate şi
un număr însemnat de declaraţii şi rezoluţii ale organelor şi
o r g a n i s m e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e î n d o m e n i u l p r o m o v ăr i i ş i r e s p e c t ă r i i
drepturilor omului.
Or g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l or U n i t e î ş i pr o p u n e c a o b i e c t i v
principal realizarea cooperării internaţionale cu caracter
e c o n o m i c , s o c i a l , c u l t u r a l s a u u m a n i t a r î n s c o p u l d e a pr o m o v a ş i
încuraja respectarea drepturilor omului şi libertăţilor
f u n d a m e n t a l e p e n t r u t o ţ i , f ă r ă d e o s e b i r e d e r a s ă , s e x , l i m b ă or i
religie.
Este un fapt cert că în epoca noastră realităţile naţionale şi
internaţionale s-au schimbat radical faţă de momentele în care au
fost elaborate anumite teze „clasice” în această materie. Deşi
principiile suveranităţii şi independenţei naţionale îşi menţin, în
mod firesc, importanţa şi semnificaţia, cooperarea internaţională a
s t a t e l o r s e e x t i n d e ş i s e d i v e r s i f i c ă n e c o n t e n i t . Af i r m ar e a t o t m a i
p u t e r n i c ă a m a r i l o r v a l o r i um a n i s t e d e t er m i n ă o e x t i n d e r e a s f er e i
competenţei internaţionale în această materie.
C o l a b o r a r e a u n u i n u m ă r m a r e d e i n s t r u m e n t e j ur i d i c e
internaţionale, în anii care au trecut de la adoptarea Cartei, cu
p a r t i c i p a r e a a p r o a p e a t u t ur o r s t a t e l o r , d e n o t ă o î n c e r c a r e d e
e x t i n d e r e a c o o p e r ă r i i i n t er n a ţ i o n a l e î n d o m e n i u l a p ă r ă r i i
drepturilor omului, prin acordul statelor suverane, în comparaţie
c u p r e v e d e r i l e i n i ţ i a l e c u pr i n s e î n C a r t ă .
D i s c u t a r e a u n u i n u m ă r t o t m a i m a r e d e p r o b l e m e pr i v i n d
apărarea şi respectarea drepturilor omului în cadrul organizaţiilor
internaţionale, adoptarea de declaraţii, rezoluţii, trebuie să
reprezinte şi pe mai departe un procedeu pe cât de util, pe atât de
eficace, dezaprobarea opiniei publice mondiale constituind un
f a c t o r i m p o r t a n t d e n a t ur ă a c o n t r i b u i l a î n c e t a r e a î n c ă l c ă r i l or , l a
respectarea legalităţii internaţionale.

A . D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l o r O m ul u i

13
 1 0 d e c e m b r i e 1 9 4 8 e s t e o d a t ă i s t o r i c ă , î n t r u c â t m ar c h e a z ă
m o m e n t u l n a ş t e r i i d r e p t u l u i m o d e r n a l d r e p t ur i l o r o m u l ui . L a
a c e a s t ă d a t ă a f o s t p r o c l a m a t ă d e c ă t r e A d u n ar e a G e n e r a l ă a
Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e , D e c l a r a ţ i a U n i v er s a l ă a D r e p t u r i l o r
Omului, care pentru prima dată, enunţă consensul comunităţii
internaţionale într-un ideal comun ce trebuie atins de toate
p o p o a r e l e ş i t o a t e n a ţ i u n i l e î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i .
Declaraţia a constituit astfel modelul şi sursa de inspiraţie pentru
s u t e l e d e i n s t r u m e n t e c e a l c ă t u i e s c î n p r e z e n t e d i f i c i u l j ur i d i c a l
protecţiei fiinţei umane.
Or g a n e l e p r i n c i p a l e ş i s u b s i d i a r e a l e O . N . U . c u p r e o c u p ă r i
p e l i n i a p r o m o v ă r i i ş i a p ă r ă r i i dr e p t u r i l o r om u l u i s u n t :
- Adunarea Generală;
- Consiliul de Securitate;
- Consiliul Economic şi Social;
- Consiliul de Tutelă;
- Curtea Internaţională de Justiţie;
- Secretariatul.
Dintre acestea, preocupările cele mai semnificative în domeniul
apărării drepturilor omului le au Adunarea Generală, Consiliul
Economic şi Social, precum şi Secretariatul O.N.U.

Adunarea Generală

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit

prevederilor de la art.13, va iniţia studii şi va face recomandări în
s c o p u l „ d e a p r o m o v a c o o p er a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă î n d o m e n i u l
e c o n o m i c , s o c i a l , c u l t ur a l , e d u c a t i v ş i s a n i t a r ş i d e a s p r i j i n i
înfăptuirea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru
toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.”
L a a r t . 5 5 l i t . c s e m e n ţ i o n e a z ă c ă N a ţ i u n i l e U n i t e v or f a v o r i z a
„ r e s p e c t a r e a u n i v e r s a l ă ş i e f e c t i v ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i
libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex,
limbă sau religie”.
P o t r i v i t C a r t e i O . N . U , „ t o ţ i m e m b r i a c e s t e i or g a n i z a ţ i i s e
o b l i g ă s ă î n t r e p r i n d ă a c ţ i u n i î n c o m u n ş i s e p a r a t , î n c o l a b or a r e c u
organizaţia, pentru realizarea acestor scopuri”.
S u b a u s p i c i i l e A d u n ă r i i G e n e r a l e a N a ţ i u n i l or U n i t e a u f o s t
e l a b o r a t e , î n c u r s u l a n i l o r , m a j or i t a t e a d o c u m e n t e l o r i m p o r t a n t e
pe linia apărării drepturilor omului, începând cu Declaraţia
U n i v e r s a l ă a D r e p t u r i l or O m u l u i , p a c t e l e ş i a l t e c o n v e n ţ i i d e o

14
i m p o r t a n ţ ă m a j o r ă î n c e e a c e p r i v e ş t e s a t b i l i r e a u n or s t a n d a r d e
internaţionale în acest domeniu.
Adunarea Generală a creat o serie de comitete speciale cu
p r e o c u p ă r i p e l i n i a d r e p t u r i l or o m u l u i , a ş a c u m s u n t :
- Comitetul special pentru decolonizare;
- Comitetul O.N.U. pentru Namibia;
- Comitetul special împotriva politicii de apartheid;
- C o m i t e t u l s p e c i a l p e n t r u a n c h e t a r e a p r a c t i c i l or i s r a e l i e n e d e
î n c ă l c a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i p e n t r u p o p u l a ţ i a d i n t er i t o r i i l e
arabe ocupate;
- C o m i t e t u l p e n t r u e x e r c i t ar e a dr e p t u r i l or i n a l i e n a b i l e a l e
poporului palestinian;
- Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, U.N.I.C.E.F. (are
subordonare şi faţă de Consiliul Economic şi Social);
- Î n a l t u l C o m i s a r i a t a l N a ţ i u n i l or U n i t e p e n t r u R e f u g i a ţ i ( a r e
subordonare şi faţă de Consiliul Economic şi Social).

C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l ( E C O S O C)

Consiliul Economic şi Social are cele mai multe atribuţii în

c e e a c e p r i v e ş t e a p ă r a r e a j u r i d i c ă i n t er n a ţ i o n a l ă a dr e p t u r i l or
o m u l u i . A c e s t e a î i s u n t f i x a t e pr i n C a r t a O . N . U . , c a r e l a c a p i t o l u l
X , a r t . 6 2 , î i a t r i b u i e o s e r i e d e f u n c ţ i i ş i p u t e r i , p o t r i v i t c ă r or a e l
poate face sau iniţia studii şi rapoarte privind problemele
internaţionale în domeniul economic, social, cultural, educativ,
sanitar către Adunarea Generală şi instituţiile specializate
interesate.
O prevedere importantă a Cartei O.N.U. este înscrisă în acelaşi
articol, pct.2, în care Consiliul Economic şi Social are atribuţia
e x p r e s ă „ d e a f a c e r e c o m a n d ă r i î n s c o p u l d e a p r om o v a
r e s p e c t a r e a e f e c t i v ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i a l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale pentru toţi”. De asemenea, potrivit Cartei, acest
i m p o r t a n t o r g a n a l O . N . U . a r e c o m p e t e n ţ a s ă pr e g ă t e a s c ă p r o i e c t e
d e c o n v e n ţ i i p e c a r e s ă l e s u p u n ă s p r e a p r o b ar e A d u n ăr i i G e n e r a l e
şi poate convoca conferinţe internaţionale în probleme de
competenţa sa.
Studierea atentă a acestor atribuţii scoate în evidenţă faptul că
sediul material în ceea ce priveşte apărarea internaţională a
d r e p t u r i l o r o m u l u i e s t e s i t u a t ă , p ot r i v i t C a r t e i O . N . U . î n
competenţa Consiliului Economic şi Social.

15
 S u b l i n i e m f a p t u l c ă o r g a n e l e O . N . U . a u dr e p t u l s ă - ş i c r e e z e
organe subsidiare care să le sprijine în realizarea atribuţiilor ce le
au, potrivit Cartei Naţiunilor Unite.
C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l a c r e a t o s e r i e d e or g a n e
s u b s i d i a r e c a r e î l a j u t ă î n e x er c i t a r e a a t r i b u ţ i i l or ş i c a r e s e o c u p ă ,
l a r â n d u l l o r , d e o v a s t ă p r o bl e m a t i c ă î n a c e s t d o m e n i u , f i e c a r e
a v â n d r e g u l a m e n t e d e f u n c ţ i o n a r e pr o p r i i , d a r f i i n d s u b o r d o n a t e
o r g a n u l u i O . N . U . , c a r e l e- a cr e a t ş i f a ţ ă d e c a r e r ă s p u n d î n
e x e r c i t a r e a m a n d a t u l u i pr i m i t .
Î n c o n t i n u a r e v o m f a c e o s c u r t ă pr e z e n t a r e a s t r u c t ur i i ş i
atribuţiilor unor organe subsidiare ale Consiliului Economic şi
S o c i a l c u p r e o c u p ă r i î n d o m e n i u l a p ă r ă r i i j ur i d i c e a dr e p t u r i l or
omului.
a) C o m i s i a p e n t r u d r e p t u r i l e om u l u i – e s t e c e l m a i i m p or t a n t
organ subsidiar care se ocupă de aceste probleme, având
c o m p e t e n ţ ă î n t o a t e c h e s t i u n i l e c e pr i v e s c d o m e n i u l r e s p e c t i v .
Ea a fost creată de către Consiliul Economic şi Social în anul
1946 şi ţine sesiuni în fiecare an.
C o m i s i a p e n t r u d r e p t u r i l e om u l u i a r e î n s u b o r d i n e u r m ă t o a r e l e
organisme:
1. s u b c o m i s i a d e l u p t ă c o n t r a m ă s u r i l or d i s c r i m i n a t o r i i ş i
protecţia minorităţilor. Această subcomisie, la rândul ei, are în
subordine multe grupuri de lucru, astfel:
- grupul de lucru pentru comunicări;
- grupul de lucru pentru sclavie;
- grupul de lucru pentru populaţia autohtonă
D e a s e m e n e a , c o m i s i a m a i a r e ş i a l t e g r u p u r i d e l u cr u î n a c e s t
domeniu, astfel:
- g r u p u l d e l u c r u s p e c i a l p e n t r u Af r i c a a u s t r a l ă ;
- grupul celor trei pentru eliminarea apartheidului;
- g r u p u l d e l u c r u p e n t r u d i s p a r i ţ i i f o r ţ a t e s a u i n v ol u n t a r e ;
- grupul d e e x p e r ţ i g u v e r n a m e n t a l i a s u p r a dr e p t u l u i l a
dezvoltare.
Fiind, aşa cum arătat mai sus, cel mai important organ
s u b s i d i a r a l E C O S O C p e n t r u a p ă r a r e a ş i pr o m o v a r e a d r e p t ur i l o r
o m u l u i , C o m i s i a e f e c t u e a z ă s t u d i i î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
p r e g ă t e ş t e r e c o m a n d ă r i ş i e l a b o r e a z ă p r oi e c t e l e i n s t r u m e n t e l o r
internaţionale în acest domeniu. De asemenea, poate îndeplini şi
u n e l e s a r c i n i s p e c i a l e î n c r e d i n ţ a t e d e A d u n a r e a g e n er a l ă s a u d e
Consiliul Economic şi Social. Poate, în acelaşi timp, să facă
a n c h e t e î n c a z u l u n o r s e s i z ă r i p r i v i n d î n c ă l c a r e a d r e p t ur i l o r
omului şi să examineze comunicări privind aceste încălcări.
16
 C o m i s i a d e s f ă ş o a r ă o a c t i v i t a t e d e c o l a b o r ar e a pr o p i a t ă c u t o a t e
c e l e l a l t e o r g a n e O . N . U . , c o m p e t e n t e î n pr o b l e m a dr e p t u r i l or
omului, şi, în mod deosebit, contribuie la coordonarea de către
C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l a a c t i v i t ă ţ i l o r p r i v i n d d r e p t ur i l e
omului în cadrul sistemului O.N.U.
C o m i s i a p o a t e i n v i t a o r i c a r e s t a t s ă p ar t i c i p e l a d i s c u t a r e a u n or
anumite probleme care îl interesează în mod special. De
asemenea, orice mişcare de eliberare naţională recunoscută de
către Adunarea Generală a O.N.U., poate fi invitată la discutarea
oricărei probleme care o interesează în mod deosebit.
I n s t i t u ţ i i l e s p e c i a l i z a t e s a u c e l e i n t er g u v e r n a m e n t a l e p o t
participa la deliberările în problemele care prezintă interes.
Or g a n i z a ţ i i l e n e g u v e r n a m e n t a l e c u s t a t u t c o n s u l t a t i v î ş i p o t
d e s e m n a o b s e r v a t o r i a u t or i z a ţ i c a r e s ă a s i s t e l a ş e d i n ţ e l e p u b l i c e
ale Comisiei.
Î n s c o p u l î n l ă t u r ă r i i c a u z e l o r d e v i o l ar e a dr e p t u r i l or o m u l u i ,
C o m i s i a n u m e ş t e e x p e r ţ i – r a p or t o r i , r e pr e z e n t a n ţ i s p e c i a l i s a u
a l t e p e r s o a n e p e n t r u a n c h e t a r e a s i t u a ţ i e i d r e p t ur i l o r o m u l u i î n
a n u m i t e ţ ă r i , c a r e u r m ăr e s c d o m e n i i p r e c i s e a l e dr e p t u r i l or
omului.
S p r e e x e m p l i f i c a r e , l a c e a d e- a 4 6 - a s e s i u n e , ţ i n u t ă l a G e n e v a
î n t r e 2 9 i a n u a r i e - 9 m a r t i e 1 8 8 9 , C o m i s i a p e n t r u d r e p t ur i l e
o m u l u i a a b o r d a t î n c u r s u l d e z b a t e r i l or p r o b l e m a e r a d i c ă r i i
a p a r t h e i d u l u i , a a n a l i z a t î n c ă l c ă r i l e d r e p t ur i l o r p o p or u l u i
p a l e s t i n i a n d e c ă t r e I sr a e l , r e a f i r m â n d n e c e s i t a t e a c o n v o c ă r i i u n e i
C o n f e r i n ţ e I n t e r n a ţ i o n a l e p e n t r u p a c e î n Or i e n t u l M i j l o c i u , a
c o n s t i t u i t u n g r u p d e l u cr u c u s c o p u l d e a a d o p t a r e z o l u ţ i i ş i
d e c i z i i a s u p r a s i t u a ţ i e i dr e p t u r i l o r om u l u i ş i a v i o l ăr i i a c e s t o r a î n
ţ ă r i c a : Af g a n i s t a n , A l b a n i a , C h i l e , C u b a , S a l v a d o r , I r a n , L i b a n ,
G u a t e m a l a ş i a e x a m i n a t r a p or t u l Gr u p u l u i d e l u c r u c u p r i v i r e l a
d i s p a r i ţ i i l e f o r ţ a t e s a u i n v o l u n t a r e ş i a d o c u m e n t e l o r r a p o r t or i l o r
s p e c i a l i c o n s a c r a t e e x e c u ţ i i l o r s u m a r e s a u a r b i t r a r e , a t o r t ur i i ,
i n t o l e r a n ţ e i r e l i g i o a s e ş i m e r c e n a r i l or .
S u b c o m i s i a p e n t r u l u p t a î m p o t r i v a m ă s u r i l o r d i s c r i m i n a t or i i ş i
p r o t e j a r e a m i n o r i t ă ţ i l o r a f o s t c r e a t ă c a or g a n i s m s u b s i d i a r a l
C o m i s i e i p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l u i l a pr i m a s e s i u n e a a c e s t e i a î n
anul 1947. Este alcătuită din 26 de experţi aleşi de către Comisie
p e n t r u o p e r i o a d ă d e 3 a n i ş i c a r e a c ţ i o n e a z ă î n n u m e p r o pr i u .
Sarcinile acestei subcomisii sunt:
- e f e c t u a r e a d e s t u d i i î n b a z a p r e v e d e r i l or D e c l a r a ţ i e i
U n i v e r s a l e a D r e p t u r i l or O m u l u i ş i a d r e s a r e a u n o r
r e c o m a n d ă r i C o m i s i e i d r e p t ur i l o r o m u l u i î n l e g ă t ur ă c u
17
 a t r i b u ţ i i l e a c e s t e i a î n l u p t a c o n t r a m ă s u r i l or d i s c r i m i n a t or i i
de orice fel, împotriva dr e p t u r i l o r şi libertăţilor
f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i c a ş i î n l e g ă t u r ă c u pr o t e c ţ i a
m i n o r i t ă ţ i l o r r a s i a l e , r e l i gi o a s e ş i l i n g vi s t i c e ;
- îndeplinirea oricăror alte atribuţii încredinţate de Consiliul
E c o n o m i c ş i S o c i a l s a u d e C o m i s i a p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i ;
- examinarea sesizărilor privind încălcările flagrante şi
sistematice ale drepturilor omului şi înaintarea acestora
C o m i s i e i p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i , c o n f o r m p r o c e d ur i i
s t a b i l i t e d e r e z o l u ţ i a E C O S O C nr . 1 5 0 3 ( X L VI I I ) d i n 2 7 m a i
1970.
Subcomisia ţine reuniuni în fiecare an, timp de 4 săptămâni. La
a c e s t e r e u n i u n i a s i s t ă , a t â t m e m br i a c e s t e i a , c â t ş i o b s e r v a t o r i a i
s t a t e l o r m e m b r e O . N . U . , r e pr e z e n t a n ţ i i s a u o b s e r v a t o r i i a l t o r
organisme O.N.U., ai instituţiilor specializate, organizaţii
interguvernamentale, organizaţii neguvernamentale cu statut
consultativ şi mişcări de eliberare naţională interesate în
problemele care sunt înscrise pe ordinea de zi.
Î n s c o p u l d e a f i s p r i j i n i t ă p e n t r u r e z o l v ar e a a t r i b u ţ i i l o r c ar e - i
s u n t î n c r e d i n ţ a t e , S u b c o m i s i a a cr e a t t r e i g r u p ur i d e l u c r u c a r e s e
reunesc înaintea fiecărei sesiuni anuale a Subcomisiei pentru
e x a m i n a r e a p r o b l e m e l o r s p e c i f i c e . A c e s t e gr u p u r i s u n t :
- g r u p u l d e l u c r u î n p r o b l e m a c o m u n i c ă r i l or , c a r e a r e c a
s a r c i n ă e x a m i n a r e a c o m u n i c ăr i l o r a d r e s a t e C o m i s i e i ş i
reţinerea celor care vor fi supuse atenţiei acesteia, respectiv
cele care dovedesc încălcări flagrante şi sistematice a
drepturilor omului;
- grupul de lucru privind sclavia, care are ca atribuţii
a n a l i z a r e a s i t u a ţ i e i î n c e e a c e pr i v e ş t e pr a c t i c i l e d e s c l a v i e ,
e x p l o a t a r e a m u n c i i c o p i i l or ş i a p r o s t i t u ţ i e i ;
- g r u p u l d e l u c r u p r i v i n d p o p ul a ţ i i l e a u t o h t o n e , c a r e ar e c a
s a r c i n ă e v o l u ţ i a s i t u a ţ i e i î n c e e a c e pr i v e ş t e p r o t e j a r e a
drepturilor acestor populaţii.
De asemenea, în cadrul fiecărei sesiuni anuale, Subcomisia
p o a t e s ă c o n s t i t u i e g r u p ur i d e l u c r u p e s e s i u n e , d e c i c a r e s ă
funcţioneze în timpul desfăşurării acestora pentru examinarea
diferitelor probleme, care se consideră necesare dintre cele
înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Exemplificăm din această
categorie:
- g r u p u l d e l u c r u p e n t r u î n c ur a j a r e a a c c e p t ă r i i u n i v er s a l e a
i n s t r u m e n t e l o r p r i v i n d dr e p t u r i l e o m u l u i ;

18
 - g r u p u l d e l u c r u p r i v i n d dr e p t u r i l e p e r s o a n e l o r a r e s t a t e s a u
încarcerate;
- grupul de lucru în problemele persoanelor deţinute pentru
motive de tulburări mintale.
R a p o a r t e l e î n t o c m i t e d e a c e s t e g r u p u r i d e l u cr u s u n t s u p u s e
e x a m i n ă r i i s u b c o m i s i e i , c ar e v a l u a d e c i z i i ş i v a a d o p t a r e z o l u ţ i i
în acele domenii care sunt de competenţa sa. În celelalte situaţii,
S u b c o m i s i a e l a b o r e a z ă pr o i e c t e d e r e z o l u ţ i i ş i d e c i z i i p e c a r e l e
î n a i n t e a z ă s p r e a d o p t a r e C o m i s i e i p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i s a u
Consiliului Economic şi Social.
S u b c o m i s i a î n a i n t e a z ă d u p ă f i e c a r e s e s i u n e u n r a p or t c ă t r e
C o m i s i a p e n t r u d r e p t u r i l e om u l u i .

Cursul numărul 3

COMISIA PENTRU CONDIŢIA FEMEII

3.1. Organizarea şi funcţionarea c om i s i e i pentru condiţia

femeii

A c e a s t ă c o m i s i e a f o s t î nf i i n ţ a t ă î n a n u l 1 9 4 6 d e c ă t r e C o n s i l i u l
Economic şi Social şi este alcătuită din reprezentanţii a 32 de
state membre ale O.N.U. aleşi de către ECOSOC pe o durată de 4
ani. Sesiunile acestei Comisii se ţin în mod normal la 2 ani, pe
parcursul a 3 săptămâni.
Comisia are ca atribuţii prezentarea de recomandări şi rapoarte
p e n t r u C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l pr i v i n d pr o m o v a r e a
drepturilor femeii în domeniile politic, economic, civil etc.,
p r e c u m ş i p r e z e n t a r e a d e r e c o m a n d ă r i î n pr o b l e m e l e d r e p t ur i l o r
femeii ce au un caracter de urgenţă şi în vederea realizării unei
e f e c t i v e e g a l i t ă ţ i î n dr e p t u r i a f e m e i i c u b ă r b a t u l . C o m i s i a
e l a b o r e a z ă r e z o l u ţ i i ş i d e c i z i i pr o p r i i s a u p r o i e c t e a l e a c e s t o r a ,
care sunt supuse examinării de către ECOSOC.
La lucrările acestei comisii participă şi membri supleanţi. La
ultimele sesiuni, pe lângă aceştia au participat şi un număr
i m p o r t a n t d e s t a t e m e m br e ş i n e m e m br e a l e O . N . U . , pr e c u m ş i
reprezentanţi ai diverselor organisme şi instituţii specializate ale
O . N . U . , r e p r e z e n t a n ţ i a i u n or m i ş c ă r i d e e l i b e r ar e n a ţ i o n a l ă ş i
o b s e r v a t o r i d i n p a r t e a o r g a n i z a ţ i i l or n e g u v e r n a m e n t a l e , a s i g u r â n d
în acest fel posibilitatea creşterii reprezentativităţii acestei

19
c o m i s i i ş i o m a i b u n ă r e z o l v a r e a pr o b l e m e l o r c a r e î i s u n t d a t e î n
competenţă.
L a s e s i u n e a a c e s t e i C o m i s i i s u n t pr e z e n t a t e r a p o a r t e ş i d i n
partea Comisiei interamericane a femeilor şi a Comisiei pentru
condiţia femeii arabe.
În fiecare an, Centrul pentru dezvoltare socială şi probleme
umanitare cu sediul la Viena, întocmeşte şi trimite Comisiei
p e n t r u c o n d i ţ i a f e m e i i d o u ă l i s t e r e f er i t o a r e l a v i o l ă r i a l e
d r e p t u r i l o r o m u l u i . P r i m a d i nt r e a c e s t e l i s t e c u pr i n d e u n r e z u m a t
a l s i t u a ţ i e i s e s i z ă r i l o r c u pr i v i r e l a p r o m o v ar e a f e m e i i î n
domeniile politic, economic, social, civil şi educativ, listă care nu
are caracter confidenţial. A doua listă, cu caracter confidenţial,
p r e z i n t ă u n r e z u m a t a l s t a d i u l u i s e s i z ă r i l o r p r i v i n d dr e p t u r i l e
omului cu repercusiuni asupra condiţiei femeii.

3.2. Comitetele speciale de experţi în domeniul drepturilor

omului

În cadrul ECOSOC mai funcţionează şi o serie de comitete care

a u a t r i b u ţ i i s t a b i l i t e p r i n u n e l e c o n v e n ţ i i c ar e r e g l e m e n t e a z ă
a n u m i t e d o m e n i i a l e d r e p t ur i l o r o m u l ui , d u p ă c u m ur m e a z ă :
- c o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i l or r a s i a l e ;
- c o m i t e t u l p e n t r u d r e p t u r i l e o m ul u i ;
- comitetul pentru drepturi economice, sociale şi culturale;
- c o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i i f aţ ă d e f em e i ;
- comitetul contra torturii;
- comitetul pentru prevenirea crimei şi lupta împotriva
delicvenţei.
C o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a di s c r i m i n ă r i l o r r a s i a l e e s t e u n
o r g a n î n f i i n ţ a t î n a n u l 1 9 7 0 , c o n f or m p r e v e d e r i l or a r t . 8 d i n
C o n v e n ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă p e n t r u e l i m i n a r e a t u t ur o r f or m e l o r d e
d i s c r i m i n a r e r a s i a l ă , c o m p u s d i n 1 8 e x p er ţ i r e c u n o s c u ţ i p e n t r u
înalta lor moralitate şi imparţialitate. Aceştia sunt aleşi prin vot
secret de către statele membre ale Convenţiei pentru un mandat de
4 a n i . T r e b u i e s ă f i e r e p r e z e n t a n ţ i a i s t a t e l o r m e m br e ş i , p e t i m p u l
exercitării mandatului acţionează cu titlu individual.
Aşa cum prevede art.9 din Convenţia menţionată, Comitetul va
p r i m i s p r e e x a m i n a r e r a p o ar t e l e p r e z e n t a t e d e s t a t e l e m e m br e
către secretariatul general al O.N.U. cu privire la măsurile
legislative, juridice, administrative sau de altă natură pe care
a c e s t e s t a t e l e - a u a d o p t a t î n v e d e r e a p u n er i i î n a p l i c a r e a a c e s t e i
convenţii. Aceste rapoarte trebuie să fie înaintate de către statele
20
părţi la fiecare doi ani şi de fiecare dată când comitetul o cere. De
a s e m e n e a , c o m i t e t u l p o a t e s o l i c i t a i nf o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e
s t a t e l o r p ă r ţ i î n v e d e r e a s t a b i l i r i i t u t u r or d e t a l i i l o r n e c e s a r e .
P r i n i n t e r m e d i u l S e cr e t a r i a t u l u i g e n e r a l , c o m i t e t u l s u p u n e
a n u a l î n f a ţ a A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . N . U . , u n r a p or t a s u p r a
activităţilor desfăşurate în care face sugestii şi recomandări de
o r d i n g e n e r a l r e z u l t a t e d i n e x a m i n a r e a r a p o a r t e l o r ş i i nf o r m ă r i l or
primite de la statele părţi.
Î n s i t u a ţ i a î n c a r e u n s t a t p a r t e c o n s i d e r ă c ă u n a l t s t a t p ar t e n u
aplică dispoziţiile convenţiei, el poate atrage atenţia comitetului
asupra acestei chestiuni.
A l t ă a t r i b u ţ i e a C o m i t e t u l u i , pr e v ă z u t ă d e a r t . 1 4 d i n C o n v e n ţ i e
este aceea de a primi şi examina comunicări de la persoane sau
grupuri de persoane care se consideră victime ale violării
d r e p t u r i l o r d i n a c e a s t ă c o n v e n ţ i e d e c ă t r e s t a t u l a i c ă r ui c e t ă ţ e n i
sunt. Pentru a primi aceste comunicări, comitetului trebuie să i se
f i r e c u n o s c u t î n p r e a l a b i l c o m p e t e n ţ a d e c ă t r e s a t t u l p ar t e
respectiv, în lipsa acestei recunoaşteri Comitetul nu poate primi
comunicarea. Până în prezent, 12 state au recunoscut competenţa
Comitetului în acest sens.
De asemenea, se mai precizează că orice stat care face
declaraţia de recunoaştere a competenţei Comitetului îşi poate
c r e a u n o r g a n i s m i n t e r n c o nf o r m l e g i i n a ţ i o n a l e , p e n t r u a p r i m i ş i
e x a m i n a c e r e r i l e p r o v e n i t e d e l a p e r s o a n e s a u g r u p ur i d e p e r s o a n e
din acea ţară, care consideră că sunt victime ale violării vreunuia
din drepturile enunţate în convenţie şi care au epuizat toate
celelalte căi de recurs local.
Ar t i c o l u l 1 5 a l C o n v e n ţ i e i pr e v e d e p o s i b i l i t a t e a C o m i t e t u l u i d e
a p r i m i c o p i i d e c e r e r i , c o p i i d e r a p o a r t e ş i a l t e i n f or m a ţ i i p r i v i n d
d i s c r i m i n a r e a r a s i a l ă d i n t er i t o r i i l e s u b t u t e l ă s a u n e a u t o m a t e ,
precum şi din orice alte teritorii în care se aplică Rezoluţia 1514
( X V ) a A d u n ă r i i G e n e r a l e . A c e s t e a ur m e a z ă s ă f i e t r a n s m i s e
Consiliului de tutelă şi Comitetului special pentru decolonizare.
Comitetul ţine cu regularitate două sesiuni pe an. La aceste
s e s i u n i p o t s ă a s i s t e î n g e n e r a l ş i r e pr e z e n t a n ţ i i s t a t e l o r p ăr ţ i
atunci când sunt examinate rapoartele acestora, putând răspunde
la întrebări şi furniza informaţii suplimentare.
Î n a t r i b u ţ i i l e c o m i t e t u l u i i n t r ă ş i f or m u l a r e a d e i n f or m a ţ i i
asupra situaţiilor de discriminare rasială şi supunerea lor atenţiei
Adunării Generale. În ultimii ani, la solicitarea Adunării
Generale, Comitetul s-a preocupat în mod deosebit de situaţia

21
p o p o a r e l o r c a r e l u p t ă c o n t r a r e g i m ur i l o r c o l o n i a l i s t e ş i r a s i s t e d i n
Af r i c a a u s t r a l ă .

3.3. Activităţile desfăşurate de experţi în domeniul apărării şi promovării

drepturilor omului

Comitetul pentru drepturile omului a fost constituit în anul

1 9 7 7 , î n b a z a P a c t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l p r i v i n d d r e p t ur i l e c i v i l e ş i
politice. Este alcătuit din 18 membri, resortisanţi ai statelor părţi
l a p a c t u l r e s p e c t i v . A c e ş t i m e m b r i t r e b u i e s ă î nt r u n e a s c ă c o n d i ţ i a
de a fi personalităţi de înaltă moralitate şi cu o competenţă
recunoscută în domeniul drepturilor omului. Candidaţii sunt
p r o p u ş i d e c ă t r e s t a t e l e p ăr ţ i d i n t r e r e s o r t i s a n ţ i i l o r ş i s u n t a l e ş i
prin vot secret, fiecare stat neputând să aibă în comitet mai mult
de un membru. La alegeri se va ţine seama de o repartiţie
g e o g r a f i c ă e c h i t a b i l ă , d e r e p r e z e n t a r e a d i f e r i t e l o r f or m e d e
c i v i l i z a ţ i e ş i a p r i n c i p a l e l o r s i s t e m e j ur i d i c e . P er i o a d a p e n t r u c a r e
sunt aleşi membrii Comitetului este de 4 ani. După alegere,
aceştia îşi exercită funcţia cu titlu individual.
S a r c i n i l e C o m i t e t u l u i p e n t r u dr e p t u r i l e o m u l u i , a ş a c u m r e z u l t ă
din art. 40-42 ale Pactului sunt:
- examinarea rapoartelor prezentate de către statele părţi atât
a s u p r a m ă s u r i l o r a d o p t a t e ş i c ar e t r a n s p u n î n v i a ţ ă dr e p t u r i l e
c i v i l e ş i p o l i t i c e p r e v ă z u t e î n p a c t , c â t ş i a s u p r a pr o g r a m e l o r
c a r e a u f o s t r e a l i z a t e î n f o l o s i n ţ a a c e s t o r dr e p t u r i . A c e s t e
rapoarte sunt trimise de către state de fiecare dată când sunt
c e r u t e d e c ă t r e C o m i t e t . E l e s e î n a i n t e a z ă S e cr e t a r u l u i
general al O.N.U., care le va transmite spre examinare
C o m i t e t u l u i . T o t o d a t ă S e cr e t a r u l g e n er a l p o a t e t r a n s m i t e
copii ale oricăror părţi din rapoarte altor instituţii
s p e c i a l i z a t e a l e O . N . U . , d a c ă a u l e g ă t ur ă c u d o m e n i u l l o r d e
activitate;
- î n a i n t e a z ă s t a t e l o r m e m br e pr o p r i i l e s a l e r a p o a r t e , pr e c u m ş i
orice observaţii generale pe care le consideră necesare.
O b s e r v a ţ i i î n s o ţ i t e d e c o p i i a l e r a p o a r t e l or p o t f i t r i m i s e d e
către Comitet şi Consiliului Economic şi Social în vederea
adoptării unor măsuri corespunzătoare.
C o m i t e t u l p r i m e ş t e ş i e x a m i n e a z ă c o m u n i c ă r i d i n p a r t e a or i c ă r u i
stat parte la pact care declară că recunoaşte competenţa
c o m i t e t u l u i ş i c a r e p r e t i n d e c ă u n a l t s t a t p ar t e n u - ş i î n d e p l i n e ş t e
22
o b l i g a ţ i i l e c e - i r e v i n d i n p r e z e n t u l p a c t . C o n d i ţ i a c ar e pr e v e d e c a
s t a t u l p a r t e c a r e f a c e c o m u n i c a r e a s ă f i f ă c u t o d e c l a r a ţ i e pr i n
c a r e s ă r e c u n o a s c ă c o m p o n e n ţ a c o m i t e t u l u i e s t e d e n a t ur ă
imperativă, lipsa acesteia punând Comitetul în imposibilitatea de
a primi comunicarea respectivă.
Comitetul nu poate examina o cauză decât după epuizarea
t u t u r o r c ă i l o r i n t e r n e d e r e c u r s , c u e x c e p ţ i a c a z u r i l or c â n d
procedurile de recurs depăşesc termenele rezonabile.
În cazul în care după 6 luni de la primirea comunicării
originale de către statul destinatar problema nu a fost soluţionată
spre satisfacţia celor două state părţi interesate, fiecare dintre ele
v a a v e a d r e p t u l d e a s u p u n e c h e s t i u n e a c o m i t e t u l u i , pr i n a d r e s a r e a
unei notificări, atât acestuia, cât şi celuilalt stat.

3.4. Organizarea şi funcţionarea diferitelor subcomisii existente în domeniul

protecţiei drepturilor omului

D e s e m n a r e a u n e i c o m i s i i d e c o n c i l i e r e a d- h o c î n s i t u a ţ i a î n
care diferendul supus comitetului în conformitate cu art.41 din
pact nu s-a soluţionat spre satisfacţia statelor părţi interesate.
A c e a s t ă c o m i s i e s e c o n s t i t u i e c u a c o r d u l pr e l i m i n a r a l c e l o r d o u ă
s t a t e ş i a r e s c o p u l d e a - ş i of e r i b u n e l e o f i c i i p e n t r u a a j u n g e l a o
soluţie amiabilă a chestiunii respective, pe baza respectării
p r e v e d e r i l o r p a c t u l u i . E a s e c o m p u n e di n 5 m e m b r i n u m i ţ i c u
acordul statelor interesate şi nu trebuie să fie resortisanţi ai
s t a t e l o r p ă r ţ i i n t e r e s a t e , ni c i a i s t a t e l o r c a r e n u s u n t p ă r ţ i l a a c e s t
pact şi nici ai vreunui stat, care nu a recunoscut competenţa
comitetului în această materie. Dacă în termen de 3 luni statele
p ă r ţ i n u v o r a j u n g e l a u n a c o r d î n p r i v i nţ a m e m br i l o r c o m i s i e i , î n
întregime sau parţial, aceasta se va alege prin vot secret dintre
membri comitetului, cu majoritate de două treimi, respectându-se
cerinţa privind cetăţenia acestora menţionată mai sus.
În termen de 12 luni de la sesizare, Comisia trebuie să adreseze
u n r a p o r t p r e ş e d i n t e l u i c o m i t e t u l u i , d i n c a r e s ă r ei a s ă r e z u l t a t u l
examinării diferendului, soluţia la care s-a ajuns, constatările şi
observaţiile comisiei şi statelor părţi. Preşedintele comitetului va
comunica acest raport statelor părţi interesate.
- a ş a c u m p r e v e d e î n ar t . 1 a l P r o t o c o l u l u i f a c u l t a t i v l a P a c t u l
cu privire la drepturile civile şi politice, orice persoană
fizică se poate adresa Comitetului în situaţia în care pretinde
c ă a f o s t v i c t i m a u n e i v i o l ă r i a d r e p t ur i l o r pr e v ă z u t e î n P a c t .

23
 Condiţia imperativă este ca statul al cărui cetăţean este
p e r s o a n a r e s p e c t i v ă s ă f i e p a r t e l a a c e s t P r ot o c o l , î n a c e s t f e l
recunoscând competenţa Comitetului în materie.
Condiţiile de admisibilitate a comunicărilor sunt:
- să se fi epuizat toate căile de rerurs interne;
- să nu fie anonime;
- să nu constituie un abuz de drept;
- să nu fie compatibile cu dispoziţiile Pactului.
Or i c e c o m u n i c a r e a d m i s ă e s t e a d u s ă l a c u n o ş t i n ţ a s t a t u l u i î n
c a u z ă , c a r e î n t e r m e n d e 6 l u n i v a t r e b u i s ă pr e z i n t e î n s c r i s
C o m i t e t u l u i e x p l i c a ţ i i l e n e c e s a r e c l a r i f i c ă r i i p r o bl e m e i ş i
măsurile de remediere luate. Nu sunt examinate comunicările
aflate în curs de examinare în faţa unei alte instanţe
internaţionale de anchetă sau în curs de rezolvare.
C o m i t e t u l p e n t r u d r e p t u r i e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e a f o s t
c r e a t î n v e d e r e a a p l i c ă r i i pr e v e d e r i l o r P a c t u l u i i n t er n a ţ i o n a l c u
privire la drepturile economice, sociale şi culturale de Consiliul
Economic şi Social în anul 1985. Este alcătuit din 18 experţi cu
c o m p e t e n ţ ă r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i , a l e ş i p r i n
vot secret pentru un mandat de 4 ani, de pe o listă de candidaţi
desemnaţi de statele părţi la pactul menţionat.
A c e s t c o m i t e t a r e c a s a r c i n i e x a m i n a r e a r a p o a r t e l or c a r e ţ i s u n t
î n a i n t a t e d e c ă t r e s t a t e l e p ă r ţ i l a P a c t c o nf o r m pr e v e d e r i l o r a r t . 1 6 ,
c u p r i v i r e l a m ă s u r i l e p e c a r e l e- a u a d o p t a t ş i a s u p r a p r o g r e s e l o r
o b ţ i n u t e î n a s i g u r a r e a r e s p e c t ă r i i d r e p t ur i l o r r e c u n o s c u t e î n P a c t .
De asemenea, comitetul ajută Consiliul Economic şi Social în
îndeplinirea sarcinilor ce îi revin pentru supravegherea aplicării
prevederilor pactului, făcând recomandări şi sugestii de ordin
g e n e r a l î n u r m a e x a m i n ă r i i r a p o a r t e l or t r i m i s e d e s t a t e l e p ă r ţ i ş i
de instituţiile specializate interesate.
S t a t e l e p ă r ţ i l a p u n c t u l m e n ţ i o n a t p ot s ă p a r t i c i p e p r i n
r e p r e z e n t a n ţ i l a s e s i u n i l e c o m i t e t u l u i , î n c u r s u l c ă r or a s u n t
e x a m i n a t e r a p o a r t e l e l or , p o t f a c e d e c l a r a ţ i i a s u p r a a c e s t o r
r a p o a r t e ş i p o t r ă s p u n d e î n t r e b ăr i l o r a d r e s a t e . C o m i t e t u l ţ i n e o
sesiune pe an la Oficiul O.N.U. de la Geneva.Din 1989, 92 de
s t a t e a u r a t i f i c a t P a c t u l i n t e r n a ţ i o n a l c u pr i v i r e l a d r e p t ur i l e
economice, sociale şi culturale, iar 7 l-au semnat fără să-l
ratifice.
C o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a di s c r i m i n ă r i i f a ţ ă d e f e m e i e s t e
constituit în anul 1982 în baza prevederilor art.17 din Convenţia
p e n t r u e l i m i n a r e a o r i c ă r or f o r m e d e d i s c r i m i n a r e f a ţ ă d e f e m e i .
Este compus din 23 de experţi de o înaltă autoritate morală şi
24
înaltă competenţă în domeniul la care se referă convenţia. Aceştia
s u n t a l e ş i d e c ă t r e s t a t e l e p ă r ţ i d i n r â n d u l c e t ă ţ e n i l o r l or p r i n v o t
s e c r e t ş i v o r a c ţ i o n a î n n um e pr o p r i u . F i e c a r e s t a t p o a t e s ă
desemneze un candidat ales dintre cetăţenii săi. Mandatul este de
4 ani.
În vederea îndeplinirii scopului comitetului care aşa cum
r e z u l t ă d i n a r t . 1 7 , e s t e a c e l a d e a e x a m i n a p r o gr e s e l e r e a l i z a t e î n
aplicarea prezentei convenţii, satetle părţi vor prezenta
S e c r e t a r i a t u l u i G e n e r a l a l O . N . U . , î n v e d er e a e x a m i n ă r i i d e c ă t r e
c o m i t e t , u n r a p o r t c u p r i v i r e l a m ă s u r i l e d e or d i n l e g i s l a t i v ,
judiciar, administrativ sau de altă natură pe care aceste state le-au
adoptat în vederea aplicării dispoziţiilor convenţiei şi asupra
p r o g r e s e l o r r e a l i z a t e p e a c e a s t ă l i n i e . A c e s t e r a p o ar t e s e v o r
prezenta la un interval de 4 ani, precum şi la cererea comitetului.
A c e s t e r a p o a r t e p o t i n d i c a ş i a c e i f a c t o r i c a r e i nf l u e n ţ e a z ă a s u p r a
m ă s u r i l o r d e î n d e p l i n i r e a o b l i g a ţ i i l o r pr e v ă z u t e î n c o n v e n ţ i e ş i a
dificultăţilor apărute.
A n u a l , p r i n i n t e r m e d i u l E C O S O C , c o m i t e t u l t r e b u i e s ă pr e z i n t e
u n r a p o r t A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . N . U . c u p r i vi r e l a a c t i v i t ă ţ i l e
d e s f ă ş u r a t e . T o t o d a t ă p o a t e f o r m ul a s u g e s t i i ş i r e c o m a n d ă r i
g e n e r a l e p e b a z a e x a m i n ă r i i r a p o a r t e l or p r i m i t e d e l a s t a t e l e p ă r ţ i .
A c e s t r a p o r t e s t e t r i m i s d e c ă t r e S e cr e t a r u l g e n e r a l O . N . U .
C o m i s i e i p e n t r u c o n d i ţ i a f e m e i i s p r e i n f or m a r e a a c e s t e i a .
De asemenea, Comitetul poate invita instituţiile specializate să
p r e z i n t e r a p o a r t e a s u p r a a p l i c ă r i i c o n v e n ţ i e i î n d o m e n i i di n s f e r a
l o r d e a c t i v i t a t e . D e a l t f e l , a c e s t e i n s t i t u ţ i i a u dr e p t u l s ă f i e
reprezentate cu prilejul examinării modului de aplicare a
dispoziţiilor convenţiei în cauză, în domeniul lor de activitate.

25
 Cursul numărul 4

COMITETUL PENTRU LUPTA ÎMPOTRIVA TORTURII

4.1.Organizarea şi f u n c ţ i on a r e a C om i t e t u l u i pentru lupta

împotriva torturii

S - a c o n s t i t u i t p e b a z a C o n v e n ţ i e i î m p o t r i v a t o r t ur i i ş i a l t or
pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante care
p r e v e d e a u î n a r t . 1 7 c o n s t i t u i r e a u n u i c o m i t e t c o n t r a t o r t ur i i ,
a l c ă t u i t d i n 1 0 e x p e r ţ i d e î n a l t ă m or a l i t a t e , c u o c o m p e t e n ţ ă
r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i , a l e ş i d e s t a t e l e p ă r ţ i
la Convenţie din rândul resortisanţilor acestora, prin vot secret,
p e n t r u u n m a n d a t d e 4 a n i , ş i c a r e a c ţ i o n e a z ă î n n u m e p r o pr i u .
Acest comitet a fost înfiinţat în 1987.
S a r c i n i l e a c e s t u i c o m i t e t , a ş a c u m s u n t e l e pr e c i z a t e î n a r t . 1 9-
2 4 d i n C o n v e n ţ i e , s u n t ur m ă t o a r e l e :
- s t u d i e r e a r a p o a r t e l o r p r e z e n t a t e d e s t a t e l e p ă r ţ i c u pr i v i r e l a
măsurile întreprinse pentru a-şi achita obligaţiile care le
revin din Convenţie;
- e f e c t u a r e a d e a n c h e t e c o nf i d e n ţ i a l e , a t u n c i c â n d c o n s i d e r ă
n e c e s a r , d a c ă d e ţ i n e i nf o r m a ţ i i d i n s u r s e s i g u r e c ă p e
t e r i t o r i u l u n u i s t a t p a r t e s e pr a c t i c ă t or t u r a î n m o d
sistematic;
- exercitarea de activităţi concrete în vederea rezolvării
diferendelor care pot apărea între statele părţi în aplicarea
prevederilor Convenţiei, dar numai cu condiţia ca aceste
state să fi recunoscut competenţa comitetului în ceea ce
priveşte exercitarea acestor atribuţii;
- c o n s t i t u i r e a d e c o m i s i i d e c o n c i l i e r e a d- h o c m e n i t e s ă - ş i
ofere bunele oficii statelor părţi interesate în vederea găsirii
u n e i s o l u ţ i i a m i a b i l e d i f er e n d e l o r d i n t r e e l e :
- e x a m i n a r e a r e c l a m a ţ i i l or p r i m i t e d e l a p e r s o a n e p ar t i c u l a r e
c a r e p r e t i n d c ă a u f o s t v i c t i m e a l e v i o l ăr i i pr e v e d e r i l o r
Convenţiei, dar numai în situaţia în care acest stat a
recunoscut competenţa Comitetului în acest domeniu şi dacă
a u f o s t e p u i z a t e t o a t e c a i l e i n t e r n e d e r e z o l v ar e a s i t u a ţ i e i .
26
 Comitetul întocmeşte şi înaintează rapoarte anuale cu privire la
activităţile sale atât Adunării Generale a O.N.U., cât şi statelor
părţi.
Până la 1 septembrie 1989 un număr de 45 de state au aderat la
C o n v e n ţ i a c o n t r a t o r t u r i i ş i a l t o r p e d e p s e s a u t r a t a m e n t e cr u d e ,
i n u m a n e s a u d e g r a d a n t e , i ar 2 5 d e s t a t e a u s e m n a t - o f ă r ă s ă o
ratifice. Dintre cele 45 de state care au aderat la Convenţie, 18 au
r e c u n o s c u t c o m p e t e n ţ a C o m i t e t u l u i î m p o t r i v a t o r t ur i i î n c e e a c e
p r i v e ş t e a r t . 2 0 ş i 2 1 d i n C o n v e n ţ i e , i ar u n s t a t – R e g a t u l U n i t a l
M a r i i B r i t a n i i ş i I r l a n d e i d e N or d n u a r e c u n o s c u t C o m i t e t u l u i
c o m p e t e n ţ a c o n f e r i t ă d e a r t . 2 0 di n C o n v e n ţ i e , r e s p e c t i v d r e p t u l d e
a e f e c t u a a n c h e t e c o nf i d e n ţ i a l e s a u m i s i u n i d e a n c h e t a r e p e
teritoriul acestuia.

4.2.Comitetul pentru drepturile copilului

Î n b a z a a r t . 4 3 a l C o n v e n ţ i e i p r i v i n d dr e p t u r i l e c o p i l u l u i
a d o p t a t ă l a 2 0 n o i e m b r i e s e i n s t i t u i e C o m i t e t u l p e n t r u dr e p t u r i l e
copilului, compus din 10 experţi. Comitetul are ca sarcină să
examineze rapoartele trimise de către statele părţi la Convenţie în
mod periodic.
Comitetul se înfiinţează după şase luni de la data intrării în
v i g o a r e a C o n v e n ţ i e i , m e m br i a c e s t u i a f i i n d a l e ş i p r i n v o t s e c r e t
dintr-o listă pe persoane propusă de statele părţi.
D e a s e m e n e a , e l p o a t e pr o p u n e e f e c t u a r e a d e s t u d i i î n p r i v i n ţ a
drepturilor copilului şi face cunoscute sugestiile si recomandările
sale statelor părţi şi Adunării Generale O.N.U.
În acest sens, Comitetul poate solicita statelor părţi,
i n f o r m a ţ i i l e c o r e s p u n z ă t o a r e p r i v i n d a p l i c a r e a p r e v e d e r i l or
Convenţiei.
L a i n t e r v a l e d e d o i a n i , C o m i t e t u l pr e z i n t ă A d u n ă r i i G e n e r a l e ,
p r i n i n t e r m e d i u l E C O S O C u n r a p or t c u pr i v i r e l a a c t i v i t a t e a s a .
Comitetul pentru prevenirea crimei şi combaterea delincvenţei
a fost creat in 1950 fiind primul organ specializat al O.N.U. în
această materie.
El are scopul de a sfătui Secretarul şi Comisia dezvoltării
sociale cu privire la mijloacele care urmează să fie realizate pe
plan mondial pentru prevenirea criminalităţii internaţionale.
T o t o d a t ă , t r e b u i e s ă e l a b o r e z e s t u d i i ş i pr o g r e s e c a r e s ă f i e s u p u s e
O.N.U., spre aprobare şi aplicare.
El trebuie să înainteze rapoarte Comisiei dezvoltării sociale şi
C o m i s i e i d r e p t u r i l o r o m u l u i . D e a s e m e n e a , e l ar e c o m p e t e n ţ a
27
s p e c i a l ă d e a a v i z a l u c r ă r i l e d i f e r i t e l o r gr u p u r i c o n s u l t a t i v e î n
m a t e r i e . P â n ă î n 1 9 6 5 a a v u t s t a t u t c o n s u l t a t i v , d u p ă c ar e a
devenit un organism permanent.
Constatându-se faptul că, totuşi, rolul său era insuficient faţă
d e a m p l o a r e a p r o b l e m a t i c i i , E C O S O C a h o t ăr â t pr i n R e z o l u ţ i a n r .
1544(L) din 21 mai 1971, lărgirea compoziţiei Comitetului la 15
membri, precum şi atribuirea unor sarcini sporite pe linia
pregătirii Congreselor O.N.U. pentru prevenirea crimei şi lupta
î m p o t r i v a d e l i c v e n ţ e i , p r e c u m ş i a u n o r pl a n u r i d e a c ţ i u n e l a n i v e l
internaţional pentru combaterea crimei.
Problemele pe care le soluţionează ajung la ECOSOC prin
i n t e r m e d i u l c e l o r d o u ă c o m i s i i a m i n t i t e m a i s u s , pr e c u m ş i a
Comisiei stupefiantelor, cărora le este subordonat.

Cursul numărul 5

SECRETARIATUL GENERAL AL O.N.U.

5.1. Consideraţii generale despre Secretariatul General al

O.N.U.

U n a l t o r g a n p r i n c i p a l a l O . N . U . , c a r e ar e a t r i b u ţ i i ş i
c o m p e t e n ţ e p e l i n i a a p ă r ăr i i j ur i d i c e a dr e p t u r i l or o m u l u i , e s t e
Secretariatul acestei organizaţii internaţionale de vocaţie
universală.
Î n c a d r u l S e c r e t a r i a t u l u i O . N . U . , pr i n c i p a l u l o r g a n s u b s i d i a r
c a r e a r e p r e o c u p ă r i î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i e s t e C e n t r u l
p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui . A c e s t o r g a n e s t e c o n d u s d e c ă t r e
S e c r e t a r u l g e n e r a l a d j u n c t p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i , c a r e e s t e , d e
asemenea, şi Directorul general al Oficiului O.N.U. de la Geneva,
unde Centrul îşi are de altfel sediul.
C e n t r u l p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui a r e r o l u l d e a a j u t a A d u n a r e a
Generală a O.N.U., Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru
drepturile omului şi alte organe ale O.N.U. pentru promovarea şi
a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r ş i l i b er t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i , a ş a
cum sunt ele prevăzute în Carta O.N.U., Declaraţia Universală a
Dr e p t u r i l o r O m u l u i ş i C o n v e n ţ i i l e i n t e r n a ţ i o n a l e î n a c e a s t ă
materie adoptate sub egida O.N.U.
Principalele atribuţii ale Centrului sunt:
- c e n t r a l i z a r e a a c t i v i t ă ţ i l o r î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
realizate de către organele subsidiare ale O.N.U.;

28
 - oferirea de servicii de secretariat şi servicii tehnice
o r g a n e l o r O . N . U . c u a t r i b u ţ i i î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i ;
- efectuarea de studii şi cercetări în domeniul drepturilor
omului la cererea organelor interesate;
- e l a b o r e a z a r a p o a r t e c u pr i v i r e l a r e s p e c t a r e a dr e p t u r i l o r
omului şi a măsurilor care se impun în acest sens;
- a d m i n i s t r a r e a p r o gr a m e l o r d e s e r v i c i i c o n s u l t a t i v e ş i d e
a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i ;
- asigurarea legăturii cu organizaţiile neguvernamentale şi alte
asociatii cu preocupări în acest domeniu;
- strângerea ş i d i f u z a r e a d e i n f or m a ţ i i ş i î n t o c m i r e a
publicaţiilor periodice.
C e n t r u l e s t e o r g a n i z a t î n ş a s e s e c ţ i i c or e s p u n z ă t o a r e d o m e n i i l o r
de activitate desfăşurate, după cum urmează:
- s e c ţ i a d e i n s t r u m e n t e i n t er n a ţ i o n a l e ;
- secţia de comunicări;
- secţia de proceduri speciale;
- secţia de cercetări si studii;
- secţia de servicii consultative;
- secţia de relaţii externe, publicaţii şi documentare.
U r m a r e a s c h i m b ă r i l o r r a p i d e i n t er v e n i t e î n vi a ţ a i n t er n a ţ i o n a l ă
ş i a e x t i n d e r i i f ă r ă p r e c e d e n t a a c t i v i t ă ţ i l or O . N . U . î n d o m e n i u l
d r e p t u r i l o r o m u l u i a a p ă r u t n e c e s i t a t e a r e or g a n i z ă r i i C e n t r u l u i
p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui . A c e a s t ă r e o r g a n i z a r e a a v u t î n v e d e r e
conferirea unei mobilităţi mai accentuate în ut i l i z a r e a
p e r s o n a l u l u i ş i a m ă r i r i i ef i c i e n ţ e i C e n t r u l u i . I n a n u l 1 9 9 0 a u f o s t
create inca trei secţii mai sus amintite. Aceste servicii sunt:
- s e c t i a l e g i s l a ţ i e i ş i l u p t a î m p o t r i v a d i s c r i m i n ă r i l or r a s i a l e ;
- sectia de aplicare si monitorizare;
- s e c t i a d e a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă ş i i nf o r m a r e .
D a t ă f i i n d i m p o r t a n ţ a p e c a r e O . N . U . o a c o r d ă pr o b l e m a t i c i i
d r e p t u r i l o r o m u l u i , î n c a d r ul S e c r e t a r i a t u l u i a f o s t i n s t i t u i t a
f u n c ţ i a d e S e c r e t a r g e n e r a l a d j u n c t p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i , c a r e
a s i g u r ă c o o r d o n a r e a î n t r e p r o gr a m e l e c u pr i v i r e l a d r e p t ur i l e
omului şi activităţile întreprinse de catre Secretariatul O.N.U. şi
organismele O.N.U. El îl reprezintă pe Secretarul general la
r e u n i u n i l e i n t e r n a t i o n a l e ş i a l t e m a n i f e s t ă r i i n t er n a t i o n a l e
organizate pe această linie.
S . G . A d j u n c t , î n c u r a j e a z ă r a t i f i c a r e a ş i a p l i c a r e a c o n v e n ţ i i l or
i n t e r n a ţ i o n a l e î n a c e s t d o m e n i u , a j u t ă S e cr e t a r u l g e n e r a l s ă - ş i
e x e r c i t e b u n e l e o f i c i i î n c a dr u l a c ţ i u n i l o r u m a n i t a r e ş i a s i g u r ă

29
s e r v i c i i l e î n c a d r u l C o m i s i e i p e n t r u dr e p t u r i l e o m u l u i ş i a a l t o r
organe care se ocupă de aceste probleme.
Celelalte organe ale O.N.U., respectiv Curtea Internaţională
d e J u s t i ţ i e , C o n s i l i u l d e S e c ur i t a t e e t c p o t a v e a u n e l e a t r i b u t i u n i
p r i v i n d p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a dr e p t u r i l o r om u l u i .
5 . 2 . I n s t i t u ţ i i s p e c i a l i z a t e a l e O . N . U . c u p r e o c u p ă r i î n m at e r i e
de drepturile omului

I n s t i t u ţ i i l e s p e c i a l i z a t e s u n t or g a n i z a ţ i i i n t er n a ţ i o n a l e c a r e ,
potrivit actelor lor constitutive îndeplinesc anumite funcţii în
d o m e n i u l e c o n o m i c , s o c i a l , c u l t ur a l e t c .
E s t e i m p o r t a n t d e r e ţ i n ut f a p t u l c ă a c e s t e a î ş i î n d e p l i n e s c
atribuţiile sub coordonarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi există
raporturi de coordonare între această organizaţie şi ele.
În principal, instituţiile specializate care au asemenea
preocupări sunt:
- Organizaţia Internaţională a Muncii (O.I.M.), înfiinţată
în 1919, care şi-a dobândit statutul de instituţie specializată a
O.N.U., în anul 1946 şi are sediul la Geneva.
Î n a f a r ă d e f a p t u l c ă Or g a n i z a ţ i a I n t er n a ţ i o n a l ă a M u n c i i ş i - a
adus o contribuţie de seamă între cele două războaie mondiale la
e l a b o r a r e a u n o r s t a n d a r d e i n t e r n a ţ i o n a l e p e l i n i a o cr o t i r i i
d r e p t u r i l o r o m u l u i , î n c e e a c e p r i v e ş t e r a p o r t ur i l e d e m u n c ă ş i a l e
ocrotirii sociale, prin elaborarea unui număr de 67 de convenţii şi
66 de recomandări.
P r i n o r g a n e l e ş i o r g a n i s m e l e pr o p r i i O . I . M . d e s f ă ş o a r ă o
i n t e n s ă a c t i v i t a t e p e l i n i a a p ă r ăr i i j u r i d i c e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
o r g a n i z â n d o s e r i e d e c o n f e r i n ţ e i n t er n a ţ i o n a l e , c o l o c v i i ,
simpozioane etc.
O . I . M . m i l i t e a z a p e n t r u a b o l i r e a m u n c i i f or ţ a t e , l i b e r t a t e a d e
a s o c i e r e s i n d i c a l ă , r a p o r t u r i l e di n t r e p a t r o n a t ş i s i n d i c a t e ,
e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i l or î n m a t e r i e d e a n g a j a r e ş i r et r i b u i r e
d i n t r e b ă r b a ţ i ş i f e m e i , e g a l i t a t e a î n c e e a c e pr i v e ş t e p l a t a m u n c i i
efectuate.
U n a l t d o m e n i u d e c a r e s e pr e o c u p ă o r g a n i z a ţ i a e s t e
a s i g u r a r e a p r o t e c ţ i e i m u n c i i , c r e a r e a u n or c o n d i ţ i i e c h i t a b i l e ş i
s ă n ă t o a s e p r i v i n d f o l o s i r e a f or ţ e i d e m u n c ă , s e c u r i t a t e a s o c i a l ă ş i
ocrotirile sociale.

- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi

c u l t u r ă ( U N E S C O ) , î n f i i n ţ a t ă î n 1 9 4 6 , c a r e î ş i a r e s e d i u l l a P ar i s .

30
 Scopurile UNESCO, sunt îndreptate în direcţia favorizării
s c h i m b u r i l o r c u l t u r a l e , a e d u c a ţ i e i , a s p r i j i n i r i i p r o gr e s u l u i ş i
ştiinţei si sunt legate în mod evident de om, de ceea ce Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului cere statelor membre cu privire
l a f i i n ţ a u m a n ă . U NE S C O m i l i t e a z a p e n t r u cr e ş t e r e a g r a d u l u i d e
e d u c a ţ i e , p e n t r u p r o t e j a r e a v a l o r i l or c u l t ur a l e a l e u m a n i t ă ţ i i ,
p e n t r u t o t c e a c r e a t v a l or o s f i i n ţ a u m a n ă . U NE S C O î ş i a d u c e o
c o n t r i b u ţ i e e f e c t i v ă l a d e z v o l t ar e a v i e ţ i i s p i r i t u a l e a o m e n i r i i .

Cursul numărul 6

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE PENTRU

ALIMENTAŢIE ŞI AGRICULTURĂ ŞI ORGANIZAŢIA
MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII

6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură –

organizare, atribuţii şi funcţionare

F.A.O. a fost înfiinţată în 1945, si are sediu la

R o m a . S t u d i e r e a ş i g ă s i r e a f o r m e l or ş i m e t o d e l or pr i n c a r e
o a m e n i r e a s ă s c a p e d e s p e c t r u l f o a m e i , a p ă r ar e a dr e p t u l u i l a
v i a ţ a , r e p r e z i n t ă s c o p u r i l e d e b a z ă a l e a c e s t e i or g a n i z a ţ i i .
Studiile, programele F.A.O. pe plan mondial, realizarea de
c e r c e t a r i c u p r i v i r e l a e v o l u ţ i a ş i t e n d i nţ e l e p r o b l e m e i
a l i m e n t a ţ i e i s u n t a t r i b u t i u n i a l e or g a n i z a t i e i .

6 . 2 . O r g a n i z a ţ i a M o n d i a l ă a S ă n ăt ă ţ i i - organizare, atribuţii şi
funcţionare

O.M.S.,a fost înfiinţată în anul 1946, are sediul la Geneva.

Preocupările pe plan mondial ale acestei instituţii se desfasoara în
domeniul ocrotirii sănătăţii oamenilor, deci apărarea dreptului la
viaţă al acestora. Realizată într-un sens specific, activitatea
O.M.S. se materializează mai ales într-o serie de acţiuni pe plan
mondial cu prilejul diferitelor evenimente deosebite. Avem în
v e d e r e a c ţ i u n i l e u m a n i t a r e î n t i m p ul c o n f l i c t e l o r a r m a t e , d ar ş i î n
t i m p d e p a c e , p r i n d e r u l a r e a u n o r p r o gr a m e î n d i f e r i t e l e z o n e a l e
lumii pentru apărarea drs. omului.
S u n t i m p o r t a n t e p r o gr a m e l e p e c a r e a c e a s t ă o r g a n i z a ţ i e l e - a
întreprins pentru combaterea diferitelor maladii in zone
subdezvoltate şi multe acţiuni de caritate – toate orientate în
31
direcţia apărării omului, a apărării dreptului său fundamental de a
fi sănătos, de a trăi.
Putem afirma că şi alte instituţii specializate acţionează
p e n t r u p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i , a ş a c u m s u n t
Or g a n i z a ţ i a A v i a ţ i e i C i v i l e I n t e r n a ţ i o n a l e ( I . C . A . O . ) , d a c ă a v e m
î n v e d e r e p r o t e j a r e a c ă l ă t o r i l o r d i n a e r o n a v e , a p ă r a r e a l or d e
actele teroriste şi de piraterie. Aceleaşi preocupări le are şi
Or g a n i z a ţ i a N e g u v e r n a m e n t a l ă C o n s u l t a t i v ă p e n t r u N a v i g a ţ i a
Maritimă (I.N.C.O.), Organizaţia Meteorologică Mondială
( O . M . M . ) ş i A g e n ţ i a I n t er n a ţ i o n a l ă p e n t r u E n e r g i a A t o m i c ă
( A . I . E . A) .

Cursul numărul 7

ORGANIZAŢII GENERALE CE ÎŞI DESFĂŞOARĂ

ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL APĂRĂRII DREPTURILOR
OMULUI

P r o b l e m a t i c a p r o t e c ţ i e i j u r i d i c e a d r e p t ur i l o r o m u l u i a f o s t
abordată după cel de-al doilea război mondial şi la nivel regional,
a t â t d e c ă t r e o r g a n i z a ţ i i l e p o l i t i c e d a r s i pr i n a c o r d ur i î n t r e s t a t e ,
datorită importanţei acesteia şi faptului că s-a simţit nevoia
c r e ă r i i u n o r i n s t r u m e n t e j ur i d i c e c a r e s ă r e f l e c t e î n d i f e r i t e
situaţii, modalităţile de ocrotire a fiinţei umane.

7.1. Consiliul Europei – organizare şi funcţionare

C o n s i l i u l E u r o p e i , or g a n i z a ţ i e p o l i t i c ă , î n f i i n ţ a t ă 1 9 4 9 d e
Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
M a r e a B r i t a n i e , N o r v e g i a ş i S u e d i a , l a c a r e a u m a i a d e r a t u l t e r i or
ş i a l t e s t a t e , a c r e a t o s e r i e d e or g a n e s u b s i d i a r e p r o p r i i c a r e a u î n
s f e r a p r e o c u p ă r i l o r l o r pr o b l e m e l e g a t e d i r e c t d e pr o t e c ţ i a j u r i d i c ă
a drepturilor omului cum sunt Comisia Europeană pentru
Dr e p t u r i l e O m u l u i ş i C u r t e a E u r o p e a n ă a D r e p t u r i l or O m u l u i .

7.2.Comisia Europeană pentru Drepturile Omului

E s t e u n u l d i n p r i n c i p a l e l e or g a n e cr e a t e d e c ă t r e a c e a s t ă
organizaţie politică.
Comisia este compusă dintr-un număr de membri egal cu cel
a l s t a t e l o r p ă r ţ i l a C o n v e n ţ i a e u r o p e a n ă a dr e p t u r i l or o m u l u i .

32
 Comisia este aleasă de către Comitetul Miniştrilor de pe o
listă de candidaţi întocmită de către Biroul Adunării Consultative.
Durata mandatului Comisiei este de 6 ani. Ei acţionează cu titlu
individual şi nu-şi pot asuma funcţii incompatibile cu calitatea de
membru al comisiei.
În conformitate cu completările aduse Convenţiei in anul
1985, Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, dar
poate să functioneze şi sub forma de Camere compuse din cel
p u ţ i n 7 m e m b r i , c u a t r i b u ţ i i d e e x a m i n a r e a c e r e r i l or i nt r o d u s e d e
către persoane fizice sau organizaţii neguvernamentale ce pretind
c ă a u f o s t v i c t i m e a l e u n or v i o l ă r i a dr e p t u r i l or o m u l u i . E s t e
v o r b a î n s ă d e a c e l e c e r e r i , c a r e p ot f i s o l u ţ i o n a t e p e b a z a
interpretarii sau aplicarea Convenţiei.
O primă atribuţie a Comisiei este aceea de a primi, prin
i n t e r m e d i u l s e c r e t a r u l u i g e n e r a l , s e s i z ă r i d i n p ar t e a o r i c ă r u i s t a t
membru cu privire la orice încălcare a dispoziţiilor Convenţiei.
C o m i s i a p o a t e f i s e s i z a t ă pr i n t r - o c e r e r e d e c ă t r e o r i c e
persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau orice
grup de persoane care pretind că au fost victime ale unei violări
d e c ă t r e u n s t a t p a r t e a d r e p t u r i l or p r e v ă z u t e î n C o n v e n ţ i e .
C o n d i ţ i i l e n e c e s a r e p e n t r u a d m i t e r e a c er e r i i s u n t :
- statul-parte să fi recunoscut competenţa Comisiei în această
materie;
- să fi fost epuizate toate căile de recurs interne, recunoscute
c o n f o r m p r i n c i p i i l or d r e p t ş i n u m a i m a i d e v r e m e d e 6 l u n i d e
l a d a t a r ă m â n e r i i d ef i n i t i v e a d e c i z i e i i n t er n e ;
- nu se acceptă cererile anonime;
- s ă n u f i e i d e n t i c ă c u o c e r er e e x a m i n a t ă a n t e r i or d e C o m i s i e
s a u s u p u s ă d e j a u n e i a l t e i n s t a n ţ e i n t er n a ţ i o n a l e ş i n u c o n ţ i n e
fapte noi;
- să nu fie apreciată ca incompatibilă cu dispoziţiile
Convenţiei si să nu fie nefondată sau abuzivă.
Î n i n s t i t u ţ i a C o m i s i e , s e pr o c e d e a z ă l a o e x a m i n a r e î n
c o n t r a d i c t o r i u a c e r e r i i c u r e pr e z e n t a n ţ i i p ă r ţ i l or ş i i n c u r s u l
a n c h e t e i s t a t e l e m e m b r e s u n t o b l i g a t e s a f ur n i z e z e t o a t e d a t e l e
necesare.
T o t o d a t ă , C o m i s i a î ş i v a of e r i b u n e l e o f i c i i p e n t r u a s e a j u n g e
l a o î n ţ e l e g e r e a m i a b i l ă a p ă r ţ i l or , î n s p i r i t u l p r e v e d e r i l o r
Convenţiei.
Î n c a z u l î n c a r e n u s - a r e u ş i t r e z o l v a r e a c a u z e i î nt r - u n u l di n
m o d u r i l e d e m a i s u s , C o m i s i a r e d a c t e a z ă u n r a p or t c a r e s e
î n a i n t e a z ă C o m i t e t u l u i M i n i ş t r i l o r , e a p ut â n d h o t ăr î a s u p r a
33
fondului cauzei. Comitetul Miniştrilor poate lua o decizie, dacă în
t e r m e n d e 3 l u n i d e l a c o m u n i c a r e a r a p or t u l u i C o m i s i e i c a u z a n u a
f o s t t r a n s m i s ă C u r ţ i i E u r o p e n e a D r e p t u r i l o r O m ul u i , d e c i z i e c a r e
e s t e o b l i g a t o r i e p e n t r u s t a t e l e p ăr ţ i .

7.3.Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Funcţionează în cadrul Consiliului Europei ca un organism cu

a t r i b u ţ i i d e j u r i s d i c ţ i e î n m a t e r i a d r e p t ur i l o r o m u l ui . E a a r e s e d i u l
la Strassbourg şi se compune din judecători în număr egal cu cel
al membrilor Consiliului Europei, fiecare stat neputând avea decât
u n s i n g u r r e p r e z e n t a n t . M e m b r i i C u r ţ i i s u n t a l e ş i d e A d u n ar e a
Consultativă, candidaţii trebuind să se bucure de cea mai înaltă
c o n s i d e r a ţ i e m o r a l ă ş i s ă î n t r u n e a s c ă c o n d i ţ i i l e i n a l t e pr o f e s i o n a l e
sau să fie jurişti de reputaţie recunoscută. Ei îşi exercită mandatul
cu titlu individual şi în această perioadă nu pot exercita funcţii
i n c o m p a t i b i l e c u i n d e p e n d e n ţ a ş i i m p ar ţ i a l i t a t e a n e c e s a r ă a c e s t u i
mandat. Pentru examinarea fiecărei cauze, se constituie o cameră
de 9 judecători, între care intră obligatoriu şi resortisantul
statului parte, sau în lipsa acestuia, o persoană aleasă de acesta,
c e i l a l ţ i j u d e c ă t o r i f i i n d a l e ş i pr i n t r a g e r e l a s o r ţ i .
C o n f o r m a r t . 4 4 d i n C o n v e n ţ i e , a u c a l i t a t e a d e a s e pr e z e n t a î n
faţa Curţii doar statele părţi şi Comisia.
C u r t e a a r e c o m p e t e n ţ ă c u pr i v i r e l a t o a t e c h e s t i u n i l e c a r e
privesc interpretarea şi aplicarea Convenţiei. CEDO poate fi
s e s i z a t ă d e c ă t r e C o m i s i e s a u d e c ă t r e s t a t u l p ar t e a l c ă r u i
c e t ă ţ e a n e s t e v i c t i m a î n c ă l c ă r i i d r e p t ur i l o r .
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru a putea fi investită
Curtea este ca statele părţi să fi recunoscut ca obligatorie
j u r i s d i c ţ i a a c e s t e i a . O r i c e s t a t p a r t e p o a t e , î n or i c e m o m e n t , s ă
d e c l a r e c ă r e c u n o a ş t e c a o b l i g a t o r i e j u r i s d i c ţ i a C u r ţ i i c u pr i v i r e l a
o r i c e c h e s t i u n e p r i v i n d i n t er p r e t a r e a ş i a p l i c a r e a C o n v e n ţ i e i .
A c e s t e d e c l a r a ţ i i n u s u n t c o n d i ţ i o n a t e ş i n u pr e s u p u n r e c i pr o c i t a t e
d i n p ar t e a a l t o r s t a t e .
Sesizarea Curţii se poate face numai dacă s-a constatat de către
Comisie că soluţionarea amiabilă a chestiunii nu s-a reuşit şi a
trecut termenul de 3 luni de la comunicarea raportului Comisiei
catre Comitetul Miniştrilor.
În baza art. 50 din Convenţie, Curtea este abilitată ca atunci
când o parte a fost lezată de o decizie sau măsură a unei
autoritati, măsură care se află în opoziţie totală sau parţială cu
obligaţiile decurgând din Convenţie, iar dreptul intern nu permite
34
î n l ă t u r a r e a c o n s e c i n ţ e l o r , pr i n d e c i z i a s a , C u r t e a p o a t e a c or d a o
„satisfacţie echitabilă” acelei părţi.
Statele părţi s-au angajat să se conformeze deciziilor Curţii în
litigiile în care sunt părţi. Aceste decizii sunt definitive. Ele sunt
t r a n s m i s e C o m i t e t u l u i M i n i ş t r i l or c a r e u r m ă r e ş t e p u n e r e a l o r î n
executare.
Î n v e d e r e a a p l i c ă r i i e f e c t i v e ş i u n i f or m e a C o n v e n ţ i e i , s t a t e l e
p ă r ţ i a u o b l i g a ţ i a d e a f u r n i z a , e x p l i c a ţ i i l e p r i v i n d m o d ul î n c a r e
d r e p t u l i n t e r n a s i g u r ă a p l i c a r e a ef e c t i v ă a pr e v e d e r i l o r a c e s t e i a .

7.4.Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa

Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa a fost

i n s t i t u ţ i o n a l i z a t ă î n c e p â n d d i n a n u l 1 9 7 5 pr i n e l a b o r a r e a a c t u l u i
final de la Helsinki sub auspiciile căreia au fost adoptate până în
p r e z e n t u n n u m ă r d e 5 d o c u m e n t e f i n a l e l a : H e l s i n k i ( 1 9 7 5) ,
M a d r i d ( 1 9 8 3 ) , C o p e n h a g a ( 1 9 9 0) ş i P ar i s ( 1 9 9 0 ) .
D o c u m e n t d e n u m i t C a r t a d e l a P ar i s p e n t r u o n o u ă E u r o p a , a
deschis o eră nouă de democraţie, pace şi unitatate. Documentul a
determinat o angajare nestrămutată în favoarea democraţiei
întemeiate pe drepturile omului şi libertăţile fundamentale;
D o c u m e n t u l a c o n s t i t u i t u n f u n d a m e n t t e or e t i c p e n t r u d e z v o l t a r e
economică şi echitate socială.
A c e a s t ă C a r t ă a r e c a p r i m c a p i t o l „ D r e p t ur i l e o m u l u i ,
d e m o c r a ţ i a ş i s t a t u l d e dr e p t ” , r e z u l t â n d î n m o d e v i d e n t c ă u n a
din principalele preocupări ale Conferinţei pentru securitate şi
c o o p e r a r e î n E u r o p a a f o s t î n pr i m u l r â n d a s i g u r a r e a pr o t e c ţ i e i
drepturilor omului pe continentul european.

7.5. Comisia interamericană pentru drepturile omului

Î n a n u l 1 9 4 8 , l a c e a d e- a d o u a C o n f er i n ţ ă p a n a m e r i c a n ă d e l a
Bogota, s-a adoptat Carta organizaţiei (Carta de la Bogota), prin
care s-a înfiinţat Organizaţia statelor americane.
S u b a u s p i c i i l e a c e s t e i or g a n i z a ţ i i p o l i t i c e r e g i o n a l e a u f o s t
c r e a t e o s e r i e d e o r g a n e d e pr o t e c ţ i e j u r i d i c ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
aşa cum sunt Comisia interamericană pentru drepturile omului şi
C u r t e a i n t e r a m e r i c a n ă a d r e p t u r i l o r o m u l ui .
Comisia interamericană pentru drepturile omului este
compusă din 7 membri, care trebuie să fie persoane de înaltă
ţ i n u t ă m o r a l ă ş i c o m p e t e n ţ ă r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or
omului. Aceştia sunt aleşi de către Adunarea Generală a
35
Or g a n i z a ţ i e i s t a t e l o r a m e r i c a n e d i n t r - o l i s t ă d e c a n d i d a ţ i p r o p u s ă
d e g u v e r n e l e s t a t e l o r m e m br e . U n s t a t n u p o a t e s ă a i b ă d e c â t u n
singur membru în Comisie.
Principalele atribuţii ale Comisiei, sunt următoarele:
- dezvoltarea şi promovarea drepturilor omului în rândul
statelor din America;
- s ă f a c ă r e c o m a n d ă r i p t s t a t e l e m e m br e , î n v e d e r e a a d o p t ă r i i
d e m ă s u r i î n f a v o a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i i m p l i c i t pr o m o v a r e a
respectarii acestora în conformitate cu legislaţiile interne;
- pregătea de studii şi rapoartele necesare îndeplinirii
funcţiilor sale;
- s o l i c i t a r e a g u v e r n e l o r s t a t e l o r m e m br e d e i nf o r m a ţ i i c u
privire la măsurile adoptate în domeniul drepturilor omului;
- să acorde statelor membre, consultările solicitate în
p r o b l e m e l e d r e p t u r i l or o m u l u i ş i s ă f ur n i z e z e a v i z e l e
necesare;
- s ă a d o p t e m ă s u r i l e c a r e î i r e vi n î n p r i v i n ţ a p e t i ţ i i l or ş i a l t or
comunicări primite;
- s ă î n a i n t e z e a n u a l u n r a p or t A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . S . A .
De asemenea, la cererea Comisiei, statele părţi se angajează şă
furnizeze informaţii cu privire la modul în care se asigură
aplicarea efectiva p.j.d.o. în legislaţia lor internă.
Comisia poate primi petiţii de la:
- o r i c e p e r s o a n ă s a u gr u p d e p er s o a n e , o r i c e e n t i t a t e
n e g u v e r n a m e n t a l ă c a r e p r e t i n d e c ă a s u f e r i t o v i ol a r e a
drepturilor prevăzute în Convenţie;
- orice stat care a recunoscut competenţa Comisiei pe linie de
p.j a drepturilor omului stipulate în Convenţie. Dacă nu a
fost recunoscută această competenţă, comunicarea nu va
putea fi primită
C o m u n i c a r e a t r e b u i e s ă m a i î n d e p l i n e a s c ă ur m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i
pentru a putea fi admisă:
- s ă s e f i f o l o s i t ş i e p u i z a t î n m o d ul c u v e n i t c ă i l e i n t e r n e d e
rezolvare a problemei;
- s ă s e i n t r o d u c ă î n t er m e n d e 6 l u n i d e l a d a t a c â n d c e l
v ă t ă m a t î n d r e p t u r i l e s a l e a l u a t c u n o ş t i n ţ ă d e h o t ă r âr e a
definitivă;
- cauza să nu fie în curs de examinare la o altă instanţă
internaţională;
- s ă s e i n d i c e n u m e l e , c e t ă ţ e n i a , p r of e s i a , d o m i c i l i u l ş i s ă f i e
semnată în cazul când e vorba de o persoană particulară sau
grup de persoane.
36
Fac excepţie de la cele de mai sus:
- c â n d l e g i s l a ţ i a i n t er n ă a s t a t u l u i r e s p e c t i v n u pr e v e d e o
p r o c e d u r ă d e p r o t e c ţ i e a dr e p t u l u i p r e t i n s a f i f o s t î n c ă l c a t ;
- să se fi refuzat persoanei accesul la căile interne sau să fi
fost în imposibilitatea folosirii lor;
- î n t â r z i e r e a n e j u s t i f i c a t ă î n l u ar e a u n e i h o t ă r âr i d e c a t r e
instanţele sesizate.
N u p o t f i p r i m i t e c e r e r i l e c a r e n u î n t r u n e s c c e r i nţ e l e d e m a i s u s ,
sau care:
- n u e x p u n f a p t e c o n s t i t u i n d o î n c ă l c a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i ;
- d i n e x p u n e r e a r e z u l t ă l i p s a d e t e m e i j ur i d i c ;
- a m a i f ă c u t o b i e c t u l u n e i e x a m i n ă r i a n t e r i o ar e d e c ă t r e
C o m i s i e s a u a l t e o r g a n i s m e i n t er n a ţ i o n a l e .
Procedura prevăzută în cazul primirii unei sesizări de către
Comisie, se va rezolva în felul următor:
- d a c ă a c c e p t ă c o m u n i c a r e a , s e v a s o l i c i t a g u v er n u l u i s t a t u l u i
reclamant informaţiile necesare;
- la primirea răspunsului se va examina dacă motivele pentru
formularea petiţiei sau comunicării există sau rămân
valabile, în caz negativ clasând cauza;
- d u p ă p r i m i r e a i n f or m a ţ i i l o r s e a n a l i z e a z a d a c a c a u z a n u
poate fi acceptată;
- dacă s-a reţinut cauza, Comisia va înştiinţa părţile şi va
p r o c e d a l a e x a m i n a r e a s e s i z ă r i i , p u t â n d ef e c t u a ş i o a n c h e t ă
p e b a z a i n f o r m a ţ i i l o r o r a l e s a u s c r i s e f ur n i z a t e d e s t a t e l e
membre;
- Comisia îşi va oferi bunele oficii pentru a se ajunge la o
reglementare amiabilă pe baza drepturilor înscrise în
Convenţie;
- în caz de nesoluţionarea în termenul fixat pe statut, Comisia
v a r e d a c t a u n r a p or t c u p r i n z â n d o p i n i i l e s e p a r a t e , d a c ă e l e
există – raport care va fi transmis statelor interesate;
- d a c ă l a t e r m e n u l d e 3 l u n i d e l a r e m i t e r e a r a p or t u l u i c ă t r e
părţi, cauza nu este rezolvată, Comisia va putea hotara cu
m a j o r i t a t e a a b s o l u t ă a m e m b r i l or s ă i , s ă d e a u n a v i z ş i s ă
e m i t ă c o n c l u z i i î n pr o b l e m a s u p u s ă e x a m i n ă r i i , f i x â n d ş i u n
termen pentru luarea măsurilor necesare de către stat.

7 . 6 . C u r t e a i n t e r a m e r i c a n ă a d r e p t u r i l o r om u l u i

Curtea se compune din 7 judecători, cetăţeni ai statelor

m e m b r e , a l e ş i d i n r â n d u l j ur i ş t i l o r c u o î n a l t ă r e p u t a ţ i e m or a l ă ş i
37
c o m p e t e n ţ ă r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i . F i e c a r e
ţară poate avea un singur judecător, care acţionează în nume
propriu. Ei sunt aleşi prin vot secret dintr-o listă cu candidaţi
propuşi de state.
C â n d s e j u d e c ă d o u ă s t a t e , d a c ă u n u l d i n t r e e l e n u ar e
judecător în Curte, va putea desemna un judecător ad-hoc. Curtea
poate fi sesizată numai de către statele părţi la Convenţie şi de
către Comisie. Nu poate fi judecată o cauză decât după ce a
p a r c u r s f a z a î n f a ţ a C o m i s i e i , p r e c i z a t ă a n t er i o r .
L a d e p u n e r e a i n s t r u m e n t e l or d e r a t i f i c ar e s a u a d e r a r e , or i c e
s t a t d e c l a r ă t o a t e c a u z e l e r e f er i t o a r e l a i n t e r pr e t a r e a s a u a p l i c a r e a
C o n v e n ţ i e i . C o m p e t e n ţ a C u r ţ i i s e r e f er ă l a t o a t e c a u z e l e
privitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Convenţiei.
C â n d s e r e c u n o a ş t e î n c ă l c a r e a u n u i d r e p t pr e v ă z u t , C u r t e a v a
dispune garantarea dreptului şi plata unei juste despăgubiri.
În cazuri foarte grave, reclamând maximă celeritate în
a c ţ i u n e p e n t r u e v i t a r e a d e p a g u b e i r e p a r a b i l e u n o r p er s o a n e ,
C u r t e a v a p u t e a l u a ş i m ă s u r i p r o v i z or i i p e c a r e l e c o n s i d e r ă
necesare. Dacă nu a fost încă sesizată, le va putea dispune la
solicitarea Comisiei.
Curtea poate fi consultată de către statele părţi în legătură cu
interpretarea Convenţiei sau altui tratat privind protecţia
d r e p t u r i l o r o m u l u i . L a c e r e r e a or i c ă r u i s t a t m e m br u v a p u t e a
emite avize privind compatibilitatea unei legi naţionale cu
prevederile conventiei.
A n u a l , C u r t e a s u p u n e A d u n ă r i i G e n e r a l e u n r a p or t a s u p r a
a c t i v i t ă ţ i i , m e n ţ i o n â n d ş i c a z u r i l e d e n e r e s p e c t a r e a h o t ăr â r i l o r ş i
r e c o m a n d ă r i l o r s a l e . H o t ăr â r e a C u r ţ i i e s t e d ef i n i t i v ă ş i
irevocabilă.

7.7.Comisia africană a drepturilor omului şi popoarelor

În anul 1963 la Addis Abeba, miniştrii de externe din 30 de

ţ ă r i a f r i c a n e a u a d o p t a t C a r t a Or g a n i z a ţ i e i U n i t ă ţ i i Af r i c a n e ,
c r e â n d u - s e a s t f e l o o r g a n i z a ţ i e c u c ar a c t e r r e g i o n a l î n v e d e r e a
colaborării politice şi economice a statelor din această zonă a
lumii.
S u b a u s p i c i i l e O r g a n i z a ţ i e i S t a t e l o r Af r i c a n e , a f o s t
c o n s t i t u i t ă C o m i s i a a f r i c a n ă p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui ş i
p o p o a r e l o r , c u p r i v i r e l a c a r e v ă pr e z e n t ă m p r i n c i p a l e l e a s p e c t e c e
s e r e f e r ă l a o r g a n i z a r e a ş i f u n c ţ i o n ar e a a c e s t e i a .

38
 Î n b a z a a r t . 3 0 d i n C a r t a af r i c a n ă a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
p o p o a r e l o r , a f o s t î n f i i n ţ a t ă C o m i s i a a f r i c a n ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i
şi popoarelor, care are ca sarcini asigurarea promovării şi
p r o t e c ţ i e i d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i p o p o a r e l o r pr e v ă z u t e î n C a r t ă .
S e c r e t a r u l C o m i s i e i e s t e d e s e m n a t d e S e c r e t ar u l G e n e r a l a l
O.U.A., membri Comisiei acţionează cu titlu individual, dar îşi
păstrează dreptul de exercitare a funcţiilor deţinute în statele ai
căror cetăţeni sunt. Mandatul acestora este pentru o perioadă de 6
a n i , c u r e î n n o i r e a u n e i p ăr ţ i a m e m b r i l or l a i n t e r v a l e l e d e t i m p
prevăzute în Cartă.
Comisia are drept obiective:
- promovarea drepturilor omului şi popoarelor prin întocmirea
d e d o c u m e n t ă r i , s t u d i i ş i c e r c e t ă r i , or g a n i z a r e a d e s e m i n a r i i ,
c o l o c v i i , c o n f e r i n ţ e , p r e c u m ş i a c o r d ar e a d e a v i z e ş i
e f e c t u a r e a d e r e c o m a n d ă r i g u v er n e l o r s t a t e l o r m e m b r e ;
- formularea şi elaborarea de proiecte legislative pentru
g u v e r n e l e a f r i c a n e , a pr i n c i p i l o r ş i r e g u l i l or p r i v i n d
drepturilor omului;
- cooperarea cu alte instituţii africane sau internaţionale care
s e o c u p ă d e p r o t e c ţ i a dr e p t u r i l or o m u l u i ;
- p r o m o v a r e a p r o t e c ţ i e i d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i î n c o n d i ţ i i l e
stabilite de Cartă;
- interpretarea dispoziţiilor Cartei la cererea unui stat parte, a
u n e i i n s t i t u ţ i i a O . U . A . s a u a u n e i o r g a n i z a ţ i i i n t er n a t i o n a l e ;
- î n d e p l i n i r e a a l t o r a t r i b u ţ i i c a r e î i p o t f i î n cr e d i n ţ a t e d e
Conferinţa şefilor de state şi guverne.
0 4 . 1 2 . 2 0 1 0 P r o c e d u r a d e e x am i n a r e a r e c l a m a ţ i i l o r e s t e
r e g l e m e n t a t ă î n c a p i t o l u l I I I a l C a r t e i . C o n f o rm a c e s t o r
prevederi, statul parte care reclamă încălcarea dispoziţiilor
C a r t e i d e c ă t r e u n a l t s t a t p ar t e , s e a d r e s e a z ă î n s c r i s a c e s t u i s t a t ,
c â t ş i S e c r e t a r u l u i G e n e r a l a l O . U . A . ş i pr e ş e d i n t e l u i C o m i s i e i . Î n
t e r m e n d e 3 l u n i d e l a pr i m i r e a c o m u n i c ă r i i , s t a t u l d e s t i n a t a r
t r e b u i e s ă e l u c i d e z e m o d u l d e r e z o l v ar e , c ă i l e d e r e c u r s u t i l i z a t e ,
pendinte sau deshise pentru chestiunea în cauză.
Dacă problema nu este rezolvată prin negocieri bilaterale, sau
prin alte procedee amiabile între cele două state, fiecare are
d r e p t u l s ă t r i m i t ă o n o t i f i c a r e C o m i s i e i , a dr e s a t ă pr e ş e d i n t e l u i
acesteia, altui stat interesat sau Secretariatului General al O.U.A.
Comisia nu poate lua în dezbatere o sesizare decât după ce s-a
asigurat că toate căile de recurs interne au fost epuizate, cu
excepţia situaţiei când procedura recursului se prelungeşte peste
un termen rezonabil. În vederea examinării cauzei, Comisia poate
39
c e r e s t a t e l o r i n t e r e s a t e s ă - i f u r n i z e z e t o a t e i nf o r m a ţ i i l e
pertinente. De asemenea, statele părţi interesate pot fi
r e p r e z e n t a t e î n f a ţ a C o m i s i e i ş i p o t pr e z e n t a o b s e r v a ţ i i s c r i s e s a u
orale. După examinarea şi încercarea de a obţine o rezolvare
a m i a b i l ă p r i n t o a t e m i j l o a c e l e d e c ar e d i s p u n e , C o m i s i a t r i m i t e u n
raport în care prezintă faptele şi concluziile la care a ajuns, pe
c a r e î l t r i m i t e s t a t e l o r î n c a u z ă ş i C o n f er i n ţ e i ş e f i l o r d e s t a t e ş i
guverne, făcând Conferinţei şi recomandările pe care le consideră
necesare.
L a f i e c a r e s e s i u n e a C o n f er i n ţ e i ş e f i l or d e s t a t e ş i d e g u v e r n e ,
C o m i s i a p r e z i n t ă u n r a p o r t c u p r i v i r e l a a c t i v i t ă ţ i l e p e c a r e l e- a
desfăşurat.
Pe lângă comunicările adresate de către statele părţi la Cartă,
î n c o n d i ţ i i l e m e n ţ i o n a t e m a i s u s , C o m i s i a m a i p o a t e pr i m i ş i a l t e
comunicări, aşa cum sunt prevăzute în art.55 din Cartă şi care
provin de la alte surse decât statele părţi şi despre care Comisia
e s t e s e s i z a t ă l a c e r e r e a m a j o r i t ă ţ i i a b s o l u t e a m e m b r i l or s ă i .
Condiţia cerută pentru a fi admisă comunicarea este – ca şi în
c a z u l c o m u n i c ă r i l o r s t a t e l o r – c a s t a t u l r e s p e c t i v s ă f i e p ar t e l a
Cartă.
C o n f o r m a r t . 1 1 4 d i n R e g u l a m e n t u l I n t e r i or a l C o m i s i e i , a u t o r i i
acestor „alte comunicate” pot fi:
- o pretinsă victimă a unei violări de către un stat parte a
unuia din drepturile enunţate de Cartă sau de către altă
persoană în numele celui care este în incapacitatea de a se
adresa personal;
- o p e r s o a n ă s a u o o r g a n i z a ţ i e c ar e a d u c e l a c u n o ş t i n ţ ă o
s i t u a ţ i e c e p a r e s ă c o n s t i t u i e o v i o l ar e g r a v ă ş i m a s i v ă a
d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i p o p o ar e l o r ;
Î n a i n t e d e a d e c i d e a d m i s i b i l i t a t e a c o m u n i c ă r i i c o nf o r m
dispoziţiilor Cartei, Comisia se asigură că:
- i d e n t i t a t e a a u t o r u l u i e s t e i n d i c a t ă , c h i ar d a c ă e l s o l i c i t ă s ă i
s e p ă s t r e z e a n o n i m a t u l , c e r i n ţ ă c a r e î i t r e b u i e g ar a n t a t ă ;
- c o m u n i c a r e a e s t e c o n f or m ă p r i n c i p i i l or O . N . U . s a u C a r t e i
africane;
- nu conţine termeni care să constituie insulte sau ultraj la
adresa statului în cauză;
- s ă n u c o n ţ i n ă d o ar ş t i r i d i f u z a t e d e c ă t r e m i j l o a c e l e d e
informare în masă;
- s ă s e f i e p u i z a t t o a t e c ă i l e d e r e c u r s i nt e r n e , e x c e p ţ i e f ă c â n d
s i t u a ţ i a c â n d a c e s t e a s e pr e l u n g e s c î n m o d n e j u s t i f i c a t ;

40
 - termenul de introducere să fie rezonabil, calculat de la data
epuizării căilor de recurs interne.
Pentru a decide asupra admisibilităţii comunicării, prin
intermediul Secretarului General, Comisia poate cere statului
parte interesat sau a u t or u l u i i n f or m a ţ i i sau observaţii
suplimentare, fixând şi termen pentru a răspunde.
Dacă respinge comunicarea, va comunica despre aceasta
autorului sau statului parte.
Dacă s-a decis admiterea comunicării, de asemenea se aduce la
cunoştinţă acest lucru celor de mai sus. Din acest moment statul
parte interesat va trebui ca în termen de 4 luni să înainteze
C o m i s i e i e x p l i c a ţ i i l e s a u d e c l a r a ţ i i l e c u p r i vi r e c u p r i v i r e l a
problema examinată şi să indice, eventual, măsurile luate pentru
î n l ă t u r a r e a s i t u a ţ i e i d e n u n ţ a t e , i nf o r m â n d u- s e ş i a u t o r u l c u p r i v i r e
la aceste măsuri, el având dreptul să răspundă în scris,
precizându-şi poziţia faţă de măsurile respective.

Cursul numărul 8

DOCUMENTE ALE ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

REFERITOARE LA DREPTURILE OMULUI

8.1. Principalele instrumente juridice internaţionale elaborate

pe linia protecţiei juridice a omului

Or g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l or U n i t e î ş i pr o p u n e c a o b i e c t i v
realizarea cooperării internaţionale cu caracter economic, social,
cultural sau umanitar, în scopul de a promova şi încuraja
r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l or f u n d a m e n t a l e p e n t r u
toţi fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.
Pe baza obiectivelor fixate în Cartă au fost elaborate sub
auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, o serie de instrumente
juridice internaţionale, care, azi sunt unanim recunoscute în
î n t r e a g a l u m e ş i c a r e a u s i t u a t p e p r i m u l p l a n pr o t e c ţ i a j u r i d i c ă a
drepturilor omului.
Pentru a avea o imagine clară asupra principalelor
i n s t r u m e n t e j u r i d i c e i n t e r n a ţ i o n a l e , e s t e b i n e s ă v or b i m î n
continuare despre o altă Cartă, şi anume Carta internaţională a
drepturilor omului.
Menţionăm că nu a fost adoptat niciodată un document sub
această denumire, dar în literatura de specialitate, în vocabularul
41
curent folosit de reprezentanţii diferitelor state, a oamenilor
politici şi chiar în doctrină, ea s-a admis şi se referă la un grup de
cinci documente importante, şi anume:
- D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i ;
- P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e e c o n o m i c e ,
sociale şi culturale;
- P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ;
- P r o t o c o l u l f a c u l t a t i v r ef e r i t or l a P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l pr i v i n d
d r e p t u r i l e c i v i l e ş i p ol i t i c e ;
- A l d o i l e a p r o t o c o l f a c u l t a t i v l a dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ,
văzând abolirea pedepsei cu moartea.
Dr e p t u r i l e o m u l u i î n d o c u m e n t e c u c a r a c t e r g e n e r a l p r i n c i p a l
a ) A c t e c o n s t i t u t i v e a l e u n or o r g a n i z a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e c u
vocaţie de universalitate:
- Carta Naţiunilor Unite;
- Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii;
- Convenţia UNESCO;
- C a r t a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e p e n t r u A l i m e n t a ţ i e ş i
Agricultură.

b ) C a r t a I n t e r n a ţ i o n a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i :
- D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i ;
- P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i
Politice;
- P r o t o c o l u l f a c u l t a t i v r ef e r i t or l a P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l pr i v i n d
Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e ;
- A l d o i l e a P r o t o c o l f a c u l t a t i v l a P a c t u l I n t er n a ţ i o n a l pr i v i n d
Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e v i z â n d a b o l i r e a p e d e p s e i c u
moartea.
c) Documente cu vocaţie de universalitate reglementând
d i v e r s e a s p e c t e a l e d r e p t u r i l or o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale:
- d r e p t u l l a a u t o d e t e r m i n a r e – D e c l a r a ţ i a r e f er i t o a r e l a
a c o r d a r e a i n d e p e n d e n ţ e i ţ ă r i l or ş i p o p o ar e l o r c o l o n i a l e ;
- d r e p t u l a s u p r a b o g ă ţ i i l or n a ţ i o n a l e – R e z o l u ţ i a 1 8 0 3 a
Adunării generale a O.N.U., intitulată „Suveranitatea
permanentă asupra resurselor naturale”;
- lupta contra rasismului şi discriminării rasiale – Declaraţia
N a ţ i u n i l o r U n i t e a s u p r a e l i m i n ă r i i t u t u r or f o r m e l or d e
discriminare rasială; - Convenţia internaţională privind
e l i m i n a r e a t u t u r o r f o r m e l or d e d i s c r i m i n ar e r a s i a l ă ; –
Declaraţia cu privire la rasism şi prejudecăţi rasiale;
42
- apartheidul şi discriminarea rasială în Africa Australă –
C o n v e n ţ i a I n t e r n a ţ i o n a l ă a s u p r a e l i m i n ă r i i ş i r e pr i m ă r i i
crimei de apartheid;
- lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului –
Convenţia Internaţională pr i v i n d lupta împotriva
discriminării în domeniul învăţământului; - Protocolul
p r i v i n d i n s t i t u i r e a C o m i s i e i d e c o n c i l i e r e ş i b u n e of i c i i
î n s ă r c i n a t c u c ă u t a r e a d e s o l u ţ i i d i f e r e n d e l o r c a r e v or a p ă r e a
î n t r e s t a t e l e p ă r ţ i l a C o n v e n ţ i a pr i v i n d l u p t a î m p o t r i v a
discriminării în domeniul învăţământului;
- i n t o l e r a n ţ ă ş i d i s c r i m i n a r e f o n d a t e p e r e l i g i e s a u c o n v i n g er e
– Declaraţia Adunării Generale a O.N.U. împotriva
discriminării fondate pe religie şi convingere;
- a m e l i o r a r e a c o n d i ţ i e i f e m e i i – C o n v e n ţ i a a s u p r a d r e p t ur i l o r
politice ale femeii; - Convenţia asupra cetăţeniei femeii
c ă s ă t o r i t e ; - D e c l a r a ţ i a pr i v i n d e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i i f a ţ ă
d e f e m e i ; - C o n v e n ţ i a a s u p r a e l i m i n ă r i i t ut u r o r f o r m e l or d e
discriminare faţă de femei; - Convenţia privind
consimţământul la căsătorie: vârsta minimă pentru căsătorie
şi înregistrarea căsătoriilor;
- protecţia d r e p t u r i l or c o p i l u l u i , a adolescentului şi a
persoanelor care au nevoie de ajutor – Declaraţia drepturilor
c o p i l u l u i ; - C o n v e n ţ i a dr e p t u r i l or c o p i l u l u i ; - D e c l a r a ţ i a
p r i v i n d p r o m o v a r e a î n r â n d u r i l e t i n e r e t u l u i a i d e a l ur i l o r d e
p a c e , r e s p e c t r e c i pr o c ş i î n ţ e l e g e r e î n t r e p o p o a r e ; -
D e c l a r a ţ i a d r e p t u r i l or d ef i c i e n t u l u i m i n t a l ; - D r e p t u r i l e
persoanelor handicapate;
- a b o l i r e a s c l a v i e i ş i r e pr i m a r e a t r af i c u l u i c u s c l a v i ş i c u
f i i n ţ e u m a n e – C o n v e n ţ i a c u pr i v i r e l a s c l a v i e ; - C o n v e n ţ i a
s u p l i m e n t a r ă c u p r i v i r e l a a b o l i r e a s c l a v i e i , t r af i c u l u i c u
s c l a v i ş i a i n s t i t u ţ i i l or ş i pr a c t i c i l o r a n a l o a g e s c l a v i e i ;
- protecţia persoanelor supuse detenţiei sau întemniţării –
Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor; -
D e c l a r a ţ i a a s u p r a p r o t e c ţ i e i t u t u r or p e r s o a n e l o r î m p o t r i v a
torturii şi altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane
s a u d e g r a d a n t e ; - C o n v e n ţ i e î m p ot r i v a t or t u r i i ş i a a l t or
p e d e p s e s a u t r a t a m e n t e c u cr u z i m e , i n u m a n e s a u d e g r a d a n t e ;
- a m e l i o r a r e a s i t u a ţ i e i r ef u g i a ţ i l o r – S t a t u t u l O f i c i u l u i
Î n a l t u l u i C o m i s a r a l N a ţ i u n i l o r U n i t e p e n t r u r ef u g i a ţ i ; -
C o n v e n ţ i a r e f e r i t o a r e l a s t a t u t u l r e f u g i a ţ i l or ; - D e c l a r a ţ i a
a s u p r a a z i l u l u i t e r i t or i a l ; - D e c l a r a ţ i a a s u p r a d r e p t u r i l or

43
 omului, ale persoanelor care nu posedă naţionalitatea ţării în
care trăiesc;
- d r e p t u l l a c e t ă ţ e n i e – C o n v e n ţ i a r ef e r i t o a r e l a s t a t u t u l
a p a t r i z i l o r ; - C o n v e n ţ i a r e f e r i t o ar e l a r e d u c e r e a c a z u r i l o r d e
apatridie;
- l i b e r t a t e a d e o p i n i e ş i e x p r i m a r e – C o n v e n ţ i a r e f er i t o a r e l a
dreptul internaţional de rectificare;
- l i b e r t a t e a d e a s o c i e r e – C o n v e n ţ i a pr i v i n d l i b e r t a t e a
s i n d i c a l ă ş i a p ă r a r e a d r e p t u l ui s i n d i c a l ; - C o n v e n ţ i a p r i v i n d
a p l i c a r e a p r i n c i p i i l or d r e p t u l ui d e or g a n i z a r e ş i n e g o c i e r e ; -
C o n v e n ţ i a p r i v i n d r e pr e z e n t a n ţ i i l u c r ă t or i l o r ; - C o n v e n ţ i a
privind relaţiile de muncă în funcţia publică;
- d r e p t u l l a c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d e m u n c ă ş i r e m u n e r ar e –
C o n v e n ţ i a p r i v i n d d i s c r i m i n ar e a î n m a t er i e d e a n g a j a r e ş i
profesie; - Convenţia privind politica de angajare; -
Convenţia privind munca de noapte a femeilor care lucrează
î n i n d u s t r i e ; - C o n v e n ţ i a pr i v i n d e g a l i t a t e a d e r e m u n er a r e a
mâinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală;
- dreptul la cultură – Declaraţiile de principii ale cooperării
culturale internaţionale; - Dreptul la educaţie; - Convenţia
Internaţională cu privire la reprimarea circulaţiei şi a
t r a f i c u l u i d e p u b l i c a ţ i i p o r n o gr a f i c e ;
- p r o t e c ţ i a d r e p t u r i l or ş i a b u n ă s t ă r i i î n d o m e n i u l s o c i a l –
Declaraţia asupra progresului şi bunăstării în domeniul
social; - Declaraţia universală pentru eliminarea definitivă a
f o a m e t e i ş i m a l n u t r i ţ i e i ; - D e c l a r a ţ i a r ef e r i t o a r e l a f or m a r e a
programelor ştiinţei şi tehnicii În interesul păcii şi în
p r o f i t u l u m a n i t ă ţ i i ; - D e c l a r a ţ i a a s u p r a dr e p t u l u i p r o gr a m e l o r
d e p a c e ; - D e c l a r a ţ i a a s u p r a dr e p t u l u i d e d e z v o l t a r e ;
- dreptul la sănătate – Convenţia unică a stupefiantelor; -
D e c l a r a ţ i a N a ţ i u n i l o r U n i t e a s u p r a m e d i u l u i î n c o n j ur ă t o r .

8.2. Instrumente cu caracter regional privind protecţia

j u r i d i c ă a d r e p t u r i l o r om u l u i

a) Pe continentul european:

În cadrul C.S.C.E.:
- Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în
Europa (Helsinki 1975) semnat la nivelul şefilor de stat;
- Documentul final al Reuniunii de la Madrid pentru securitate
şi cooperare în Europa (septembrie 1983);
44
 - Documentul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor
statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi
cooperare în Europa (ianuarie 1989);
- D o c u m e n t u l R e u n i u n i i d e l a C o p e n h a g a a C o n f er i n ţ e i p e n t r u
dimensiunea umană a Conferinţei pentru securitate şi
cooperare în Europa (iunie 1990);
- C a r t a d e l a P a r i s ( n o i e m br i e 1 9 9 0) .
În cadrul Consiliului Europei:
- C o n v e n ţ i a e u r o p e a n ă d e s a l v g a r d a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i a
libertăţilor fundamentale;
- A c o r d u l e u r o p e a n a s u p r a t r a n s f e r ul u i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i î n
privinţa refugiaţilor.

b) Pe continentul american, Convenţia americană privind

drepturile omului.

c ) P e c o n t i n e n t u l a f r i c a n , C a r t a af r i c a n ă a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
drepturilor popoarelor.

Documente ale organizaţiilor neguvernamentale

- R e z o l u ţ i a p r i v i n d r e i nt e g r a r e a f a m i l i i l or d i s p e r s a t e e l a b o r a t ă
de Institutul Internaţional de Drept Umanitar de la San
Remo;
- Documentul de la Upsala cu privire la dreptul cetăţenilor de
a părăsi ţara şi de a se reîntoarce.

8.3. Declararaţia Universală a Drepturilor Omului

D o c u m e n t u l c a r e a d e s c h i s o n o u ă e t a p ă î n p r om o v a r e a
drepturilor omului şi pe baza căruia s-au încheiat o multitudine de
t r a t a t e î n a c e s t d o m e n i u e s t e „ D e c l a r a ţ i a U n i v er s a l ă a D r e p t u r i l o r
Omului”.
P r o b l e m a e l a b o r ă r i i a c e s t u i d o c u m e n t s - a p u s p e n t r u pr i m a d a t ă
d e c ă t r e p a r t i c i p a n ţ i i l a C o n f er i n ţ a d e l a S a n F r a n c i s c o d i n a n u l
1945, unde s-a încheiat elaborarea Cartei Naţiunilor Unite .
Datorită dificultăţilor modului de abordare şi având în vedere
conjunctura politică, economică şi socială din perioada
respectivă, reprezentanţii statelor î n t r u n i t e a u r e n u nţ a t l a
includerea documentelui în conţinutul Cartei Organizaţiei
Naţiunilor Unite.

45
 I n a n u l 1 9 4 6 , A d u n a r e a G e n e r a l ă a O r g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l or
U n i t e a e x a m i n a t u n p r i m pr o i e c t d e d e c l a r a ţ i e a s u p r a d r e p t ur i l o r
şi libertăţilor fundamentale ale omului, pe care l-a însuţit în
principiu, dar l-a trimis Consiliului Economic şi Social pentru a fi
e x a m i n a t d e C o m i s i a dr e p t u r i l or o m u l ui , î n v e d e r e a e l a b o r ă r i i
u n e i d e c l a r a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e î n m a t er i e , c u pr e v e d e r i m a i a m p l e
c a r e s ă v i z e z e o p a l e t ă l a r g ă d e p r o bl e m e p r i v i n d p r o t e c ţ i a
juridică a omului.
În acest sens, Comisia a însărcinat biroul său special să
r e d a c t e z e u n p r o i e c t p r e l i m i n a r d e d e c l a r a ţ i e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
iar, ulterior, s-a creat un Comitet oficial de redactare care, spre
sfârşitul anului 1947 a hotărât să dea acestui document denumirea
d e C a r t a I n t e r n a ţ i o n a l ă a D r e p t ur i l o r O m u l ui
A d u n a r e a G e n e r a l ă a O . N . U . , pr i n r e z o l u ţ i a 2 1 7 d i n 1 0
decembrie 1948, a adoptat o altă denumire, şi anume „Delaraţia
Universală a Drepturilor Omului”. După adoptare, acest document
a devenit un simbol în materie pe plan mondial, iar recunoaşterea
viabilităţii lui de către state o situează în rândul celor mai
c u n o s c u t e d o c u m e n t e s a u i z v o a r e j ur i d i c e d e dr e p t i n t e r n a ţ i o n a l .
E f e c t u l d e o s e b i t a l a c e s t u i d o c u m e n t s - a m a t e r i a l i z a t î n f a p t ul
c ă a p r o d u s o e x p l o z i e î n m a t er i e , f i i n d u n a n i m a d m i s î n î n t r e a g a
lume, iar idealurile lui nobile au declanşat elaborarea sub
a u s p i c i i l e O . N . U . a u n u i n u m ăr i m p r e s i o n a n t d e i n s t r u m e n t e
j u r i d i c e i n t e r n a ţ i o n a l e p r i v i n d dr e p t u r i l e o m u l u i . I m p o r t a n ţ a
acestei declaraţii se evidenţiază zi de zi pe toate meridianele
globului, deoarece în multe din rezoluţiile adoptate de Adunarea
G e n e r a l ă a O . N . U . , d e a l t e or g a n e ş i o r g a n i s m e r e g i o n a l e , c h i a r î n
unele tratate se fac referiri directe la aceasta, la elementele pe
c a r e e a l e c e r e s u b i e c t e l o r d e dr e p t i n t e r n a ţ i o n a l . E l a b or a r e a
m u l t i p l e l o r t r a t a t e î n d o m e n i u , e s t e i n s p i r a t ă d i n m o d ul d e
abordare, ajungându-se chiar mai departe, ca unele constituţii ale
statelor, legislaţiile interne să-i încorporeze dispoziţiile sau să
facă referiri la ea.
Î n c e p â n d c u a c e e a ş i d a t ă , di n c i n c i î n c i n c i a n i , Or g a n i z a ţ i a
Naţiunilor Unite atribuie premii internaţionale pentru contribuţii
e x c e p ţ i o n a l e l a c a u z a d r e p t ur i l o r o m u l u i . L a u r e a ţ i i d e p â n ă a c u m
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cuprinde în
p r e a m b u l ş i 3 0 d e a r t i c o l e î n c a r e s u n t e n u n ţ a t e d r e p t ur i l e
esenţiale ale omului şi libertăţile sale fundamentale. În preambul
s e a r a r t ă c ă „ r e c u n o a ş t e r e a d e m n i t ă ţ i i i n e r e n t e t u t ur o r m e m b r i l or
familiei umane şi a dreptului lor egal şi inviolabil, constituie
f u n d a m e n t u l l i b e r t ă ţ i i , dr e p t ă ţ i i ş i p ă c i i î n l u m e ” .
46
 D e a s e m e n e a , s e a f i r m ă f a p t u l c ă , i g n o r ar e a ş i d i s p r e ţ u i r e a
drepturilor omului au dus la cate de barabrie, iar făurirea unei
lumi în care oamenilor să le fie respectate drepturile esenţiale
este aspiraţia cea mai înaltă a omenirii. Se consideră, de
a s e m e n e a , c ă a c e s t e d r e p t ur i t r e b u i e s ă f i e g a r a n t a t e ş i a p ă r a t e d e
autoritatea legii, astfel încât omul să nu fie pus în situaţia de a
extremă de a se revolta împotriva asupririi şi încălcării acestor
drepturi.
Î n D e c l a r a ţ i e s e a r a t ă c ă „T o ţ i o a m e n i i s e n a s c l i b e r i ş i e g a l i î n
demnitate şi în drepturi. Ei sunt dotaţi cu raţiune şi conştiinţă şi
trebuie să acţioneze unii faţă de alţii într-un spirit de
fraternitate”.
În art.2 se menţionează principiul de bază al egalităţii şi
nediscriminării de nici un fel, în ceea ce priveşte exercitarea
t u t u r o r d r e p t u r i l o r ş i l i b er t ă ţ i l o r pr e v ă z u t e î n D e c l a r a ţ i e .
Î n c e e a c e p r i v e ş t e c o n ţ i n u t ul s ă u , t r e b u i e s u b l i n i a t d e l a b u n
î n c e p u t c ă „ D e c l a r a ţ i a ” f u n d a m e n t e a z ă n e c e s i t a t e a c a „ d r e p t ur i l e
o m u l u i s ă f i e o c r o t i t e d e a u t o r i t a t e a l e g i i ” , î n v e d e r â n d i m p or t a n ţ a
u n e i c o n c e p ţ i i c o m u n e d e s p r e a c e s t e dr e p t u r i ş i l i b e r t ă ţ i p e n t r u
realizarea angajamentului luat de statele membre ale O.N.U. de a
p r o m o v a , î n c o l a b o r a r e c u o r g a n i z a ţ i a , r e s p e c t u l u n i v er s a l ş i
efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile lui fundamentale.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului înscrie în
c o n ţ i n u t u l s ă u o s e r i e d e pr i n c i p i i d e c e a m a i m a r e î n s e m n ă t a t e ,
c a , d e p i l d ă , a c e l a c ă t o a t e f i i n ţ e l e u m a n e s e n a s c l i b er e ş i e g a l e
î n d e m n i t a t e ş i î n d r e p t ur i , c ă f i e c a r e o m s e p o a t e p r e v a l a d e
d r e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e , f ăr ă ni c i u n f e l d e d e o s e b i r e
d e r a s ă , c u l o a r e , s e x , l i m b ă s a u r e l i g i e , c ă or i c a r e f i i n ţ ă u m a n ă
a r e d r e p t u l l a v i a ţ ă , l a l i b e r t a t e ş i l a s e c u r i t a t e a p er s o a n e i s a l e , c ă
nimeni nu va putea fi ţinut în sclavie, nici în servitute, că toţi
oamenii sunt egali în faţa legii, că nimeni nu poate fi supus la
t r a t a m e n t e i n u m a n e , c ă n i c i o p er s o a n ă n u p o a t e f i a r e s t a t ă ,
d e ţ i n u t ă s a u e x i l a t ă î n m o d ar b i t r a r .
D e c l a r a ţ i a a c o r d ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă d r e p t u l u i l a î n v ă ţ ă t ur ă ,
înscriind ideea gratuităţii învăţământului elementar şi general, a
a c c e s i b i l i t ă ţ i i î n v ă ţ ă m â n t u l u i t e h n i c ş i p r of e s i o n a l ş i a
posibilităţii egale de acces tuturor, pe bază de merit în
învăţământul superior.
Printre alte prevederi ale acestui însemnat document, demne de
a f i r e ţ i n u t e , s e î n s c r i e ş i a c e e a c ă o r i c e p e r s o a n ă ar e d r e p t u l d e a
lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se
bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la
47
binefacerile lui, de a beneficia de ocrotirea intereselor morale şi
m a t e r i a l e c a r e d e c u r g d i n or i c e l u c r ar e ş t i i n ţ i f i c ă , l i t e r a r ă s a u
artistică al cărei autor este.
C o r e l â n d p r o b l e m a p r o m o v ă r i i r e s p e c t ă r i i e f e c t i v e a d r e p t ur i l o r
omului de o dezvoltare democratică şi autentică, Declaraţia
înscrie dreptul fiecărei persoane la libertatea de întrunire şi de
asociere paşnică, dreptul fiecărui om de a lua parte la conducerea
t r e b u r i l o r p u b l i c e a l e ţ ă r i i , f i e d i r e c t , f i e p r i n r e pr e z e n t a n ţ i l i b er i
aleşi, precizând că „voinţa poporului trebuie să constituie baza
puterii de stat”.
C o n s t i t u i n d p r i m u l d o c u m e n t d e m a r e pr e s t i g i u i n t er n a ţ i o n a l p e
p l a n u l p r o t e c ţ i e i i n t e r n a ţ i o n a l e a dr e p t u r i l or o m u l ui , d u p ă
adoptarea Cartei Naţiunilor Unite, Declaraţia Universală a
Dr e p t u r i l o r O m u l u i a c o n s t i t u i t p u n c t u l d e p l e c a r e a l u n e i v a s t e
a c ţ i u n i d e e l a b o r a r e a u n o r i n s t r u m e n t e j ur i d i c e î n c a d r u l
Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e , c a r e a u î n t ă r i t d i m e n s i u n e a j u r i d i c ă
a acestor drepturi.

8 . 4 . P a c t e l e i n t e r n a ţ i o n a l e ş i p r ot o c o a l e l e

Ur m ă t o a r e l e d o c u m e n t e d e c a r e n e o c u p ă m s u n t : P a c t u l
I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e E c o n om i c e , S o c i a l e ş i
C u l t u r a l e , P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i
Politice şi Protocoalele facultative la Pactul Internaţional cu
privire la Drepturile Civile şi Politice.
În anul 1950, adunarea Generală a O.N.U. a adoptat o rezoluţie
în care a declarat că „dreptul la libertăţile civile şi politice şi
d r e p t u r i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e , s u n t l e g a t e î n t r e e l e ş i
se condiţionează reciproc”.
A d u n a r e a a h o t ă r â t c a s ă s e i n t r o d u c ă î n P a c t u l r e f e r i t or l a
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i d r e p t ur i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t u r a l e ş i
să se recunoască în mod explicit egaliatea femeii cu bărbatul şi
e x e r c i t a r e a a c e s t o r d r e p t u r i c o n f or m pr e v e d e r i l o r C a r t e i . Î n a c e s t
sens, în 1951.
Elaborarea celor două Pacte a fost făcută de către Comisie în
anii 1953 şi 1954 iar Adunarea Generală a discutat aceste proiecte
în anul 1954, hotărând să le supună unei dezbateri cât mai largi,
făcându-le o serioasă publicitate pentru a se asigura o studiere cât
m a i a p r o f u n d a t ă a t â t d e c ă t r e g u v er n e , c â t ş i d e c ă t r e o p i n i a
publică, care avea posibilitatea să se exprime în mod liber în
l e g ă t u r ă c u c o n ţ i n u t u l l or . S - a r e c o m d a t , d e a s e m e n e a , C o m i s i e i
ca în sesiunea din 1955 să treacă la examinarea fiecărui articol al
48
Pactelor. Deşi această examinare a început la termenul stabilit,
elaborarea Pactelor s-a realizat in 1966 cand au fost adoptate
î m p r e u n ă c u P r o t o c o l u l f a c u l t a t i v l a P a c t u l c u p r i vi r e l a
Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e , a d o p t a t pr i n a c e e a ş i r e z o l u ţ i e .
Î n a c e s t f e l , s - a a j u n s l a e l a b o r ar e a a d o u ă p a c t e î n l o c d e u n u l ,
a ş a c u m s e p r e v ă z u s e i n i ţ i a l : P a c t u l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e
Economice, Sociale şi Culturale şi Protocolul facultativ la acest al
doilea pact, ce prevede un mecanism prin care sesizările primite
d e l a p e r s o a n e p a r t i c u l a r e c a r e pr e t i n d c ă s u n t v i c t i m e a l e
încălcării drepturilor enunţate în pact, pot fi primite şi
soluţionate.
În general structura celor două pacte este asemănătoare. Astfel,
f i e c a r e p a c t a r e u n p r e a m b u l î n c a r e s e r e i t er e a z ă o b l i g a ţ i a
statelor, aşa cum rezultă din Carta O.N.U. de a contribui la
promovarea şi respectarea drepturilor omului.
A r t i c o l u l 1 d i n c e l e d o u ă p a c t e pr e v e d e c ă d r e p t u l l a
autodeterminare este universal şi solicită statelor să faciliteze
realizarea acestui drept şi respectarea lui, întrucât în virtutea
acestuia ele îşi stabilesc sistemul politic şi îşi asigură în mod
liber dezvoltarea economică, socială şi culturală. În vederea
înfăptuirii scopurilor propuse, toate popoarele pot dispune liber
d e b o g ă ţ i i l e ş i r e z e r v e l e l o r n a t ur a l e , f ă r ă a a d u c e a t i n g e r e
o b l i g a ţ i i l o r c e d e c u r g d i n c o o p e r a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă , f ăr ă î n s ă c a
un popor să poată fi lipsit de mijloacele proprii de trai.
Articolul 2 din pacte prevede angajamentul statelor de a adopta
m ă s u r i l e n e c e s a r e , i n c l u s i v l e g i s l a t i v e p e n t r u d e p l i n a e x e r c i t ar e a
drepturilor recunoscute în pacte, fără nici o discriminare bazată
p e r a s ă , s e x , l i m b ă , r e l i gi e , o p i n i e p o l i t i c ă s a u d e a l t ă n a t ur ă ,
o r i g i n e s o c i a l ă s a u n a ţ i o n a l ă , a v e r e , n a ş t e r e s a u or i c e a l t ă
împrejurare.
Articolul 3 din ambele pacte precizează obligaţia statelor de a
a s i g u r a e g a l i t a t e a î n d r e p t u r i a f e m e i i c u b ăr b a t u l .
A r t i c o l u l 5 e s t e , d e a s e m e n e a , c o m u n ş i p r e v e d e g ar a n ţ i i f a ţ ă d e
î n c ă l c a r e a s a u l i m i t a r e a a b u z i v ă a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
l i b e r t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e ş i f a ţ ă d e i n t e r pr e t a r e a er o n a t ă a
d i s p o z i ţ i i l o r p a c t e l o r c a r e ur m ă r e s c v i ol a r e a u n ui d r e p t ,
r e s t r â n g e r e a î n m a i m i c ă s a u m a i m ar e m ă s u r ă d e c â t p r e v e d e r i l e
pactelor. Se interzice limitarea drepturilor deja recunoscute prin
legislaţia internă a statelor sub motivul că pactele nu le recunosc
sau le recunosc într-o măsură mai mică. Pactul Internaţional cu
p r i v i r e l a D r e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e r e c u n o a ş t e u n n u m ăr m u l t
mai mare de drepturi civile şi politice decât Declaraţia Universală
49
a Drepturilor Omului, pe care le defineşte cu mai multă precizie,
c u p r i n z â n d d r e p t u r i c a r e n u s u n t p r o c l a m a t e î n D e c l a r a ţ i e , d ar
omiţând totodată alte drepturi ce se regăsesc în acest ultim
d o c u m e n t . A s t f e l , P a c t u l r e c u n o a ş t e pr i n t r e d r e p t u r i l e ş i
l i b e r t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i : dr e p t u l l a v i a ţ ă ( ar t . 6 ) ,
nesupunerea la tortură, pedepse cu cruzime, inumane sau
degradante (art.7), nimeni nu va fi ţinut în sclavie şi interzicerea
c o m e r ţ u l u i c u s c l a v i ( a r t . 8 ) , n i m e n i n u p o a t e f i ar e s t a t s a u d e ţ i n u t
p e n e d r e p t ( a r t . 9 ) , t r a t a r e a c u u m a n i s m a or i c ă r e i p er s o a n e pr i v a t e
d e l i b e r t a t e ( a r t . 1 0 ) , ni m e n i n u p o a t e f i î n c h i s p e n t r u
i m p o s i b i l i t a t e a r e a l i z ă r i i u n e i o b l i g a ţ i i c o n t r a c t u a l e ( a r t . 1 1) ,
l i b e r a c i r c u l a ţ i e ş i a l e g e r e a d o m i c i l i u l u i ( ar t . 1 2 ) , n e e x p u l z a r e a
s t r ă i n i l o r a f l a ţ i l e g a l î nt r - u n s t a t ( ar t . 1 3 ) , e g a l i t a t e a t u t u r or î n
f a ţ a t r i b u n a l e l o r ( a r t . 1 4 ) , n er e t r o a c t i v i t a t e a l e g i i p e n a l e ( ar t . 1 5 ) ,
r e c u n o a ş t e r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i j u r i d i c e or i c ă r e i p er s o a n e ş i or i u n d e
s - a r a f l a ( a r t . 1 6 ) , n e i m x t i u n i a r b i t ar e s a u i l e g a l e î n v i a ţ a
p a r t i c u l a r ă , î n f a m i l i e , î n c a s ă s a u î n c o r e s p o n d e n ţ ă ( ar t . 1 7 ) ,
libertatea de gândire, conştiinţă şi religie ( a r t . 1 8) , l i b e r t a t e a
d e o p i n i e ş i e x p r i m a r e ( ar t . 1 9 ) .
E s t e r e c u n o s c u t d r e p t u l l a l a a d u n ă r i p a ş n i c e ( ar t . 2 1 ) ş i d r e p t u l
l a a s o c i e r e l i b e r ă ( a r t . 2 2 ) . S e r e c u n o a ş t e dr e p t u l l a c ă s ă t o r i e ş i
e g a l i t a t e a d i n t r e s o ţ i ( a r t . 2 3 ) , p r e c u m ş i p r o t e j a r e a d r e p t ur i l o r
copilului (art.24).
Se recunoaşte şţi dreptul fiecăruia de a participa la conducerea
t r e b u r i l o r p u b l i c e d i n ţ a r a s a , d e a a l e g e ş i d e a f i a l e s ( a r t . 2 5) . S e
declară faptul că toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au
d r e p t u l l a p r o t e c ţ i e e g a l ă d i n p ar t e a l e g i i ( a r t . 2 6) . A r t . 2 7 p r e v e d e
m ă s u r i p e n t r u p r o t e c ţ i a m e m b r i l or o r i c ă r or m i n o r i t ă ţ i e t n i c e ,
r e l i g i o a s e s a u l i n g v i s t i c e d e p e t er i t o r i ul u n u i s t a t .
Î n a r t . 2 8 s e p r e v e d e c r e ar e a C o m i t e t u l u i p e n t r u dr e p t u r i l e
omului, însărcinat cu supravegherea şi aplicarea măsurilor
p e v ă z u t e î n p a c t , i a r î n ar t i c o l e l e 2 9 – 4 9 s e pr e v e d e m o d a l i t a t e a
de alegere a Comitetului, atribuţiile acestuia şi mecanismele prin
care îşi exercită atribuţiile.

8.5. Consideraţii cu privire la instrumentele juridice

internaţionale cu caracter regional
50
 Aşa cum rezultă din clasificare, şi pe plan regional au fost
elaborate o serie de instrumente juridice internaţionale care se referă la
protecţia juridică a drepturilor omului.
Considerăm necesar să vă prezentăm mai în detaliu unele
aspecte privind instrumentele care au fost elaborate sub auspiciile
Consiliului Europei şi la care facem precizarea că încă nu suntem
parte, nefiind admişi cu statut deplin în aceasta, având numai
calitatea de invitat special.
P r i m i r e a n o a s t r ă c a m e m b r u c u dr e p t u r i d e p l i n e v a i m p u n e
r a t i f i c a r e a a c e s t o r i n s t r um e n t e i n t er n a ţ i o n a l e ş i d e a c e e a l e
p r e z e n t ă m a i c i p e n t r u a c u n o a ş t e c o n ţ i n u t u l l or ş i a l p r o b l e m e l or
ce vor trebui respectate în toată ţara noastră, unele dintre acestea
r e c l a m â n d m o d i f i c ă r i a l e l e g i s l a ţ i e i i n t er n e .

a) Convenţia pentru salvgardarea drepturilor omului şi a

libertăţilor fundamentale

Î n c ă d e l a c r e a r e a s a , î n 1 9 4 9 , C o n s i l i u l E ur o p e i ş i - a p r o p u s
c a o b i e c t i v „ s ă r e a l i z e z e o u n i r e m a i s t r â n s ă î n t r e m e m br i s ă i , î n
s c o p u l s a l v g a r d ă r i i ş i p r o m o v ăr i i i d e a l u r i l o r ş i p r i n c i p i i l or c a r e
c o n s t i t u i e p a t r i m o n i u l l or c o m u n , c a ş i f a v o r i z a r e a p r o g r e s u l u i
lor economic şi social”. de asemenea, s-a mai înscris un obietiv
f o a r t e i m p o r t a n t : „ s a l v g a r d a r e a ş i d e z v o l t ar e a d r e p t u r i l o r o m u l u i
şi libertăţilor sale fundamentale”.
A s u m â n d u - ş i î n c ă d e l a î nf i i n ţ a r e s a r c i n a r e d a c t ă r i i u n e i
c o n v e n ţ i i a d r e p t u r i l o r o m u l ui c a r e s ă e x t i n d ă p r e v e d e r i l e
D e c l a r a ţ i e i U n i v e r s a l e a D r e p t ur i l o r O m u l u i p e c a r e a a v u t - o
d r e p t m o d e l – C o n s i l i u l E ur o p e i a u r m ă r i t s ă d e s c h i d ă n oi c ă i d e
d e z v o l t a r e d r e p t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l ş i , p e n t r u p r i m a d a t ă , s ă cr e e z e
u n o r g a n i s m r e g i o n a l e f i c i e n t p e n t r u p r o t e c ţ i a d r e p t ur i l o r o m ul u i .
P r i n a c e a s t a , s t a t e l e m e m br e s - a u a n g a j a t n u n u m a i s ă - ş i a s u m e
anumite obligaţii, dar să şi recunoască faptul că oamenii au
drepturi care decurg dintr-o legislaţie internaţională.
C o n v e n ţ i a E u r o p e a n ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i a f o s t s e m n a t ă l a
R o m a l a 4 n o i e m b r i e 1 9 5 0 d e c ă t r e 1 5 ţ ă r i ş i a i n t r a t î n v i g o ar e l a
3 septembrie 1953. Din punct de vedere tehnic, Convenţia este un
tratat în virtutea căruia statele îşi asumă anumite obligaţii
j u r i d i c e ş i p r i n c a r e s e r e c u n o s c dr e p t u r i l e f i e c ă r e i p er s o a n e . Î n
a c e l a ş i t i m p , C o n v e n ţ i a p er m i t e p e r s o a n e l o r f i z i c e c a r e a p r e c i a z ă
c ă l e - a u f o s t î n c ă l c a t e dr e p t u r i l e s ă i n i ţ i e z e p r o c e d u r i î n f a ţ a

51
i n s t i t u ţ i i l o r e u r o p e n e p r e v ă z u t e d e C o n v e n ţ i e , î m p ot r i v a s t a t e l o r
responsabile de abuzuri.
Guvernele statelor părţi au obligaţia de a asigura respectarea
d r e p t u r i l o r p e r s o a n e l o r c ar e s e a f l ă s u b j ur i s d i c ţ i a l o r , d e a c r e a
c o n d i ţ i i l e n e c e s a r e p e n t r u c a a c e s t e a s ă s e b u c ur e d i n p l i n d e
e x e r c i t a r e a t u t u r o r d r e p t u r i l or p r e v ă z u t e d e C o n v e n ţ i e . A c e s t
l u c r u a f ă c u t n e c e s a r ă i n t e r v e n ţ i a s t a t e l o r î n l e g i s l a ţ i a l or i n t e r n ă ,
astfel încât aceasta să fie în deplină concordanţă cu prevederile
Convenţiei.
În unele state, Convenţia a fost integral preluată de dreptul
i n t e r n , î n s e n s u l c ă p er s o a n e l e z a t ă s e p l â n g e u n e i i n s t a n ţ e
i n v o c â n d d i r e c t î n c ă l c a r e a dr e p t u r i l or pr e v ă z u t e d e a c e a s t a
(Germania, Elveţia şi Italia).
C o n v e n ţ i a p r o t e j e a z ă pr i n p r e v e d e r i l e s a l e ur m ă t o a r e l e
d r e p t u r i c i v i l e ş i p o l i t i c e : d r e p t u l l a v i a ţ ă , dr e p t u l l a l i b e r t a t e ş i
siguranţa persoanei, dreptul la judecată echitabilă, dreptul la
respectarea vieţii particulare şi familiale, a domiciliului şi
corespondenţei, dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi
r e l i g i e , d r e p t u l l a l i b e r t a t e a d e e x p r e s i e ( i n c l u s i v l i b er t a t e a
presei), dreptul la libertatea de reuniuni şi asociere, inclusiv de a
adera la sindicate, dreptul la căsătorie şi de a forma o familie,
e g a l i a t e a î n d r e p t u r i ş i î n d a t or i r i a s o ţ i l o r , d r e p t u l l a r e s p e c t a r e a
p r o p r i e t ă ţ i i a s u p r a b u n u r i l or , dr e p t u l l a î n v ă ţ ă m â n t , d r e p t ur i
electorale, dreptul la libera circulaţie şi la alegerea reşedinţei,
d r e p t u l d e a p ă r ă s i o r i c e ţ a r ă , i n c l u s i v p r o pr i a ţ a r ă .
A l t e d r e p t u r i a l e o m u l u i d e c u r g d i n i n t er d i c ţ i a p e n t r u s t a t
s a u o r g a n e l e s a l e d e a e x e r c i t a a n u m i t e f a p t e , c u m a r f i : t o r t ur a ş i
p e d e p s e l a s a u t r a t a m e n t e l e cr u d e , i n u m a n e s a u d e g r a d a n t e ,
pedeapsa cu moartea, sclavia, servitutea şi munca forţată,
retroactivitatea legii penale, discriminări în e x e r c i t ar e a
drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie, expulzarea sau
extrădarea propriilor cetăţeni, expulzarea colectivă a străinilor.
Se precizează că nici o dispoziţie din Convenţie nu poate fi
i n t e r p r e t a t ă c a a c o r d â n d u n u i s t a t , gr u p a r e s a u i n d i v i d u n dr e p t d e
a a c ţ i o n a p e n t r u e l i m i n a r e a vr e u n u i dr e p t r e c u n o s c u t s a u p e n t r u
l i m i t ă r i m a i a m p l e d e c â t c e l e pr e v ă z u t e d e c ă t r e a c e a s t a .
R e s t r i c ţ i i l e a d u s e d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or pr e v ă z u t e î n
Convenţie pot fi aplicate numai în scopul pentru care au fost
prevăzute.
M e c a n i s m u l d e p r o t e c ţ i e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l o r
fundamentale este asigurat de către cele două organe specializate,
c r e a t e , r e s p e c t i v C o m i s i a E ur o p e a n ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i ş i
52
C u r t e a Dr e p t u r i l o r O m u l u i . P e l â n g ă a c e s t e a , C o m i t e t u l
M i n i ş t r i l o r a l C o n s i l i u l u i E ur o p e i , c a r e e s t e o r g a n d e d e c i z i e a l
acestei organizaţii şi care este alcătuit din miniştrii afacerilor
externe ai şărilor membre sau din delegaţii acestora, îndeplineşte
atribuţii pe această linie.

a ) P r o t o c o a l e l e a d i ţ i on a l e l a C o n v e n ţ i e

A u f o s t a d o p t a t e a s t f e l ş a s e pr o t o c o a l e , i n t i m p , d u p ă c u m
urmează:
- Protocolul adiţionalnr.1 în 1952, completează Convenţia cu
d r e p t u l f i e c ă r e i p e r s o a n e l a r e s p e c t a r e a b u n u r i l or s a l e ş i
dreptul la învăţătură;
- P r o t o c o l u l n r . 2 , a d o p t a t l a S t r a s b o u r g î n 1 9 6 3 a t r i b ui e C u r ţ i i
E u r o p e n e a D r e p t u r i l or O m u l u i d r e p t u l d e a d a a v i z
consultativ la cererea Consiliului Miniştrilor asupra unor
c h e s t i u n i j u r i d i c e p r i vi n d i n t e r p r e t ar e a C o n v e n ţ i e i ş i a
protocoalelor sale;
- Protocolul nr.4, adoptat la Strasbourg in 1963, recunoaşte
alte drepturi faţă de cele prevăzute în Convenţie, şi anume:
nimeni nu poate fi privat de libertate pentru imposibilitatea
e x e r c i t ă r i i o b l i g a ţ i i l o r c o n t r a c t u a l e , l i b er t a t e a d e c i r c u l a ţ i e
ş i a l e g e r e a r e ş e d i n ţ e i , n e e x p u l z a r e a c e t ă ţ e n i l o r pr o p r i i l or
ţări, neinterzicerea dreptului de a intra în ţara al cărui
cetăţean este, neexpulzarea colectivă a străinilor;
- Protocolul nr.6, adoptat la Strasbourg in 1983, prin care s-a
abolit pedeapsa cu moartea;

Cursul numărul 9
53
 CONSACRAREA CONSTITUŢIONALĂ A RESPECTĂRII
CATEGORIILOR DE DREPTURI ÎN ROMÂNIA

Î n c a l i t a t e d e m e m br ă a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l or U n i t e d i n
a n u l 1 9 5 5 , R o m â n i a a r a t i f i c a t m u l t e d i n i n s t r u m e n t e l e j ur i d i c e
internaţionale elaborate şi adoptate de aceasta, devenind parte la
e l e . I n 1 9 6 0 , C o n f e r i n ţ a G e n e r a l ă a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a adoptat Convenţia privind
lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului.
In 1956, Conferinţa Consiliului Economic şi Social a adoptat
C o n v e n ţ i a S u p l i m e n t a r ă r e l a t i v ă l a a b o l i r e a s c l a v i e i , a t r af i c u l u i
c u s c l a v i ş i a i n s t i t u ţ i i l o r ş i p r a c t i c i l or a n a l o a g e s c l a v i e i .
C o n v e n ţ i a p e n t r u r e pr i m a r e a t r a f i c u l u i c u f i i n ţ e u m a n e ş i a
exploatării prostituirii semenilor, aprobată de Adunarea Generală
a O r g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l or U n i t e R o m â n i a a r a t i f i c a t - o pr i n t r - u n
decret in 1954. Constituţia României din 1991 consacră în Titlul I
o serie de principii generale, indispensabile pentru înţelegerea
instituţiilor ce sunt reglementate u l t e r i or prin textele
constituţionale.
Î n l o c u i r e a t e r m e n u l u i d e „ pr i n c i p i i f u n d a m e n t a l e ” c u
„principii generale” se explică ţinând seama de caracterul de
m a x i m ă g e n e r a l i t a t e a l pr i n c i p i i l or e n u n ţ a t e , c a ş i d e î m p r e j ur a r e a
prin care Constituţia, fiind legea fundamentală a statului, ar fi
fost ciudat sa enunţe „principii fundamentale” pentru o lege care
este ea însăşi „fundamentală”.

9 . 1 . D i s p o z i ţ i i g e n e r a l e d e s p r e s i s t e m u l p ol i t i c şi drepturile
omului

Teoretic, exista patru categorii de prevederi constitutionale

c a r e i n f l u e n t e a z a i n m o d d i r e c t dr e p t u r i l e o m u l u i :
1.trăsăturile fundamentale ale statului;
2. sistemul politic al României;
3 . c e t ă ţ e n i i r o m â n i ş i r o m â n i i af l a ţ i î n s t r ă i n ă t a t e ;
4. statul român şi relaţiile internaţionale.
a) În ceea ce priveşte prima categorie de prevederi cu
caracter general, care privesc în mod direct statul român, este de
s e m n a l a t c ă a c e s t e t e x t e s e r ef e r ă l a t r ă s ă t u r i l e s t a t u l u i r o m â n ,
suveranitatea teritoriului, simbolul naţional, limba oficială şi
capitala ţării.
54
 Reţine atenţia, în primul rând, prevederea potrivit căreia
R o m â n i a e s t e s t a t n a ţ i o n a l , s u v e r a n ş i i n d e p e n d e n t , u n i t ar ş i
i n d i v i z i b i l , i a r f o r m a d e g u v er n ă m â n t a s t a t u l u i e s t e r e p u b l i c a .
Caracteristicile statului român enunţate mai devreme sunt
deosebit de importantedeoarece pun în lumină mai multe idei ca
suveranitatea şi independenţa ţării, unitatea şi indivizibilitatea sa,
caracterul de stat naţional, forma republicană de guvernământ,
ideea de stat de drept şi trăsăturile de stat democratic şi
social.Alte trasaturi constitutionale importante pentru statul
roman sunt:
- teritoriul României este inalienabil;
- f r o n t i e r e l e ţ ă r i i s u n t c o n s f i i n ţ i t e pr i n l e g e o r g a n i c ă , c u
respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise
ale dreptului internaţional;
- teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în
comune, oraşe şi judeţe, în condiţiile legii, unele oraşe sunt
declarate municipii;
- p e t e r i t o r i u l r o m â n n u p ot f i s t r ă m u t a t e s a u c o l o n i z a t e
populaţii străine.
În legătură cu sistemul politic se recunoaşte sistemul politic
pluralist. Enunţarea din Constituţie este categorică. „Partidele
politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile
l e g i i . E l e c o n t r i b u i e l a d e f i n i r e a ş i l a e x pr i m a r e a v o i n ţ e i p o l i t i c e
a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea
t e r i t o r i a l ă , o r d i n e a d e d r e p t ş i p r i n c i p i i l e d e m o cr a ţ i e i ” . O a l t ă
categorie de probleme se referă la cetăţenia română
Constituţia prevede că cetăţenia română se dobândeşte, se
păstrează sau se pierde în condiţiile legii. Se enunţă totuşi că
c e t ă ţ e n i a r o m â n ă n u p o a t e f i r e t r a s ă a c e l u i a c ar e a d o b â n d i t - o p r i n
n a ş t e r e . A c e s t t e x t s e b a z e a z ă p e D e c l a r a ţ i a U n i v er s a l ă a
Dr e p t u r i l o r Omului. Totuşi Legea nr.21/1991 recunoaşte
posibilitatea retragerii cetăţeniei române ca „sancţiune”
cetăţeanului român care a săvârşit în străinătate acţiuni
incompatibile cu loialitatea faţă de ţară, punându-se în slujba unei
p u t e r i s t r ă i n e s a u a d u c â n d gr a v e o f e n s e s e n t i m e n t u l u i d e m n i t ă ţ i i
naţionale.
În legătură cu minorităţile naţionale, este recunoscut acestora
„ d r e p t u l l a i d e n t i t a t e ” . A r t i c o l u l 6 pr e c i z e a z ă c ă s e g a r a n t e a z ă
persoanelor aparţinând m i n or i t ă ţ i l o r naţionale dr e p t u l la
p ă s t r a r e a , d e z v o l t a r e a ş i e x pr i m a r e a i d e n t i t ă ţ i i l o r e t n i c e ,
c u l t u r a l e , l i n g v i s t i c e ş i r e l i g i o a s e , ş i c ă a c e s t e dr e p t u r i t r e b u i e s ă
f i e c o n f o r m e c u p r i n c i p i i l e d e e g a l i t a t e ş i d e n e d i s c r i m i n ar e î n
55
raport cu ceilalţi cetăţeni români. Astfel, se desprinde ideea că
s t a t u l r o m â n n u n u m a i r e c u n o a ş t e , d ar ş i g ar a n t e a z ă p e r s o a n e l o r
aparţinând minorităţilor naţionale păstrarea identităţii.
Problemele statului român în relaţiile internaţionale sunt
e n u n ţ a t e î n a r t . 1 0 c a r e pr e v e d e u r m ă t o a r e l e : „ R o m â n i a î nt r e ţ i n e ş i
dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii
b u n e d e v e c i n ă t a t e , î n t e m e i a t e p e pr i n c i p i i l e ş i p e c e l e l a l t e n o r m e
general admise ale dreptului internaţional”.
A s t f e l r e z u l t ă c ă s e a r e î n v e d e r e f u n d a m e n t a r e a î nt r e g i i
p o l i t i c i e x t e r n e r o m â n e ş t i p e o b a z ă j u r i d i c ă , of e r i t e d e n o r m e l e ş i
p r i n c i p i i l e d r e p t u l u i i n t er n a ţ i o n a l .

9.2.Categorii generale de drepturi

T i t l u l I I d i n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i , i n t i t u l a t „ D r e p t ur i l e ,
libertăţile şi îndatoririle fundamentale” constituie unul dintre
domeniile cele mai importante ale reglementărilor constituţionale.
El cuprinde nu numai o enumerare clară şi corespunzătoare a
drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale şi enunţă
g a r a n ţ i i d e n a t u r ă s ă a s i g u r e r e s p e c t u l f er m a l a c e s t o r a .
Elaborarea textelor a avut în vedere convenţiile internaţionale
p r i v i n d d r e p t u r i l e o m u l u i : D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t ur i l o r
O m u l u i , P a c t u l p r i v i n d dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ş i P a c t u l
privind drepturile economice şi sociale.
Î n r â n d u l a c e s t o r d i s p o z i ţ i i s u n t e n u n ţ a t e pr i n t r e a l t e l e :
universalitatea d r e p t u r i l or şi l i b er t ă ţ i l o r , principiul
n e r e t r o a c t i v i t ă ţ i i l e g i l o r , e g a l i t a t e a î n d r e p t ur i a c e t ă ţ e n i l o r î n
f a ţ a l e g i i ş i a u t o r i t ă ţ i l or p u b l i c e , pr o t e c ţ i a c e t ă ţ e n i l o r r o m â n i
a f l a ţ i î n s t r ă i n ă t a t e , r e l a ţ i a d i nt r e d i s p o z i ţ i i l e c o n s t i t u ţ i o n a l e ş i
t r a t a t e l e i n t e r n a ţ i o n a l e pr i v i t o a r e l a dr e p t u r i l e o m u l u i e t c .
Sub titulatura dispoziţiilor comune sunt enunţate deci o serie
d e r e g l e m e n t ă r i c u c a r a c t e r g e n er a l , c o n s i d e r a t e i n d i s p e n s a b i l e
p e n t r u î n ţ e l e g e r e a î n t r e g i i pr o b l e m a t i c i a d r e p t u r i l o r , l i b e r t ă ţ i l o r
ş i î n d a t o r i r i l o r , r e g l e m e n t ă r i c a r e s t a t o r n i c e s c pr i n t r e a l t e l e ş i
e g a l i t a t e a t u t u r o r c e t ă ţ e n i l o r î n f a ţ a l e g i i , f ăr ă pr i v i l e g i i ş i
discriminări.
Constituţia diferenţiază regimul cetăţenilor români şi străini.
apare în acest fel o deosebire între cele două categorii de cetăţeni.
De exemplu, funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot
fi ocupate numai de persoanele care au cetăţenia română şi
d o m i c i l i a z ă î n ţ a r ă , c e t ă ţ e n i i r o m â n i af l a ţ i î n s t r ă i n ă t a t e n u s u n t
o b l i g a ţ i s ă e f e c t u e z e s e r v i c i u l m i l i t ar .
56
 Î n c e e a c e p r i v e ş t e r e g i m u l s t r ă i n i l or , t r e b u i e pr e c i z a t c ă
potrivit art.18 din Constituţie, atât cetăţenii români, cât şi
a p a t r i z i i c a r e l o c u i e s c î n R o m â n i a s e b u c ur ă d e pr o t e c ţ i a g e n er a l ă
a persoanelor şi averilor..
O p r e v e d e r e d e o s e b i t d e i m p or t a n t ă c a r e s e g ă s e ş t e î n a r t i c o l u l
2 0 s e r e f e r ă l a t r a t a t e l e i n t er n a ţ i o n a l e pr i v i n d d r e p t ur i l e o m u l u i .
„ D i s p o z i ţ i i l e c o n s t i t u ţ i o n a l e pr i v i n d dr e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e
c e t ă ţ e a n u l u i ” v o r f i i n t e r pr e t a t e ş i a p l i c a t e î n c o n c o r d a n ţ ă c u
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu
c e l e l a l t e t r a t a t e l a c a r e R o m â n i a e s t e p ar t e .
D a c ă e x i s t ă n e c o n c o r d a n ţ ă î n t r e p a c t e l e ş i t r a t a t e l e pr i v i t o a r e
l a d r e p t u r i l e f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i , l a c a r e R o m â n i a e s t e p ar t e ,
ş i l e g i l e i n t e r n e , a u p r i or i t a t e r e g l e m e n t ă r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e .
Ar t i c o l u l 2 0 c o n s a c r ă î n m o d e x p r e s s u p r e m a ţ i a dr e p t u l u i
internaţional faţă de dreptul intern. Dispoziţiile constituţionale
urmează deci să fie interpretate în concordanţă cu Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate
la care România este parte, chiar dacă spre deosebire de alte
sisteme juridice, judecătorii români nu au dreptul să aplice direct
tratatele internaţionale, ci numai legile.

9.3. Drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor

Capitolul II din Titlul II al Constituţiei se ocupă de enunţarea

p r o p r i u - z i s ă a d r e p t u r i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or f u n d a m e n t a l e , p e
p a r c u r s u l a 2 8 d e a r t i c o l e . F i e c a r e d i n t r e a c e s t e ar t i c o l e , c u
e x c e p ţ i a a r t i c o l u l u i 4 9 , c a r e s e r ef e r ă l a p o s i b i l i t a t e a r e s t r â n g e r i i
e x e r c i ţ i u l u i u n o r d r e p t u r i s a u l i b er t ă ţ i , t r a t e a z ă u n dr e p t d i s t i n c t .
1 . Î n c e e a c e p r i v e ş t e d r e p t ur i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e s u n t e n u n ţ a t e :
d r e p t u l l a v i a ţ ă ş i l a i n t e g r i t a t e a f i z i c ă ş i p s i h i c ă ( ar t . 2 2 ) ,
l i b e r t a t e a i n d i v i d u a l ă ( a r t . 2 3 ) , d r e p t u l l a a p ă r ar e ( ar t . 2 4 ) , l i b e r a
circulaţie (art.25), dreptul la viaţă intimă (art.26), inviolabilitatea
domiciliului (art.27), secretul corespondenţei (art.28), libertatea
c o n ş t i i n ţ e i ( a r t . 2 9 ) , l i b e r t a t e a d e e x p r i m ar e ( ar t . 3 0 ) , d r e p t u l l a
i n f o r m a ţ i e ( a r t . 3 1 ) , d r e p t u l l a v o t ( a r t . 3 4) , d r e p t u l d e a f i a l e s
( a r t . 3 5 ) , l i b e r t a t e a î n t r u n i r i l o r ( a r t . 3 6) , dr e p t u l l a a s o c i e r e
( a r t . 3 7 ) , i n t e r z i c e r e a m u n c i i f o r ţ a t e ( ar t 3 9 ) .
2 . Î n c a t e g o r i a d r e p t u r i l or e c o n o m i c e ş i s o c i a l e p o t f i
î n c a d r a t e : d r e p t u l l a m u n c ă ş i pr o t e c ţ i e s o c i a l ă ( a r t . 3 8) , dr e p t u l l a
o c r o t i r e a s ă n ă t ă ţ i i ( a r t . 3 3 ) , d r e p t u l l a g r e v ă ( a r t . 4 0) , pr o t e c ţ i a
p r o p r i e t ă ţ i i p r i v a t e ( a r t . 4 1) , d r e p t u l l a m o ş t e n i r e ( a r t . 4 2) , d r e p t u l

57
d e p r o t e c ţ i e s o c i a l ă ( ar t . 4 3 ) , p r o t e c ţ i a c o p i i l or ş i a t i n e r i l or
(art.45), protecţia persoanelor handicapate (art.46).
Dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e v i z e a z ă d r e p t u r i l e l e g a t e o r g a n i c d e
p e r s o a n a o m u l u i ( d r e p t u r i l e c i v i l e ) ş i d r e p t ur i l e c e v i z e a z ă
p a r t i c i p a r e a s a l a v i a ţ a p o l i t i c ă ( d r e p t ur i l e p o l i t i c e ) .
A s t f e l , D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i , p r e v e d e î n
a r t . 1 7 c ă „ O r i c e p e r s o a n ă a r e d r e p t u l l a p r o pr i e t a t e , a t â t s i n g u r ă ,
cât şi în asociaţie cu alţii. Nimeni nu poate fi lipsit în mod
a r b i t r a r d e p r o p r i e t a t e a s a ” . D e a s e m e n e a , pr i m u l P r o t o c o l
A d i ţ i o n a l l a C o n v e n ţ i a E ur o p e a n ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i ( î n c h e i a t
l a 2 0 m a r t i e 1 9 5 2 ) d i s p u n e l a a r t . 1 a l i n . 1 c ă : „ o r i c e p er s o a n ă
fizică sau morală are dreptul să i se respecte bunurile sale.
N i m e n i n u p o a t e f i p r i v a t d e p r o pr i e t a t e a s a d e c â t d i n m o t i v e d e
u t i l i t a t e p u b l i c ă ş i î n c o n d i ţ i i l e pr e v ă z u t e d e l e g e ş i d e p r i n c i p i i l e
g e n e r a l e a l e d r e p t u l u i i n t er n a ţ i o n a l ” .
Î n R o m â n i a , d u p ă o e v o l u ţ i e l e g i s l a t i v ă m ar c a t ă m a i a l e s d e
spiritul liber al Codului civil de la 1864 şi al Constituţiei din
1 9 2 3 , p r o p r i e t a t e a p r i v a t ă a f o s t s u p u s ă u n u i pr o c e s d e d e s f i i n ţ a r e
s i s t e m a t i c ă , d e s f ă ş u r a t î nt r - u n c o n t e x t c o n s t i t u ţ i o n a l , a l e c ă r u i
p r e v e d e r i î n m a t e r i e , d e o i p o cr i z i e f ăr ă m a r g i n i , n u a u f o s t
r e s p e c t a t e n i c i o d a t ă . D u p ă c u m e s t e c u n o s c u t , pr o c e s u l a î n c e p u t
c u n a ţ i o n a l i z a r e a m i j l o a c e l o r d e p r o d u c ţ i e ş i a b ă n c i l o r , a u ur m a t
u n i t ă ţ i l e d e î n v ă ţ ă m â n t , c e l e s a n i t a r e , f ar m a c i i l e , c i n e m a t o g r a f e l e
şi nu în ultimul rând, locuinţele; în paralel s-a desfăşurat desigur
procesul de transformare socialistă a agriculturii, astfel încât la
jumătatea deceniului 7, proprietatea socialistă era pretutindeni.
A s a l t u l a s u p r a p r o p r i e t ă ţ i i pr i v a t e a r e î n c e p u t ş i m a i v i o l e n t ,
c u l m i n â n d i n 1 9 7 3 ( c a r e i n t e r z i c e a s ă a i î n p r o pr i e t a t e m a i m u l t
de două locuinţe, sub sancţiunea trecerii celei de-a doua în
p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i ) i n 1 9 7 4 ( c a r e a u i n t e r z i s c i r c u l a ţ i a j u r i di c ă a
t e r e n u r i l o r p r i n a c t e î n t r e v i i ) , pr e c u m ş i D e c r e t u l nr . 2 2 3 / 1 9 7 4
( c a r e p r e v e d e a t r e c e r e a î n pr o p r i e t a t e a s t a t u l u i a i m o b i l e l o r c e l o r
c a r e p l e c a u d e f i n i t i v î n s t r ă i n ă t a t e s a u , d e ş i p l e c a u t e m p or a r , n u
s e m a i r e î n t o r c e a u î n ţ a r ă) .
Î n a c e s t d i n u r m ă c a z s e î n c a l c ă u n a l t dr e p t f u n d a m e n t a l a l
c e t ă ţ e a n u l u i : d r e p t u l l a l i b e r a c i r c u l a ţ i e . U r m ar e a a c e s t o r
naţionalizări de imobile pe considerentul plecării din ţară a
proprietarilor, după 1990, practica instanţelor judiciare a cunoscut
zeci de mii de cazuri în care s-au anulat aceste titluri de
e x p r o p r i e r e a l e s t a t u l u i c a f i i n d n e v a l a b i l e , pr i n s o l u ţ i i l e a d o p t a t e
î n c e r c â n d u - s e o r e p a r a r e a dr e p t u r i l or d e pr o p r i e t a t e a t â t d e gr a v
afectate.
58
 Odată cu revoluţia din 1989 s-a abolit regimul comunist şi
odată cu el au fost suprimate treptat aproape toate reglementările
r e s t r i c t i v e s a u o p r e s i v e c u pr i v i r e l a v i a ţ ă , l i b er a c i r c u l a ţ i e ,
proprietate.
E s t e d e r e m a r c a t , c a o p r e v e d e r e c o m u n ă a t u t u r or c a t e g o r i i l o r
de drepturi la care ne-am referit, dispoziţia din articolul 49 al
C o n s t i t u ţ i e i , r e f e r i t o a r e l a r e s t r â n g er e a e x e r c i ţ i u l u i u n o r dr e p t u r i
s a u l i b e r t ă ţ i . A c e a s t a n u p o a t e f i e f e c t u a t ă d e c â t pr i n l e g e , î n
situaţii deosebite, cum ar fi apărarea siguranţei naţionale, a
ordinii, prevenirea unei calamităţi, a unui sinistru etc. Trebuie
semnalată şi dispoziţia potrivit căreia „restrângerea trebuie să fie
proporţională cu situaţia care a determinat-o, neputându-se aduce
a t i n g e r e î n s ă ş i e x i s t e n ţ e i d r e p t u l u i s a u a l i b er t ă ţ i i î n c a u z ă ” .

Cursul numărul 10

ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR

Î n c a p i t o l u l 3 d i n T i t l ul I I a l C o n s t i t u ţ i e i R o m â n i e i s u n t
înscrise îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Îndatoririle fundamentale constau în fidelitatea faţă de ţară,
respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, dreptul şi
o b l i g a ţ i a d e a a p ă r a ţ a r a , c o n t r i b u ţ i a pr i n i m p o z i t e ş i t a x e l a
cheltuielile publice.
În legătură cu îndatoririle fundamentale trebuie observat că
unele dintre acestea privesc exclusiv pe cetăţenii români, ca de
p i l d ă f i d e l i t a t e a f a ţ ă d e ţ ar ă , a p ă r a r e a ţ ă r i i o r i p r e s t a r e a u n o r
contribuţii financiare. Respectarea legilor este obligatorie, atât
pentru cetăţenii români, cât şi pentru străini şi apatrizi, care
t r e b u i e , î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e ar t . 5 4 d i n C o n s t i t u ţ i e s ă - ş i
exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă,
fără a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
Capitolul despre îndatoririle fundamentale întregeşte
prevederile legate de drepturi şi libertăţi, deoarece într-un stat de
drept, într-o societate democratică, este firesc ca să fie
recunoscute, în primul rând drepturile şi libertăţile omului,
enunţându-se însă, totodată şi un sistem de îndatoriri.

10.1. Consideraţii de natura constituţională privind drepturile

omului

59
 In Constituţia din 1991, nu toate textele apar ca fiind la fel de
suficient elaborate.
Î n u n e l e c a z u r i , e n u n ţ ur i l e p r i n c a r e s u n t d e f i n i t e d r e p t ur i l e
c i v i l e ş i p o l i t i c e , c a ş i g ar a n t a r e a l or , d i f e r ă c a t er m i n o l o g i e f a ţ ă
de Declaraţia Universală a D r e p t ur i l o r O m u l ui , Pactul
i n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ,
Documentul de la Copenhaga sau Carta de la Paris. Astfel,
articolul 49 al Constituţiei care precizează situaţiile în care poate
f i r e s t r â n s e x e r c i ţ i u l u n o r d r e p t ur i , d i f er ă d e pr e v e d e r i l e
a r t i c o l u l u i 4 d i n P a c t u l i n t e r n a ţ i o n a l c u p r i vi r e l a d r e p t u r i l e c i v i l e
ş i p o l i t i c e s u n t m u l t m a i t r a n ş a n t e , r ef e r i n d u- s e n u m a i l a „ u n
pericol public excepţional care ameninţă existenţa naţiunii”, şi
c a r e e s t e „ p r o c l a m a t pr i n t r - u n a c t o f i c i a l ” . D o c u m e n t u l d e l a
C o p e n h a g a r e i a a c e s t e i d e i , pr e c i z â n d c ă m ă s u r i l e d e r o g a t o r i i n u
vor putea cuprinde „discriminări întemeiate numai pe rasă,
c u l o a r e , s e x , l i m b ă , r e l i g i e , o r i gi n e s o c i a l ă s a u a p a r t e n e n ţ ă l a o
minoritate”.
C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i p r e v e d e c ă „ L e g e a di s p u n e n u m a i p e n t r u
v i i t o r , c u e x c e p ţ i a l e g i i p e n a l e m a i f a v or a b i l e ” , i a r a r t i c o l u l 1 5
din Pact precizează că „Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni
s a u o m i s i u n i c a r e c a r e n u c o n s t i t u i a u u n a c t d e l i c t u o s , p o t r i vi t
d r e p t u l u i n a ţ i o n a l s a u i n t e r n a ţ i o n a l , î n m om e n t u l î n c a r e a u f o s t
săvârşite”.
C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i s e r e f e r ă l a d r e p t ur i l e e l e c t o r a l e ( d r e p t u l
de a fi ales) fără a menţiona sorgintea acestor drepturi, şi anume
d r e p t u l f i e c ă r u i c e t ă ţ e a n , f ăr ă n i c i u n f e l d e d i s c r i m i n a r e , d e a l u a
p a r t e l a c o n d u c e r e a t r e b u r i l or p u b l i c e , f i e d i r e c t , f i e p r i n
intermediul unor reprezentanţi liber aleşi.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului recunoaşte
principiul prezumţiei de nevinovăţie, ca drept fundamental
consacrat. Prezumţia de nevinovăţie este definită astfel: „orice
p e r s o a n ă a c u z a t ă d e c o m i t er e a u n u i a c t c u c a r a c t e r p e n a l a r e
dreptul să fie presupusă nevinovată până când vinovaţia sa va fi
s t a b i l i t ă î n m o d l e g a l î n c u r s u l u n u i p r o c e s p u b l i c î n c ar e i - a u f o s t
asigurate toate garanţiile necesare apărării sale”.
D r e p t u r i l e o m u l u i p o t f i g r u p a t e î n d r e p t ur i p o l i t i c e ş i c i v i l e ş i
î n d r e p t u r i e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e , î n s a i n l e g i s l a t i a
romana abia prin Decretul nr.212/1974 apare prezumţia de
n e v i n o v ă ţ i e c a r e e s t e d e f i n i t ă a s t f e l : „ o r i c e p er s o a n ă a c u z a t ă d e
s ă v â r ş i r e a u n e i i n f r a c ţ i u n i e s t e pr e z u m a t ă a f i n e v i n o v a t ă c â t t i m p
culpabilitatea sa nu a fost stabilită în mod legal”. Abia dupa 200
d e a n i d e l a î n s c r i e r e a p r e z u m ţ i e i d e n e v i n o v ă ţ i e î nt r e p r i n c i p i i l e
60
consacrate de Revoluţia Franceza, acest principiu a fost înscris şi
î n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i . P r i n r e c u n o a ş t e r e a a c e s t u i pr i n c i p i u c u
valoare de drept fundamental şi garanţie, care a mărit
p o s i b i l i t ă ţ i l e d e a p ă r a r e a d r e p t ur i l o r p e r s o a n e i f i i n d i n c l u s î n
cadrul libertăţii individuale la art.23 pct.8 din Constituţia
României din 1991. Prezumţia de nevinovăţie a fost privită nu
n u m a i c a u n d r e p t f u n d a m e n t a l d i s t i n c t m e n i t s ă o cr o t e a s c ă
l i b e r t a t e a p e r s o a n e i ş i s ă g a r a n t e z e î n c ur s u l p r o c e s u l u i p e n a l
aplicarea altor principii: publicitatea şedinţei şi a dreptului la
apărare. Mai mult, docuemnetele internationale arată că: „între
principiile justiţiei esenţiale pentru expresia completă a
demnităţii interne a persoanei umane şi a drepturilor egale
inalienabile a tuturor fiinţelor umane este înscrisă prezumţia de
nevinovăţie”. Menţionăm că la adoptarea acestui document a
participat şi România.
Î n l i t e r a t u r a p r o c e s u a l ă p e n a l ă s - a ar ă t a t c ă pr i n a d o p t a r e a
principiului prezumţiei de nevinovăţie ca principiu trebuie să
răspundă următoarelor cerinţe:
- v i n o v ă ţ i a s e s t a b i l e ş t e î n c a d r ul u n u i p r o c e s , c u r e s p e c t a r e a
garanţiilor procesuale;
- sarcina probei incumbă organelor judiciare;
- l a a d o p t a r e a u n e i h o t ăr â r i d e c o n d a m n a r e , p â n ă l a r ă m â n e r e a
definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată;
- hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe
de vinovăţie;
- luarea măsurilor preventivenu se poate face decât în cazurile
strict enumerate şi în condiţiile stabilite de lege.
D i n i u n i e 1 9 9 4 ş i c e t ă ţ e n i i r o m â n i , a l e c ă r or d r e p t u r i a u f o s t
nesocotite sau încălcate de autorităţile statului român, au acces
d i r e c t , d u p ă e p u i z a r e a c ă i l or d e a t a c i n t e r n e , l a C o m i s i a ş i l a
C u r t e a E u r o p e a n ă a Dr e p t u r i l o r O m ul u i c h e m â n d î n j u d e c a t ă c h i a r
Statul român.

2 . Î n a n u m i t e c a z u r i , C o n s t i t u ţ i a n u a r e z o l v a t u n e l e p r o bl e m e
c o n t r o v e r s a t e m u ţ u m i n d u - s e d o a r s ă p r e c i z e z e c ă e l e v or f i
reglementate „prin lege”. Aşa de exemplu Constituţia consacră
l i b e r t a t e a c u l t e l o r r e l i g i o a s e , m e n ţ i o n â n d î n s ă c ă or g a n i z a r e a
c u l t e l o r s e v a f a c e p o t r i v i t s t a t u t e l o r pr o p r i i „ î n c o n d i ţ i i l e l e g i i ”
(lege care nu a fost încă adoptată). Tot Constituţia României
p r e v e d e d r e p t u l p e r s o a n e l o r a p ar ţ i n â n d m i n o r i t ă ţ i l or n a ţ i o n a l e d e
a î n v ă ţ a l i m b a l o r m a t er n ă ş i dr e p t u l d e a p u t e a f i i n s t r u i t e î n
a c e a s t ă l i m b ă , p r e c i z â n d i m e d i a t c ă m o d a l i t ă ţ i l e d e e x er c i t a r e a
61
acestor drepturi se stabilesc prin lege. Abia acum, dupa atatia ani
se afla in dezbatere legea educatiei nationale.

10.2. Unele concluzii privind protecţia juridică a drepturilor

omului

E s t e c l a r c a i n c e e a c e p r i v e s t e p r o t e c t i a j u r i d i c a a dr e p t u r i l o r
o m u l u i , m a r e a m a j o r i t a t e a r e g l e m e n t ă r i l o r i nt e r n a ţ i o n a l e a u f o s t
e l a b o r a t e i n u l t i m u l v e a c . D e a l t f e l , pr o m o v a r e a ş i r e s p e c t a r e a
d r e p t u r i l o r o m u l u i , s - a t r a n s f o r m a t î n t r - o p r i or i t a t e a f a c t o r i l or
p o l i t i c i a b i a i n u l t i m e l e 3- 4 d e c e n i i .
S e p o a t e a f i r m a c a d o ar r e s p e c t a r e a dr e p t u r i l o r f u n d a m e n t a l e
ale omului pot oferi baza pentru rezolvarea problemele legate de
dezvoltarea economică şi socială, securitatea, independenţa
naţională etc. La aceasta data exista peste 100 instrumente
j u r i d i c e i n t e r n a ţ i o n a l e c a r e c o n s a c r ă d r e p t ur i l e o m u l u i p e p l a n
international.
C o n s a c r a r e a c o n c e p t u l u i d e d r e p t ur i a l e om u l u i î n C a r t a O . N . U .
a reprezentat rezultatul evoluţiei societăţii în general.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a jucat un rol
i m p o r t a n t î n p r o c e s u l d e pr o m o v a r e ş i g a r a n t a r e a d r e p t u r i l o r
omului, astfel încât 43 de state au pus-o la baza Constituţiei lor.
C o n v e n ţ i a e u r o p e a n ă d e s a l v g a r d a r e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i
libertăţilor fundamentale, adoptată de Consiliul Europei la
0 4 . 0 9 . 1 9 5 1 , C o n v e n ţ i a a m e r i c a n ă p r i v i n d d r e p t ur i l e o m u l u i ş i c e l e
p a t r u c o n v e n ţ i i d e l a G e n e v a pr i v i n d v i c t i m e l e d e r ă z b o i , a u l u a t -
o drept model, iar întregul sistem de convenţii în materie ,
elaborate în cadrul O.N.U., s-au inspirat din ea.
Î n u l t i m u l t i m p , s e c o n s t a t ă o r e v i z u i r e a p o z i ţ i i l or a n t e r i o a r e ,
c h i a r d i n p a r t e a p r o m o t o r i l o r f er v e n ţ i a i d r e p t u r i l o r ş i ş i
libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, cei ce au susţinut
vehement afirmarea şi respectarea dreptului de liberă circulaţie a
p e r s o a n e l o r , p e f o n d u l pr o b l e m e l o r d e o s e b i t e cr e a t e p e n t r u u n e l e
ţări de către fenomenul migraţional est-vest, au început să bată în
r e t r a g e r e ş i s ă p r o m o v e z e l e g i s l a ţ i i c ar e s ă - l s t o p e z e .
D a c ă î n i d e o l o g i a ş i î n p o l i t o l o g i a ş i e c o n o m i a d e or i e n t a r e
c o m u n i s t ă , î n p l a n u l f o r m a l i z ă r i i s - a p u s a c c e n t u l p e dr e p t u r i l e
e c o n o m i c e î n u l t i m a p e r i o a d ă s e d e t a ş e a z ă p r i or i t a t e a d r e p t ur i l o r
şi libertăţilor civile şi politice, mai ales în statele în care
afirmarea acestora a fost departe de exigenţele internaţionale.

62
 Î n p r e z e n t , s e r e m a r c ă pr i o r i t a t e a a c o r d a t ă d r e p t u r i l o r ş i
l i b e r t ă ţ i l o r i n d i v i d u a l e , d a r t o t a ş a d e b i n e s e s e s i z e a z ă di n c e î n
ce mai multe demersuri pentru continuarea fundamentării şi
i n s t i t u ţ i o n a l i z ă r i i i n t e r n a ţ i o n a l e a dr e p t u r i l or c o l e c t i v e , c u m s u n t
d r e p t u r i l e p e r s o a n e l o r a p a r ţ i n â n d m i n or i t ă ţ i l o r n a ţ i o n a l e , d r e p t u l
l a d e z v o l t a r e a p o p o a r e l o r , dr e p t u l l a p a c e , dr e p t u l l a m e d i u l
înconjurător.
E l e m e n t u l c e n t r a l î n u r m ăr i r e a a p l i c ă r i i d e p l i n e ş i ef e c t i v e p e
p l a n n a ţ i o n a l a s t a n d a r d e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e a l e d r e p t ur i l o r o m u l u i
îl reprezintă sistemul raportării periodice, instituit în contextul
t u t u r o r i n s t r u m e n t e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e m a j or e a l e a c e s t o r dr e p t u r i .
Or g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l or U n i t e a a v u t u n r o l d e o s e b i t d e
i m p o r t a n t , a n u m e a c e l a d e a i n t er m e d i a p r o c e s u l d e i nf o r m ar e c u
privire la drepturile omului si de a le pune la dispoziţie mijloace
şi instrumente proprii de informare şi nu în ultimul rând, de a
convinge omul – ca subiect de drept – de posibilitatea
v a l o r i f i c ă r i i u n o r d r e p t ur i .
Pentru România dupa 1989 s-a intrat intr-o noua perioada, a
democratiei. Cel mai important pas din acest punct de vedere l-a
constituit adopatrea Constituţiei care consacră nu mai puţin de 28
de drepturi şi libertăţi fundamentale si a pus bazele integrarii in
Uniunea Europeana.

63