MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică
Departamentul Energetica

LUCRARE DE AN
la disciplina Analiza termodinamică a proceselor tehnologice

Bilanţul exergetic al instalaţiei frigorifice cu compresie

de vapori
Varianta IV

Studentul: gr. EM-20M

Andrei Gonța

Profesor: Lect. sup.

Larisa TCACI

Chişinău, 2020
 CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................3
1. ASPECTE TEORETICE. IMPORTANȚA ANALIZEI EXERGETICE ÎN
INSTALAȚIILE INDUSTRIALE................................................................................................4
1.1. Datele inițiale a problemei..........................................................................................................5
1.2. Calculul termic ale ciclului.........................................................................................................6
2. BILANȚUL EXERGETIC A UNEI INSTALAȚII FRIGORIFICE........................................7
2.1. Calculul exergiei specifice la intrare și ieșire din instalația frigorifică..................................7
2.2. Pierderi de exergie în compresor...............................................................................................7
2.3. Pierderi de exergie în condensator............................................................................................8
2.4. Pierderi de exergie în subrăcitor................................................................................................9
2.5. Pierderi de exergie în ventil de laminare..................................................................................9
2.6. Pierderi de exergie în vaporizator.............................................................................................9
2.7. Rezultatele bilanţului exergetic................................................................................................10
CONCLUZII.....................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................12
ANEXE..............................................................................................................................................13
 INTRODUCERE

Orice maşină sau instalaţie termică este proiectată şi apoi încercată pe stand la parametri de
proiectare în anumite condiţii de funcţionare. În industrie această maşină funcţionează în diferite
condiţii cerute de procesul tehnologic pe care-l deserveşte, acestea nefiind identice cu cele
nominale. Prin urmare, urmărirea ei în funcţionare este obligatorie sub aspect tehnico-economic.
Studiul eficacităţii proceselor termice din maşina termică, pe baza randamentelor termice , se
completează adesea prin întocmirea bilanţurilor energetice.

Bilanţul energetic şi randamentul energetic oferă informaţii utile în vederea ameliorării

funcţionării ei. Metoda energetică se bazează pe primul principiu al termodinamicii. Astfel, în
cazul sistemelor izolate, energia sistemului este constantă, iar în cazul sistemelor neizolate
variaţia energiei sistemului în decursul unei transformări este egală cu suma schimburilor de
energie sub formă de căldură şi de lucru mecanic. Relaţiile primului principiu nu impun restricţii
asupra posibilităţilor de transformare a căldurii şi a energiei interne în lucru mecanic. Ţinând
însă seama de capacităţile diferite de transformare energetică este necesar să se introducă criterii
prin care să se ţină seama de măsura în care se valorifică energia disponibilă, cu capacitate
nelimitată de transformare.

Eficacitatea unui proces termoenergetic poate fi exprimată corect numai prin raportarea unor
energii cu capacitate identică de transformare; aceasta conduce la necesitatea de a utiliza exergia
ca mărime de referinţă la exprimarea eficacităţii proceselor termoenergetice. Astfel, metoda
exergetică oferă o soluţie mai precisă privind posibilităţile de fundamentare teoretică riguroasă,
unitară a comportării diferitelor categorii de maşini şi instalaţii termice la modificarea
parametrilor constructivi şi funcţionali prin prisma legilor de variaţie a pierderilor cauzate de
ireversibilitatea proceselor.

Metoda de analiză exergetică depinde de temperatura mediului ambiant, care este variabilă de la
o zonă la alta. În cazul compresoarelor energia cheltuită pentru a trece ansamblul la o
temperatură T mai mare decât cea a mediului ambiant (T0) depinde de diferenţa între aceste
temperaturi.
1. ASPECTE TEORETICE. IMPORTANȚA ANALIZEI EXERGETICE ÎN INSTALAȚIILE
INDUSTRIALE

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori se folosesc pentru obţinerea unor

temperaturi, în general în intervalul -20¼-90ºC. Acestea pot fi: - cu compresie într-o singură
treaptă; - cu compresie în mai multe trepte; - în cascadă. Instalaţiile frigorifice într-o singură
treaptă sunt utilizate pentru obţinerea unor temperaturi -20¼-30ºC, cu tendinţa de a ajunge până
la –60ºC prin perfecţionarea ciclului (subrăcire avansată înainte de laminare, supraîncălzirea
vaporilor aspiraţi de compresor, folosirea unor agenţi frigorifici cu caracteristici superioare).

Instalaţiile frigorifice cu două şi trei trepte de compresie se utilizează în general în domeniul

-30¼-60º, folosindu-se un singur agent de lucru. Instalaţiile frigorifice în cascadă (două sau trei)
sunt utilizate pentru obţinerea unor nivele de frig de -70¼-90ºC, cascadele fiind parcurse de
agenţi frigorifici diferiţii. Avantajul instalaţiilor frigorifice cu compresie constă în aceea că, la
schimbarea stării de agregare prin vaporizare şi condensare, coeficienţii de transfer de căldură au
valori ridicate, astfel că schimbătoarele de căldură din circuitul frigorific pot fi dimensionate în
condiţii economice.

În plus, aceste două procese sunt izoterme în cazul fluidelor pure, cefavorizează reducerea
pierderilor datorită ireversibilităţii transferului de căldură între agentul frigorific utilizat şi cele
două surse de căldură, prin menţinerea diferenţelor minime de temperatură în limite acceptabile.
În cazul utilizării unor amestecuri de fluide, în special a amestecurilor zeotrope, procesele de
vaporizare şi condensare nu mai au loc la temperatură şi presiune constantă, dar şi în acest caz
profilul de variaţie a temperaturilor în aparatele de schimb de căldură conduce la reducerea
diferenţelor minime de temperatură dintre fluidele de lucru.

Funcţionarea unei instalaţii frigorifice ideale cu compresie mecanică de vapori se bazează pe

ciclul Carnot inversat, în care agentul de lucru parcurge o succesiune de transformări compuse
din două izoterme şi două adiabate.

Procesele care compun ciclul sunt următoarele:

o comprimarea adiabată reversibilă (izentropică)

o condensarea izobar-izotermă destinderea adiabată reversibilă (izentropică)
o vaporizarea izobar-izotermă
1.1. Datele inițiale a problemei

Condiţiile reale de funcţionare a unei instalaţii frigorifice conduc la pierderi suplimentare de

exergie care provoacă scăderea coeficientului perfecţiunii termodinamice a instalaţiei. Pentru a
pune în evidenţă cauzele acestor pierderi, în continuare se prezintă un exemplu de întocmire a
bilanţului exergetic real al unei instalaţii frigorifice cu vapori de propan, funcţionînd cu
subrăcitor de condensat.

Analiza exergetică a instalaţiei se face pe baza următoarelor date:

 Puterea frigorifică a instalaţiei 250 kW;
 Temperatura agentului purtător de frig (saramură) la intrarea în vaporizator - 5 0C;
 Temperatura agentului purtător de frig la ieşirea din vaporizator - 10 0C;
 Temperatura apei de răcire la intrare în condensator +16 0C;
 Temperatura apei de răcire la ieşire din condensator +23 0C;
 Temperatura apei de răcire la intrarea în subrăcitor +10 0C;
 Diferenţa minimă de temperatură în vaporizator 4 K:
 Diferenţa minimă de temperatură în condensator 3 K;
 Gradul de subrăcire a agentului frigorific 10 K;
 Randamentul adiabatic al compresorului 0,6;
 Randamentul electromotorului de antrenare a compresorului 0,89.

t'a t''a t'a t''a

2
5 Subrăcitor Condensator

Ventil de laminare Compresor

6 Vaporizator
1

t''s t's
Figura 1.1. Schema de principiu a instalației frigorifice cu compresie de vapori, cu agent R406a
1.2. Calculul termic ale ciclului

Determinăm temperatura în condensator:

tcond  ta  tcond  23  3  26 C ; (1.1)
Determinăm temperatura în vaporizator:
tvap  ts  tvap  10  4  14 C (1.2.)
;
Determinăm temperatura în subrăcitor:
tSR  tcond  t SR  26  10  16 C ; (1.3)
Cunoscând temperaturile în punctele de proces (vezi figura anexată) construim ciclul instalației
frigorifice, folosind programul CoolPack. Determinăm ceilalți parametri din diagramă în fiecare
punct și calculăm exergiile specifice. Valorile mărimilor enunțate mai sus sunt prezentate în
tabelul 1.
Tabelul 1.1. Valorile numerice a parametrilor în punctele procesului
Nr. s,
t, 0C p, bar h, kJ/kg ex, kJ/kg
punctului kJ/(kg*K)
1 -14 1,485 419,5 1,85 12,459
2 51,15 5,88 474,91 1,92 47,359
3 26 5,87 447,5 1,83 46,319
4 17,17 5,83 223,2 1,08 41,769
5 7,4 5,87 209,3 1,03 42,519
6 -21,7 1,48 209,3 1,04 39,589
med.
20 1 451,87 2,003
ambiant

Pentru calculul exergiei specifice vom utiliza următoarea expresie:

ex  h – h0 – T0 · s – s0  , kJ / kg ; (1.4)

Grupăm factorii care se referă la parametrii mediului ambiant și obținem următorul coeficient:
k0  h0 – T0 ·s0 , kJ / kg ; (1.5)

Înlocuim coeficientul k0 și obținem:

ex  h – T0·s – k0 , kJ / kg ; (1.6)

Căldura cedată în condensator este:

qcond  h2 r – h4  474,91  223, 2  251, 71, kJ / kg (1.7)

Căldura cedată în subrăcitor este:

qSR  h4 – h5  223, 2  209,3  13,9 kJ / kg (1.8)

Unde q0 se calculă ca diferența de entalpie după vaporizator și după ventilul de laminare:

q0  h1 – h6  419,5  209,3  210, 2 kJ / kg (1.9)
2. BILANȚUL EXERGETIC A UNEI INSTALAȚII FRIGORIFICE

2.1. Calculul exergiei specifice la intrare și ieșire din instalația frigorifică

Ecuaţia de bilanţ exergetic a instalaţiei frigorifice cu compresie de vapori poate fi scrisă sub
forma
ein  e0   em   c   cd   sr   l   vp
(2.1)
Calculăm exergia specifică la intrare în instalația frigorifică:
55, 41
exin  lr / em   62, 258 kJ / kg ; (2.2)
0, 89
Lucrul real efectuat în compresor este:
lr  h2 r – h1  474,91  419,5  55, 41 kJ / kg (2.3)

Exergia la ieșirea din instalație:

 20  273  
ex0   T0 / Tsar  –1·q0     1  210, 2  21, 77 kJ / kg ; (2.4)
 7,5  273  
Unde Tsar reprezintă temperatura termodinamică medie a saramurii și se calculă:

Tsar    t 's   t ''s  / 2   273   5  10  / 2   273  7,5 K (2.5)

2.2. Pierderi de exergie în compresor

Pierderile exergetice în compresor se compun din două componente: pierderile în electromotor și

pierderile în compresorul propriu-zis:
 emc   em   c =6,84+20,51=27,358 kJ / kg ; (2.6)

Pierderile în electromotor se calculă în modul următor:

 em   1  em  ·exin   1  0,89   62, 258  6,84 kJ / kg (2.7)

Ponderea pierderilor în electromotor este următoarea:

em   em / exin  6,8484 / 62, 2584  0,11  11 % (2.8)

Pierderile în compresorul propriu zis se vor calcula astfel: ex2r GRESIT

 c  exin em  ex1 – ex2 r  62, 25  0,89  271, 72  474,91  20,51 kJ / kg (2.9)
Ponderea pierderilor în compresor este următoarea:
comp   comp / exin  20,51/ 62, 2584  0, 25  32,94 % (2.10)
2.3. Pierderi de exergie în condensator

Pentru efectuarea bilanțului exergetic al condensatorului vom prezenta schematic acest element
în construcția instalației frigorifice, figura 3.
lqc = π'c
t'a t''a

4 2r
ex4 ex2r

π''c
Figura 3. Fluxurile exergetice în condensator

Pierderile în condensator se compun din două componente: pierderile cu apa de răcire și pierderi
interne cauzate de transferul de căldură, procese de laminare etc.
 cond   c   c, kJ / kg ; (2.11)

Pierderile cu apa de răcire se vor calcula:

(2.12)
 c  [ 1 –  T0 / Tar   · qcond  1   20  273 /19,5  273    251, 71  0, 43 kJ / kg
Unde Tar reprezintă temperatura termodinamică medie a apei de răcire și se calculă:
Tar    ta   ta  / 2  273   16  23 / 2   273  19,5 K (2.13)

Ponderea pierderilor în cu apa de răcire este:

c   c / exin  0, 4302 / 62, 2584  0, 0069  0,69 % (2.14)
Pentru a determina cealaltă componentă a pierderilor în condensator efectuăm bilanțul exergetic
al condensatorului conform figurii 3:
ex2 r  ex4   c   c; (2.15)

Astfel pierderile interne sunt egale cu:

 c  ex2 r – ex4   A  306, 62  301, 78  ( 0, 43)  6, 02 kJ / kg (2.16)
Ponderea pierderilor interne de exergie este:
c   c / exin  6, 0502 / 62, 2584  0, 0966  9, 66 % (2.17)

Pierderile totale în condensator sunt:

 cond   c   c  0, 43  6, 02  5,59 kJ / kg (2.18)

Ponderea pierderilor totale în condensator este următoarea:

cond  pcond / exin  5,59 / 62, 2584  0, 0897  8,987 % (2.19)
2.4. Pierderi de exergie în subrăcitor

Vom prezenta schematic fluxurile de exergie al subrăcitorului în figura 4.

π'SR
t'a t''a

5 4
ex5 ex4

π''SR
Figura 4. Fluxurile exergetice în subrăcitor
Pierderile în subrăcitor le determinăm din bilanțul exergetic urmărind figura 4.:
 SR  ex4 – ex5  301, 03  301, 78  0, 75 kJ / kg (2.20)
Ponderea pierderilor de exergie în subrăcitor este:

 SR   SR / exin  0, 75 / 62, 2584  0,01204  1, 204 % (2.21)

2.5. Pierderi de exergie în ventil de laminare

Fluxurile de exergie în ventilul de laminare sunt prezentate în figura 5.

6 5
ex6 ex5
πVL
Figura 5. Fluxurile exergetice în ventil de laminare
Urmărind figura 5 stabilim că pierderile de exergie sunt egale cu:
 VL  ex5 – ex6  301, 78  298,85  2,93 kJ / kg (2.22)
Ponderea pierderilor de exergie în ventilul de laminare este:
VL   VL / exin  2,93 / 62, 2584  0, 07406  4, 706% (2.23)

2.6. Pierderi de exergie în vaporizator

Ca și în celelalte trei cazuri precedente mai întâi prezentăm schema cu fluxurile exergetice a
vaporizatorului, figura 6.
π'vap

6 1
ex6 ex1

t''s t's
exq0 = ex0
Figura 6. Fluxurile exergetice în vaporizator
Urmărim schema și efectuăm bilanțul exergetic al vaporizatorului:
 ;
ex6  ex0  ex1   vap (2.24)

Determinăm pierderile în vaporizator:

  ex6 – ex0 – ex1  298,85  21, 77  271, 72  5,35 kJ / kg
 vap (2.25)

Ponderea pierderilor de exergie în vaporizator este:

vap   vap / exin  5,3578 / 62, 2584  0, 0805  8, 605 % (2.26)

Având deja calculate toate pierderile de exergie în elementele care compun instalația frigorifică
putem calcula randamentul perfecțiunii termodinamice:
 pt  (exies ) /  exin   1    i  /  exin   (2.27)
 27,35  5,59  2,93  5,35  0, 75 
 1    35 %
 62, 2584 

2.7. Rezultatele bilanţului exergetic

Tabelul 2.1. Rezultatele calculului exergetic

Denumirea componentului bilanţului de Însemnarea Rezultatul Ponderea, %
exergie convenţională calculului,
kJ/kg
La intrare
Exergia specifică introdusă în instalaţie ein 62,2584 100
La ieşire
Exergia transmisă 1 kg de purtător de
e0 21,7721
frig
Pierderile de exergie de natură
electromecanică în grupul compresor- em 6,8484 11
electromotor
Pierderile interne de exergie în
c 20,51 32,9433
compresor
Pierderile de exergie în condensator
cd 5,59 8,9787
(totale)
Pierderea de exergie cu apa de răcire cd’ -0,4302 -0,6911
Pierderea de exergie datorită
transferului de căldură la diferenţa cd” 6,0202 9,6698
finită de temperatură în condensator
Pierderea de exergie în subrăcitor sr -0,75 -1,2046
Pierderea de exergie în ventilul de
vl 2,93 -1,2046
laminare
Pierderea de exergie datorită
transferului de căldură la diferenţa vap’ 5,3578 8,6058
finită de temperatură în vaporizator
Total 62,258 100
 CONCLUZII

În cadrul lucrării individuale am îndeplinit calculul bilanţului exergetic al instalaţiei frigorifice

cu compresie de vapori, ca are ca agentul de lucru (frigorific) R406A.

Utilizând datele inițiale din subcapitolul 1.1, am reușit îndeplinirea schemei de principiu al
instalație date. Ulterior din diagrama obținută în software CoolPack, am luat valorile numerice a
parametrilor în punctele fiecărui proces, pe care le-am înscris în tabelul 1.1, unde la fel am
atașat și exergiile fiecărui punct din ciclu, calculate cu formula 1.4.

În subcapitolul 2.1, am determincat Exergia specifică introdusă în instalaţie e in=62,2584 kJ/kg,

dar și pierderile înregistrate în cadrul înstalației a căror sumă constituie 40,48 kJ/kg.

La finele calculelor exergetice, având deja calculate toate pierderile de exergie în elementele care
compun instalația frigorifică am determinat randamentul perfecțiunii termodinamice utilizând
formula 2.27, obținând valoarea de 35 %.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://mec.tuiasi.ro/diverse/OPTIMIZAREA.pdf
2. https://mpra.ub.uni-muenchen.de/53935/1/MPRA_paper_53935.pdf
3.
 ANEXE

Anexa 1.1. Schema de principiu al instalației frigorifice cu compresie de vapori, cu agentul frigorific R406A