Introducere

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in acesta scade

in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala ajung la un moment dat
in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza relativ mare prin sonda si ajungeau
la suprafata cu o energie inca destul de mare, manifesta treptat o diminuare a potentialului lor energetic in
asa masura incat sonda nu mai produce cu continuitate lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte ca sonda sa
inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei necesare de ridicare,
suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana de extractie a unor gaze
comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv, sa asigure ridicarea. Ţiţeiul este adus
la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau dirijată, erupţie artificială sau gaz-lift şi erupţia prin
pompare.

Consideratii generale privind eruptia

artificiala continua
Eruptia artificiala continua sau gazliftul continuu
presupune injectarea continua a gazelor comprimate direct in
coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea
acestora si implicit presiunea dinamica de fund, permitand
stratului sa debiteze corespunzator acestei presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:
- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;

Instalatii de eruptie artificiala continua:

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in

doua categorii in functie de tipul completarii sondei si
anume:
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gazlift
- instalatii de tip deschis;
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.
 Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua:

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

- capul de eruptie( echipamentul de suprafata );
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala,
packer( echipamentul de fund );

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru:

- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;
- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift( side pocket mandrel ) ce se intercaleaza intre doua bucati
de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii sondei( simpla sau duala ).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe);
- mobile;
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de gazlift se impart
in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda( caracterizate de efectul de coloana );
- supape actionate de presiunea din coloana sondei( caracterizate de efectul de tubing );

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru producerea
unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale fluidelor produse,
impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie, adancimea punctului de injectie,
indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval de capul de
eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au loc in
zacamant de parcursul exploatarii.

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua

Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in eruptie
artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei de comportare a
echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de functionare strat-sonda, aflat
la intersectia dintre cele doua curbe.

2
 In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de comportare a
echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate, precum si de presiunea de
injectie a gazelor.
Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o serie de
factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat constant, dar
care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de gaze are o
capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea debitului maxim produs de
o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune stabilirea curbei de comportare a unei
sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.