de elitl, istoric al cio-

ei. Este, de asemenea,

Roero Danr
iocolati, Marele (Jria{
Rimine povestitorul

:mbrie 1932. Primele

umor gi satir6. Punth
seneze pentru reviste- Charlie ,si Fabrica
in lumea cirgilor pen-
ml A Drink of Water
crator, Quentin Blake
d,e Ci.ocolata
.ollege of Art. Cirtile
rmii si distincEii, prin-
rv lvledal, Emil/Kurt
Bologna Ragazzi. in EdiEia a III-a
lersen penuu iJ.ustra-
I Ordinului Artelor gi Ilustragii de Quentin Blake
de Ofiter al aceluiasi

Traducere din englezi

de Christina Anghelina

AFTHUR
 Cuprins

C-r,prrorur I
SiJ cunoa;tem pe Charlie. .........7
Clprrorur 2
Fabrica donnului Wilb Wonka .. .. . .. .. . 15

Clpr:rorur 3
Willy Wonka;l Prinlul Indian ...........21
Ceprrorur 4
Lucritorii znisterio;i, .. . .........24
Ceprrorur I
Biletele de Aur .........29
Ceprrorur 6
Primii doi c,lstigitori ..... . ......32
Clprrorur 7
Ziua lui Charlie. .......38
Ceprlorur 8
inc,i doud Bilete de Aur aufost gdsite ... .. . . .. . .. .. 42
Ceprrorur 9
BuniculJoel;iincearcinorocul ...........48
C,q.prrorur 10
Familia saferi tot rnai r,iu defoame . . . . . . . ....... . 5I
Ceprrorur l l
Miracolul . .....57
Ceprrorur 12
Ce scria pe Biletul de Aur ........61
Caprrorur 13
Ziuaceamare. .........68
Clprrorur 14
DornnulWilly Wonka.. .........72
Clprror,ur, l5
Sala cu ciocolatd .... ... .79
Ceprrorur 16
Ornuleyii Oornpa-Loompa .......85
Ceprrorur 17
Augustus Haplea dispare.. .......89
Ceprrorur 18
injos, pe riul de ciocolatd ....... . 98
Ceprrorur 19
Sala inuenliilor Sfartnd-filci care nu se terrnind niciodatd
;i caramelele de pdr. ..... . ......105
Clprrorur 20
Uria;a rna$ni de gurni. . . .....110
 Ceprrorur 21
'ltiolette!
5l Adio, . . .. . .. .. 113
Ctprcowr,22
57 Pe coridor . 122

Clprrorur 23
6I Bomboanele pdtrate care se rotesc. 127

CrpnoLvL24
68 Wruca in sala cu alune . . 130

Ceprrorur 25
7Z Marele ascensor de sticl,i . . . r40
CtlrroLuL26
79 Laboratorul d,e testare a ciocolatei teleuizate .. .., , 147
C.tprroLuL 27
8t Mickl Tbue este tranvnis prin teleuiziune. .. . ......153
Ceprrorur 28
89 A rd.nas doar Cbarlie .. . .......165
Ceprrorur 29
98 CeilalTicopiipbacdacasd . ......171
Ceprrorur 30
iodatri Fabrica de Ciocolatd Cbarlie. ... .. .. . .. . 174
10i

110
 CAPITOLUL I

Sd-l cunoa;tern pe Charlie

RDE
i fXri incetare

€va
)r

Acegti doi bitrdni sunt pirinqii domnului Bucket. Se

numesc Bunicul Joe ;i BunicaJosephine.

7
 Iar aceyti doib\trAni sunt pi.rintii doamnei Bucket. Numele
lor sunt Bunicul George 9i Bunica Georgina.

I l1\\

Acesta este domnul Bucket. Aceasta este doamna Bucket.

Domnul si doamna Bucket au un biiat care se numesre
Charlie Bucket-

8
rei Bucket. Numeie
ia,

.oamna Bucket. IatIJ gi pe Charlie.

.r care se nume$te Buni, ce faci? Bine, multumesc, dar tu? Bine, multumesc.
Charlie se bucuri si vi cunoasci.
 Toati familia - cei sase adulti (numiri-i, daci nu mi crezi)
gi micul Charlie Bucker - locuieste impreuni intr-o cisuql
de
lemn de la marginea unui mare oras.
Casa lor nu era indeajuns de incipitoare pentru ataria
oameni, asa ci sti.teau tare inghesuiti acolo. Aveau doar doui

10
'i, daci nu mi crezi) camere si un singur pat, care fusese cedat celor patru bunici,
rna intr-o cisuEi de pentru cI erau foarte bitrini gi obosigi. Erau atAr de obosigi, cI
niciodari nu se dideau jos din par.
oare Pentru arxlia
intr-o parte, dormeau BuniculJoe si BunicaJosephine, in
r. Aveau doar doui
cealalti - Bunicul George 9i Bunica Georgina.
Domnul si doamna Bucket, impreuni cu micul Charlie
Bucket, dormeau in cealalti cameri, pe saltele puse direct pe
podea.
Vara nu era chiar asa riu, dar iarna era de-a dreptul ingro-
zitor: toatl noaptea, viscolul se furisa pe sub usi si podeaua era
scildati in aerul rece ca gheata.
Nu puteau si-si cumpere alti casi mai buni sau mlcar un
pat - nici vorbil Erau mult prea siraci!
Domnul Bucket era singurul care lucra. Era muncitor la o
fabrici de pasti de dingi, iar sarcina lui era si insurubeze capa-
cul, dupi ce tubul era umplut cu pasti. O astfel de muncI" nu e
niciodati bine plititi, asa ci bietul domn Bucket, oricAt de iure
ar 6 lucrat si oricAte capace ar fi insurubat pe zi, nu cigtiga nici-
odatl destul de mult cA.t si-si intretini cum se cuvine familia.
Nici mi.car bani si ia de-ale gurii nu aveau. Singurele alimente
pe care si le puteau permire erau piine cu margarinS. la micul

t;%
'2\l/"'
dejun, cartofi fierti cu varzi Ia pranz fi supi de varzi la cini..
Duminica, lucrurile srireau un pic mai bine. Cu totii asteptau
aceasti zi - chiar daci meniul era neschimbat, aveau voie si-si
puni doui porgii daci pofteau.

11
 Degi nu poate spune cI familia Bucket murea de foame,
se

fiecare dintre ei - cei doi bunici, cele doui bunici, tatil lui Char-
lie, mama lui Charlie si mai ales Charlie insusi simcea cAt
-
era ziua de lungi ci il roade stomacul de foame.
Cel mai mult simqea Charlie. in ciuda faprului cI mama si
tatil lui renuntau adeseori la prAnzul sau la cina care li se cuve-
nea penrru a-i ilsa mai muk lui Charlie, totusi mAncarea nu
erasuficienti pentru un copil in crestere. isi dorea cu disperare
sI minAnce si altceva decit supl de varzl gi iar supi de varzi,
din care nu se putea sltura. Dar cel mai mult si cel mai mult iqi
dorea... CIOCOLATA.
Dimineata, in drum spre scoali, Charlie trecea pe lAngi un
magazin care avea munti de ciocolati in vitrini si se oprea ade-
seasi-si lipeasci nasul de geamul rece, salivAnd ca un apucat.
De multe ori vedea cum algi copii scor din buzunare batoane
moi de ciocolatl gi le infuleci lacom, iar acest lucru era pentru
el o adeu,irat,i torturi,.
i;i avea ;i el porgia lui de ciocolati, insl o primea doar o sin-
guri dati pe an, de ziua lui de nastere. Toati. familia punea bani
deoparte pentru acesr eveniment deosebit, iar el stia ci in ziua
cea mare va primi negresit un baton de ciocolati doar pentru
el. Iar cind ziua mult asteprari sosea, Charlie punea cu grijl
ciocolata intr-o cutiugi de lemn ;i o plstra ca pe o comoari. in
zilele urmitoare ridica cu bigare de seami capacul cutiei ca s-o
priveasci, dar nu se atingea de ea. Dupi muki vreme, cAnd
pur si simplu nu se mai putea abtine, desfbce a un coly$or de

12
et murea de foame, poleiali care llsa la vedere doar o fi.rAmi de ciocolati, iar dupi
Lnici, ratil iui Char- si mai multe zil e grsta un colyigor de ciocolati doar atXt cAt
-
insusi - simgea cAt si simti pe limbl gustul delicios de dulce. in ziua urmltoa-
ame. re, mai musca o flrAmi si uite-asa reusea Charlie si minince
iptului ci mama si timp de o lunl intreagi un baton de ciocolati de zece centi.
cina care li se cuve- Dar inci nu v-am spus nimic despre lucrul care-l chinuia pe
otusi mancarea nu micul Charlie cel iubitor de ciocolati! Era lucrul carel chinu-
dorea cu disperare ia de o mie de ori mai tare decAt vederea muntilor de ciocolati
i iar supi de varzi, din vitrini sau a copiiior ri.sfitati care se indopau cu batoane
it si cel mai mult isi de ciocolatl in fara lui. Era cea mai mare torturi pe care v-agi
putea-o vreodati imagina, iatl despre ce era vorba.
' crecea pe lingi un in oragul lui Charlie - de fapt aga de aproape, in cdt se uedea
'irri de la geamul casei lor
si se oprea ade- - era O URIA$A FABRICA DE CIO-
.and ca un apucat. COLATA.
buzunare batoane inchipuigi-vi.!
sr lucru era pentru Si nu era doar o mare fabrici. de ciocolati. Nici pomeneah!
Era cea mai mare si mai faimoasi fabricl de ciocolati din lume!
primea doar o sin- Era FABRICA \7ONKA, aflati in proprietatea unui domn
iimilia punea bani numit \X/illy \Zonka, cel mai mare producitor si creator de
ar el sria ci in ziua ciocolati din cAti au existat! Ce loc nemaipomenit si misterios
:olata doar penrru era acea fabrici! Ascunsi dupi porgi de fier uriase, imprejmu-
.lie punea cu grij5. itl de un zid inalt, deasupra clruia se putea vedea, zi si noapte,
r pe o comoari. in cum se inalti fumul pe cosuri, insotit de zumziitul neconrenit
Lpacul cutiei ca s-o al masinilor. Dar lucrul cel mai chinuitor era mirosul, aroma
Lulti vreme, cAnd aceea delicioasi de ciocolati care putea fi simqiti cale de doui
cea un co/ylsor de pogte in jurul fabricii!

r3
 Micul Charlie Bucket trecea chiar prin fata porgilor de fier
ale fabricii atunci cind se ducea si cAnd venea de la gcoah. $i,
de fiecare dati, savura acele momente, incetinea pasul ;i trigea
adAnc in piept aroma dulce.
Oh, iubea mirosul acela de ciocolatl!
$i, vai, cdt isi mai dorea si ajungi si el iniuntrul acelei fabrici
de ciocolati si sI vadi ce se intAmph acolol