III. 6.

GLANDA SUPRARENALA

Glandele suprarenale sunt situate retroperitoneal, in dreptul vertebrelor T12-L1, in compartimentul supero-medial al lojei renale. Sunt
separate de polul superior al rinichiului respectiv prin septul suprarenorenal Delmarre. Glandele suprarenale sunt invelite la exterior de o
capsula conjunctiva subtire, din care pornesc septuri radiare ce strabat corticala, formand stroma glandei si prin care trec vasele si nervii. In
interiorul compartimentului propriu, glandele suprarenale sunt inconjurate de o atmosfera de tesut adipos dependent de grasimea
perirenala.

GLANDA SUPRARENALA DREAPTA

Are forma de piramida triunghiulara, prezentand:
 trei fete:
 antero-laterala, de forma triunghiulara, indreptata catre ficat, subimpartita de reflexia foitei inferioare a ligamentului
coronar (ligament hepato-suprarenal) in doua zone:
 superioara, neacoperita de peritoneu, avand astfel raport cu aria nuda a ficatului
 inferioara, acoperita de peritoneul parietal posterior al firidei subhepatice drepte (punga Morrison)
Ocazional, foita inferioara a ligamentului coronar se reflecta pe fata anterioara a rinichiului, formand lig. hepato-
renal. In aceasta situatie, intreaga fata antero-laterala este in raport cu aria nuda a ficatului.
 antero-mediala, mai mica, concava, reprezentata de impresiunea venei cave inferioare. Pe aceasta fata, in partea
superioara se gaseste hilul glandei, prin care iese vena centrala suprarenala dreapta. Unii autori considera fetele antero-
laterala si antero-mediala ca fiind cele doua segmente ale fetei anterioare a glandei suprarenale drepte.
 posterioara, plana, orientata postero-medial
 o baza, cu concavitatea accentuata, care este numita si fata renala, datorita raportului cu polul superior al rinichiului drept
 trei margini:
 superioara, situata intre fetele antero-laterala si posterioara. Este convexa si orientata spre superior si lateral.
 anterioara, situata intre fetele antero-mediala si antero-laterala
 mediala, situata intre fetele antero-mediala si posterioara. Este convexa si este legata prin numeroase fibre nervoase
simpatice de ganglionul semilunar drept. La nivelul ei patrund in glanda suprarenala dreapta ramurile arterelor
suprarenala superioara (din a. frenica inferioara dreapta) si medie (direct din aorta abdominala).
 un varf, situat la intersectia marginilor, orientat supero-medial.

Raporturi
Fata antero-laterala are raporturi, in partea superioara, neacoperita de peritoneu, cu aria nuda a ficatului, de care este legata prin
tracturi conjunctive. In partea inferioara, are raporturi cu fata posterioara a flexurii duodenale superioare (dintre DI si DII), raport mediat
de fascia de coalescenta Treitz, si cu fata viscerala a lobului drept hepatic, raport mediat de peritoneul parietal posterior al firidei
subhepatice drepte (punga Morrison).
Fata antero-mediala are raport cu fata posterioara a venei cave inferioare.
Fata posterioara are raporturi cu portiunea lombara a muschiului diafragm, si anume cu pilierul diafragmatic drept, ce o separa de
corpurile vertebrelor T12-L1. De asemenea, prin intermediul m. diafragm, are raport cu recesul pleural costodiafragmatic drept. Fata
posterioara mai are raporturi cu nervii splanhnici drepti si cu vena lombara ascendenta dreapta.
 Fata renala (baza) este situata in raport cu polul superior al rinichiului drept, prin intermediul septului suprarenorenal.
Marginea superioara este situata intre diafragma si aria nuda a ficatului. Cranial, ajunge pana la nivelul coastei a XI-a.
Marginea anterioara are raporturi cu flancul drept al venei cave inferioare.
Marginea mediala are raporturi cu fata posterioara a venei cave inferioare si cu ganglionul semilunar drept, de care este legata prin
numeroase fibre nervoase simpatice preganglionare.

GLANDA SUPRARENALA STANGA

Este mai mare decat cea dreapta si are forma semilunara, cu
convexitatea medial si concavitatea lateral. Prezinta:
 doua fete:
 anterioara, orientata antero-lateral, subimpartita in doua
zone:
 superioara, acoperita de peritoneul parietal
posterior al bursei omentale
 inferioara, care, prin intermediul fasciei de
coalescenta Treitz, are raporturi cu fata
posterioara a pancreasului. La acest nivel se afla
hilul glandei, prin care iese vena centrala
suprarenala stanga
 posterioara, orientata postero-medial, subimpartita de o creasta oblica infero-medial, in doua zone:
 supero-mediala, in raport cu pilierul diafragmatic stang
 infero-laterala (baza sau fata renala), in raport cu segmentul suprahilar al marginii mediale
si polul superior al rinichiului stang
 doua margini:
 mediala, situata intre fetele anterioara si posterioara. Este convexa si este legata prin numeroase fibre
nervoase simpatice de ganglionul semilunar stang. Prezinta un segment superior, echivalent marginii
superioare a glandei drepte si un segment medial, echivalent marginii mediale a glandei drepte.
 laterala, situata intre fata anterioara si fata renala
 Raporturi
Fata anterioara are raporturi:
 in partea superioara, cu peritoneul parietal posterior al bursei omentale si prin intermediul acestuia si a bursei omentale, cu
fata posterioara a stomacului si cu fata renala a splinei, in apropierea polului superior
 in partea inferioara, cu fascia de coalescenta Treitz si prin intermediul ei, cu fata posterioara a corpului pancreasului, artera
lienala (portiunea retropancreatica), vena lienala, nodulii limfatici pancreatico-lienali
Fata posterioara are raporturi in partea supero-mediala, cu pilierul diafragmatic stang, iar in partea infero-laterala (baza) cu
segmentul suprahilar al marginii mediale si polul superior al rinichiului stang, prin intermediul septului suprareno-renal Delmarre.
Marginea mediala are raporturi cu ganglionul semilunar stang, de care este legata prin numeroase fibre nervoase simpatice, flancul
stang al aortei descendente abdominale, fata posterioara a corpului pancreasului si vasele lienale, prin intermediul fasciei de coalescenta
Treitz.
Marginea laterala este in raport cu fata anterioara a polului superior al rinichiului stang, prin intermediul septului suprarenorenal.

Mijloacele de fixare ale glandelor suprarenale sunt reprezentate de:

- presiunea intraabdominala
- peritoneul parietal posterior
- ligamentul hepato-suprarenalian (cand exista) si tracturile conjunctive ce leaga fata
anterioara a glandei suprarenale drepte de ficat
- fascia de coalescenta Treitz
- fascia renala si septul suprareno-renal; glandele suprarenale sunt situate in
compartimentul supero-medial al lojei renale, delimitat anterior de foita anterioara a fasciei
renale, posterior de foita posterioara a fasciei renale, care la acest nivel adera de fascia
diafragmatica inferioara iar infero-lateral de septul suprareno-renal Delmarre, expansiune a
fasciei renale, ce se interpune intre fata renala a glandei suprarenale si polul superior al
rinichiului. Contine artera suprarenala inferioara, ramura a arterei renale sau a arterei polare
superioare. Superior de glanda suprarenala, cele doua foite ale fasciei renale fuzioneaza si adera
de fascia diafragmatica inferioara, constituind un mijloc de suspensie al glandei suprarenale. Tesutul conjunctiv al fasciei renale este legat
prin tracturi conjunctive (care strabat atmosfera de tesut adipos din jurul glandei) de capsula proprie a glandei suprarenale. Datorita acestei
dispozitii a fasciei renale, glanda suprarenala ramane in pozitie normala, in cazul ptozei renale.
- pediculii vasculo-nervosi numerosi ai glandei suprarenale
- ligamentele fibrovasculare, care sunt condensari ale tesutului retroperitoneal:
 ligamentul suprareno-cav, intins intre fata anterioara a glandei suprarenale drepte si VCI, reprezentat de condensarea
dispusa in jurul venei centrale suprarenale drepte
 ligamentul suprareno-aortic, intins intre marginea mediala a glandei suprarenale stangi si aorta descendenta abdominala,
reprezentat de condensarea dispusa in jurul arterei suprarenale medii stangi
 ligamentul suprareno-frenic, intins intre marginea mediala a glandei suprarenale si pilierul diafragmatic, reprezentat de
condensarea dispusa in jurul ramurilor suprarenale superioare, din artera frenica inferioara

Sursele arteriale ale glandei suprarenale sunt reprezentate de:

1. Artera suprarenala superioara, ramura a arterei frenice inferioare. Frecvent, este inlocuita de un buchet de 3-5 ramuri, ce
strabat ligamentul suprareno-frenic si abordeaza partea superioara a marginii mediale a glandei.
2. Artera suprarenala medie este ramura viscerala a aortei descendente abdominale. Cea dreapta strabate spatiul interaortico-cav,
apoi trece posterior de vena cava inferioara (si artera renala face la fel) si in apropierea portiunii inferioare a marginii mediale se imparte
intr-un numar variabil de ramuri glandulare. Cea stanga strabate ligamentul suprareno-aortic si in apropierea portiunii inferioare a marginii
mediale se imparte intr-un numar variabil de ramuri glandulare.
3. Artera suprarenala inferioara este ramura colaterala a arterei renale sau a uneia dintre ramurile sale terminale (artere
segmentare), cel mai frecvent, din artera polara superioara. Strabate septul suprareno-renal, abordand fata renala a glandei printr-un numar
variabil de ramuri.
Ocazional, glanda suprarenala poate primi ramuri arteriale si din ramurile pielice ale arterelor segmentare (ramuri ale arterei renale),
ramurile pentru capsula adipoasa (ramuri ale arterei renale) sau din artera gonadala.

Venele de la nivelul medularei se colecteaza intr-un trunchi venos unic, vena centrala suprarenala, care iese prin hil si se varsa in
vena cava inferioara in partea dreapta, respectiv in vena renala stanga in partea stanga.
Drenajul limfatic se realizeaza catre ganglionii limfatici latero-aortici.
 Inervatia este vegetativa, predominant efectorie simpatica. Fibrele simpatice preganglionare (originea in coarnele laterale T 5-T12)
iau calea nervilor splanhnici toracali din care se desprind, formand doi pediculi:
 un pedicul posterior, desprins direct din traiectul nervilor splanhnici, alcatuit in totalitate din fibre simpatice
preganglionare
 un pedicul medial, alcatuit din fibre care au strabatut ganglionii plexului celiac fara a face sinapsa, carora li se adauga fibre
simpatice postganglionare pentru vasele de sange (rol vasomotor)
Aceste fibre ajung la glanda pe calea plexurilor periarteriale: suprarenalian superior, mijlociu si inferior. Toate aceste fibre
alcatuiesc plexul suprarenal, situat pe marginea mediala a glandei. Din acest plex se desprind fascicule de fibre ce patrund subcapsular si
strabat corticala, careia ii furnizeaza doar fibre vasomotorii. Patrund apoi in medulara, unde se ramifica in jurul celulelor cromafine
(echivalente celulelor simpatice ganglionare), a caror secretie o controleaza.
S-au descris si fibre parasimpatice preganglionare, provenite din trunchiul vagal posterior, care fac sinapsa cu celulele ganglionare
situate in apropierea glandei. Aceste fibre se distribuie corticalei. Prezenta fibrelor aferente viscerale este controversata.