Bun La Mate Clasa A V-A Final Calc 05.09.2007-5 PDF

MATEMATICĂ — exerciţii şi probleme pentru clasa a V-a
Partea I
Seria Bun la Mate
Dana Radu Eugen Radu

Nadia Bărbieru Viorel Dinescu
Gina Caba
coordonator
MATEMATICÃ
exerciţii şi probleme pentru clasa a V-a
partea I
Aritmetică – Algebră
Elemente de geometrie
 Copyright 2007 CABA EDUCAŢIONAL Referenţi ştiinţifici:
Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte prof. gr. I Constantin Apostol,
din această carte nu poate fi reprodusă Râmnicu Sãrat
prof. gr. I Marcela Pascalache,
sau transmisă în orice formă sau prin orice
Găeşti
mijloace fără acordul prealabil scris al Editurii prof. gr. I Marinela Georgescu,
CABA EDUCAÞIONAL Bucureşti
ISBN (13) 978-973-88030-4-6 Culegere:
Partea I 978-973-88030-5-3 Raluca Radu, Oana Georgescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Tehnoredactare:
Naþionale a României Daniel Anastasiu, Cãtãlin Tuþã
Matematicã: exerciþii ºi probleme
Redactare: Sorin Cernescu
pentru clasa a V-a / Gina Caba (coord.),
Dana Radu, Eugen Radu, ... - Copertã: Daniel Anastasiu
Bucureºti: Caba Educaþional, 2007 - vol.
Ilustraþie copertã:
ISBN 978-973-88030-4-6 Elisabeta Gedo
Partea I - 2007. - ISBN 978-973-88030-5-3
Seria: Bun la mate
I. Caba, Gina (coord.)
II. Radu, Dana Mate V, partea I
III. Radu, Eugen
T 0025
51(075.33)(076)
Tiparul executat la
Format 14,5 × 20,5. Coli tipo: 12
S.C. TIPARG S.A.
Bun de tipar: august 2007 email: office@tiparg.ro
Informaţii şi comenzi: CABA Educaţional

Telefon fix: 021/327.32.44
031/804.08.87
Fax: 021/327.32.44
Telefon mobil: 0723/563.570
0747/048.670
0722/652.899
site: www.edituracaba.ro
e-mail: comenzi@edituracaba.ro
adresă poştală: OP 39 – CP D4,
021711 Bucureºti
CUPRINS
1 NUMERE NATURALE.
OPERAŢII CU NUMERE NATURALE
1.1. Scrierea şi citirea numerelor naturale; şirul numerelor naturale .... 9
1.2. Reprezentarea numerelor naturale pe axă ......................................... 11
Compararea, aproximarea şi ordonarea numerelor naturale.

1.3.
Probleme de estimare .......................................................................... 13
1.4. Operaţii cu numere naturale ................................................................ 15
1.4.1. Adunarea numerelor naturale, proprietăţi ............................ 15
1.4.2. Scăderea numerelor naturale ................................................. 19
1.4.3. Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi ............................ 22
Ordinea efectuării operaţiilor, folosirea parantezelor

1.4.4.
rotunde, pătrate şi acolade (I) ................................................ 24
1.4.5. Factorul comun ....................................................................... 25
1.4.6.
Împărţirea cu rest a numerelor naturale, împărţirea când
împărţitorul are mai mult de o cifră ....................................... 27
1.4.7. Ordinea efectuării operaţiilor, utilizarea parantezelor (II) .... 34
1.4.8.
Exerciţii şi probleme de aprofundare cu cele patru operaţii
cu numere naturale ................................................................. 35
EVALUARE ............................................................................... 38
1.5. Puteri ...................................................................................................... 40
1.5.1.
Ridicarea la putere cu exponent natural a unui număr
natural ...................................................................................... 40
1.5.2. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor (III) . 41
5
1.5.3. Înmulţirea a două puteri care au aceeaşi bază ..................... 42
1.5.4. Împărţirea a două puteri care au aceeaşi bază ..................... 43
1.5.5. Scrierea sub formă de putere a unui număr natural ............. 44
1.5.6.
Înmulţirea şi împărţirea a două puteri care au acelaşi
exponent ................................................................................... 45
1.5.7. Operaţii cu puteri. Ordinea efectuării operaţiilor (IV) ........... 46
1.5.8. Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural .................... 48
1.5.9.
Compararea şi ordonarea puterilor, reguli de comparare a
puterilor cu exponent natural ................................................. 49
1.5.10. Pătrate perfecte ........................................................................ 50
EVALUARE ................................................................................ 52
1.6. Divizibilitatea ........................................................................................ 53
1.6.1. Divizor, multiplu ...................................................................... 53
1.6.2. Divizibilitatea cu 10 ................................................................. 57
1.6.3. Divizibilitatea cu 2 ................................................................... 59
1.6.4. Numere pare şi numere impare .............................................. 59
1.6.5. Divizibilitatea cu 5 ................................................................... 61

EVALUARE ................................................................................ 62
Rezolvări de probleme prin metoda figurativă, probleme de
1.7. organizare a datelor în tabele şi probleme care se rezolvă prin
încercări ................................................................................................ 65
Rezolvarea şi alcătuirea de ecuaţii, inecuaţii şi probleme care con-
1.8.
duc la operaţiile studiate ..................................................................... 66
1.8.1. Ecuaţii ....................................................................................... 66
1.8.2. Inecuaţii .................................................................................... 67
6
1.8.3.
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al
inecuaţiilor ............................................................................... 53
1.9. Baze de numeraţie ................................................................................ 69
Scrierea numerelor în baze de numeraţie diferite,

1.9.1. transformarea scrierii numerelor dintr-o bază de numeraţie
în alta ........................................................................................ 69
1.9.2. Sistemul de numeraţie zecimal .............................................. 70
EVALUARE ................................................................................ 75
2 MULŢIMI
Propoziţii adevărate şi propoziţii false: „şi“, „sau“, „nu“,
2.1.
„dacă - atunci“ ..................................................................................... 77
2.2. Mulţime; element. Apartenenţă. Incluziune ...................................... 79
Mulţimi finite şi mulţimi infinite. Mulţimile  şi *.

2.3. Mulţimea divizorilor unui număr natural. Mulţimea multiplilor unui
număr natural ....................................................................................... 81
Mulţimea numerelor întregi.
2.4.
Reprezentarea pe axă a numerelor întregi ........................................ 83
2.5. Operaţii cu mulţimi .............................................................................. 84
2.5.1. Intersecţia ............................................................................... 84
2.5.2. Reuniunea ............................................................................... 86
2.5.3. Diferenţa .................................................................................. 87
2.5.4. Operaţii cu mulţimi; exerciţii de aprofundare ...................... 88

EVALUARE .............................................................................. 93
MODELE DE SUBIECTE PENTRU TEZĂ ............................... 94
7
3 FRACŢII ORDINARE
3.1. Fracţii. Reprezentarea fracţiilor cu ajutorul desenelor .................... 99
Fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare; scoaterea întregilor

3.2.
din fracţie ............................................................................................ 101
Fracţii egale. Reprezentări echivalente ale fracţiilor. Introducerea
3.3.
întregilor în fracţie ............................................................................. 103
3.4. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor ............................................. 105
3.4.1. Şir de fracţii egale ................................................................. 108
3.4.2. Număr raţional pozitiv ........................................................... 108
3.4.3. Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor ................................. 110
3.4.4. Adunarea fracţiilor ................................................................ 111
3.4.5. Scăderea fracţiilor ................................................................. 113
3.4.6. Compararea şi ordonarea fracţiilor ..................................... 115
3.4.7. Aflarea unei fracţii dintr-un număr ...................................... 116
EVALUARE ............................................................................. 118
RĂSPUNSURI ŞI REZOLVĂRI ......................... 122

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ............................................................. 182
8
NUMERE NATURALE.
1
OPERAŢII CU NUMERE NATURALE
prof. Dana Radu, Eugen Radu
Scrierea şi citirea numerelor naturale; şirul

1.1.
numerelor naturale
Noţiuni teoretice
 Intuitiv, prin număr natural înţelegem o noţiune matematică folosită
la numărat şi calculat. Numărul natural se reprezintă prin cifre sau grupuri de
cifre şi este o noţiune fundamentală şi în viaţa obişnuită.
 Pentru scrierea numerelor naturale în sistemul de numeraţie zecimal se
folosesc cifrele „arabe“: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
 Numerele 0, 1, 2, 3, ..., 10, 11, ....., 100, 101, ..... formează şirul nu-
merelor naturale. Acest şir este infinit (nesfârşit): putem face oricâte alăturări
de cifre obţinând astfel oricâte numere naturale.
A
1. Scrieţi cu ajutorul cifrelor următoarele numere naturale:
a) două sute şapte;
b) o sută cincizeci;
c) cinci mii cinci;
d) trei milioane două mii trei;
e) cinci mii trei sute şaptezeci şi opt;
f) un milion patru sute de mii patru;
g) două milioane trei sute de mii;
h) trei miliarde şapte sute de mii treizeci;
i) patru sute de milioane şaptezeci şi trei de mii nouă sute zece.
Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 9
2. Citiţi următoarele numere:
a) 17 068; b) 110 110; c) 101 010;
d) 304 036; e) 1 980 076; f) 90 889 077;
g)1 987 888 987; h) 1 234 567 890; i) 556 677 889 000.
3. Scrieţi în cifre şi litere anul în care v-aţi născut.
4. Scrieţi numerele de trei cifre care au cifra sutelor patru, cifra zecilor doi
şi cifra unităţilor trei.
5. Câte numere de trei cifre au cifra sutelor trei şi cifra unităţilor doi?
6. Câte numere de forma a34 sunt?
7. Scrieţi numărul de patru cifre care are cifra miilor şapte, cifra sutelor
patru, cifra zecilor nouă şi cifra unităţilor doi.
8. Scrieţi numerele de cinci cifre care au cifra zecilor de mii patru, cifra
miilor şapte, cifra sutelor unu, cifra zecilor trei şi cifra unităţilor patru.
9. Câte numere de forma 12xy există?
10. Scrieţi toate numerele naturale având două cifre care se pot forma cu
cifrele:
a) 1 şi 3; b) 2 şi 0; c) 1, 9 şi 8.
Câte numere aţi obţinut în fiecare caz în parte?
11. Scrieţi toate numerele naturale formate cu trei cifre distincte care se pot
forma cu cifrele:
a) 8, 2, 3; b) 5, 3, 4; c) 9, 8, 7.
Câte numere aţi obţinut în fiecare caz în parte?
12. Scrieţi răsturnatele următoarelor numere: 12, 13, 56, 74, 32, 22, 123,
432, 121, 554.
13. Scrieţi numerele de două cifre care sunt egale cu răsturnatele lor.
14. Scrieţi numerele naturale de trei cifre care au cifra zecilor patru şi sunt
egale cu răsturnatele lor.
15. a) Câte zeci sunt într-o sută?
b) Câte sute sunt într-o mie?
c) Câte mii sunt într-un milion?
10 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

16. Scrieţi numai cu cifre arabe numerele:
a) 12 zeci; b) 46 de zeci;
c) 23 de sute; d) 13 sute şi 12 unităţi;
e) 100 de sute; f) 123 de zeci şi 8 unităţi.
17. Câte numere naturale având 4 cifre distincte se pot forma cu cifrele:
a) 1, 8, 3, 4; b) 1, 3, 4, 0?
M
1. Scrieţi un număr format din:
a) sute de mii, mii şi unităţi;
b) sute de milioane;
c) zeci de milioane, zeci de mii, sute şi unităţi;
d) miliarde, milioane, mii şi unităţi;
e) sute de miliarde.
2. Scrieţi toate numerele naturale mai mici decât 600 care se pot forma cu
cifrele 6, 5, 0 (cifrele se pot repeta sau pot fi omise).
Câte numere aţi găsit?
1.2. Reprezentarea numerelor naturale pe axă
Noţiuni teoretice
Pentru a construi o axă a numerelor procedăm astfel: desenăm o dreaptă,
fixăm pe aceasta un punct oarecare O numit origine, alegem un sens (spre
dreapta) precizat printr-o săgeată şi apoi o împărţim în segmente de aceeaşi
lungime începând de la origine, în sensul considerat.
Lungimea unui astfel de segment se numeşte unitate de măsură.
Originea

O 
OA = 1
A B C D sens
Stabilim următoarea corespondenţă: punctului O îi corespunde numărul 0,

punctului A îi corespunde numărul 1, punctului B îi corespunde 2 ş.a.m.d.
Astfel am reprezentat numere naturale pe axa numerelor.
A
1. Reprezentaţi pe axă, folosind ca unitate de măsură 1 cm, următoarele
numere naturale: 3, 5, 2, 4, 1.
2. Reprezentaţi pe axă, folosind ca unitate de măsură 2 cm, următoarele
numere naturale: 1, 5, 4, 2, 0.
3. Reprezentaţi pe axă, folosind ca unitate de măsură trei pătrăţele de caiet,
următoarele numere naturale: 1, 3, 0, 2, 4.
4. Reprezentaţi pe axă, folosind ca unitate de măsură un pătrăţel de caiet,
următoarele numere naturale: 14, 2, 7, 12, 11, 8, 10.
5. Scrieţi numerele în dreptul liniuţelor de pe axa următoare, astfel încât în
dreptul celei de-a treia liniuţe să fie numărul 737.
737
6. Numerele 2, 9 şi 3 sunt reprezentate pe axa numerelor prin punctele

M, N şi respectiv P. Stabiliţi care dintre punctele M, N sau P este mai
depărtat de origine.
2 3 9
M P N
7. Punctele A, B, C, reprezentate pe axa numerelor, corespund numerelor na-
turale 3, 8 respectiv a. Aflaţi valorile lui a, dacă C este situat între A şi B.
8. Indicaţi pe axa desenată coordonatele punctelor A, B, C, D, E.
0 1
O A B C D E
9. Pe axa desenată, indicaţi coordonatele punctelor A, B, C, D, E.
0 1
O A B C D E

Compararea, aproximarea şi ordonarea
1.3.
numerelor naturale. Probleme de estimare
Noţiuni teoretice
 Simbolurile < şi > definesc inegalitatea strictă între numere naturale.
 Fiind date două numere naturale m şi n între ele putem avea relaţiile:
m < n, m = n sau m > n.
 Pentru a indica faptul că „m < n sau m = n“ folosim notaţia m ≤ n
(citim „m mai mic sau egal cu n“), iar pentru a indica faptul că „m > n sau
m = n“ folosim notaţia m ≥ n (citim „m mai mare sau egal cu n“).
 Simbolurile ≤ şi ≥ definesc inegalitatea nestrictă între numere naturale.
A
1. Comparaţi următoarele perechi de numere naturale şi puneţi între ele
semnele corespunzătoare: <, >, ≤, ≥, = :
a) 111 şi 98; b) 15 121 şi 9 131; c) 41 234 şi 40 999;
d) 67 098 şi 67 098; e) 63 345 şi 63 342; f) 93 009 şi 93 120;
g) 300 100 şi 2 002 001; h) 1 109 008 şi 11 090 009.
2. Scrieţi în ordine crescătoare numerele:
a) 13, 73, 85, 23, 19, 37;
b) 125, 121, 211, 213, 198, 98, 1 010;
c) 112 122, 12 311, 1 121, 21 322, 21 112, 21 321;
d) 10 101, 110 010, 101 001, 100 100, 1 011.
3. Scrieţi cel mai mic număr natural.
4. Scrieţi cel mai mare număr natural format din trei cifre distincte.
5. Scrieţi cel mai mic număr natural format din patru cifre distincte.
6. Scrieţi cel mai mic număr natural care are cifra zecilor mai mare decât
cifra unităţilor şi este format din patru cifre distincte.
7. Scrieţi cel mai mare număr natural format din trei cifre distincte care are
cifra zecilor nouă.
8. Scrieţi cel mai mare număr natural format din patru cifre distincte care
are cifra zecilor nouă şi cifra sutelor trei.
9. Scrieţi cel mai mic număr natural format din patru cifre distincte care
are cifra zecilor doi şi cifra unităţilor mai mică decât cifra miilor.
10. Scrieţi cel mai mic număr natural format din cinci cifre distincte care
are cifra zecilor unu, cifra unităţilor mai mică decât cifra sutelor şi cifra
miilor mai mică decât cifra zecilor de mii.
11. Scrieţi cel mai mare număr natural format din cinci cifre distincte care
are cifra zecilor mai mică decât cifra unităţilor şi cifra sutelor mai mare
decât cifra miilor.
12. Scrieţi cel mai mic număr natural care este mai mare decât nouă.
13. Scrieţi cel mai mare număr natural care este mai mic decât şapte.
14. Scrieţi cinci numere naturale mai mari decât 3 şi mai mici decât 10.
Câte posibilităţi aveţi?
M
1. Pe tablă este scris numărul 683 917. Ştergeţi două cifre astfel încât
numărul obţinut să fie cel mai mare posibil.
2. Pe tablă este scris numărul 583 919. Schimbaţi între ele două cifre astfel
încât numărul obţinut să fie cel mai mare posibil.
3. Pe tablă este scris numărul 623 623 623 623. Ştergeţi două cifre astfel
încât numărul obţinut să fie cel mai mare posibil.
4. Pe tablă este scris numărul 623 623 623 623. Ştergeţi două cifre astfel
încât numărul obţinut să fie cel mai mic posibil.

1.4. Operaţii cu numere naturale
1.4.1. Adunarea numerelor naturale, proprietăţi

Noţiuni teoretice
 Adunarea numerelor naturale:
 este comutativă:
a + b = b + a, oricare ar fi numerele naturale a şi b;
 admite element neutru numărul 0:
a + 0 = 0 + a, oricare ar fi numărul natural a;
 este asociativă:
(a + b) + c = a + (b + c), oricare ar fi numerele naturale a, b şi c.
A
1. Calculaţi:
a) 23 + 18; b) 179 + 32;
c) 456 + 13; d) 234 + 68;
e) 78 + 98; f) 456 + 76;
g) 90 + 567; h) 345 + 786;
i) 678 + 987; j) 34 + 678;
k) 123 + 398; l) 45 + 769;
m) 345 + 99; n) 56 + 780;
o) 567 + 324; p) 453 + 657;
q) 876 + 3 294; r) 2 349 + 456;
s) 9 080 + 4 356; t) 99 709 + 45 679;
u) 12 345 + 54 321; v) 123 467 + 7 654 321.

2. Calculaţi, folosind proprietăţile de asociativitate şi comutativitate:
a) 12 + 57 + 8; b) 7 + 13 + 45;
c) 97 + 25 + 3; d) 24 + 7 + 16 + 13;
e) 35 + 67 + 5 + 13; f) 123 + 7 + 12 + 8;
g) 879 + 34 + 1 + 16; h) 456 + 13 + 44 + 77;
i) 34 + 25 + 66 + 75; j) 50 + 320 + 150 + 80;
k) 1 + 9 + 1 + 99 + 1 + 999 + 1 + 9 999 + 1 + 99 999.
3. Calculaţi, utilizând proprietăţile operaţiei de adunare a numerelor naturale:
a) 123 + 45 + 7 + 55 + 0; b) 897 + 3 + 219 + 81;
c) 98 + 85 + 2 + 15; d) 567 + 98 + 2 + 13;
e) 1 + 9 + 2 + 8 + 3 + 7 + 4 + 6 + 5;
f) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10;
g) (1 + 99) + (2 + 98) + (3 + 97) + (4 + 96);
h) 1 + 2 + 3 + 4 + 96 + 97 + 98 + 98 + 99;
i) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 91 + 92 + 93 + 94 + 95 + 96 + 97 + 98 + 99.
4. Aflaţi care este cifra unităţilor numărului a, unde:
a) a = 991 234 + 997 654; b) a = 39 456 + 5 699 982;
c) a = 6 997 888 609 + 9 698 + 9 639; d) a = 10 + 24 + 36 + 49 890.
5. Scrieţi numărul cu 47 mai mare decât 234.
6. Scrieţi cel mai mic număr format cu trei cifre distincte care are cifra
zecilor trei şi cifra sutelor cu doi mai mare decât cifra unităţilor.
7. Scrieţi cel mai mare număr natural format cu 5 cifre distincte, ce are
cifra zecilor 2, cifra unităţilor cu 6 mai mare decât cifra zecilor iar cifra
miilor cu 3 mai mare decât cifra zecilor.
8. Aflaţi care este numărul cu 13 mai mare decât:
a) Cel mai mare număr natural de trei cifre;
b) Cel mai mic număr natural format cu 4 cifre pare.
9. Care este numărul cu 238 mai mare decât suma numerelor 78 şi 99?
10. Scrieţi ca o sumă de şase numere naturale, fiecare dintre numerele următoare:
a) 2; b) 3.
11. Scrieţi, utilizând patru cifre de 3 şi numai operaţia de adunare, numerele:
a) 66; b) 336; c) 12; d) 39.
12. Scrieţi, utilizând cinci cifre de 1 şi numai operaţia de adunare, numerele:
a) 23; b) 122; c) 14; d) 1112.
13. a) Scrieţi şase numere naturale având suma cifrelor 3.
b) Scrieţi toate numerele naturale formate cu cifre nenule şi care au
suma cifrelor egală cu 3.
14. Scrieţi cel mai mare număr natural format cu cifre nenule care are suma
cifrelor egală cu: a) 5; b) 13; c) 1999; d) 2007.
15. Completaţi tabelul de mai jos, astfel încât suma numerelor din oricare
trei căsuţe vecine să fie 15.
7 2
16. Completaţi tabelul de mai jos, astfel încât suma numerelor din oricare
trei căsuţe vecine să fie 10.
5 1
17. Găsiţi o regulă de formare a termenilor şirului următor şi, conform regulii
găsite, scrieţi următorul termen al şirului:
a) 1, 2, 3, 4, 5, ...b) 2, 4, 6, 8, ...c) 5, 8, 11, 14, 17, ...d) 23, 28, 33, 38, ....
18. Câte numere sunt în fiecare dintre şirurile următoare:
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11; b) 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
c) 1, 2, 3, 4, …, 100; d) 0, 1, 2, 3, 4, …, 100;
e) 0, 1, 2, 3, 4, …, 900.
19. Scrieţi cel mai mic număr natural care are suma cifrelor:
a) 10; b) 15; c) 18.
20. Scrieţi cel mai mic număr natural format din trei cifre care are suma cifrelor:
a) 10; b) 15; c) 18.
21. Scrieţi cel mai mare număr natural format din trei cifre, care are suma cifrelor:
a) 10; b) 15; c) 18.
M
1. a) Folosindu-vă de figurile 1), 2), 3), urmăriţi cum puteţi construi pătrate
magice (3 × 3). (Un pătrat se numeşte magic dacă suma numerelor de pe
fiecare linie este aceeaşi şi este egală cu suma numerelor de pe fiecare
coloană precum şi cu suma numerelor de pe fiecare diagonală.)
3
2 6 2 6 2 7 6
1 5 9 5 1 9 9 5 1
4 8 4 3 8 4 3 8
7 7
figura 1) figura 2) figura 3)
b) Folosindu-vă de figurile 4), 5), 6), urmăriţi cum puteţi construi pătrate
magice (5 ´ 5).
figura 4) 10 figura 5)
8 20
6 18 30 6 18 30
4 16 28 40 16 28 4 40
2 14 26 38 50 14 26 2 38 50
12 24 36 48 24 10 36 12 48
22 34 46 22 8 34 20 46
32 44 32 44
42 6 32 18 44 30 42
40 16 42 28 4
14 50 26 2 38
48 24 10 36 12
22 8 34 20 46
figura 6)
c) Completaţi următoarele pătrate, astfel încât suma numerelor de pe
fiecare linie, coloană şi diagonală să fie aceeaşi:
2 6 5
5 1 19 3
3 9 17
figura 7) figura 8)
1.4.2. Scăderea numerelor naturale
Noţiuni teoretice
 În general, dacă a şi b sunt două numere naturale (a ≥ b), diferenţa
dintre a şi b se notează a – b.
Observaţii:
 Diferenţa dintre două numere naturale poate fi egală cu 0, în cazul în care
numerele sunt egale.
 Scăderea numerelor nu este comutativă. Justificaţi!
A
1. Calculaţi:
a) 23 − 4; 13 − 5; 45 − 6; 67 − 9;
56 − 34; 87 − 45; 67 – 28; 98 – 89;
b) 1 233 − 45; 876 − 69; 2 345 − 789; 4 567 − 2 399;
1 230 − 599; 4 567 − 1 985; 3454 – 239; 5192 – 283;
c) 12 − 7 + 5; 234 − 43; 504 − 13 − 4; 238 – 34 – 3;
541 − 4 + 8; 345 – 34 + 20; 345 − 34 + 3; 812 – 21 – 7;
d) 34 − 19 − 14; 54 − 34 + 20; 12 − 3 + 3 − 3; 17 – 5 + 4 – 1;
5 − 5 + 3 − 9; 123 − 32 − 1; 374 – 65 + 7; 785 – 23 + 47;
e) 5467 − 349 − 1090; 345 − 40 + 5; 2 346 − 56;
3 498 − 98;
f) abcd – d; 123ab – ab; 89xyz – xyz.
2. Scădeţi din cel mai mare număr par format cu cinci cifre distincte cel
mai mic număr impar format cu două cifre.

3. Scrieţi încă doi termeni care lipsesc în şirurile următoare, respectând
aceeaşi regulă ca a termenilor precedenţi:
a) 153, 143, 133, 123, ?, ?;
b) 1 141, 1 131, 1 121, ?, ?;
c) 210, 209, 208, 207, ?, ?;
d) 1 215, 1 200, 1 185, 1 160, ? , ?;
e) 2 107, 2 103 , 2 099, ?, ?;
f) 221100, 221000, 220900, ?, ?;
g) 47538, 47415, 47292, ?, ?;
h) 67231, 67089, 66947, ?, ?.
4. Alegeţi corespunzător semnele + sau − pentru ca următoarele egalităţi să
fie adevărate:
a) 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 = 15;
b) 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 = 7;
c) 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 = 9;
d) 1 ± 2 ± 3 ± … ± 8 = 0;
e) 1 ± 2 ± 3 ± … ± 10 = 0.
5. Aflaţi câte numere sunt în fiecare dintre şirurile următoare:
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10;
b) 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11;
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6, ..., 100;
d) 3, 4, 5, 6, ..., 1 000;
e) 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,19, 20;
f) 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, …, 56;
g) 124, 125, 126, …, 678;
h) 2 346, 2 347, 2 348, …, 3 456;
i) 45, 46, 47, 48, …., 1898.
6. Adunaţi suma numerelor 57 şi 32 cu diferenţa lor.
7. Adunaţi diferenţa numerelor 97 şi 39 cu suma numerelor 23 şi 45.
8. Scădeţi diferenţa numerelor 167 şi 112 din suma lor.
9. Determinaţi numerele naturale x din următoarele egalităţi:
a) 6 + x = 9; b) x + 2 = 3; c) x − 3 = 9;
d) x − 2 = 20; e) x + 3 = 17; f) x + 8 = 55;
g) 6 = x + 6; h) 9 = x − 3; i) 18 = x + 18;
a) 16 + x = 78;
b) x + 23 = 23;
c) x − 13 = 11;
d) x − 312 = 20;
e) x + 33 = 87;
f) x + 233 = 345;
g) 128 = x + 41;
h) 615 = x − 13;
i) 118 = x + 154;
j) 455 = x − 213.
M
1. Priviţi şirurile următoare şi spuneţi ce număr din şirul de jos corespunde
numărului 207 din şirul de sus:
1, 2, 3, 4, ..., 257, ..., 2006, 2007
2007, 2006, 1999, 1998, ..., ?, ..., 2, 1.
2. Priviţi şirurile următoare şi spuneţi ce număr din şirul de jos corespunde
numărului 1025 din şirul de sus:
1, 2, 3, 4, ..., 1025, ..., 1234, 1235
1235, 1234, 1233, 1232, ..., ?, ..., 2, 1.
3. Doi elevi se joacă în pauză la tablă astfel: scriu pe tablă numerele 1,
2, 3, 4, 5, 6, 7. Cei doi şterg pe rând de pe tablă câte un număr şi apoi
calculează suma tuturor numerelor şterse, atât de el, cât şi de partener.
Va pierde acela care după ce şterge numărul, suma numerelor deja
şterse, va fi mai mare decât 20.
Spuneţi cum trebuie să procedeze primul elev astfel încât el să câştige.

1.4.3. Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi
Noţiuni teoretice
 Înmulţirea numerelor naturale:
 este comutativă:
a · b = b · a, oricare ar fi numerele naturale a şi b;
 admite element neutru numărul 1:
a · 1 = 1 · a = a, oricare ar fi numărul natural a;
 este asociativă:
(a · b) · c = a · (b · c), oricare ar fi numerele naturale a, b, c.
 Produsul dintre orice număr natural şi 0 este 0.
a · 0 = 0 · a = 0, pentru orice număr natural a.
A
1. Calculaţi:
7 · 9; 9 · 8; 45 · 6; 7 · 19;
67 · 9; 5 · 21; 6 · 34; 87 · 4.
2. 12 · 11; 13 · 11; 14 · 11; 15 · 11;
11 · 16; 11 · 17; 11 · 18; 11 · 123.
3. 23 · 101; 52 · 101; 17 · 101; 78 · 101;
93 · 101; 101 · 76; 101 · 79; ab · 101.
4. 123 · 10001; 983 · 1001; 453 · 1001; 1001 · 879;
1001 · 546; abc · 1001.
5. a) 11 · 11; b) 12 · 12; c) 13 · 13; d) 14 · 14;
e) 15 · 15; f) 16 · 16; g) 17 · 17; h) 18 · 18;
i) 19 · 19; j) 20 · 20.
6. a) 21 · 21; b) 22 · 22; c) 23 · 23; d) 24 · 24;

e) 25 · 25; f) 26 · 26; g) 27 · 27; h) 28 · 28;
i) 29 · 29;1 j) 30 · 30; k) 31 · 31; l) 32 · 32.

7. 23 · 4; 13 · 5; 47 · 6; 67 · 19;
67 · 9; 45 · 29; 56 · 34; 87 · 47;
67 · 28; 99 · 99.
8. 123 · 4; 113 · 15; 415 · 61; 467 · 49;
647 · 39; 415 · 21; 516 · 314; 877 · 452;
672 · 228; 198 · 88.
9. Folosind proprietăţile înmulţirii numerelor naturale, calculaţi:
a) 2 · 5 · 9; b) 2 · 79 · 5; c) 4 · 3 · 5;
d) 27 · 44 311 · 0; e) 1 · 1 882; f) 13 · 2 · 50;
g) 14 · 2 · 5 · 100; h) 23 · 0; i) 345 · 0;
j) 23 · 67 · 23 · 0; k) 23 · 9 · 23 · 9 · 0; l) 12 · 5 · 9;
m) 20 · 759 · 50; n) 914 · 20 · 5; o) 2 · 44311 · 500;
p) 5 · 1343 · 4; q) 914 · 20 · 5; r) 123 · 1 · 1;
s) 45 · 1 · 1 · 2; t) 78 · 3 · 4 · 2.
M
1. Scrieţi ca un produs de trei numere naturale, numerele:
a) 3; b) 17; c) 4; d) 6; e) 8.
2. Care este produsul dintre cel mai mare număr natural scris cu două cifre
distincte şi cel mai mic număr natural scris cu patru cifre pare?
3. Care este produsul dintre cel mai mic număr natural şi cel mai mare
număr natural de cinci cifre impare?
4. Scrieţi următoarele numere naturale ca un produs de trei numere iden-
tice: 0, 1, 8, 27, 64, 125, 216, 343, 512, 729, 1000.
5. Să se găsească 10 numere naturale care au suma şi produsul egale cu 20.
6. Câte cifre s-au folosit pentru numerotarea paginilor unei cărţi care are:
a) 468 pagini; b) 220 pagini; c) 788 pagini;
d) 1 002 pagini; e) 1 234 pagini.

1.4.4. Ordinea efectuării operaţiilor, folosirea parantezelor
rotunde, pătrate şi acolade (I)
Noţiuni teoretice
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale sunt numite operaţii de
ordinul I, iar înmulţirea este operaţie de ordinul II.
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde (...),
pătrate [...], acolade {...} este:
 într-un exerciţiu cu operaţii de acelaşi ordin, fără paranteze, operaţiile
se efectuează în ordinea dată, de la stânga la dreapta;
 într-o expresie cu operaţii de ambele ordine, fără paranteze, se
efectuează întâi operaţiile de ordinul II, apoi operaţiile de ordinul I;
 într-o expresie care conţine paranteze rotunde, pătrate şi acolade, se
efectuează mai întâi operaţiile din parantezele rotunde; parantezele pătrate (dacă
nu mai conţin alte paranteze rotunde) se transformă în paranteze rotunde; aco-
ladele (dacă nu mai conţin paranteze pătrate) se transformă în paranteze pătrate
ş.a.m.d.
A
Calculaţi:
1. 2 + 5 · 4; 2. 6 + 7 · 2;
3. 40 – 4 · 10; 4. 18 – 7 · 2;
5. 5 · 3 + 7 · 4; 6. 98 + 5 · 7;
7. 56 + 6 · 3; 8. 76 + 8 · 8;
9. 78 + 9 · 8 · 0; 10. (5 + 7) · 7 – 5;
11. (34 + 19) · 2 – 15; 12. 15 + (76 + 193) · 2 – 15;
13. 73 · (16 + 75) – 73 · 16 – 73 · 75; 14. (25 + 89) · 12 – 25 · 12 – 12 · 89;
15. 56 – 56 · 0 + 8 · 7; 16. 1 001 – 7 · 11 · 13;
17. 5 + 5 · [5 + 5 · (4 · 3 – 3)];
18. 1111 – 11 · 11 + 111 · (1 + 10 – 11);

19. (9 – 1) · (9 – 2) · … · (9 – 10);
20. (74 – 1) · (74 – 2) · (74 – 3) · … · (74 – 100);
21. (1 912 – 9 · 56) · (10 006 · 7 – 70042);
22. (85 + 15) · 70 + 1001 · (528 – 8);
23. 956 + 4 · [84 000 – 84 · (1 100 – 25 · 4)];
24. 1 + 1 · {1 + 1 · [111 – 1 · (111 – 11)] – 11};
25. 23 + 24 – 5 ·{200 – 5 · [34 + 12 : (123 – 11 · 11)]}.
1.4.5. Factorul comun

Noţiuni teoretice
 O proprietate care priveşte atât înmulţirea cât şi adunarea numerelor
naturale este distributivitatea înmulţirii faţă de adunare:
a · (b + c) = a · b + a · c, oricare ar fi numerele naturale a, b, c.
 Înmulţirea numerelor naturale este distributivă şi faţă de scădere.
Scriem a · (b – c) = a · b – a · c, oricare ar fi numerele naturale a, b, c

(b ≥ c).
 Scriind a · b + a · c = a(b + c) sau a · b + a · c = (b + c)a
a · b – a · c = a(b – c) sau a · b – a · c = (b – c)a

spunem că am dat factor comun numărul a.
 Pentru a scoate factor comun, scriem factorul comun în faţa sau în
spatele parantezei, iar în paranteză scriem câturile obţinute prin împărţirea la

factorul comun.
Exemple: 20 + 40 = 20 · (1 + 2) sau 20 + 40 = (1 + 2) · 20.
14 – 7 = 7 · (2 – 1) sau 14 – 7 = (2 – 1) · 7.
1. Calculaţi :
a) 13 · 96 + 13 · 4; b) 25 · 98 + 2 · 25;
c) 11 · 78 + 11 · 22; d) 23 · 27 + 27 · 7;
e) 75 · 111 − 11 · 75; f) 57 · 109 − 57 · 3 − 6 · 57;
g) 47 + 47 · 99; h) 35 · 23 + 35 · 70 + 35 · 6 + 35;
i) 756 · 98 − 756 · 23 − 756 · 74; j) 7345 · 93 – 23 · 7345;

k) 3 333 + 3 333 · 2 + 3 333 · 3 + 3 333 · 4;
l) 2 · 7 777 + 4 · 7 777 + 6 · 7 777 + 8 · 7 777 – 10 · 7 777;
m) 2 + 4 + 6 + 8 + 10 + 12 + 14 + 16 – 2(1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8);
n) 3 + 6 + 9 + 12 + 15 + 18 + 21 + 24 – 3(1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7);
o) 5 + 10 + 15 + 20 + 25 + 30 + 35 + 40 + 45 – 5(1 + 2 + 3 + ... + 9);
p) 1 998 + 1 998 · 1 999 − 2 000 · 1 997;
q) 1 992 + 1 993 · 1 992 − 1 994 · 1 991;
r) 1 995 + 1 996 · 1 995 – 1 997 · 1 994;
s) 1 996 · 1 995 − 1 995 · 1 994 − 2 · 1 994;
t) 2 000 · 1 998 − 1 998 · 1 997 − 3 · 1 995;
u) 1 993 + 1 993 · 1 994 − 1 995 · 1 992;
v) 1 997 · 1 998 − 1 996 · 1 997 − 2 · 1 996;
w) 1 324 + 1 324 · 1 326 − 1 327 · 1 323;
x) 1 992 + 1 993 · 1 992 − 1 994 · 1 991.
2. a) Dacă a + b = 35, calculaţi 3a + 3b;
b) Dacă a + b = 26, calculaţi 5a + 5b;
c) Dacă a − b = 13, calculaţi 7a – 7b;
d) Dacă a + b = 85, calculaţi 2a + 2b;
e) Dacă a + b + c = 23, calculaţi 5a + 5b + 5c;
f) Dacă a + b = 27 şi b + c = 7, calculaţi 3a + 5b + 2c;
g) Dacă a + b = 31şi b + c = 67 atunci calculaţi 5a + 8b + 3c;
h) Dacă a + b = 33 şi b − c = 6, atunci calculaţi 5a + 9b − 4c;
i) Dacă a + b = 9 şi b + c = 12, să se calculeze 17a + 5c + 22b.

1.4.6. Împărţirea cu rest a numerelor naturale, împărţirea
când împărţitorul are mai mult de o cifră
Noţiuni teoretice
Din egalitatea 12 · 5 = 60 factorii produsului se pot obţine prin operaţia
de împărţire astfel:
12 = 60 : 5 5 = 60 : 12
     
cât deîmpărţit împărţitor ... ... ...
Observaţii:
 Nu putem împărţi un număr natural la 0. Împărţirea a : 0, unde a este
un număr natural oarecare nu are sens.

 0 poate fi împărţit la orice număr natural nenul. Rezultatul acestei
împărţiri este 0.
0 : a = 0, oricare ar fi numărul natural a nenul.
 Operaţia de împărţire nu este comutativă.
 Nu toate împărţirile se fac exact.
De exemplu 2007 : 24. Obţinem câtul 83 şi restul 15.
Proba se face astfel: 2007 = 24 · 83 + 15, adică
deîmpărţitul = împărţitorul · câtul + restul (d = î · c + r, 0 ≤ r < î).
Teorema împărţirii cu rest

Oricare ar fi numerele naturale D, Î (Î ≠ 0) există numerele naturale C, R
astfel încât D = Î · C + R, unde 0 ≤ R < 1.
Exemple: D = 7; Î = 3 există C = 2; R = 1 a.î. 7 = 3 · 2 + 1, unde 1 < 3.
D = 5; Î = 11 există C = 0; R = 5 a.î. 5 = 11 · 0 + 5, unde 5 < 11.
Observaţii:
 C, R sunt unice.
 R < Î se numeşte „condiţia restului“.
 D = Î ⇒ C = 1, R = 0.
 D < Î ⇒ C = 0, R = D.

A
1. La o împărţire de numere naturale se cunosc deîmpărţitul d şi împărţitorul î.

Aflaţi câtul c şi restul r, în fiecare dintre cazurile următoare:
a) d = 233, î = 3; b) d = 2 731, î = 4;
c) d = 2 331, î = 9; d) d = 7 331, î = 12;
e) d = 6 331, î = 82; f) d = 73 940, î = 21;
g) d = 51 051; î = 51; h) d = 1 201, î = 10;
i) d = 0, î = 7; j) d = 3 430, î = 20;
k) d = 123, î = 29; l) d = 143, î = 25;
m) d = 143 143, î = 143; n) d = 943 943, î = 943;
o) d = 4 343, î = 431; p) d = 1 122, î = 52;
q) d = 16 161 616, î = 16; r) d = 7, î = 17.
2. Care pot fi deîmpărţitul, împărţitorul, câtul şi restul în cazul următoarelor
egalităţi?
a) 32 = 5 · 6 + 2; b) 23 = 2 · 10 + 3; c) 37 = 9 · 4 + 1;
d) 26 = 6 · 4 + 2; e) 58 = 252 + 8; f) 18 = 30 · 0 + 18;
g) 0 = 5 · 0; h) 45 = 6 · 4 + 21.
3. Aflaţi câte numere naturale sunt în fiecare dintre şirurile următoare:
a) 0, 4, 8, …, 240; b) 80, 82, 84, 86, …, 300;
c) 3, 6, 9, 12, …, 303; d) 0, 5, 10, ..., 505;
e) 6, 12, 18, 24, ..., 456.
4. Aflaţi câte numere naturale sunt în fiecare dintre şirurile următoare:
a) 1, 3, 5, 7, …, 101; b) 11, 13, 15, 17, …, 83;
c) 5, 8, 11, 14, …, 101; d) 7, 10, 13, 16, …, 202;
e) 4, 44, 84, 124, …, 40 004; f) 7, 11, 15, 19, ..., 83.
M
1. Care este termenul care se află pe locul 59 în fiecare dintre şirurile
următoare?
a) 1, 3, 4, 6, 1, 3, 4, 6, 1, 3, 4, 6, ...;
b) 6, 7, 8, 9, 5, 6, 7, 8, 9, 5, 6, 7, 8, 9, 5...;

c) 456, 457, 458, 456, 457, 458, …;
d) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, ...;
e) 6, 7, 9, 6, 7, 9, 6, 7, 9, ....
2. Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit la 997 dă restul 1 şi câtul
diferit de zero.
3. Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit la 7 dă restul 2.
4. Împărţind numărul natural n la 24, obţinem restul 6.
Ce rest obţinem dacă-l împărţim pe n la 12?
7. Împărţind numărul natural n la 7, obţinem restul 2, iar împărţind
numărul natural n la 6, obţinem restul 5.
numărul natural n la 10, obţinem restul 7. Ce rest obţinem dacă-l
împărţim pe n la 90? Dar dacă-l împărţim la 45?
numărul natural n la 11, obţinem restul 2. Ce rest obţinem dacă-l
împărţim pe n la 33?
10. Care este cel mai mare număr natural care împărţit la un număr de două
cifre dă câtul 15 şi restul mai mic decât câtul?
11. Aflaţi restul împărţirii numărului a la numărul b, dacă:
a) a = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 7 · 8, b = 5;
b) a = 12 · 37, b = 12;
c) a = 6 · 34, b = 6;
d) a = 12 · 646, b = 8;
e) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 10, b = 8;
f) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 1000, b = 13;
g) a = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 7, b = 20;

12. Aflaţi restul împărţirii numărului a la numărul b, dacă:
a) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 10 + 5, b = 8;
b) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 23 + 3, b = 7;
c) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 45 + 257, b = 13;
d) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 156 + 437, b = 600;
e) a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · 204 + 169, b = 13;
f) a = 8, b = 1 · 2 · 3 · ... · 50 + 7;
a) 6 · x = 18; b) 12 · x = 48; c) 5 · x = 0;
d) x · 12 = 24; e) x · 34 = 68; f) x · 11 = 121;
f) x · 111 = 111; g) x · 19 = 1 919; h) x · 11 = 1 001;
i) x · 13 = 1 001; j) 60 = x · 3; k) 40 = x · 360;
l) 360 = x · 3; m) 49 = x · 7; n) 12 · x = 120 + 12;
o) 11 · x = 330 + 55; p) 12x = 300 − 60.
a) x : 4 = 2; b) x : 3 = 7; c) 12 : x = 5;
d) x : 14 = 5; e) x : 34 = 22; f) 54 = x : 3;
g) 2 = 24 : x; h) 17 = 340 : x; i) 213 = x : 2.
15. Suma a doua numere naturale este 290. Împărţind pe unul din ele la
celălalt obţinem câtul 5 şi restul 50. Aflaţi cele două numere.
16. Diferenţa a două numere naturale este 795. Împărţind numărul mai mare
la numărul mai mic, se obţine câtul 7 şi restul 15. Aflaţi cele două numere.
D
1. Suma a două numere naturale este 452. Aflaţi cele două numere ştiind că
împărţind pe unul dintre ele la celălalt obţinem câtul 3 şi restul 4.
2. Aflaţi numerele a şi b, ştiind că împărţindu-l pe a la b obţinem câtul 14 şi
restul 1 şi diferenţa dintre a şi b este 53.
3. Aflaţi numerele a şi b, ştiind că împărţindu-l pe a la b obţinem câtul 52 şi
restul 3 şi împărţindu-l pe b la a obţinem câtul 0 şi restul 783.
4. Un număr este cu 428 mai mare decât altul. Împărţind suma numerelor la
diferenţa lor obţinem câtul 1 şi restul 72. Să se afle numerele.
5. Un număr este cu 533 mai mare decât altul. Dacă împărţim suma celor două
numere la diferenţa lor obţinem câtul 2 şi restul 113. Care sunt numerele?
6. Diferenţa a două numere naturale este 709. Împărţind numărul mai mare
la numărul mai mic, obţinem atât câtul cât şi restul egale cu 4. Aflaţi cele
două numere.
7. Care este cel mai mic număr natural care împărţit la un număr natural de
3 cifre dă restul 998?
8. Pe nişte cartonaşe sunt scrise numerele 34, 56, 13, 67, 567, 123, 2089, 4,
12, 3, 1, 59, 0, 14. Împărţiţi numerele la 3. Aşezaţi în cutia numerotată
cu I, numerele care dau restul 0 la împărţirea cu 3, în cutia numerotată
cu II, numerele care dau restul 1 la împărţirea cu 3, iar în cutia numero-
tată cu III, numerele care dau restul 2 la împărţirea cu 3, după exemplul
următor:
r=0 r=1 r=2
67 34 59
123
I II III
9. Arătaţi că orice număr natural este de forma 4k, 4k + 1, 4k + 2 sau 4k + 3.
10. Pe o foaie de hârtie sunt scrise 5 numere naturale. Arătaţi că există printre
ele două numere astfel încât diferenţa lor să se împartă exact la 4.
11. Într-un şir se află 11 numere naturale. Arătaţi că putem alege două numere
din acest şir astfel încât diferenţa lor să aibă ultima cifră 0.
12. Arătaţi că orice număr natural n este de forma 5k, 5k + 1, 5k + 2, 5k + 3
sau 5k + 4, unde k este număr natural.
13. Pe o foaie de hârtie sunt scrise 6 numere naturale. Arătaţi că există printre
ele două numere, astfel încât diferenţa lor să se împartă exact la 5.
14. Aflaţi câte numere naturale de trei cifre împărţite la î dau restul r, unde:
a) î = 32, r = 9; b) î = 137, r = 13;
c) î = 8, r = 3; d) î = 2 358, r = 117.
15. Arătaţi că nu există numere impare care împărţite la 16 să dea restul 2.
16. Câte numere naturale mai mari decât 17 şi mai mici decât 700, împărţite
la 15 dau restul 5?
17. Aflaţi cel mai mic număr natural scris numai cu cifre pare care împărţit
la 6 să dea restul 4.
18. La o împărţire de numere naturale, deîmpărţitul este d şi câtul este c.
Aflaţi împărţitorul şi restul când:
a) d = 20, c = 4; b) d = 18, c = 2;
c) d = 34, c = 3; d) d = 47, c = 4.
Câte soluţii are problema?
19. Fie n număr natural nenul. Aflaţi restul împărţirii lui d la î, dacă:
a) d = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · n, î = 2; b) d = 1 · 2 · 3 · ... · n, î = 3;
c) d = 1 · 2 · 3 · ... · n + 1, î = 3; d) d = 1 · 2 · 3 · ...· n + 2, î = 4;
e) d = 1 · 2 · 3 · .... · n + 4, î = 5; f) d = 1 · 2 · 3 · .... · n + 676, î = 2;
g) d = 1 · 2 · 3 ·.... · n + 91, î = 3; h) d = 1 · 2 · 3 · ....· n + 17, î = 2;
20. Aflaţi câtul c şi restul r al împărţirii numărului natural d la numărul
natural î, în fiecare dintre cazurile următoare:
a) d = n şi î = n + 1, n ∈; b) d = n + 1 şi î = n, n ∈*;
c) d = n + 2 şi î = n, n ∈*; d) d = n şi î = n + 2, n ∈*;
e) d = n + 2 şi î = n, n ∈.
21. La o împărţire de numere naturale, împărţitorul este 7, iar câtul este dublul
restului. Aflaţi deîmpărţitul.
22. La împărţirea a doua numere naturale, deîmpărţitul este 38, iar restul este
3. Aflaţi câtul şi împărţitorul, ştiind că împărţitorul este diferit de 5.
23. La împărţirea a doua numere naturale, deîmpărţitul este 92, iar restul este
8. Aflaţi împărţitorul şi câtul, ştiind că împărţitorul este mai mic decât 40.
24. La împărţirea a două numere naturale, restul este 13, iar împărţitorul
este mai mic decât 15. Aflaţi deîmpărţitul, ştiind că restul este cu 2 mai
mic decât câtul.
25. Determinaţi cel mai mare număr natural, ştiind că dacă îl împărţim la 102
obţinem câtul şi restul mai mici sau egale cu 600.
26. Diferenţa a două numere naturale este de trei ori mai mare decât numărul
mai mic. Împărţind unul dintre cele două numere la 7, obţinem câtul 5 şi
restul 2. Aflaţi cele două numere.
27. Suma a două numere naturale este 30, iar câtul împărţirii celui mai mare prin
cel mic este 5. Să se afle cele două numere. Câte soluţii are problema?
28. Să se afle cel mai mare număr natural care împărţit la 23 dă câtul de 4 ori
mai mic decât restul.
29. Câte numere naturale de cinci cifre dau restul 23 la împărţirea cu 2008?
30. Fie numărul a = 12345678910111213...19992000.
Aflaţi câte cifre are acest număr.
31. Se consideră şirul de numere naturale: 1, 6, 11, 16, 21, … .
Să se găsească numărul care este scris pe locul 2007.
32. Aflaţi numărul natural a, ştiind că dacă îl împărţim la 29 dă câtul c şi
restul 7, iar dacă îl împărţim la 14 dă un cât de două ori mai mare şi restul
cu 3 mai mare.
33. Există numere naturale care împărţite la 6 să dea restul 3 şi împărţite la 12
să dea restul 1?
34. Să se arate că nu există niciun număr natural care împărţit la 16 să dea
restul 3 şi împărţit la 4 să dea restul 1.
35. Arătaţi că nu există numere naturale care împărţite la 3 să dea restul 1 şi
împărţite la 6 să dea restul 3.
36. Arătaţi că nu există numere care împărţite la 15 să dea restul 3 şi împărţite
37. Arătaţi ca nu există numere care împărţite la 44 să dea restul 8 şi împărţite
38. Există numere naturale care împărţite la 9 să dea restul 3 şi împărţite la 15
să dea restul 2?
39. Arătaţi ca nu există numere care împărţite la 10 să dea restul 2 şi împărţite
40. Să se arate că nu există numere naturale care împărţite la 15 să dea restul
10 şi împărţite la 20 să dea restul 4.
41. Determinaţi toate perechile de numere naturale ştiind că împărţindu-l pe
primul la al doilea şi apoi pe al doilea la primul, obţinem de fiecare dată
suma dintre cât şi rest egală cu 3. (Constantin Apostol)

1.4.7. Ordinea efectuării operaţiilor, utilizarea paran-
tezelor (II)
Noţiuni teoretice
Împărţirea, la fel ca înmulţirea, este numită operaţie de ordinul II.
Regulile de calcul au fost prezentate la pagina 24.
A
Calculaţi:
1. a) 32 + 68 : 2;
b) 12 : 6 · 2;
c) 10 : (2 · 5);
d) 10 : 5 · 2;
e) 45 : 5 · 9;
f) 23 + 24 : 8 – 6 : 6;
g) 12 : 12 – 0 : 3;
h) 57 + 1230 : 30;
i) 486 + 4 : 2;
j) 690 – 235 : 5;
k) 1 313 : 13 + 3 434 : 34;
l) 20 : (10 + 4 − 2 · 5);
m) 111 · 15 : 111 · 1 5;
n) 7777 : (7 · 11);
o) 35 + 35 · 99 – 46.
2. a) 20 – 34 : 2 + 5 · (45 – 8 · 5);
b) 30 – 3 : 3 + 5 (10 – 4 : 2 – 16 : 2);
c) 12 + 69 : 23 – 55 – (53 + 9 : 9);
d) (356 – 12 · 13) : 10 – 9;
e) 8 – 7 : 1 + 101 · 19 : 1;
f) (182 – 909 : 9) : 9;
1.4.8. Exerciţii şi probleme de aprofundare cu cele patru
operaţii cu numere naturale
M
1. Se dau 4 numere naturale consecutive. Aflaţi care este diferenţa dintre cel
mai mare şi cel mai mic număr.
2. Scrieţi numărul 7 ca o sumă de trei numere naturale impare.
(Daţi toate soluţiile).
3. Împărţind numărul 66 la a, obţinem câtul b şi restul 3.
Determinaţi numerele a şi b. (Daţi toate soluţiile).
4. Aflaţi două numere naturale a şi b, ştiind că suma lor este 46 şi a este cu
18 mai mare decât b.
5. Aflaţi numerele a şi b, ştiind că a este de 5 ori mai mare decât b şi suma lor
este egală cu 240.
6. Aflaţi numerele a şi b, ştiind că a este de 7 ori mai mic decât b şi suma lor
este egală cu 136.
7. Aflaţi două numere naturale, ştiind că suma lor este 480 şi diferenţa lor
este 64.
8. Aflaţi două numere naturale, ştiind că suma lor este 8 480 şi diferenţa lor
este 174.
9. Scrieţi numărul 258 ca o sumă de trei numere naturale, astfel încât primul
să fie cu 4 mai mare decât al doilea, iar acesta să fie cu 4 mai mare decât
al treilea.
10. Aflaţi următoarele sume:
a) (1 + 99) + (2 + 98) + (3 + 97) + (4 + 96) + … + (49 + 51) + 50;
b) 1 + 2 + 3 + .. + 50;
c) 1 + 2 + 3 + … + 100;
d) 1 + 2 + 3 + … + 1000;
e) 1 + 2 + 3 + … + 500;
f) 1 + 2 + 3 + ... + 567;
g) 5 + 6 + 7 + … + 45;
h) 16 + 17 + 18 + … + 43;
i) 49 + 50 + 51 + … + 147;
j) 456 + 457 + 458 + ... + 1 200;
k) 12 + 13 + 14 + 15 + ... + 432;
l) 2 + 4 + 6 + … + 40;
m) 3 + 6 + 9 + … + 33;
n) 10 + 15 + 20 + 25 + … + 135;
o) 7 + 11 + 15 + … + 103 + 107;
p) 5 + 8 + 11 + 14 + 17 + … + 206.
11. Calculaţi :
a) 11 + 101 + 1001 + ... + 100
 ...01;
8 cifre
b) 11 + 101 + 1001 + ... + 100
 ...01;
9 cifre
c) 11 + 101 + 1001 + ... + 100
 ...01;
10 cifre
d) 11 + 101 + 1001 + ... + 1 00
 ...0 1;
2007 cifre
e) 9 + 99 + 999 + ... + 99
 ...9
2007 cifre
12. Care este cifra zecilor numărului 1 + 2 + 3 + 4 + … + 1 000?

13. Suma a zece numere naturale nenule distincte este 56.
Aflaţi numerele.
14. Suma a o sută de numere naturale nenule distincte este 5 051.
Aflaţi numerele.
15. Suma a o sută de numere naturale distincte este 5 049.
Arătaţi că printre cele 100 de numere se află şi 0.
16. Suma a 1 000 de numere naturale nenule distincte este 500 499. Aflaţi
produsul celor 1 000 de numere.
17. Calculaţi: 3 + 5 + 7 + … + 1995 – 2 − 4 − 6 − … − 1994.
18. Dacă suma a 63 de numere naturale nenule este 2 015, să se arate că cel
puţin două dintre acestea sunt egale.
19. Într-o cutie sunt bile numai de trei culori: roşii, galbene şi negre. Numai
40 din ele nu sunt negre şi numai 25 nu sunt roşii.
Câte bile de fiecare culoare sunt în cutie, ştiind că numărul bilelor roşii
este de două ori mai mic decât numărul bilelor negre?
20. Suma a cinci numere naturale consecutive este 110.
Aflaţi numerele.

21. Suma a două numere este 2 355. Să se afle numerele, ştiind că unul dintre
ele este patru ori mai mare decât celălalt.
22. Să se afle trei numere a, b, c, ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) Suma celor trei numere este 90;
b) a este de trei ori mai mic decât b, iar c este de 11 ori mai mare decât a.
23. Suma a trei numere este 118. Suma primelor două este mai mică decât
suma ultimelor două cu 18, iar al treilea este cu 28 mai mare decât primul.
Să se afle numerele.
24. Diferenţa a doua numere naturale este de trei ori mai mare decât numărul
mai mic. Împărţind unul din cele două numere la 45, obţinem câtul 10 şi
restul 42.
Aflaţi cele două numere.
25. Efectuând împreună o lucrare, trei muncitori primesc pentru munca
depusă 1800 lei. Primul a primit pentru munca depusă de două ori mai
mult decât al doilea şi al treilea la un loc, iar al treilea cu 18 lei mai mult
decât al doilea. Câţi lei a primit fiecare muncitor?
26. Suma a două numere este 73. Dacă primul se măreşte cu 21 şi al doilea
se micşorează cu 2, atunci primul număr este de trei ori mai mare decât al
doilea.
27. Mama şi fiica au împreună 48 ani. Mama este de trei ori mai în vârstă
decât fiica. Ce vârstă are fiecare? Peste câţi ani vârsta mamei va fi de
două ori mai mare decât vârsta fiicei?
28. Un număr este cu 456 mai mare decât altul. Împărţind suma numerelor
la diferenţa lor, obţinem câtul 1 şi restul 46. Să se afle numerele.
29. Suma dintre câtul şi restul unei împărţiri de numere naturale nenule
este 38. Restul este cu 2 mai mare decât triplul câtului. Determinaţi
deîmpărţitul, ştiind că suma dintre acesta şi împărţitor este 2 029.

EVALUARE
Testul 1
Partea I (La exerciþiile urmãtoare scrieþi direct rezultatele)
1. Calculaţi :
a) 347 + 29; (0,1p) b) 101 – 12; (0,1p)
c) 12 + 8 · 5; (0,1p) d) 378 : 3. (0,2p)
2. Care este numărul cu 789 mai mic decât 1234? (0,5p)
3. Aflaţi cel mai mic număr natural care este mai mare decât 12. (0,5p)
4. Care este numărul de 12 ori mai mare decât 108? (0,5p)
5. Aflaţi cel mai mare număr natural scris cu 5 cifre distincte care are
cifra zecilor 7, cifra sutelor cu 2 mai mică decât cifra zecilor, iar cifra
unităţilor 9. (0,5p)
6. Calculaţi suma primelor 10 de numere naturale distincte nenule. (0,5p)
7. Reprezentaţi pe axă, folosind ca unitate de măsură 1 cm. numerele:
2, 4, 1, 6. (0,5p)
8. Care este cel mai mare număr natural de trei cifre care împărţit la 15 dă
restul 7? (0,5p)
9. Dacă 11 se scrie ca produsul a 7 numere naturale, aflaţi care este suma
celor 7 numere. (0,5p)
Partea a II-a (Justificaþi rãspunsurile date urmãtoarelor probleme)
1. Calculaţi :
a) 9875 + 9875 · 3864 – 3865 · 9874 ; (1p)
b) 2 + 4 + 6 + … + 20. (1p)
2. Suma a 10 numere naturale nenule distincte este 108. Arătaţi că printre
cele 10 numere există cel puţin două numere impare. (1p)
3. Se dă numărul A = 1 · 2 · 3 · … · n + 34, unde n este un număr natural
nenul. Calculaţi A în cazul când:
a) n = 1; (0,5p) b) n = 2; (0,5p)
c) Aflaţi restul împărţirii lui A la 4 în cazul când n este un număr natural
nenul. (0,5p)
Se acordă 1 punct din oficiu. Timp de lucru efectiv: 60 de minute.
Testul 2
1. Calculaţi:
a) 34 + 6 : 3; (0,5p)
b) 23 · 12 + 24 : 24: (0,5p)
c) 1 + 1 · 2 + 1 · 2 · 3 + 1 · 2 · 3 · 4 + 1 · 2 · 3 · 4 · 5;
d) suma dintre cel mai mic număr natural par format cu trei cifre dis-
tincte şi cel mai mare număr natural impar format cu două cifre; (0,5p)
e) produsul dintre suma numerelor 3 şi 4 şi diferenţa numerelor 9 şi 2; (0,5p)
f) ultima cifră a sumei 23456 + 99878987 + 234998; (0,5p)
g) câtul şi restul împărţirii numărului 3160 la 12; (0,5p)
h) numărul care se află pe locul 2009 în şirul următor:
2, 5, 6, 7, 2, 5, 6, 7, 2, 5, 6, 7,...; (0,5p)
i) 345 · 23 + 345 · 77; (0,5p)
j) 1999 · 1998 – 1998 · 1987 – 12 · 1997. (0,5p)
2. Aflaţi două numere naturale, ştiind că suma lor este 348 şi unul dintre
ele este cu 36 mai mic decât celălalt. (1p)
3. La împărţirea a doua numere naturale, deîmpărţitul este 92, iar restul este 8.
Aflaţi împărţitorul şi câtul, ştiind că împărţitorul este mai mic decât 40. (1p)
4. Arătaţi ca nu există numere care împărţite la 10 să dea restul 2 şi
împărţite la 25 să dea restul 4. (1p)
5. Aflaţi câte numere naturale de trei cifre împărţite la 10 dau
restul 5. (1p)

1.5. Puteri
1.5.1. Ridicarea la putere cu exponent natural a unui

număr natural
Noţiuni teoretice
 Operaţia denumită ridicare la putere este o înmulţire repetată.
 Produsul a⋅ a ⋅ ...
⋅ a se scrie an, unde a şi n sunt numere naturale, n ≠ 0
şi n ≠ 1. n factori
 Prin convenţie, se admite că:

a0 = 1, a ≠ 0, adică orice număr natural nenul ridicat la puterea 0 este
egal cu 1;
şi a1 = a, unde a este număr natural oarecare.
Numărul an se numeşte putere, numărul a se numeşte baza puterii, iar
n se numeşte exponent.
 Pentru un număr natural oarecare a, numărul
a2 este denumit pătrat perfect, iar a3 este denumit cub perfect.
Observaţie: Puterea 00 nu are sens.
A
1. Calculaţi:
a) 32, 42, 43, 52, 33, 13, 102, 72, 92, 02, 23, 43, 34, 50, 230, 981;
b) 122, 212, 132, 312, 540, 541, 112, 142, 152, 162, 172, 182;
c) 112, 1112, 1 1112, 11 1112, 111 1112.
2. Scrieţi ca putere cu exponentul 2:
a) 4, 25, 9, 81, 16, 100, 1, 0; b) 49, 64, 36, 121, 400, 900;
c) 121, 144, 169, 196, 225; d) 256, 289, 324, 361, 400;
e) 441, 529, 625, 1024.
3. Scrieţi ca putere cu exponentul 3 numerele: 8, 27, 1, 0, 64, 216.
4. Care este ultima cifră a numărului a2, unde a este număr natural oarecare?
1.5.2. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea
parantezelor (III)
Notă teoretică
Ridicarea la putere este denumită operaţie de ordinul III.
Într-o expresie în care apar şi operaţii de ordinul III, acestea au prioritate
faţă de cele de ordinul II şi I.
A
Calculaţi :
1. a) 52 + 42; b) 152 : 3;
c) 412 − 42; d) 232 + 22;
e) 72 − 32; f) 52 – 32 – 22.
2. a) 23 + 33 – 13; b) 53 − 23 – 33 ;
c) 72 − 32 – 42; d) 82 + 52 − 32;
e) 63 − 23 + 1100; f) 132 – 122.
3. a) 52 + 33 + 13; b) 43 − 33 + 13 ;
c) 92 : 32 + 112; d) 142 : 7;
e) 122 : 62 : 2; f) 242 : 122 – 4.
4. a) (15 + 4)2 – 152 − 42; b) 72 + 212 : 32;
c) (7 – 3)3 : 23; d) 82 : 42 – 22;
e) 83 · 53 : 203.
5. a) 272 − 232; b) 132 − 122 − 52;
c) (3 + 4 – 5)2 − 22; d) (9 + 5)2 – 92 – 52;
e) (5 + 3 + 2)2 – 52 – 32 – 22.
6. a) 121 – 112; b) 12 321 – 1112;
c) 1 234 321 : 1 1112; d) 123 454 321 – 11 1112 ;
e) 12 345 654 321 : 111 1112.

1.5.3. Înmulţirea a două puteri care au aceeaşi bază
Notă teoretică
Pentru a, m, n numere naturale (a ≠ 0), avem:
am · an = am+n .
Deci, produsul puterilor aceluiaşi număr natural este o putere a acelui
număr în care exponentul este suma exponenţilor factorilor.
1. Care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate?

a) „33 · 35 = 38“; b) „59 · 57 = 516“; c) „47 · 43 = 421“;
d) „94 · 96 = 924“; e) „318 · 318 = 33“; f) „74 · 7 = 75“;
g) „68 · 6 = 69“; h) „37 · 32 = 99“; i) „65 · 63 = 368“;
j) „124 · 125 = 122“; k) „456 · 454 = 451“; l) „46 · 44 = 1610“;
m) „43 · 48 = 44 · 47“; n) „9 · 98 = 96 · 93“; o) „55 · 57 = 56 · 56“;
p) „98 · 97 = 93 · 912“; r) „4n · 46 = 4n + 6“; s) „23 · 2n = 23 + n“;
t) „6m · 64 = 6m + 4“; u) „3m · 36 = 3m + 6“; v) „78 · 7m = 7m + 8“.
2. Scrieţi sub formă de putere cu baza 2:
a) 23 · 27; b) 24 · 23; c) 25 · 26 · 274;
d) 2 · 28; e) 24 · 2 · 25; f) 25 · 2 · 29; g) 26 · 22 · 27.
a) 34 · 35; b) 36 · 34; c) 313 · 37;
d) 3 · 373; e) 37 · 316; f) 3 · 33 · 3;
g) 39 · 30; h) 34 · 380 · 3 · 33; i) 35 · 36 · 366 · 36.
M
1. Ştiind că 3x = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri:
a) 3x + 1; b) 3x + 2; c) 2 · 3x + 2.
2. Ştiind că 2x = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri de numere
naturale:
a) 2x + 1; b) 2x + 2; c) 2x + 3; d) 2x + 4; e) 3 · 2x + 1.
1.5.4. Împărţirea a două puteri care au aceeaşi bază
Notă teoretică
Pentru a, m, n numere naturale (m ≥ n, a ≠ 0), avem:
am : an = am – n.
Deci, câtul puterilor aceluiaşi număr natural este o putere a acelui număr
natural în care exponentul este diferenţa dintre exponentul deîmpărţitului şi
exponentul împărţitorului.
A
1. Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate:
a) 613 : 65 = 68; b) 59 : 57 = 52; c) 417 : 413 = 414;
d) 194 : 196 = 192; e) 1318 : 1318 = 13; f) 174 : 174 = 1;
8 7
g) 6 : 6 = 6 ; 7 2
h) 31 : 31 = 31 ; 5 i) 83 : 82 = 8;
j) 195 : 193 = 19; k) 65 : 63 = 36; l) 124 : 122 = 122;
m) 456 : 454 = 90; n) 46 : 44 = 16; o) 48 : 44 = 42;
p) 88 : 87 = 83 : 82; r) 9a : 98 = 9a – 8; s) 5m : 52 = 5m − 2;
n 6
t) 4 : 4 = 4 ;n − 6 3 n
u) 2 : 2 = 2 .3 − n

a) 234 : 27; b) 27 : 22; c) 24 · 26 : 22;
48
d) 2 : 2 ;18 e) 24 : 2a; f) 2a : 24;
g) 212 : 2x.
a) 34 · 35 : 32; b) 36 · 34 : 310 · 37; c) 3 · 36 · 34 : 310;
d) 3 · 33 : 3 · 39 : 37; e) 334 · 38 : 3 · 33; f) 35 · 37 : 36 · 36.
M
a) 53 · 5n : 53 + n; b) 5m : 54;
c) 5m : 56; d) 58 : 5m;
e) 5m + 8 · 59 : 58.

1.5.5. Scrierea sub formă de putere a unui număr natural
(puterea unei puteri)
Notă teoretică
n
Pentru a, m, n numere naturale (a ≠ 0), avem: (am) = am · n.
Deci, puterea unei puteri a unui număr natural este o putere a acelui
număr în care exponentul este produsul exponenţilor.
A
a) (23)4; b) (25)6; c) (23)8; d) (278)0;
7
e) (2 ) ;11 9
f) 4 ; g) 48; h) 87;
i) 83; j) 166; k) 327; l) 322;
m) 4 ;22 7
n) (4 ) ;2 o) (43)4; p) (82)3;
2
3
r) (163)3; s) 2 .
2. Scrieţi sub formă de putere cu baza 3 următoarele puteri:
a) (33)4; b) (35)6; c) (30)8; d) (38)2;
1 2
e) (9 ) ; 9
f) 9 ; 7
g) 9 ; h) 273;
i) 276; j) 817; k) (817)2; l) (93)4;
2
m) (9 ) ;3 3
n) (81 ) .3
3. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:

2
a) „ 23 = (23)2“; b) „(33)2 = (32)3“; c) „(52)3 = 56“;
d) „(46)2 = 224“; e) „(93)2 = (33)6“; f) „48 = (28)2“.
M
1. Ştiind că 3x = a , calculaţi în funcţie de a următoarele puteri de numere
naturale:
a) 32x; b) 32x + 2; c) 33x + 3; d) 32x + 1;
e) 9x; f) 9x + 1; g) 27x + 1.
2. Ştiind că 5x = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri:
a) 5x + 1; b) 52x + 2; c) 25x + 1; d) 252x + 1;
e) 125x; f) 125x + 1.
1.5.6. Înmulţirea şi împărţirea a două puteri care au
acelaşi exponent (puterea unui produs / cât)
Notă teoretică
Pentru a, b, n numere naturale; a, b ≠ 0, avem:
(a · b)n = an · bn
(a : b)n = an : bn
Deci, puterea unui produs este egală cu produsul puterilor, respectiv
puterea unui cât este egal cu câtul puterilor.
A
a) „610 = 210 · 310“; b) „25 · 55 = 105“;
c) „43 · 53 = 203“; d) „43 + 53 = 93“;
e) „248 = 68 · 48“; f) „57 · 3 = 217“.
a) „610 = 1810 : 310“; b) „255 : 55 = 255“;
c) „403 : 53 = 83“; d) „143 − 53 = 93“;
e) „48 = 168 : 4“; f) „157 : 37 = 50“.
3. Calculaţi:
a) (23 · 53) : (22 · 5); b) (43 · 53) : (22 · 52);
c) (73 · 153) : (72 · 53); d) (24 · 33)2 : (22 · 35);
e) (33 · 24)3 : (22 · 3)5; f) (73 · 53)4 : (356)2;
g) (123 : 43)7 : (92 · 3)4.
4. Aflaţi numărul de zerouri în care se termină numărul:
a) 25 · 55; b) 9 · 23 · 53;
c) 11 · 223 · 54; d) 43 · 53 · 7;
e) 23 · 153 · 42 · 53; f) (242 · 53)2 : (22 · 55);
g) (531 · 24)3 : (22 · 5)5; h) 165 · 257;
i) 16 · 18 · 252.
1.5.7. Operaţii cu puteri. Ordinea efectuării operaţiilor (IV)
A
1. Să se calculeze:
a) 63 + 32; b) 42 – 32 – 12;
c) 132 : 18; d) 165 : 86;
e) 87 : 49; f) 2556 – 5102;
g) 33 + 23 – 52; h) 352 − 72 · 52;
i) 452 : 92 · 52; j) 2266 : (1132)3;
k) 53 + 12 : 22 − 52; l) 49 : 72 − 1 3400;
m) 32 + 42 − 52; n) 52 + 122 – 132;
100 1
o) 1 + 100 − 200 ; 0 p) 41 + 152 − 112.
a) 01 : 10 + 24 : 42;
b) 39 : 33 : 93;
c) 416 : 164 : 44 : 22;
d) 23 + 27 : 25 · 2;
e) 2 · 27 : 25 + 33;
f) 210 : (3 · 25 + 25);
g) (9 − 9 : 9 + 96 : 96 − 9) · 90;
h) (21 − 12) · (32 − 23) · (42 − 24) · (25 − 52) · (26 − 62) · (27 − 72);
i) 211 · 39 + 39 · 210 − 610;
j) 27 · 54 + 104 − 9 · 104;
k) 816 : (2 · 22 · 410)2;
l) (25)2 : (23)3;
m) (41994 · 5 + 41995) : (41994 + 41994);
n) (105 −104): (104 −103);
o) (22 · 24)2 : 46;
p) 164 : 85 : 21 : 20;
q) 273 : 92 : 3 – 950 : 8125;
r) 27 · 113 − 333;
s) 64 · 1116 : 2226;
t) (23)7 − (27)3 + 334 − 917.
3. Să se arate că:
a) 23 + 23 − 24 = 0; b) 27 + 27 = 28;
c) 33 + 33 + 33 = 34; d) 45 + 45 + 45 + 45 = 46;
100 100
e) 2 + 2 = 2 ; 101
f) 320 + 320 = 2 · 320;

g) 510 + 510 + 510 + 510 + 510 = 511;
h) 3187 + 2 · 3187 = 3188;
i) 21000 + 21000 = 21001;
j) 2n + 2n = 2n + 1;
k) 3n + 3n + 3n = 3n + 1;
l) 5n + 4 · 5n = 5n + 1;
m) 5 · 27n + 22 · 3n · 9n = 33n + 2, pentru orice n natural.
M
1. Calculaţi:
a) (3 · 512 + 2 · 512) : 511;
b) (106 − 105) : (105 − 104);
c) ( 22 · 3 · 73)10 : ( 220 · 310 · 730);
d) 20062006 – 20062005 · 2005 – 20062005;
e) 19963 − 19962 · 1995 − 1996 · 1995 − 1996;
f) 7710 – 779 · 76 – 778 · 76 – 778;
g) 8681 – 8680 · 85 – 8679 · 85 – 8678 · 85 – 8678;
h) 6 · 21993 – 2 · 21994 − 21994.
2. Să se afle suma cifrelor numărului: 101997 + 2 · 101995 − 1.
a) 1 + 1 + 2 + 22 + 23 – 24;
b) 1 + 20 + 21 + 22 + 23 + 24 + 25 − 26;
c) 32 + 2 · 32 + 2 · 33 + 2 · 34 + 2 · 35 + 2 · 36 − 37;
d) (1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28) : (29 − 1);
e) (231 + 232 + 233 + 234 + … + 236) : 231;
f) (20 + 20 + 21 + 22 + … + 299) : 2100.
4. Aflaţi restul r al împărţirii numărului natural d la numărul natural î în
fiecare dintre cazurile următoare:
a) d = 15 · 915; î = 2 · 915; b) d = 17 · 493; î = 5 · 493;
c) d = 11 · 539; î = 2 · 538.

1.5.8. Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural
M
1. Să se afle ultima cifră a numerelor:

a) 120; 67134; 55191;
b) 534; 7543; 12543; 34590; 165124;
c) 634; 5643; 92643; 43623.
a) 29; b) 2586; c) 521999; d) 312312.
a) 35; b) 380; c)36485; d) 5631 999;
44
e) 23 .
a) 45; b) 460; c) 9445; d) 89499.
a) 75; b) 7760; c) 1 557475; d) 67102.
a) 813; b) 178120; c) 748475; d) 48994.
a) 93; b) 2960; c) 579475; d) 499990.
8. Aflaţi cifra unităţilor următoarelor numere:
a) 11 989 + 21989 + 31989 + 41989; b) 123123 + 321321;
c) 1 989 1989 + 1 989 ;1990 d) 2 + 2 + 23 + … + 21996;
1 2
e) 7 + 72 + 73 + 74 + … + 72 008.
9. Cu câte zerouri se termină numerele:
a) X = 24 · 172 · 53; b) Y = 45 · 323 · 511; c) Z = 163 · 92 ·2252?
10. Aflaţi ultimele 40 de cifre ale numărului 67039.
11. Fie a = 26 · 28 · 517 şi b = 240 · 58 · 76.
a) În câte zerouri se termină produsul a · b?
b) Care este ultima cifră diferită de zero a produsului a · b?
12. Care sunt ultimele 2007 cifre ale numărului 99902006?

1.5.9. Compararea şi ordonarea puterilor, reguli de
comparare a puterilor cu exponent natural
Noţiuni teoretice
 Dintre două numere naturale scrise ca puteri cu aceeaşi bază (diferită
de 0 şi 1) este mai mare puterea cu exponentul mai mare.
 Dintre două puteri cu acelaşi exponent este mai mare cea cu baza mai
mare.
A
1. Comparaţi numerele:
a) 52 şi 34; b) 23 şi 32; c) 43 şi 35;
d) 73 şi 64; e) 42 şi 33; f) 122 şi 103;
g) 730 şi 810; h) 1202 şi 1303; i) 48 şi 616;
j) 24 şi 42; k) 53 şi 252; l) 93 şi 310;
m) 85 şi 215; n) 162 şi 45; o) 83 şi 48;
p) (94)2 şi (38)2; q) 949 şi (316)3; r) 641 şi (366)2;
s) 210 şi 1024.
a) 2198 şi 499; b) 534 şi 2517; c) 956 şi 3101;
d) 12523 şi 569; e) 1612 şi 425; f) 8123 şi 4189;
g) 2745 şi 967; h) 4949 şi (3437)3; i) 1648 şi 896;
j) 1212 şi 10004; k) 239 şi 326; l) 434 şi 351;
m) 736 şi 654; n) 4120 şi 3180; o) 1268 şi 10102;
p) 7340 şi 8100; q) 17202 şi 13303; r) 478 şi 6117;
s) 234 · 3 şi 319.

M
a) 212 – 210 şi 311; b) 252 şi 335 – 917;
c) 31991 şi 21992 – 21991; d) 334 şi 253 – 252 – 251.
2. Să se compare numerele numerele: A = 297 · 5100, B = 2100 · 597.
3. Se dau numerele: A = 31 · 32 · 33 · … · 3100 şi B = (925)101.
Să se cerceteze dacă A = B.
4. Comparaţi numerele A şi B şi găsiţi ultima cifră a fiecăruia, unde:
A = 31995 – 2 · 31994 – 2 · 31993 – ... – 2 · 31197 şi
B – 1 = 20 + 21 + 22 + ... + 21993 + 21994.
(Etapa locală, Prahova, 1995)
5. Comparaţi numerele: A = 7 1 + 2 + 3 + … + 980 şi B = (7490)982.
1.5.10. Pătrate perfecte

A
1. Precizaţi care dintre următoarele numere sunt pătrate perfecte:
a) 25; b) 4; c) 9; d) 81;
e) 100; f) 1000; g) 8; h) 44;
i) 36; j) 1.
2. Precizaţi care din următoarele numere sunt pătrate perfecte:
a) 134; b) 74; c) 812; d) 923;
e) 253; f) 497; g) 123322; h) 8920;
i) 91999; j) 161987; k) 902 · 253 · 45; l) 19981998.
M
1. Cercetaţi care dintre următoarele numere sunt pătrate perfecte:
a) 19981999; b) 23899 + 190 + 12998;
2 2
c) 3 + 4 ; d) 52 + 122;
e) 42 + 52; f) 42 · 52;
g) 20021001; h) 1997103;
i) 12316 + 175; j) 212 + 312; k) 71998 +21998.
2. Arătaţi că următoarele numere sunt pătrate perfecte:
a) 1 + 3 + 5 + … + 93;
b) 1 + 3 + 5 + … + 111;
c) 1 + 3 + 5 + 7 + … + 2341;
d) 1987 + 3972 + 3970 + 3968 + … + 6 + 4 + 2;
e) 289 + 2 · (1 + 2 + 3 + … + 288);
f) 25 + 3 · 25 + 5 · 25 + 7 · 25 + … + 13 · 25;
g) 1998 + 2 · (1 + 2 + 3 + … + 1997);
h) 2006 + 2 · (1 + 2 + 3 + … + 2007);
i) 55 · 1 + 55 · 2 + 55 · 3 + … + 55 · 10;
j) 5050 · 1 + 5050 · 2 + … + 5050 · 99 + 5050 · 100;
k) 81 + 2 · 81 + 3 · 81 + … + 49 · 81.
D
1. Arătaţi că numerele 5n + 3 şi 6n + 2 nu sunt pătrate perfecte, unde n este
un număr natural nenul.
2. Arătaţi că numărul a = 276 + 277 + 278 + … + 2102 nu este pătrat perfect.
3. Să se arate că propoziţia: „Există un număr natural n, astfel încât
22006 + 32006 = n2“ este falsă.
4. Să se arate că oricum am alege 7 numere naturale pătrate perfecte, există
cel puţin două a căror diferenţă se împarte exact la 10.
5. Fie a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · n + 3, unde n este un număr natural.
Determinaţi n, astfel încât a să fie pătrat perfect.
6. Fie a = 1 · 2 · 3 · 4 · ... · n + 7, unde n este un număr natural.
Determinaţi n, astfel încât a să fie pătrat perfect.

EVALUARE
Testul 1
1. Calculaţi:
a) 23 + 52 + 72; (0,5p) b) 82 – 42 – 42; (0,5p)
3 0
c) 2 – 3 + 1 ; 200 3
(0,5p) d) 34 : 34 ;2 (0,5p)
2 2
e) (2 + 5 + 7) – 2 – 5 – 7 ; 2 2 (0,5p)
f) ultima cifră a numărului 3123; (0,5p)
g) suma primelor patru numere naturale pătrate perfecte; (0,5p)
2 3
h) 1 + 2 + 2 + 2 + 2 ; 4 5 5
(0,5p) i) 8 : 4 ; (0,5p)
11 9 9
j) (2 · 3 ) : ( 3 · 2 ). 10 (0,5p)
a) 240 cu 813; (0,5p) b) 212 – 210 şi 311. (0,5p)
3. Arătaţi că următoarele numere sunt pătrate perfecte: (1,5p)
2
a=3 +4 ; 2 2
b = 25 – 7 ;2 c = 1 + 3 + 5 + 7 + ... + 37.
4. Ştiind că 3x = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri de numere
naturale:
a) 3x + 1; (0,5p) b) 2 · 9x. (0,5p)
5. Aflaţi restul împărţirii numărului 37 · 915 la numărul 2 · 915. (0,5p)
Testul 2
1. Calculaţi:
a) 2312; (0,5p)
b) 62 – 2 · 32; (0,5p)
c) 123 – 50 – 43; (0,5p)
d) (28 – 82)(27 – 72)(26 – 62)(25 – 52)(24 – 42); (0,5p)
e) (28 · 56) : (26 · 54); (0,5p)
f) ultima cifră a numărului 22344; (0,5p)
g) (13 + 13)2 – 132 – 132; (0,5p)
h) cel mai mic număr natural pătrat perfect mai mare decât 117; (0,5p)
i) 12321 – 1112; (0,5p)
j) (162)3 : (83)2. (0,5p)
2. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt pătrate perfecte şi justificaţi
afirmaţiile făcute:
a = 223344556677; (0,5p)
2
b = 26 – 24 ; 2 (0,5p)
c = 2006 + 2 · (1 + 2 + 3 + … + 2005); (0,5p)
d=7 1999 1997
–7 . (0,5p)
3. Cu câte zerouri se termină numerele:
a = 4 · 25 · 1357; (0,5p)
b = 2345 · 575· 2007? (0,5p)
4. Comparaţi numerele A şi B, unde:
A = 32007 – 2 · 32006 – 2 · 32005 – ... 2 · 356; (0,5p)
2 3 4
B = 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + ... + 2 . 83 (0,5p)
1.6. Divizibilitatea
1.6.1. Divizor, multiplu

Noţiuni teoretice
 Fie a, b două numere naturale.
 Spunem că b divide pe a (notăm b | a), dacă există un număr natural
c astfel încât a = b · c. În acest caz, b se numeşte divizor al lui a, iar a se
numeşte multiplu al lui b.
 Mai putem spune că a se divide prin b şi notăm ab.
Observaţii:
 0 este divizor al lui însuşi.
 Atunci când b este diferit de 0, scrierea semnifică faptul că restul
împărţirii lui a la b este 0.
A
1. Aşezaţi corespunzător semnele „|“ (divide ) sau „“ (este divizibil cu),
între numerele următoare:
a) 6  9; b) 2  40; c) 5  80; d) 3  9;
e) 7  49; 3
f) 6  6 ; g) 16  2.
2. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele divizor sau multiplu, astfel încât
să obţineţi propoziţii adevărate:
a) 3 este un ... al lui 30; b) 24 este un ... al lui 6;
c) 45 este un ... al lui 9; d) 45 este un ... al lui 90;
e) 0 este un ... al lui 21; f) 1 este un ... al lui 56.
3. Subliniaţi cu o linie numerele divizibile cu 7 din şirul următor:
34, 7, 91, 700, 56, 774.
4. Scrieţi divizorii lui 40 mai mari decât 10.
5. Scrieţi multiplii lui 5 mai mici decât 20.
6. Scrieţi divizorii lui 8.
7. Care sunt multiplii lui 0?
8. Care sunt divizorii lui 0?
9. Scrieţi toate numerele de trei cifre divizibile cu 100.
10. Stabiliţi dacă propoziţia este adevărată:
„Există un număr natural a, astfel încât oricare ar fi numărul natural b,
a este divizibil cu b.“
11. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei propoziţiei: „1 este divizorul
oricărui număr natural“.
12. Scrieţi toate numerele naturale cuprinse între 40 şi 90 divizibile cu:
a) 10; b) 20; c) 13; d) 25.
13. Câte numere naturale cuprinse între 40 şi 80 sunt divizibile cu:
a) 2; b) 3; c) 5; d) 20?
14. Aflaţi numărul natural de trei cifre, ştiind că suma cifrelor sale divide pe:
a) 3; b) 4; c) 5.
M
1. Să se arate că n = aaa + bbb + ccc este divizibil cu 111.
2. Să se arate că suma dintre un număr natural de două cifre scris în baza
10 şi răsturnatul său este divizibilă cu 11.
3. Să se arate că A = aa1 + 10a + 10 este divizibil cu 111.

4. Să se arate că numerele de forma N = abbab – 2b sunt divizibile cu 7.
(Etapa judeţeană, Vaslui, 1996)
5. Să se demonstreze că suma S = ab4 + aba + a1b este divizibilă cu 7.
6. Fie numărul natural abcd. Să se arate că dacă 4 · b = d, atunci el este
divizibil cu 13.
(Etapa judeţeană, Neamţ, 1992)
7. Fie numărul abcd. Să se arate că dacă 5 · ab = cd, atunci el este divizibil cu 7.
(Etapa locală, Buzău, 1992)
D
1. Dacă numărul abc îndeplineşte condiţia abc · 9 = xabc, arătaţi că abc
este divizibil cu 125.
2. Să se arate că numerele de forma abcabc sunt divizibile cu 7, 11 şi 13.
3. Arătaţi că numerele de forma abcabc nu sunt pătrate perfecte.
4. Indicaţi numărul natural p cel mai mic în aşa fel încât 1990 să fie divi-
zorul numărului 3p − p3.
(Etapa pe sector, Bucureşti, 1990)
5. Care este cea mai mică valoare a numărului natural a pentru care 2a + a2
este divizibil cu 57?
6. Care este cea mai mică valoare a lui n pentru care 5n – n5 este divizibil cu
125?
7. Care este cel mai mic număr natural pătrat perfect care este divizibil cu 121?
8. Arătaţi că suma tuturor numerelor naturale de forma
a(a + 1)(a + 2)(a + 3) este divizibilă cu 25 059.
9. Arătaţi că numărul a = 7 · 3n + 17 · 3n este divizibil cu 24, oricare ar fi
numărul natural n.
10. Arătaţi că numărul a = 3n + 3n + 1 + 3n + 2 este divizibil cu 13, oricare ar
fi numărul natural n.
11. Arătaţi că numărul a = 2 · 5n + 5n + 1 este divizibil cu 7, oricare ar fi
numărul natural n.

numărul natural n.
numărul natural n.
14. Arătaţi că numărul a = 5n + 5n + 1 + 5n + 2 + 5n + 3 este divizibil cu 156,
oricare ar fi numărul natural n.
15. Arătaţi că numărul a = 22 · 9n – 9n + 1 este divizibil cu 13, oricare ar fi
numărul natural n.
16. Arătaţi că numărul a = 53 · 11n – 3 · 11n + 1 este divizibil cu 20, oricare
ar fi numărul natural n.
17. Arătaţi că numărul a = 7n + 7n + 1 + 7n + 2 + 3 · 7n este divizibil cu 60,
18. Arătaţi că numărul a = 13n + 2 – 13n + 1 + 13n este divizibil cu 157, ori-
care ar fi numărul natural n.
18. Arătaţi că numărul a = 2n · 3n + 1 + 6n + 2 + 2n + 1 · 3n este divizibil
cu 41, oricare ar fi numărul natural n oricare ar fi numărul natural n.
20. Arătaţi că numărul a = 63n + 7n + 1 · 3 2n + 1 – 21n · 3n + 2 este divizibil cu
13, oricare ar fi numărul natural n.
21. Arătaţi că numărul E = 2n + 1 · 3n + 2n · 3n + 1 + 6n + 1, este divizibil cu
33, oricare ar fi numărul natural nenul n.
(Etapa judeţeană, Dâmboviţa, 1996)
22. Să se arate că numărul E = 12n + 1 + 3n · 4n + 1 – 3n + 2 · 22n este divizibil
cu 7, oricare ar fi numărul natural n.
23. Arătaţi că numărul a = 18n + 32n + 1 · 2n + 5 · 9n + 2 · 2n este divizibil cu
24. Să se arate că numărul a = 15n + 1 + 3n · 5n + 1 − 3n + 2 · 5n este divizibil
cu 55, oricare ar fi numărul natural nenul n.
(Etapa locală, Bihor, 1994)
n
25. Să se arate că numărul a = 3 · 5 n + 1 ·7 n + 1 + 7n + 2 · 15n este divizibil cu
26. Arătaţi că S = 1 + 2 + 3 + …. + 100 este divizibil cu 101.
27. Arătaţi că numărul N = 2 + 22 + 23 + … + 2300 este divizibil cu 7.

29. Arătaţi că numărul N = 1 + 9 + 92 + 93 + … + 91994 este divizibil cu 13 şi
cu 7.
30. Să se arate că numărul S = 81 + 82 + 83 + … + 8888 se divide cu 73.
(Etapa locală, Călăraşi, 1993)
32. Arătaţi că numărul E = 11 + 112 + 113 + 114 + … + 11130 este divizibil cu 3.
33. Arătaţi că numărul N = 71 + 72 + 73 + … + 71992 se divide cu 19.
34. Determinaţi numerele naturale nenule n, mai mici decât 9, astfel încât
x = 10 + 102 + 103 + … + 10n + n să fie divizibil cu 3.
35. Determinaţi cel mai mare număr natural n mai mic decât 140, astfel
încât numărul a = 3 + 32 + 33 + … + 3n să fie divizibil cu 13.
(Etapa locală, Dâmboviţa, 1997)
36. Arătaţi că a(a + 1)(a + 2) este divizibil cu 3 oricare ar fi numărul natural a.
37. Arătaţi că E = 5a + 1 + a(a + 1)(a + 2)(a + 3)(a + 4) este divizibil cu 5,
oricare ar fi numărul natural a.
38. Să se arate că oricum am alege 3 numere naturale, există printre ele cel
puţin două a căror diferenţă este divizibilă cu 2.
puţin două a căror sumă sau diferenţă este divizibilă cu 5.
puţin două a căror sumă sau diferenţă este divizibilă cu 7.
1.6.2. Divizibilitatea cu 10
Noţiuni teoretice
 Un număr natural este divizibil cu 10 dacă are ultima cifră 0.
 Dacă un număr nu are ultima cifră 0, atunci el nu este divizibil cu 10.
M
1. Subliniaţi numerele divizibile cu 10 din şirul următor:
2 190, 80, 160, 4 509, 900, 506, 0, 10 955.

2. Scrieţi toate numerele divizibile cu 10 formate cu trei cifre distincte
care se pot alcătui numai cu cifrele 5, 0, 9.
3. Care dintre numerele următoare sunt divizibile cu 10:
a) A = 378 779 + 664 321 + 9 870;
b) B = 34 415 · 516 672;
c) C = 454 · 1 612 · 25;
d) D = 34 · 569 + 51 · 7 844.
4. Să se arate că următoarele numere sunt divizibile cu 10:
a) 21001 + 857 ; b) 3233 + 71001; c) 358 + 940;
207
d) 2 + 8 ; 207 42 58
e) 7 + 3 + 2 . 21
1 2 3 20
5. Să se arate că numărul A = abc2 + abc2 + abc2 + ... + abc2 este
divizibil cu 10.
6. Să se găsească cel mai mare număr natural n, mai mic decât 2007, pen-
tru care numărul S = 19891 + 19892 + … + 1989n este divizibil cu 10.
7. Determinaţi cel mai mic număr natural n astfel încât
(71 + 72 + 73 + 74 + 75 + … + 7n)10.
8. Pentru ce valori ale numărului natural n, numărul
A = 5n2 + 5n + 10 este divizibil cu 10?
9. Pentru ce numere naturale n, numerele 23n + 2 şi 7n + 3 sunt simultan
divizibile cu 10?
10. Pentru ce numere naturale n, numerele 22n + 2 şi 32n + 1 sunt simultan
divizibile cu 10?
11. Care este numărul minim de numere naturale distincte, astfel încât să
existe cel puţin o pereche a căror diferenţă să fie divizibilă cu:
a) 10; b) 100; c) 1 000?

Notă teoretică
Un număr natural este divizibil cu 2 dacă are ultima cifră 0, 2, 4, 6 sau 8.
În caz contrar, acesta nu este divizibil cu 2.
M
1. Scrieţi toate numerele divizibile cu 2 cuprinse între 35 şi 53.
2. Scrieţi toate numerele naturale de forma 34x divizibile cu 2.
3. Arătaţi că următoarele numere sunt divizibile cu 2:
a) 23001 + 8457; b) 3237 + 72001; c) 358 + 920;
d) 2307 + 8307; e) 782 + 358 + 233.
4. Scrieţi toate numerele naturale de forma 738x divizibile cu 2 şi care nu
sunt divizibile cu 10.
5. Scrieţi toate numerele de forma aaa divizibile cu 2.
6. Aflaţi valoarea lui x număr natural din:
x + 2x + 3x + 4x + ... + 30x = 186a, unde 186a este divizibil cu 2.
(Etapa judeţeană, Harghita, 2001)
1.6.4. Numere pare şi numere impare

Noţiuni teoretice
 Numerele divizibile cu 2 se numesc numere pare.
Exemplu: 0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, ..., 100, ..., 254, ...
 Numerele care nu sunt divizibile cu 2 se numesc numere impare.
Exemplu: 1, 3, 5, 7, 9, 11, ..., 101, ..., 255, ...
A
1. Scrieţi toate numerele naturale pare mai mari decât 4 şi mai mici decât
16.
2. Câte numere naturale impare se află între 3 456 şi 3 469?
3. Scrieţi toate numerele pare de trei cifre distincte care se pot forma cu
cifrele 7, 4, 3.
4. Scrieţi cel mai mic număr natural par format cu 5 cifre.
5. Scrieţi cel mai mare număr natural par format cu 4 cifre distincte.
6. Scrieţi numerele impare de 2 cifre care se pot forma cu cifrele 3, 0, 2, 1.
7. Scrieţi cel mai mare număr natural impar format cu 5 cifre.
8. Scrieţi cel mai mic număr natural impar format cu 4 cifre distincte.
9. Scrieţi cel mai mic număr natural par format cu 5 cifre distincte care are
cifra sutelor 6 şi cifra miilor 2.
10. Scrieţi cel mai mic număr natural impar format cu 4 cifre distincte, care
are cifra zecilor 1 şi cifra sutelor 7.
11. Scrieţi cel mai mic număr natural impar format cu 6 cifre care are cifrele
numere naturale consecutive.
12. Scrieţi cel mai mare număr natural par format cu 4 cifre, ştiind că cifra
zecilor nu este mai mică decât cifra unităţilor, iar cifra sutelor este 9.
13. Scrieţi toate numerele impare de trei cifre care se pot forma cu cifrele 2,
3 şi 9.
14. Scrieţi toate numerele naturale pare de trei cifre care au suma cifrelor
egală cu 3.
15. Scrieţi toate numerele naturale impare de trei cifre care au suma cifrelor
egală cu 3.
16. Scrieţi toate numerele naturale pare de trei cifre care au suma cifrelor
egală cu 4.
17. Scrieţi toate numerele naturale impare de trei cifre care au suma cifrelor
egală cu 4.
M
1. Arătaţi că suma a două numere naturale pare este un număr par.
2. Arătaţi că suma a două numere naturale impare este un număr par.
3. Arătaţi că suma dintre un număr natural par şi unul impar este un număr
impar.
4. Arătaţi că nu există nicio alegere a semnelor „+“ sau „−“ astfel încât
următoarele egalităţi să fie adevărate :
a) 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 6 = 2; b) 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 = 8;
c) 1 ± 2 ± 3 ± … ± 10 = 0; d) 1 ± 2 ± 3 ± … ± 20 = 19;
e) 1 ± 2 ± 3 ± …± 50 = 10; f) 1 ± 2 ± 3 ± …± 102 = 0.

5. Suma a 100 de numere naturale distincte este 5 049.
Aflaţi numerele.
6. Suma a zece numere naturale pare distincte este 90. Aflaţi numerele.
7. Suma a zece numere naturale distincte este 88. Arătaţi că printre ele se
află cel puţin două numere impare.
8. Suma a 50 de numere naturale distincte este 2 498.
Arătaţi că printre ele se află cel puţin două numere pare.
9. Suma a 100 de numere naturale nenule distincte este 10 098. Arătaţi că
printre ele se află cel puţin două numere impare.
10. Să se arate că suma primelor n numere pare nenule consecutive
micşorată cu numărul numerelor respective este un pătrat perfect.
11. Există numere naturale pare care împărţite la 1996 să dea restul 17?
Notă teoretică
Un număr natural este divizibil cu 5 dacă are ultima cifră 0 sau 5. În caz
contrar, acesta nu se divide prin 5.
A
1. Subliniaţi numerele divizibile cu 5 şi care nu sunt divizibile cu 10 din
şirul următor: 195, 9 580, 655, 7 009, 9 008, 50, 0, 1 005.
2. Scrieţi toate numerele divizibile cu 5 formate cu trei cifre distincte care
se pot alcătui numai cu cifrele 1, 0, 5.
3. Scrieţi toate numerele de forma 738x divizibile cu 5.
M
1. Care dintre numerele următoare sunt divizibile cu 15:
a) A = 3 789 + 66 664 321 + 9 875;
b) B = 94 455 · 987 679;
c) C = 454 · 1 002 · 25;
d) D = 34 · 56 679 + 51 · 7 864 + 895.

2. Să se arate că următoarele numere sunt divizibile cu 5:
a) 24001 + 18457 + 235123;
b) 13537 + 7201 + 534;
c) 358 + 1556 +960;
d) 8307 – 2101;
e) 782 + 358 + 233.
3. Care este cel mai mare număr de trei cifre n, astfel încât numărul
a = 2 + 22 + 23 + … + 2n să fie divizibil cu 5?
4. Aflaţi cel mai mic număr natural a astfel 5a – a5 să fie divizibil cu 5.
5. Determinaţi cea mai mică valoare a lui n, astfel încât
61 + 62 + 63 + 64 + … + 6n să fie divizibil cu 5.
6. Arătaţi că oricum am alege 4 numere naturale, există printre ele cel
7. Arătaţi că a = 2 · 3n + 3n + 3 – 4 · 3n este divizibil cu 5, oricare ar fi
numărul natural nenul n.
EVALUARE
Testul 1
1. Scrieţi numerele naturale mai mici decât 23 divizibile cu:
a) 3; (0,5p) b) 11; (0,5p)
c) 7; (0,5p) d) 6. (0,5p)
2. Scrieţi divizorii lui:
a) 7; (0,5p) b) 10; (0,5p)
c) 20; (0,5p) d) 36. (0,5p)
3. Scrieţi multiplii lui 4 mai mici decât 33. (0,5p)
4. Scrieţi numerele de forma 32x divizibile cu 5. (0,5p)
5. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt divizibile cu 2:
a = 334 + 723;
b = 1 + 2 + 3 + 4 + ... + 123. (1p)
6. Arătaţi că numărul a = 3n + 3n + 1 + 3n + 2 este divizibil cu 13, oricare ar
fi numărul natural n. (1p)
7. Arătaţi că nu există nicio alegere a semnelor + sau − astfel încât
următoarea egalitate să fie adevărată:1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 6 = 28. (0,5p)
puţin două, a căror diferenţă este divizibilă cu 6. (0,5p)
9. Suma a 10 numere naturale distincte nenule este 74. Arătaţi că printre
ele se află cel puţin un număr divizibil cu 3. (1p)
Testul 2
1. Scrieţi numerele impare mai mici decât 19 divizibile cu 5. (0,5p)
2. Scrieţi cel mai mic număr format cu patru cifre distincte care este di-
vizibil cu:
a) 5; (0,5p) b) 2; (0,5p) c) 10. (0,5p)
3. Arătaţi că numărul a = 73 – 33 este divizibil cu 4. (1p)
4. Scrieţi numerele divizibile cu 3 care sunt mai mari decât 6 şi mai mici
decât 20. (0,5p)
5. Scrieţi multiplii lui 10 care sunt şi multipli ai lui 8 şi sunt mai mici decât
100. (0,5p)
6. a) Care este numărul natural care are un singur multiplu? (0,5p)
b) Care este numărul natural care are un singur divizor natural? (0,5p)
7. Câte numere naturale pare mai mici sau egale cu 100 sunt? (0,5p)
8. Calculaţi suma celor mai mici 10 numere naturale distincte divizibile
cu 3. (1p)
9. Arătaţi că oricum am alege 4 numere naturale, există printre ele două
numere a căror diferenţă este divizibilă cu 3. (0,5p)
10. Stabiliţi care dintre următoarele numere este divizibil cu 5. (2p)
A = 1358 + 2524 + 9100;
B = 1 + 9 + 92 + 93 + … + 973;
C = 2 ·3n + 8· 3n + 1 + 3n + 2;
1 2 3 20
D = abc2 + abc2 + abc2 + ...+ abc2 .
Rezolvări de probleme prin metoda
1.7. figurativă, probleme de organizare a
datelor în tabele şi probleme care se
rezolvă prin încercări
A
1. Suma a cinci numere naturale consecutive este 100. Aflaţi numerele.
2. Suma a două numere este 1 120. Găsiţi numerele ştiind că unul dintre
ele este de patru ori mai mare decât celălalt.
3. Suma a două numere naturale este 538. Aflaţi cele două numere ştiind
că unul dintre ele este cu 78 mai mare decât celălalt.
4. Suma a două numere naturale este 4 136. Aflaţi cele două numere ştiind
că unul dintre ele este de 10 ori mai mare decât celălalt.
5. Diferenţa a două numere naturale este 2 436. Aflaţi cele două numere
ştiind că unul dintre ele este de 5 ori mai mic decât celălalt.
6. Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 235 şi diferenţa lor
este 37.
7. Un număr este cu 280 mai mare decât altul. Dacă împărţim suma celor
două numere la diferenţa lor obţinem câtul 3 şi restul 18.
Care sunt numerele?
8. Suma a două numere este 50. Diferenţa dintre dublul unui număr şi
triplul celuilalt este 50. Care sunt numerele?
M
1. Într-o cutie sunt bile numai de trei culori: roşii, galbene şi negre. Numai
87 dintre ele nu sunt negre şi numai 59 nu sunt roşii. Câte bile de fiecare
culoare sunt în cutie, ştiind că numărul bilelor roşii este de trei ori mai
mic decât numărul bilelor negre?
2. Aflaţi trei numere a, b, c ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) Suma celor trei numere este 255;
b) a este de trei ori mai mic decât b;
c) c este de 13 ori mai mare decât a.
3. Efectuând împreună o lucrare, trei muncitori primesc pentru munca
depusă 750 lei. Primul a primit pentru munca depusă de două ori mai
mult decât al doilea şi al treilea la un loc, iar al treilea cu 50 lei mai mult
decât al doilea. Câţi lei a primit fiecare muncitor?
4. Suma a două numere este 133. Dacă primul se măreşte cu 5 şi al doilea
se micşorează cu 2, atunci primul număr este de trei ori mai mare decât
al doilea. Aflaţi cele două numere.
5. Mama şi fiica au împreună 44 ani. Mama este de trei ori mai în vârstă
decât fiica.
a) Care este vârsta fiicei?
b) Peste câţi ani vârsta mamei va fi de 2 ori mai mare decât vârsta fiicei?
D
1. Treceţi în tabelul de mai jos înălţimile următorilor copii, ştiind că: Alina
este cu 2 cm mai scundă decât Mihai, Bogdan cu 4 cm mai înalt decât
Alina, Raluca este cu 1 cm mai scundă decât Mihai, Cristina cu 6 cm
mai înaltă decât Raluca, iar suma înălţimilor celor 5 copii este 704 cm.
Mihai Alina Bogdan Raluca Cristina
....... cm ....... cm
2. În prima săptămână a lunii octombrie, temperatura a fost cu 2 grade mai
mică decât în ziua precedentă. Ştiind că suma temperaturilor din zilele
de marţi şi miercuri a fost de 18 grade, aflaţi temperaturile din fiecare zi
a săptămânii şi treceţi rezultatele în tabelul de mai jos.
luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
3. Alcătuiţi un tabel şi notaţi în el temperatura din fiecare zi la ora 12.

4. Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 20 şi produsul 51.
5. Aflaţi două numere naturale ştiind că produsul lor este 150, iar diferenţa
lor este 73.
6. Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 10, iar suma
pătratelor lor este 52.

Rezolvarea şi alcătuirea de ecuaţii,
1.8. inecuaţii şi probleme care conduc la
operaţiile studiate
1.8.1. Ecuaţii
A
1. Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale următoarele ecuaţii:
a) x + 3 = 12; b) 13 + x = 19; c) 89 + x = 9;
d) 27 = x + 5; e) 18 = x – 34; f) 134 = x + 75;
g) x – 34 = 341; h) x + 1 = 6; i) 15 + x = 234;
j) x + 17 = 56; k) x – 19 = 45; l) x – 121 = 54;
m) 145 + x = 689; n) 29 = x – 13; o) 12 + x = 536;
p) x – 34 = 12; q) x + 43 = 0; r) 41 = x – 44;
s) 67 = 8 – x; t) 156 = 3 + x; u) 415 = 8 – x.
2. Verificaţi dacă 5 este soluţie pentru următoarele ecuaţii:
a) x + 45 = 50, x ∈ ; b) 67 – x = 62, x ∈ ; c) 13 + x = 15, x ∈ ;
d) 6 = 11 – x, x ∈ ; e) 7 = x + 2, x ∈ {0, 1}.
a) x · 3 = 36; b) 34 · x = 34; c) x · 12 = 84;
d) 3 · x = 345; e) 2 · x = 154; f) 12 · x = 6;
g) 39 = x : 3; h) 3 · x = 132; i) 5 614 · x = 7;
j) 89 · x = 0; k) 35 035 = x · 35; l) 6 800 = x · 340;
m) 1 734 = x · 17; n) 13 · x = 1 339; o) 112 · x = 3 366;
p) 32 · x = 125; q) x · 14 = 1 400; r) 74 = x : 74;
s) 67 = 124 : x; t) 153 = 3 · x; u) 945 = 9 : x;
v) 45 : x = 15.

M
a) 17x = 6 + x; b) 45x + x = 146; c) 2x + 1 = 23;
d) 3x + 2 = 45; e) 12x = 88 + x; f) 26x = 6 – x;
g) 10 = x · 3 + 1; h) 13x = 12 + x; i) 16x + 72 = 72;
j) 89x = x + 8; k) 7 = 6x + 1; l) 68x = x · 34;
m) 39 = x · 7 – 17; n) 9x + 3 = 133; o) 2(x + 1) = 156;
p) 3(x + 7) = 129; q) 3(x – 3) = 0; r) 4 = (x – 1) · 4;
s) 67 = 8 · (x + 5); t) 945 = 9 · (x – 9).
1.8.2. Inecuaţii
A
1. Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale următoarele inecuaţii:
a) x + 3 < 5; b) 6 + x > 14; c) x + 2 > 9;
d) x – 2 < 2; e) x – 1 > 4; f) x > 5 + 6;
g) 9 < x – 3; h) x – 3 < 12; i) 3 + x > 19;
j) 9 + x > 10; k) 7 > x + 4; l) 7 < x – 36;
m) 34 < x + 49; n) x – 34 > 34.
2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale următoarele inecuaţii:
a) x · 3 < 9; b) x · 5 > 120; c) x · 12 > 36;
d) 3 · x > 435; e) 12 · x < 504; f) 7 · x < 3;
g) 9 > x · 2; h) 6 · x < 12; i) 56 · x < 112;
j) 89 · x < 0; k) 8 < x · 5; l) 68 > x ·34;
m) 34 > x · 17; n) 39 · x < 13.

1.8.3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al
inecuaţiilor
A
1. Suma a şase numere naturale consecutive pare este 70. Aflaţi numerele.
2. Suma a patru numere naturale consecutive este mai mică decât 16. Aflaţi
numerele.
3. Scrieţi numerele naturale care adunate cu 6 dau ca rezultat un număr
natural cel puţin egal cu 10.
4. Aflaţi două numere naturale mai mici decât 7 care au suma 9.
5. Aflaţi două numere naturale mai mici decât 10 care au suma 13. (Scrieţi
toate soluţiile.)
6. Suma a două numere naturale este 40. Aflaţi cele două numere ştiind că
suma dintre dublul primului număr şi triplul celui de-al doilea este mai
mică decât 83.
7. Suma pătratelor a trei numere naturale distincte este mai mică decât 29.
Aflaţi numerele.
8. Aflaţi toate numerele naturale mai mici decât 2 007 şi diferite de zero,
care împărţite la 13 dau un cât egal cu triplul restului.
9. Câte numere naturale cuprinse între 1 117 şi 2 007 dau restul 10 la
împărţirea prin 13?
10. Împărţind numărul 1 995 la un număr format din două cifre identice,
obţinem restul 15. Aflaţi împărţitorul şi câtul. Câte soluţii are problema?

1.9. Baze de numeraţie
1.9.1. Scrierea numerelor în baze de numeraţie diferite,

transformarea scrierii numerelor dintr-o bază de
numeraţie în alta
A
1. Verificaţi dacă este adevărat:
a) „2 · 100 + 5 · 10 + 7 = 257“;
b) „3 · 100 + 6 · 10 + 8 = 368“;
c) „7 · 1 000 + 4 ·100 + 3 · 10 + 5 = 7 435“;
d) „4 · 102 + 5 · 10 + 7 = 457“;
e) „2 · 103 + 5 · 102 + 8 · 10 + 9 = 2 589“;
f) „5 · 104 + 3 · 103 + +7 · 10 + 6 = 53 076“;
g) „6 · 104 + 8 · 102 + 5 · 10 + 1 = 60 851“.
2. Verificaţi dacă este adevărat:
a) „4 · 82 + 5 · 8 + 7 = 4578“;
b) „2 · 73 + 5 · 72 + 3 · 7 + 1 = 2 5317“;
c) „5 · 64 + 3 · 63 + 2 · 6 + 3 = 53 0236“;
d) „1 · 104 + 8 · 102 + 5 · 10 + 1 = 10 85110“;
e) „1 · 24 + 1 · 23 + 2 + 1 = 11 0112“;
f) „3 · x4 + 4 · x3 + x + 1 = 34 011x, unde x număr natural, x > 4“.
3. Treceţi următoarele numere din baza 2 în baza 10:
102; 112; 1002; 1012; 1102; 1112; 1 0002; 11 0012; 1 010 1112.
103; 213; 113; 1003; 1013; 1203; 1213; 1 0223; 1 1223; 2 2223.
107; 417; 157; 1 0007; 1517; 2267.
6. Transformaţi numărul 1 011x din baza x în baza 10, unde x este un
număr natural, 1 < x < 10.
7. Treceţi următoarele numere: 6, 7, 8, 10, 23 din baza 10 în baza 2.
8. Treceţi următoarele numere din baza 10 în baza 3: 6, 7, 8, 10, 23.
9. Treceţi următoarele numere din baza 10 în baza 7: 6, 7, 8, 10, 23.
1.9.2. Sistemul de numeraţie zecimal

M
1. Determinaţi numerele naturale de două cifre scrise în baza 10 care au cifra
unităţilor de două ori mai mică decât cifra zecilor.
2. Determinaţi numerele naturale de două cifre scrise în baza 10 care au cifra
unităţilor cu trei mai mare decât cifra zecilor.
3. Determinaţi numerele naturale de trei cifre scrise în baza 10 care au cifra
unităţilor de două ori mai mare decât cifra zecilor şi cifra sutelor cu cinci
mai mică decât cifra unităţilor.
4. Determinaţi numerele naturale de trei cifre scrise în baza 10 care au cifra
sutelor lor de trei ori mai mică decât cifra zecilor, iar cifra unităţilor este 3.
5. Determinaţi numerele ab scrise în baza 10, ştiind că b este cu 2 mai
mare decât a.
6. Determinaţi numerele abc scrise în baza 10, ştiind că a = b + c şi b = 3.
7. Determinaţi ab scris în baza 10, ştiind că 7 se împarte exact la a + b.
8. Determinaţi cifra a din sistemul de numeraţie zecimal, ştiind că
aaa + aa + a = 492.
9. Determinaţi cifra a din sistemul de numeraţie zecimal, ştiind că
aaaa + aaa + aa + a = 2468.
10. Se consideră numărul n = aba + bab, unde a şi b sunt cifre distincte.
a) Aflaţi restul împărtirii lui n la 111.
b) Arătaţi că n nu poate fi pătrat perfect.
(Etapa judeţeană, Giurgiu, 2001)

D
1. Determinaţi ab scris în baza 10, ştiind că ab + ba este egal cu:
a) 66; b) 77; c) 121.
2. Determinaţi numărul de trei cifre scris în baza 10, ştiind că are cifra
zecilor 0, iar suma dintre el şi răsturnatul său este 606.
3. Arătaţi că numerele de forma aaa scrise în baza 10 se împart exact la 37.
4. Aflaţi restul împărţirii numărului aabb la 11.
5. Arătaţi că numerele de forma abab scrise în baza 10 se împart exact la 101.
6. Arătaţi că abc + bca + cab se împarte exact la 3.
7. Aflaţi numărul abc scris în baza 10, ştiind că abc + bca + cab = 333.
8. Fie numărul N = abcabc scris în baza 10. Aflaţi resturile împărţirii acestui
număr la 7, la 11 şi la 13.
9. Determinaţi numărul abc în baza 10 dacă acesta verifică egalitatea:
2ab + 1ab = abc.
(Etapa judeţeană, Ialomiţa, 2001)
10. Determinaţi cifrele numărului abcd, dacă 3bcd + 2bcd = a646.
11. Fie N1= abc şi N2 = cba, cu a < b < c. Să se arate că N1 – N2 nu este
pătrat perfect. (Etapa judeţeană, Buzău, 2001)
12. Determinaţi numărul abcd , ştiind că abcd + abc + ab + a = 2001.
(Etapa judeţeană, Dolj, 2001)
13. Să se determine un număr de forma abcd scris în baza 10, ştiind că a
este de 4 ori mai mare decât c şi b este cu 4 mai mic decât d.
14. Numărul x = 6abcde împărţit la numărul abcde6 dă câtul 4 şi restul 0.
Determinaţi numerele x şi y.
(Etapa locală, Galaţi, 1996)
15. Găsiţi numerele naturale xy, pentru care (xx)2 · yx = xx00xx (numerele
sunt scrise în baza 10).
(Etapa locală, Timiş, 1994)
16. Determinaţi abc, astfel încât aa = bc.
(Etapa locală, Bistriţa-Năsăud, 1996)
17. Prin împărţirea numerelor ab, bc şi ca la acelaşi număr, se obţin câturile
b, c, respectiv a şi resturile c, a, respectiv b.
Aflaţi împărţitorul şi arătaţi că a = b = c.
(Etapa locală, Vaslui, 1995)
18. Calculaţi cea mai mică valoare a numărului:
abc + acb + bac + bca + cab + cba.
19. Un număr de trei cifre împărţit la răsturnatul său dă câtul 3 şi restul 21,
iar diferenţa dintre cifra sutelor şi cea a unităţilor numărului este 5. Să se
afle numărul.
20. Un număr de trei cifre împărţit la răsturnatul său dă câtul 2 şi restul 137,
iar diferenţa dintre cifra sutelor şi cea a unităţilor numărului este 5. Să se
afle numărul.
21. Aflaţi toate numerele naturale ab, pentru care (ab)2 = xyz şi (ba)2 = zyx .
(Etapa locală, Olt, 1996)
22. Să se afle numerele naturale scrise în baza 10 de forma abcd, astfel încât
să fie îndeplinite simultan condiţiile:
a) ab = dc + 1; b) b2 = cd.
(Etapa locală, Harghita, 1996)
23. Să se găsească toate numerele naturale xy scrise în baza 10 care sunt cu
45 mai mari decât yx. (Etapa locală, Alba, 1995)
24. Comparaţi numerele N1= 3ab şi N2= 35b scrise în baza 10.
25. Determinaţi numerele naturale de forma abac scrise în baza 10, ştiind că
suma cifrelor sale este egală cu numărul format din ultimele două cifre.
26. Determinaţi numerele naturale abcd, astfel încât abcd = 4(ab)2.
(Etapa judeţeană, Bistriţa-Năsăud, 1995)
27. Aflaţi cifrele a, b, c, ştiind că abcc + cb = 1993.
(Etapa judeţeană, Gorj, 1996)
28. Să se arate că numărul 111..11222..2
  este un produs de două numere
n cifre n cifre
naturale consecutive.
29. Să se determine cifrele a, b, c în sistemul zecimal, astfel încât să aibă loc
egalitatea: abc = a + 22 · b + 33 · c.
(Etapa judeţeană, Alba, 2001)
30. Determinaţi numerele naturale abc şi xy scrise în baza 10, pentru care
abc + bc + c = 2xy + 57.
(Etapa judeţeană, Argeş, 2001)
31. Scrieţi următoarele numere din baza 2 în baza 10.
a) 102; b) 112; c) 1002; d) 1012 ;
e) 1102; f) 1112; g) 10002; h) 10012.
i) 10102; j) 10112; k) 11002 .
32. Fie numerele 2ab 10 şi 1 111 0012 scrise în baza 10, respectiv 2.
Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiei: 2ab < 1 111 0012.
(Etapa locală, Argeş, 1995)
33. Transformaţi următoarele numere scrise în baza 10, în numere scrise în
baza 2:
a) 2; b) 4; c) 5; d) 10;
e) 12; f) 23; g) 121.
34. a) Arătaţi că 5710 = 1110012.
b) Arătaţi că 25 + 24 + 23 + 20 = 1110012 .
c) Determinaţi numerele naturale x , y , z , t, ştiind că
2x + 2y + 2z + 2t = 57 şi x < y < z < t.
35. Determinaţi numerele naturale x, y, cu x < y, ştiind că este adevărată egali-
tatea: 2x + 2y = 24.
36. Determinaţi numerele naturale x, y, z, cu x < y < z, ştiind că este
adevărată egalitatea: 2x + 2y + 2z = 52.
37. Determinaţi numerele naturale x, y, z, cu x < y < z, ştiind că este
adevărată egalitatea: 2x + 2y +2z = 56.
38. Determinaţi numerele naturale x, y, z, t, cu x < y < z < t, ştiind că este
adevărată egalitatea: 2x + 2y +2z +2t = 53.
39. Determinaţi numerele naturale x, y, z, cu x < y < z < t, ştiind că este
adevărată egalitatea: 2x + 2y +2z + 2t = 1 136.

40. Determinaţi numerele naturale x, y, z, x < y < z < t, ştiind că este
adevărată egalitatea: 2x + 2y +2z + 2t = 2 370.

EVALUARE
Testul 1
1. Câte numere scrise în baza zece sunt de forma:
a) ab; (0,5p) b) abc; (0,5p)
c) abcd; (0,5p) d) aaa. (0,5p)
2. Care este cel mai mare număr de trei cifre scris în baza zece care are
suma cifrelor 6? (1p)
3. Câte numerele de forma abcd în baza zece au cifra sutelor cu 3 mai
mare decât cifra miilor şi cifra unităţilor cu 2 mai mică decât cifra
zecilor? (1p)
4. Transformaţi următoarele numere din baza 2 în baza 10:
a) 102; (0,5p) b) 1112; (0,5p)
c) 1002; (0,5p) d) 10112 . (0,5p)
5. Transformaţi următoarele numere scrise în baza 10, în numere scrise în
baza 2:
a) 2; (0,25p) b) 6; (0,25p)
c) 25; (0,25p) d) 10. (0,25p)
6. Arătaţi că aaa + 2a + a0 – 20 se împarte exact la 113. (1p)
7. a) Care este cel mai mic număr natural scris în baza 10 care are suma
cifrelor 2008? (0,5p)
b) Care este cel mai mare număr natural scris în baza zece cu cifre ne-
nule care are suma cifrelor 2008? (0,5p)
Testul 2
1. Scrieţi toate numerele de două cifre în baza zece care au cifra zecilor de
două ori mai mică decât cifra unităţilor. (1p)
2. a) Scrieţi cel mai mare număr de două cifre în baza 10. (0,5p)
b) Scrieţi cel mai mic număr de trei cifre distincte în baza 10. (0,5p)
3. a) Scrieţi cel mai mare număr de două cifre în baza 2. (0,5p)
b) Scrieţi cel mai mic număr de trei cifre distincte în baza 2. (0,5p)
4. Scrieţi următoarele numere din baza 2 în baza 10: 1102; 11112; 1011012;
10000000002. (2p)
5. Câte numere de forma abcabc10 există? (0,5p)
6. Câte numere de forma aabb10 (a  b) există? (0,5p)
7. Determinaţi numerele abc10, astfel încât 5x = abc. (1p)
8. Aflaţi numărul abc10 scris în baza 10, ştiind că
abc + bca + cab = 666. (1p)
9. Să se arate că numerele de forma N = abbab – 2b se împart exact la 7. (0,5p)
10. Determinaţi numerele naturale x, y, z, x < y < z, ştiind că este adevărată
egalitatea: 2x + 2y + 2z = 52. (0,5p)

2 MULŢIMI
prof. Dana Radu, Eugen Radu
Propoziţii adevărate şi propoziţii false:

2.1.
„şi“, „sau“, „nu“, „dacă - atunci“
Noţiuni teoretice
 O propoziţie este un enunţ care poate fi adevărat sau fals.
 Despre o propoziţie adevărată vom spune că are valoarea de adevăr
(valoarea logică) „adevărul“ (A), iar despre o propoziţie „falsă“ vom spune
că are valoarea logică „falsul“ (F).
 Nicio propoziţie nu este concomitent adevărată şi falsă.
A
a) „(3 + 4)2 = 49“; b) „(3 + 4)2 = 32 + 42“;
c) „8 + 3 < 5 + 6“; d) „43 ≠ 34“;
e) „33 este diferit de 27“; f) „14 nu este divizibil cu 3“;
g) „3 + 6 + 9 + 12 = 3 · (1 + 2 + 3 + 4)“;
h) „0 este divizibil cu 0“; i) „4 + 5 ≤ 3 + 6“;
j) „6 – 8 : 4 ≠ 2“; k) „34 nu este divizibil cu 3“;
l) „(9 + 3) divizibil cu (5 + 6)“; m) „33 · 43 = 123“;
n) „72 – 32 = 42“; o) „32 este mai mare decât 23“;
p) „4 + 53 < 5 + 43“; q) „(4 – 2)3 divizibil cu (7 – 5)2“;
r) „23 + 32 = 33 + 22“; s) „53 – 33 = 23“;
2 4
t) „4 = 2 “; u) „63 este divizibil cu 36“;
v) „3 · 7 nu este mai mare decât 6 · 4“;
x) „4 · 5 · 6 = 2 · 7 · 8“.

M
a) „Dacă x este un număr natural, atunci x + 8 > 7.
b) „Dacă x ∈*, atunci x + 4 ≥ 5“.
c) „Dacă x ∈ şi y ∈, atunci x + y ∈“.
d) „Dacă x şi y, atunci x – y“.
e) „Dacă x3 sau y3, atunci (x · y)3“.
f) „Dacă x3 sau y3, atunci (x + y)3“.
g) „Dacă x3 şi y3, atunci (x + y)3“.
h) „Dacă x nu este divizibil cu 3 sau y3, atunci (x · y)3“.
2. Dintre propoziţiile:
p: „Există a, b ∈  astfel încât a2 + ab + b2 + ab + a + b = 132“ şi
q: „Există a, b ∈  astfel încât a2 + ab + b2 + ab + a + b = 131“,
este falsă propoziţia... (Etapa locală Iaşi, 2000)
78 Capitolul 2. Mulţimi
2.2. Mulţime; element. Apartenenţă. Incluziune
Noţiuni teoretice
 Mulţimea ne-o imaginăm ca o colecţie de obiecte de natură oarecare
bine determinate şi distincte.
 Obiectele din care este formată mulţimea se numesc elementele
mulţimii, scrierea acestora făcându-se între acolade, o singură dată.

 Mulţimea fără niciun element se numeşte mulţimea vidă şi se notează
cu litera ∅.
 Se numeşte cardinalul unei mulţimi numărul elementelor mulţimii.
 Faptul că un element aparţine unei mulţimi se notează cu „∈“, iar
dacă nu aparţine se notează cu simbolul „∉“.
A
1. Fie A = {0, 1, 2, 3, 12}. Stabiliţi valoarea logică a următoarelor
afirmaţii:
a) „0 ∈ A“; b) „1 ∈ A“;
c) „2 ∈ A“; d) „3 ∉ A“;
e) „12 ∈ A“; f) „13 ∈ A“;
g) „{0, 1} ∈ A“; h) „{0, 1, 2} ∈ A“;
i) „Ø ∈ A“.
2. Fie M = {0, 1, Ø, 2}. Stabiliţi valoarea logică a următoarelor afirmaţii:
a) „0 ∈ M“; b) „1 ∉ M“;
c) „2 ∈ M“; d) „3 ∉ M“;
e) „Ø ∈ M“; f) „Ø ⊂ M“;
g) „{0, 1} ⊂ M“; h) „{0,1, 2} ⊂ M“;
i) „{0} ⊄ M“; j) „{Ø} ∈ M“;
k) „{Ø} ⊂ M“.
3. Aflaţi numărul elementelor următoarelor mulţimi:
a) {0, 1, 2}; b) {0, 12};
c) {Ø}; d) {0, Ø, 1};
e) Ø; f) {0, {0}, 10};
g) {Ø, { Ø }}.
4. Scrieţi toate submulţimile mulţimilor:
a) A1 = {a}; b) A2 = {a, b};
c) A3 = {a, b, c}; d) A4 = {a, b, c, d}.
5. Care este cardinalul fiecăreia dintre mulţimile A1, A2, A3, A4 din
exerciţiul anterior?
M
1. Fie A o mulţime care îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
a) 1 ∈ A;
b) Dacă x ∈ A atunci 3x ∈ A;
c) Dacă x ∈ A, atunci 3x ∈ A.
Arătaţi că:
a) 17 ∈ A; b) 63 ∈ A.
2. Fie M o mulţime care îndeplineşte simultan condiţiile:
a) 1 ∈ M; b) Dacă x ∈ M , atunci 5x ∈ M;
c) Dacă 3x + 2 ∈ M atunci x ∈ M. Arătaţi că 41 ∈ M.
3. Fie M o mulţime care îndeplineşte simultan condiţiile:
a) 2 ∈ M; b) Dacă x ∈ M, atunci 3x ∈ M;
c) Dacă 7x + 1 ∈ M atunci x ∈ M. Arătaţi că 23 ∈ M şi 207 ∈ M .
4. A este o mulţime de numere naturale care conţine 10 elemente. Ştiind că
suma elementelor lui A este 54, aflaţi produsul elementelor mulţimii A.
5. A este o mulţime de numere naturale care conţine 10 elemente. Ştiind că
suma elementelor lui A este 46. Aflaţi elementele mulţimii A.
6. Se dă mulţimea A = {1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 36}.
a) Scrieţi toate submulţimile lui A care conţin două elemente al căror
produs este 36;
b) Scrieţi toate submulţimile lui A care conţin trei elemente al căror
produs este 36.
Mulţimi finite şi mulţimi infinite.
2.3.
Mulţimile  şi *.
Mulţimea divizorilor unui număr natural.
Mulţimea multiplilor unui număr natural
Noţiuni teoretice
 Fie n ∈ *. O mulţime cu cardinalul n se numeşte finită, în caz contrar
fiind infinită.
 Mulţimea numerelor naturale:  = {0, 1, 2, 3, ...}
 Mulţimea numerelor naturale nenule: * = {1, 2, 3, ...}
 Atât  cât şi * sunt mulţimi infinite (adică după fiecare element mai
putem scrie un alt element).
 Dacă a ∈ *, atunci a = {b ∈  | b divide a} este mulţimea divizorilor
lui a.
 Dacă a ∈ *, atunci  = {b ∈  | ba} se numeşte mulţimea multi-
a
plilor lui a; 0 = {0}.
A
1. Se dau mulţimile:
A = {x ∈  | x > 5}; B = {x ∈ | x < 2};
C = {x ∈  | x > 3}; D = {x ∈  | 0 < x < 3}.
a) Care dintre mulţimi sunt finite?
b) Care dintre mulţimi sunt infinite?
2. Stabiliţi care dintre mulţimile următoare sunt infinite:
A = {x ∈  | 4 ≤ x2 ≤ 16}; B = {x ∈  | x | 20};
C = {x ∈  | x ∈ M20}; D = {x ∈  | 3x + 1 > 14};
E = {x ∈  | x = 5k + 3 şi k ∈ };
3. Scrieţi mulţimea divizorilor lui n, unde n ∈ {0, 1, 2, ..., 20}.
4. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) „D2  D4“; b) „D2  D6“;
c) „D3  D9“; d) „D5  D25“;
e) „D18  D72“; f) „D1  Da, oricare ar fi a ∈ “;
g) „D0 = “.
5. Enumeraţi elementele mulţimilor:
A = {x ∈  | x < 5}; B = {x ∈  | 2 < x ≤ 8};
C = {x ∈  | x = y + 2, y ∈ A}; D = {x ∈  | x = 3y, y ∈ B};
E = {x ∈  | 2x ∈ A}; F = {x ∈  | x + 2 ∈ A}.
M
1. Scrieţi elementele următoarelor mulţimi:
A = {x ∈  | x | 80 şi x > 40}; B = {x ∈  | x | 18 şi x + 3 < 13};
C = {x ∈  | x | 20 şi 2 | x}; D = {x ∈  | (x + 1) | 14};
E = {x ∈  | x + 3 | 24}; F = {x ∈  | x – 2 | 36}.
2. Determinaţi numerele naturale n, ştiind că n + 1 divide pe:
a) 7; b) 13; c) 20.
3. Determinaţi numerele naturale n, ştiind că n – 2, divide pe:
a) 5; b) 3; c) 6.
4. Determinaţi numerele naturale n, ştiind că n + 2 divide pe n + 6.
5. Scrieţi elementele următoarelor mulţimi:
a) A = {x ∈  | x | x + 3};
b) B = {x ∈  | x | x + 5};
c) C = {x ∈  | x + 1 | x + 4};
d) D = {x ∈  | x + 5 | x + 35};
e) E = {x ∈  | x + 3 | x + 9};
f) F = {x ∈  | x + 2 | 2x + 3};
g) G = {x ∈  | x + 4 | 5x + 49};
h) H = {x ∈  | x + 1 | 3x + 13};
i) I = {x ∈  | x + 3 | 7x + 39};
j) J = {x ∈  | x + 4 | 5x + 29}.
6. Scrieţi mulţimea multiplilor lui n, unde n ∈ {0, 1, 2, 3, 4, 5}.
a) M2  M4; b) M4  M2; c) M3  M9; d) M25  M5;
e) M18  D72;f) M0 ={0}; g) M1 = .
D
1. Să se determine mulţimea M = {x ∈  | a ≤ x2 ≤ b}, unde
a = 2 · 1 + 2 · 2 + 2 · 3 + … + 2 · 1991 + 1992 şi
b = 2 · 1 + 2 · 2 + 2 · 3 + … + 2 · 1993 + 2 · 997.
(Etapa judeţană, Gorj, 1994)
2. Se consideră mulţimile:
A = {x | x ∈  şi 2x · (2x)2 < 4096};
B = { x | x ∈  şi (10 + 12 + 13 + 1357 )x ≤ 25}. Să se arate că B ⊂ A.
(Etapa judeţeană, Maramureş, 1994)
3. Care dintre mulţimile următoare are mai multe elemente:
A = {x ∈  | 21994 < x < 21997} sau B = {x ∈ * | x < 21996}? Justificaţi.
(Etapa judeţeană, Vâlcea, 1996)
2.4. Mulţimea numerelor întregi. Reprezentarea

pe axă a numerelor întregi
A
1. Scrieţi numerele care sunt întregi şi nu sunt naturale din şirul următor:
2, –3, 4, –78, 21, –11, 0, 1.
2. Scrieţi numerele întregi mai mici ca:
a) 2; b) –5; c) 3; d) 0.
3. Scrieţi numerele întregi mai mari decât –5 care nu sunt naturale.
4. Reprezentaţi pe axă numerele întregi: 7, –3, 4, –1, 3, 5, folosind ca uni-
tate de măsură 1 cm.
5. Reprezentaţi pe axă numerele întregi: –5, –2, 11, –10, –21, 15, folosind
ca unitate de măsură o jumătate de cm.
6. Determinaţi elementele următoarelor mulţimi:
A = {x | x ∈  şi x > –9}; B = {x | x ∈  şi x < –9};
C = {x | x ∈  şi –11 < x < –9}.
7. Determinaţi elementele următoarelor mulţimi:
A = {x ∈  | –5 < x < –1}; B = {x ∈  | –3 < x < –1};
C = {x ∈ * | –8 < x < 1}; D = {x ∈ * | –2 ≤ x < 1};
E = {x ∈  | –5 < x < 2}.
8. Calculaţi:
a) |–3|; b) |–5|; c) 2 + |–2|;
d) |–5| – 5; e) |7 – 3| – |–1|; f)|–2| · |–3|;
g) |+1 | · |–1|; h) |–3| · |0|.
9. Reprezentaţi pe axe separate elementele fiecărei mulţimi:
A = {x ∈  | |x| = 2}; B = {x ∈  | |x| = 3};
C = {x ∈  | |x| ≤ 3}; D = {x ∈  | |x| < 2};
E = {x ∈  | 0 ≤ |x| = 2}; F = {x ∈  | 2 < |x| < 7};
G = {x ∈  | 1 ≤ |x| ≤ 3}; H = {x ∈  | |x – 1| = –5}.
2.5. Operaţii cu mulţimi
2.5.1. Intersecţia
Notă teoretică
Fie A, B două mulţimi. Se numeşte intersecţia mulţimilor A, B mulţimea
elementelor comune celor două mulţimi.
Se notează A ∩ B, iar cu ajutorul simbolurilor scriem:
A ∩ B = {x | x ∈ A şi x ∈ B}.
A
1. Calculaţi:
a) {0, 1, 2} ∩ {1, 2, 3}; b) {0, 1, 2, 3, 4} ∩ {1, 2, 3, 4}; c) {5, 6} ∩ Ø.
2. Ştiind că: A = {2, 3, 23, 45}, calculaţi:
a) A ∩ {1, 2, 3, 4}; b) A ∩ {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6};
c) A ∩ {0, 1, 5, 6, 7}.
3. Calculaţi A ∩ B, unde
A = {x ∈  | x + 3 ≤ 9} şi B = {x ∈  | 3x < 11}.
4. Fie A = {x ∈  | x = 2k + 1, k ∈ }, B = {x ∈ N | x = 2k, k ∈ }.
Calculaţi:
a) A ∩ B; b) A ∩ ; c) A ∩ ; d) B ∩ .
M
1. Fie A = {0, Ø, 1}, B ={1, {0}}. Calculaţi A ∩ B.
2. Determinaţi A ∩ B, unde A = {x ∈  | x = Uc(2n), n ∈ } şi
B = {x ∈  | x = Uc(8n), n ∈ }.
3. Să se demonstreze că mulţimile
A = {5n + 2, 5n + 3, 5n + 7, 5n + 8 | n ∈ } şi B = {n2 | n ∈ }
sunt disjuncte.
D
1. Se dau mulţimile de câte trei elemente: A = {512, 2x · 2y, 2x · 2} şi
B = {43, 2x + y – 1, 4x}.
Determinaţi x, y astfel încât A ∩ B să aibă tot trei elemente.
(Etapa judeţeană, Argeş, 1993)
2. Stabiliţi dacă mulţimile A şi B sunt disjuncte, unde
A = {(m + 1)2 | m ∈  } şi B = {6n + 1, 6n + 2, 6n + 6, 6n + 7 | n ∈ }.
(Etapa judeţeană, Galaţi, 1993)
3. Să se demonstreze că mulţimile
A = {n2 | n ∈ } şi B = {5n + 2 | n ∈ } sunt disjuncte.
(Etapa locală, Vâlcea, 1997)
4. Arătaţi că mulţimile A şi B sunt disjuncte, unde:
A = {a + 1, b, c}, B = {5n + 2, 5n + 3, 5n + 7, 5n + 8, n ∈},
iar a = 20 + 21 + … + 2n + 1, b = 2n + 1 – 2n, c = 12n · 75n, n ∈*.
(Concursul interjudeţean Mihai Viteazu, Sf. Gheorghe, 1996)
5. Să se determine mulţimile A şi B, ştiind că verifică simultan condiţiile:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}; b) A ∩ B = {1, 2}.
(Etapa judeţeană, Hunedoara, 2004)
6. Fie mulţimile A = {x | x = 5n + 7, n ∈ } şi
B = {y | y = 2005p + 3, p ∈ }.
Calculaţi câte elemente are mulţimea A ∩ B.
(Ioan Morariu, Etapa locală, Bistriţa-Năsăud, 2004)
2.5.2. Reuniunea
Notă teoretică
Fie A, B două mulţimi. Se numeşte reuniunea mulţimilor A, B mulţimea
elementelor comune şi necomune celor două mulţimi.
Se notează A ∪ B, iar cu ajutorul simbolurilor putem scrie:
A ∪ B = {x | x ∈ A sau x ∈ B}.
A
1. Calculaţi:
a) {0, 1, 2} ∪ {1, 2, 3}; b) {0, 1, 2, 3, 4} ∪ {4,3,2,1};
c) {5, 6} ∪ Ø.
2. Calculaţi A ∪ B, unde A = {x ∈  | x < 5} şi B = {x ∈  | x ≤ 3}.
3. Fie A = {x ∈  | x = 2k + 1, k ∈ }, B ={x ∈  | x = 2k, k ∈ }.
Calculaţi:
a) A ∪ B; b) A ∪ .
4. Fie A = {x | x este o cifră impară} şi B = {x | x = y + 5, y ∈ A}.
Calculaţi: A, B, A ∪ B.
M
1. Determinaţi mulţimea A, ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) A ∪ {1, 2, 3, 4} = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6};
b) A ⊂ {0, 1, 5, 6, 7}.
2. Determinaţi mulţimea M, ştiind că M ∪ {1, 2} = {1, 2, 3}.
3. Fie A = {x | x este ultima cifră a lui 2n, n ∈ N },
B = {x | x este o cifră pară}. Determinaţi mulţimile A, B, A ∪ B.
D
a) „A ∪ Ø = A , oricare ar fi mulţimea A“;
b) „Dacă A ⊂ B, atunci A È B = B, oricare ar fi mulţimile A şi B“;
c) „A ⊂ A ∪ B, oricare ar fi mulţimile A şi B“.
2. Mulţimile A şi B au următoarele proprietăţi:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4};
b) fiecare mulţime are câte două elemente;
c) dacă x ∈ A, atunci (x + 1) ∈ B.
Determinaţi elementele mulţimilor A şi B.
3. Să se afle a, b, c, ştiind că {a, 2, 3} È {1, b, c} = {1, 2, 3, 4}.
(Etapa judeţeană, Mehedinţi, 1994)
2.5.3. Diferenţa
Notă teoretică
Fie A, B două mulţimi. Se numeşte diferenţa mulţimilor A şi B mulţimea
elementelor care aparţin mulţimii A dar nu aparţin mulţimii B.
Se notează A \ B sau A – B şi putem scrie:
A \ B = {x | x ∈ A şi x ∉ B}.
A
1. Calculaţi:
a) {0, 1, 2} \ {1, 2, 3}; b) {0, 1, 2, 3, 4} \ {4, 3, 2, 1}; c) {5, 6} \ Ø.
2. Ştiind că: A = {2, 3, 23, 45}, calculaţi:
a) A \ {1, 2, 3, 4}; b) {0, 1, 2, 3, 45, 6} \ A;
c) A \ {0, 3, 45, 6, 7}; d) {5, 8, 9, 23} \ A.
3. Calculaţi:
a) {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} \ {4, 6, 9};
b) {3, 4, 5} \ {1, 3, 4, 5, 6, 8, 9}.
4. Calculaţi:
a) {2, 4, 8} \ {2, 4, 5, 6, 7, 8, 9}; b) {45, 456, 345} \ {4, 5}.

M
1. Se consideră A = {2x + 1 | x ∈  şi 0 ≤ x ≤ 4 },
B = {9y + 1 | y ∈  şi 0 ≤ y ≤ 4}. Calculaţi A \ B.
A = {x ∈  | [(x – 1) · 2 + 6] : 2 = 4};
B = {y ∈ * | y este restul împărţirii unui număr natural la 3};
C = {z ∈  | z este ultima cifră a numărului m = 2n · 5n · 3 – 23, n ∈ *}.
Calculaţi C ∪ (B \ A).
3. Se dau mulţimile
A = {a, b, c, d, e}; B = {c, d, e, f, g}; C = {a, b, f, g}.
Să se verifice relaţiile:
a) (A ∩ B) \ C = (A \ C) ∩ (B \ C); b) A \ (B ∩ C) = (A \ B) ∪ (A \ C);
c) (A \ C ) \ B = A \ (C ∪ B).
(Etapa locală, Caraş-Severin, 1997)
2.5.4. Operaţii cu mulţimi; exerciţii de aprofundare

1. i) Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că sunt îndeplinite simultan
condiţiile:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}; b) A \ B = {1, 4, 7};
c) B \ A = {5, 6, 8}.
ii) Determinaţi C = A ∩ B. Scrieţi toate submulţimile mulţimii C.
(Etapa locală, Vâlcea, 1995)
2. Se dau mulţimile: A = {1 + 141, 1 + 241, 1 + 341, 1 + 441, 1 + 541},
B = {y ∈  | y este ultima cifră a numărului x, x ∈ A } şi
C = {x ∈  | x este ultima cifră a numărului t2, t ∈ }.
a) Să se arate că C ∩ {0, 1, 4, 5, 6, 9} = C.
b) Determinaţi mulţimile A ∩ B, B ∩ C, (B \ C) ∪ Ø.
(Etapa locală, Brăila, 1993)
3. Fie mulţimile A = {x ∈  | x = 2 , n ∈ *, n < 3},
n
B = {y ∈  | y2 = x, x ∈ A}, C = {x ∈  | x = y2 – 1, y ∈ B}.
a) Determinaţi elementele mulţimilor A, B, C.
b) Calculaţi A ∪ B, A ∩ B, B \ A, B \ C.
(Etapa judeţeană, Dolj, 1993)
4. Determinaţi numerele x, y, z astfel încât să fie îndeplinite simultan
condiţiile:
1) {1, 2, x} ∪ {2, y} = {1, 2, 3, 4};
2) {x, y, z} ⊂ {1, 2, 3, 4};
3) {x, y, z} ∩ {2, 3, 4} = {2, 4}.
A = {x ∈  | x se împarte exact la 6 şi x < 40},
B ={x ∈  | x se împarte exact la 8 şi 10 < x < 60},
C = {x ∈  | x se împarte exact la 10 şi 11 < x < 15 }.
Să se calculeze:
A ∪ B, (A ∪ B) ∪ C, A ∩ B, B ∩ C.
(Etapa locală, Sibiu, 1993)
6. Să se determine mulţimile X şi Y, ştiind că ele îndeplinesc simultan
condiţiile:
a) X ∪ Y = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9};
b) X ∩ Y = {4, 6, 9};
c) X ∪ {3, 4, 5} = {1, 3, 4, 5, 6, 8, 9};
d) Y ∪ {2, 4, 8} = {2, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
(Etapa locală, Bihor, 1992)
7. Se dau mulţimile
A = {x | x = 2n, n ∈ , n < 3 }, B = {y | y = x2, x ∈ A},
C = {z | y = z3, y ∈ B, z ∈ }.
Calculaţi: A È B, A Ç C, A \ C, C \ A.
(Etapa locală, Bacău, 1993)
8. Se dau mulţimile: A = {x | x = 2 , n ∈ , n ≤ 4},
n
B = {y | y ∈ *, y = x – 2, x ∈ A}, C = {z | z ∈ , z = y2, y ∈ B}.

Calculaţi: (A ∪ B) ∩ C, (A \ B) ∪ C, A \ (B ∩ C).
(Etapa locală, Gorj, 1994)
9. Să se determine mulţimile:
A = {x | x ∈ , x ≤ 3}, B = {y | y ∈ *, y = 2x – 3, x ∈ A},
C = {z | z ∈ , z = 2x – 3, x ∈ A}.
Calculaţi A ∪ B, A \ B, (A ∪ B) \ (B ∩ C).

10. Să se determine mulţimile X, Y, astfel încât să fie îndeplinite simultan
condiţiile:
a) X ∪ Y ={a, b, c, d, e, f, g, h, i};
b) X ∩ Y = {d, f, i};
c) X ∪ {c, d, e} = { a, b, c, d, e, f, h, i};
d) Y ∪ {b, d, e, f, g, h, i} = {b, c, d, e, f, g, h, i}.
(Etapa locală, Mehedinţi, 1994)
11. Să se determine mulţimile A şi B, ştiind că sunt îndeplinite simultan
condiţiile:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4, 5}; b) A ∩ B = {1, 2};
c) 5 ∈ A \ B; d) A are mai multe elemente decât B.
(Etapa locală, Mureş, 1994)
A = {x ∈  | 3 < x < 10 şi x impar};
B = {1 + 2 · [2 + (62 – 22 · 32)], 2m + 2 : 2m – 1m, (3 + 2m : 2m · 3)3,
(3 + 22)2, unde m ∈ };
C = {x ∈  | x este ultima cifră a numerelor 11994, 21989, 31989, 51989}.
a) Precizaţi elementele mulţimilor A, B, C.
b) Determinaţi mulţimile A Ç (B È C) şi (A Ç B) È (A Ç C).
c) Ce proprietate deduceţi din punctul b)?
13. Elementele mulţimilor A şi B sunt cifre. Determinaţi mulţimile A şi B,
ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) A ∩ B = {3, 1, 4, 6}; b) A \ B = {5, 9};
c) {7} \ B = Ø; d) {0, 2, 8} ∩ B = Ø.
(Etapa locală, Teleorman, 1994)
14. Dacă A ∪ B are 1995 elemente, A \ B are 1895 elemente şi B \ A are 100
elemente, ce se poate spune despre A ∩ B?
(Etapa locală, Călăraşi, 1995)
15. Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că sunt îndeplinite simultan
condiţiile:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4, 5}; b) A ∩ B = {1, 2}; c) A \ B are elemente;
d) suma elementelor lui B este un număr impar.
(Etapa locală, Cluj, 1995)
condiţiile:
1) A ∪ B = {0, 1, 2, 3, 4}; 2) A ∩ B = {1, 2};
3) {0} \ B = Ø; 4) A are mai multe elemente decât B.
(Etapa locală, Tulcea, 1995)
2
17. Se consideră mulţimile: A = {n | n ∈ , 3n + 32n = 25n},
B = {x | x = 2m + 3m, m ∈ , m [ 3}, C = {102, 1012, 11012}.
Calculaţi: A ∪ B ∪ C, A ∩ B ∩ C, B \ C, A \ B, C \ B.
(Etapa locală, Argeş, 1996)
18. Se dau mulţimile: A = {x ∈  | x = 2n + 1, n ∈ {1, 3, 5, 7}}
şi B = {x ∈  | x = 3n + 1, n ∈ {1, 2, 3, 4}}.
a) Enumeraţi elementele mulţimilor A şi B.
b) Determinaţi A È B, A Ç B, A − B, B È Ø, A Ç Ø.
(Etapa locală, Braşov, 1996)
19. Determinaţi mulţimile X şi Y, ştiind că îndeplinesc simultan condiţiile:
a) X ∪ Y = {4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
b) X ∩ Y = {6, 7, 10}; c) X \ Y are un singur element;
d) suma elementelor mulţimii Y este un număr impar.
20. Determinaţi mulţimile A şi B dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4}; b) 1 ∈ A;
c) {3, 4} ⊂ A; d) (A \ B) ∪ (B \ A) = {1, 4}.
(Etapa locală, Iaşi, 1996)
21. Determinaţi elementele mulţimilor A şi B şi produsul elementelor lui B,
ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) A ∩ B = {1, 2, 3, 9}; b) A \ B = {6, 7};
c) elementele mulţimilor A şi B sunt cifre;
d) suma elementelor lui A este egală cu suma elementelor lui B.
(Etapa locală, Teleorman, 1996)
22. Să se determine mulţimile X şi Y care îndeplinesc simultan condiţiile:
a) X ∪ Y = {1, 2, 3, 4, 5, 6}; b) X ∩ Y = {3, 4};
c) elementele lui X sunt numere naturale consecutive.
(Etapa locală, Tulcea, 1996)

23. Determinaţi elementele mulţimilor A şi B, dacă sunt îndeplinite simultan
condiţiile:
a) A şi B au câte trei elemente, numere naturale consecutive;
b) cel mai mic element al mulţimii A este succesorul celui mai mare ele-
ment al mulţimii B;
c) suma elementelor mulţimii A ∪ B este 27.
(Etapa locală, Vrancea, 1996)
24. Fie A o mulţime ale cărei elemente sunt 4 numere naturale consecutive.
a) Există două mulţimi B şi C astfel încât B ∩ C = Ø, B ∪ C = A şi suma
elementelor din B să fie egală cu suma elementelor din C ?
b) Există două mulţimi D şi E astfel încât D ∩ E = Ø, D ∪ E = A şi
produsul elementelor din D să fie egal cu produsul elementelor din E?
(C. Gaşparic, M. Fianu, Etapa pe Municipiu, Bucureşti, 1996)
25. Fie mulţimile: A = {x ∈  | 1 ≤ x ≤ 5}, B = {y ∈  | y2 = x, x ∈ A},
C = {z ∈  | 2z + 3z = z2 + z3}.
a) Să se determine mulţimile A, B, C;
b) Să se calculeze A È B, A Ç B, (A − B) Ç C.
(Etapa judeţeană, Bacău, 1996)
condiţiile:
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4, 5}; b) A \ B ⊂ B \ A; c) A ∩ B = {2, 3, 4}.
27. Mulţimile A şi B au ca elemente numere naturale consecutive.
Dacă A Ç B = {1997} şi diferenţa dintre cel mai mare element din
A È B şi cel mai mic element din A È B este 1997, arătaţi că mulţimile A
şi B nu pot avea acelaşi număr de elemente.
28. Fie A ∈  o mulţime ce satisface condiţiile:
a) 1 ∈ A; b) dacă x ∈ A, atunci 3x ∈ A;
c) dacă 5x – 4 ∈ A, atunci x ∈ A.
Arătaţi că 11 ∈ A.
(Etapa locală, Dolj, 2004)
29. Fie A = {1, 2, 3, ..., 2000} şi B = {1000, 1002, 1004, ..., 2500}.
a) Câte elemente are A ∪ B?
b) Calculaţi suma elementelor mulţimii A ∪ B.
30. Fie A = {x | x = 2n, n ∈ , n ≤ 3}, B = {y | y = x2, x ∈ A}.
Aflaţi A ∪ B, A ∩ B, A ∪ ∅, B ∩ ∅.
31. Fie mulţimile: A = {x ∈  | 0 < x3 ≤ 124} şi
B = {y ∈ * | y = x2 –1, x ∈ A}. Determinaţi elementele celor două
mulţimi şi apoi calculaţi: A È B, A Ç B, A − B, B – A.
Câte submulţimi are mulţimea B?
32. Fie mulţimea X = {1, 3, 5, 7, ..., 2n + 1, ...}. Se construiesc
submulţimile A1 = {1}, A2 = {3,5}, A3 = {7, 9, 11}, ...
a) Scrieţi A4 şi A5.
b) Calculaţi suma elementelor mulţimii A20.
EVALUARE
Testul 1
1. Aflaţi numărul elementelor următoarelor mulţimi:
a) {0, 1, 3}; (0,5p) b) {0, 12}; (0,5p)
c) {Ø}; (0,5p) d) {0, 1, 2, 3, ...10}. (0,5p)
2. Enumeraţi elementele mulţimilor: (1p)
A = {x ∈  | x < 4}; B = {x ∈  | 2 < x ≤ 9}.
3. Scrieţi mulţimea divizorilor lui:
a) 25; (0,5p) b) 42. (0,5p)
4. Fie A = {1, 2, 3, 4, 6, 8} şi B = {1, 2, 4, 5}. Calculaţi:
a) A ∪ B; (0,5p) b) A ∩ B; (0,5p)
c) A \ B; (0,5p) d) B \ A. (0,5p)
5. Fie mulţimile: A = {x ∈  | 1 ≤ x ≤ 6},
B = {y ∈  | y = x2, x ∈ A}, C = {y ∈  | 2y ∈ A}.
a) Să se determine mulţimile A, B, C; (1p)
b) Să se calculeze A ∪ B, A ∩ B, (A − B) ∩ C. (1p)
6. Aflaţi numărul elementelor următoarelor mulţimi: (1p)
A = {1, 3, 5, 7, ..., 1235}; B = {3, 7, 11, 15, ... , 2007};
20
C = {x | 2 < x < 2 }. 21

Testul 2
1. Enumeraţi elementele următoarelor mulţimi: (2p)
A = {x | x este o cifră pară}; B = {x | x este o cifră impară};
C = {x | x este o literă a cuvântului matematică};
D = {x ∈  | x este ultima cifra a lui 2n, unde n ∈ }.
2. Scrieţi submulţimile mulţimii {1, 2, 3}. (1p)
3. Scrieţi mulţimea multiplilor lui:
a) 3; (0,5p) b) 1. (0,5p)
4. Fie A = {x ∈  | 6 < x < 30 şi x divizibil cu 4},
B = {x ∈  | 0 < x < 30 şi x divide pe 4}.
Determinaţi elementele celor două mulţimi. (1p)
condiţiile: (1p)
a) A ∪ B = {1, 2, 3, 4}; b) A \ B ⊂ B \ A; c) A ∩ B = {2, 3, 4}.
6. Fie mulţimile: A = {x ∈  | 0 < x3 ≤ 65} şi
B = {y ∈ * | y = x2 – 1, x ∈ A}.
Determinaţi elementele celor două mulţimi şi apoi calculaţi:
A ∪ B, A ∩ B, A − B, B – A. (2p)
7. Fie mulţimea X = {2, 4, 6, 8, ..., 2n, ...}. (1p)
Se construiesc submulţimile lui X:
A1 = {2}, A2 = {4, 6}, A3 = {8, 10, 12}, ....
a) Scrieţi A4 şi A5. b) Scrieţi A30.
c) Calculaţi suma elementelor mulţimii A30.
MODELE DE SUBIECTE PENTRU TEZĂ

Teză 1
Partea I (La urmãtoarele exerciþii scrieþi direct rezultatele)
1. a) 45 + 379 – 24; b) 360 + 630 : 9.
2. a) 123123123 : 123; b) 142 – 122.
3. a) (2 + 4 + 1)2 – 22 – 42 – 12; b) 323 : 321.
4. a) (23 · 53)2 – 106; b) (42)7 : 227.
5. a) 101112=…..10; b) 1710 =….2.
6. a) Restul împărţirii numărului natural 430 la 70 este …..
b) Restul împărţirii numărului natural 70 la 430 este ….
7. a) Cel mai mic număr natural de trei cifre divizibil cu 5 este ….
b) Mulţimea divizorilor naturali ai numărului 36 este …
8. a) {3, 4, 5, 6} \ {2, 4, 7 } = …;
b) {x ∈  | 2 < x < 18 şi x divizibil cu 6} = ….
9. a) Cel mai mare număr natural scris cu cifre distincte care are suma
cifrelor 20 este … .
b) Cel mai mic număr natural scris cu cifre distincte care are suma cifre-
lor 20 este … .

10. Calculaţi:
a) 19963 – 19962 · 1995 – 1996 · 1995 – 1995;
b) (139 –138) : (138 – 137) .
11. Arătaţi că numărul 63n + 7n + 1 · 32n + 1 – 21n · 3n + 2 este divizibil cu 13,
12. Arătaţi că numărul A = 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + … + 135 este pătrat perfect.
13. Fie A = {x ∈  | x este o cifră pară},
B = {x ∈  | x = 5y + 3, y ∈ A} şi C = {x ∈  | x + 3 ∈ A}.
Determinaţi mulţimile A, B şi C.
Teză 2
Partea I (La urmãtoarele exerciþii scrieþi direct rezultatele)
1. a) 62 – 32 = ….; b) 17 · 39 = ......;
2. a) Numerele naturale de trei cifre care au cifra zecilor 4 şi cifra sutelor
de trei ori mai mare decât cifra unităţilor sunt: … .
b) Multiplii lui 4 mai mici ca 30 sunt....
3. a) Cel mai mic număr natural format cu cinci cifre distincte este ... .
b) Cel mai mare număr natural format cu patru cifre distincte care este
divizibil cu 10 este … .

4. a) Elementele mulţimii A = {x ∈  | 3 < x < 7} sunt … .
b) Elementele mulţimii B = {x ∈  | 3 < x2 < 77} sunt … .
5. Dacă A = {2, 3, 7} şi B = {1, 3, 9}, atunci:
a) A ∪ B = …; b) A ∩ B = ....
6. a) Ultima cifră a numărului 75 este … .
b) Ultima cifră a numărului 75 656 este ….
7. a) Numărul natural x care verifică egalitatea 17 · x = 391 este ...;
b) Numărul natural x care verifică egalitatea 17 – x = 9 este ...
8. La împărţirea a două numere naturale notăm cu d, î, c şi r respectiv
deîmpărţitul, împărţitorul, câtul şi restul.
a) Dacă d = 8036, î = 13, atunci c = ... şi r = ...;
b) Dacă d = 19, r = 2, atunci c = ... şi î = ... .
9. a) Ana s-a gândit la un număr. După ce a scăzut jumătate din el şi încă
50, a rămas cu 100. Numărul la care s-a gândit Ana este egal cu ….
b) Ana şi Dana au împreună 20 mere, Dana şi Alina au împreună 17
mere, iar Ana şi Alina au împreună 15 mere. Ana, Dana şi Alina au
împreună … mere.

10. Suma a două numere naturale este 121. Împărţind dublul numărului
mai mare la numărul mai mic, se obţine câtul 2 şi restul 18.
11. Arătaţi că următoarele numere sunt pătrate perfecte:
A = 1 + 3 + 5 + 7 + … + 97;
B = (3 · 7)2 + (4 · 7)2;
C = 1 + 1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + 27.
12. Determinaţi elementele mulţimilor A şi B dacă sunt îndeplinite simultan
condiţiile:
a) A şi B au câte trei elemente, numere naturale consecutive;
b) Cel mai mic element al mulţimii A este succesorul celui mai mare ele-
ment al mulţimii B;
c) Suma elementelor mulţimii A È B este 33.
3 FRACŢII ORDINARE
prof. Nadia Bãrbieru
Noţiuni teoretice
♦ Fracţia reprezintă una sau mai multe părţi (dintre părţile egale) în care a
fost împărţit întregul.
a
♦ Orice fracţie are forma , cu a ∈  şi b ∈ * unde a este numărătorul
b
fracţiei, b este numitorul fracţiei şi „—“ este linia de fracţie.
♦ Numitorul unei fracţii arată în câte părţi egale a fost împărţit întregul, iar
numărătorul arată câte părţi egale se iau în considerare.
♦ Oricare ar fi un număr natural a, avem:
a 0 a
= a; = 0; = 1.
1 a a
a
♦ Fracţia , cu a ∈  şi b ∈ *, este:
b
► subunitară, dacă a < b.
► echiunitară, dacă a = b.
► supraunitară, dacă a > b.
a c
♦ Două fracţii şi cu a, b, c, d ∈  şi b, d ≠ 0:
b d
a c
► sunt egale dacă a · d = b · c şi scriem = ;
b d
a c
► sunt diferite dacă a · d ≠ b · c şi scriem ≠ ;
b d
♦ A amplifica o fracţie înseamnă să înmulţim numărătorul şi numitorul cu
acelaşi număr diferit de zero.
m)
a a⋅m
Scriem: = .
b b⋅m
♦ A simplifica o fracţie înseamnă a împărţi şi numărătorul şi numitorul
a (m a : m
fracţiei la acelaşi număr m ≠ 0. Scriem: = .
b b:m

Un şir de fracţii egale reprezintă aceleaşi numere (deoarece rezultatele lor
sunt echivalente), acesta numindu-se număr raţional.
a c
Două fracţii şi , cu b, d ≠ 0, pot fi aduse la un numitor comun, dacă
b d
amplificăm prima fracţie cu d şi pe cea de-a doua cu b şi obţinem:
a ⋅ d şi c ⋅ b , care au numitorul comun.
b⋅d d ⋅b
a
Fie o fracţie supraunitară.
b
a r r
Spunem că am scos întregii din fracţie şi scriem = c = c + , unde c este
b b b
câtul împărţirii lui a la b (c ≥ 1) şi r este restul împărţirii lui a la b (r < b).
Spunem că am introdus întregii în fracţie folosind procedeul:
r c ⋅b + r
c = ; b ≠ 0.
b b
Operaţii cu fracţii
a c a ⋅d + c ⋅b
1. Adunarea fracţiilor: + = .
b d b⋅d
a c ad − bc
2. Scăderea fracţiilor: − = .
b d bd
a a a⋅c a a⋅c
3. Aflarea unei fracţii dintr-un număr: c ⋅ = ⋅ c = din c = .
b b b b b
p
4. Procentul: p% din a = ⋅a.
100
Compararea fracţiilor
Fie a, b, c, d ∈ .
a b
♦ Dacă a > b, atunci > , c ≠ 0.
c c
c c
♦ Dacă a < b, atunci > , a, b ≠ 0.
a b
a c m a c m
♦ Fracţia > , dacă există o fracţie , astfel încât: = + , b, d, n ≠ 0.
b d n b d n
98 Capitolul 3. Fracþii ordinare

3.1. Fracţii. Reprezentarea fracţiilor cu ajutorul
desenelor
M
1. Scrieţi fracţiile corespunzătoare pentru:
a) o doime; b) o treime; c) două cincizecimi;
d) trei supra şapte; e) patru optimi; f) cinci şeptimi;
g) două zecimi; h) trei pătrimi; i) un sfert.
2. Scrieţi fracţiile rezultate în desenele următoare:
 

a) b) c) d)
e) f) g) h)
3. Desenaţi segmente de dreaptă având următoarele lungimi:
1 3 2 7
a) cm; b) dm; c) ; d) .
2 4 5 2
4. Fie mulţimile A = {1, 3, 5, 7} şi B = {4, 7, 8}. Scrieţi toate fracţiile de
a
forma , unde a ∈A şi b ∈ B.
b
5. Scrieţi mulţimea fracţiilor având numărătorul egal cu 6 şi numitorul mai
mic decât 4.
6. Ce parte dintr-o zi reprezintă:
a) o oră; b) cinci ore; c) doisprezece ore.
7. Ce parte dintr-o oră reprezintă:
a) un minut; b) zece minute; c) treizeci de minute; d) şaizeci de minute.

8. Ce parte dintr-un an reprezintă:
a) o lună; b) şase luni; c) o zi; d) luna martie.
9. Scrieţi toate fracţiile care au:
a) numitorul 3 şi numărătorul mai mic sau egal cu 7;
b) numărătorul 5 şi numitorul mai mic decât 3;
c) numărătorul 2 şi numitorul este un număr impar, format dintr-o cifră;
d) numitorul 5, iar numărătorul de forma aa , a ∈ ;
e) numărătorul 10, iar numitorul divizor natural al numărătorului.
3x
10. Scrieţi toate fracţiile de forma , unde x este divizorul lui 3.
x
37 x
11. Determinaţi toate fracţiile de forma , unde 2 37x .
x4
12. Scrieţi mulţimea fracţiilor care au numitorul egal cu 6, iar numărătorul
este un multiplu de 6, mai mic decât 50.
D
1. Scrieţi mulţimea fracţiilor care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) au numărătorul un pătrat perfect de două cifre;
b) numitorul este de forma 2n, n ∈, n ≤ 1.
2. Aflaţi x ∈ pentru care fracţiile următoare sunt definite:
9 12 18
a) ; b) ; c) ;
x +1 6− x 3x − 3
36 11 27
d) ; e) ; f) .
x x ( x − 2) ( x − 2)(8 x + 1)
3. Determinaţi numerele naturale x pentru care fracţia nu este definiă:
3 4 15
a) ; b) ; c) ;
x 2x − 6 x( x − 3)
8 52
d) ; e) .
( x − 4)( x − 7) (2 x − 8)( x + 5)
12
4. Determinaţi x ∈ , astfel încât fracţia să fie număr natural.
x
5. Scrieţi toate fracţiile care au numărătorul cel mai mic număr de 2 cifre,
iar numitorul este un cub perfect mai mic decât 150.

3.2. Fracţii echiunitare, subunitare , supra-
unitare, scoaterea întregilor din fracţie
M
1 3 4 7 10 8 50 x 5 + x
1. Fie următoarele fracţii: ; ; ; ; ; ; ; ; .
2 2 6 7 4 4 1 x+3 x+2
Care dintre acestea sunt:
a) subunitare; b) echiunitare; c) supraunitare.
a
2. Fie A = {0, 2, 3} şi B = {1, 2, 4, 5}. Scrieţi fracţiile de forma , cu
b
a ∈ A şi b ∈ B, astfel încât:
a a a
a) să fie echiunitară; b) să fie subunitară; c) să fie supraunitară.
b b b
3. Să se scrie mulţimea fracţiilor:
a) subunitare, care au numărătorul 3, iar numitorul mai mic decât 10;
b) supraunitare cu numărătorul 7;
c) echiunitare, cu numitorul multiplu al lui 3 mai mic decât 20.
4. Determinaţi mulţimile:
 x 
A =  x ; x ∈ este o fracţi cie subunitară
 10 
 6 
B =  y ; y ∈ este o fraccţiie supraunitară 
*
 y 
 z + 13 
C = z 3
cie echiunitar ă
; z ∈ este o fracţi
 3 
5. Demonstraţi că următoarele fracţii:
22 32 18 62
a) ; ; ; sunt subunitare;
32 52 23 43
23 53 7 2 33
b) 2 ; 2 ; 5 ; 2 sunt supraunitare.
2 9 2 5
a
6. Determinaţi numerele naturale a, astfel încât fracţia să fie:
9
a) subunitară; b) echiunitară;
c) supraunitară cu numărătorul mai mic decât 20.
D
1. Găsiţi numărul natural x cu proprietatea:
x 6
a) este subunitară; b) este supraunitară;
5 x
x+4 3x + 4
c) este echiunitară; d) este subunitară;
4 15
45 8
e) este echiunitară; f) este supraunitară.
1x + x 2 2x + 4
2. Arătaţi că următoarele fracţii sunt:
23 63 92 22 + 24 82 + 23
a) subunitare: 2 ; 6 ; 3 ; ; 3 4;
3 3 27 25 3 +3
3 2 3 3 + 3 10100
3 6 6 2 3
b) supraunitare: 4 ; 2 ; 9 ; ; .
2 4 2 52 100010
3. Să se determine x şi y numere naturale, astfel încât următoarele fracţii să
fie echiunitare:
8 3x + 6 4x + 6
a) ; b) ; c) ;
x ( x + 7) 12 2 x + 10
8− x 5 10
d) ; e) ; f)
2x + 5 x− y ( x + 1) ⋅ y
4. Determinaţi mulţimile:
 3x + 4 
A = x ţi subunitară, x ∈ 
este fraccie
 x + 16 
 9 − 3x 
B = x ţi supraunitară, x ∈ 
este fraccie
 2x − 6 
 3x − 4 
C = x este fraccţiie echiunitară, x ∈ 
 x+6 
Să se calculeze A  B; A ∩ B; A ∪ B ∪ C; A ∩ B ∩ C; (A  C)  B.
5x + 3
5. Să se determine x astfel încât fracţia să fie:
3x + 7
a) subunitară; b) echiunitară; c) supraunitară.

6. Determinaţi care din următoarele fracţii:
32 + 24 310 3200 86 293 93
; 5 ; 300 ; 9 ; 62 ; 5
52 5 2 4 3 4
sunt subunitare, echiunitare sau supraunitare.
7. Observaţi modelul, reprezentând fracţiile ordinare pe axă şi scoateţi
întregii din aceste fracţii:
8 17 8 16 23 14
; ; ; ; ; .
3 5 5 6 4 3
11
0 1 2 4 3 11 3
=2
4 4
3 4 7 6 9 16 26 39 62
8. Câţi întregi se află în următoarele fracţii: ; ; ; ; ; ; ; ; ?
2 1 3 5 32 5 14 28 52
9. Scoateţi întregii din următoarele fracţii:
6 9 16 32 27 43 123 456 1001
a) ; ; ; ; ; ; ; ; ;
4 5 15 9 8 26 25 108 7
1003 207 703 124 2004 345 20035 10054
b) ; ; ; ; ; ; ; .
20 32 18 101 24 12 42 154
3.3. Fracţii egale. Reprezentări echivalente ale

fracţiilor. Introducerea întregilor în fracţie
A
1. Stabiliţi dacă fracţiile reprezentate în desene sunt echivalente:
a) b) c)














d) e) f)













2. Precizaţi dacă următoarele perechi de fracţii sunt echivalente:
2 8 5 35 3 15 4 24
a) şi ; b) şi ; c) şi ; d) şi ;
7 27 6 42 4 20 6 30
10 5 2 8 9 5 3 9
e) şi ; f) şi ; g) şi ; g) şi .
15 7 3 12 6 3 8 24
1
3. Scrieţi toate fracţiile echivalente cu care au numitorii mai mici decât 20.
4
2 3 4 4 6 10
4. Se dau fracţiile: ; ; ; ; ; . Stabiliţi care dintre acestea sunt
6 8 12 15 19 27
1
echivalente cu .
3
5
5. Scrieţi toate fracţiile echivalente cu care au numărătorii mai mici
3
decât 20.
6. Aflaţi n ∈, ştiind că:
3 15 7 x x 30 9 45
a) = ; b) = ; c) = ; d) = ;
5 x 2 8 12 60 x 20
x 30 3 9 2 x 7 21
e) = ; f) = ; g) = ; h) = .
2 12 x 24 3 15 9 x
M
1. Se consideră numerele 4; 6; 16; 24.
Scrieţi toate fracţiile echivalente care se pot forma.
2. Scrieţi toate fracţiile cu numitorul un multiplu de 5, mai mic decât 30,
4
care sunt echivalente cu .
5
x 4
3. Dacă = , atunci x = 4 şi y = 6?
y 6
4. Determinaţi x ∈, astfel încât următoarele fracţii să fie echivalente:
7 35 8 48 6 3x + 6 2 x + 13 3
a) = ; b) = ; c) = ; d) = .
2 x 40 15 3 x 12 72 5x + 8 4
5. Introduceţi întregii în fracţie:
3 1 4 2 2 5 3
a) 2 ; 8 ; 6 ; 1 ; 10 ; 3 ; 5 ;
4 2 5 9 3 6 7

2 3 5 25 15 3 6
b) 10 ; 102 ; 23 ; 4 ; 2 ; 12 ; 15 .
15 20 12 65 90 5 9
D
1. Să se determine x ∈, astfel încât următoarele fracţii sunt echivalente
x4 30
şi .
x0 25
a 6
2. Dacă = , arătaţi că 4a = 3b.
b 8
3. Determinaţi numerele x şi y, astfel încât următoarele fracţii să fie
4 x + 8 4 12
echivalente: ; ; .
25 5 2 y + 3
4. Aflaţi numerele naturale a şi b astfel încât fracţiile următoare sunt
2 b
echivalente = .
a +1 5
5. Fie x şi y două numere naturale.
3x + 4 y 1 x
Dacă = ,atunci = ... ?
2 y + 10 x 2 y
3.4. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor

A
2 1 8 102 45
1. Să se amplifice următoarele fracţii: ; ; ; ; cu:
7 3 5 30 57
a) 3; b) 4; c) 5.
1 2 6 a 3x x + 2
2. Să se amplifice cu 2 următoarele fracţii: ; ; ; ; ; .
3 5 9 4 2y x
3
3. Amplificaţi fracţia astfel încât să se obţină:
4
a) o fracţie cu numărătorul 15;
b) o fracţie cu numitorul 24;
c) o fracţie cu numitorul un cub perfect de două cifre;
d) o fracţie cu numărătorul mai mic decât 30.
M
1. Determinaţi numerele cu care trebuie amplificate următoarele fracţii:
1 4 16 32 8 2
; ; ; ; ; pentru a obţine fracţii cu numărătorul 64.
3 7 19 27 45 23
2. Să se determine numerele cu care trebuie amplificate următoarele fracţii
5 8 36 54
; ; ; , pentru a se obţine fracţii cu numitorul 81.
27 9 1 3
3. Să se determine x şi y, astfel încât următoarele egalităţi să fie adevărate:
x) y) y) x)
2 20 3 27 2 x 32
a) = ; b) = ; c) = ; d) 5 = y + 8 .
7 y x 18 21 42 4 44
4. Cu ce număr trebuie amplificate următoarele fracţii pentru a se obţine
fracţii cu numitori egali ?
1 3 2 5 3 5 5 4
a) şi ; b) şi ; c) şi ; d) şi ;
2 5 3 6 4 20 12 9
7 3 4 9 4 3 7
e) şi ; f) şi ; g) , , .
30 50 25 50 15 20 60
5. Să se simplifice cu 2 următoarele fracţii:
4 14 22 46 18 60 42 2 ⋅ 52 4 x
; ; ; ; ; ; ; ; .
6 16 32 12 34 62 320 26 ⋅ 32 10 y
6. Să se simplifice cu 5 următoarele fracţii:
5 25 35 65 325 32 ⋅ 5 5 x + 10 y 25a + 30b
; ; ; ; ; ; ; .
15 125 85 135 105 7 ⋅ 2 ⋅ 52 15 15 x + 40 y
7. Fără a se efectua calculele, determinaţi dacă următoarele fracţii se pot
simplifica:
300 + 450 135 − 95 72 + 36 55 + 37
a) ; b) ; c) ; d) .
250 − 120 75 + 15 56 − 24 24 + 18
8. Să se simplifice următoarele fracţii:
8 25 40 56 36 22 ⋅ 35 23 ⋅ 53 ⋅ 7
a) ; ; ; ; ; ; ;
4 125 50 49 45 23 ⋅ 32 22 ⋅ 5 ⋅ 7
120 100 324 66 92 101 ab
b) ; ; ; ; ; ; .
360 625 720 3636 9292 101101 ababab

D
1. Simplificaţi următoarele fracţii:
92 − 7 2 26 − 2 4 5252
a) ; b) ; c) ;
72 23 2525
2 + 4 + 6 + 8 + ... + 48 + 50
d) ;
3 + 6 + 9 + 12 + ... + 72 + 75
5 + 10 + 15 + 20 + ... + 150 33 ⋅ 2n + 32 ⋅ 2n +1 + 3 ⋅ 2n + 2
e) ; f) .
7 + 14 + 21 + 28 + ... + 210 5n ⋅ 32 + 23 ⋅ 5n + 5n ⋅ 2
2. Să se determine x şi y, astfel încât să avem egalitatea:
180 ( x y 32 ( x 8 24 ( x y 35 ( x 7
a) = ; b) = ; c) = ; d) = ;
310 3 36 y 48 2 95 y
2y (x 4 24 ( x 6 4 y + 80 ( x 2
e) = ; f) = ; g) = .
50 5 y+3 4 300 3
3. Să se determine x astfel încât următoarele fracţii să fie ireductibile.
Aflaţi toate posibilităţile.
30 3x 65 2x 5x
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
2x 12 5x x2 50
20
4. Să se determine toate valorile lui x astfel încât fracţia să se simplifice
3x
prin:
a) 5; b) 2; c) 4.
5. Să se determine toate valorile lui x astfel încât următoarele fracţii să fie
reductibile:
1x 35 10 x 23 x
a) ; b) ; c) ; d) .
20 32x 36 27
x2 + x
6. Să se arate că fracţia este reductibilă pentru oricare x, y ∈.
2x + 6 y
a2 + a
7. Să se arate că fracţia este reductibilă, oricare ar fi a ∈ \ {0; 1}.
a2 − a
16
8. Să se arate că fracţia este ireductibilă, oricare ar fi a ∈ .
2a + 1

3.4.1 Şir de fracţii egale
A
1. Determinaţi numerele x şi y, astfel încât fracţiile următoare să formeze
un şir de fracţii egale:
3 x y x 42 21 2002 1001 143
a) ; ; ; b) ; ; ; c) ; ; .
5 10 20 324 108 y x y 22
2. Determinaţi numerele naturale x, y, z, astfel încât să avem:
x 8 24 4 x y z x y 32 16
a) = = ; b) = = = ; c) = = = .
5 y 60 3 18 90 270 256 64 8 z
M
1. Determinaţi numerele naturale x şi y, ştiind că:
25 2 x + 8 4 y − 32 360 y x+3
a) = = ; b) = = .
6 48 240 2 y + 84 4 14
D
1. Determinaţi numerele naturale x, y şi z, ştiind că:
x y x y z
a) = şi x + y = 28; b) = = şi y − x = 5.
2 5 3 4 5
x y z
2. Aflaţi numerele naturale x, y şi z, ştiind că = = şi x · y · z = 1000.
5 8 25
3.4.2 Număr raţional pozitiv

A
1 5 3 15 7
1. Reprezentaţi pe axă numerele ; ; ; ; .
2 4 1 4 2
2. Scrieţi câte patru fracţii reprezentanţi ai numărului raţional:
3 8 1 6
a) ; b) ; c) ; d) .
4 5 2 7
24 12 8 15 120
3. Verificaţi care dintre următoarele fracţii ; ; ; ; sunt
60 80 20 100 300
2 3
reprezentanţi ai numărului raţional: a) ; b) .
5 20
M
 1 6 5 15 2 48 
1. Fie mulţimea A =  ; ; ; ; ;  . Enumeraţi elementele mulţimilor:
2 3 7 2 2 6 
B = {x | x ∈A şi x ∈}.
C = {x | x ∈A şi x ∈}.
 24 3 2 16 13 0 
2. Se consideră mulţimea M =  ; 7; ; ; ; ;  .
3 5 9 4 11 4 
Determinaţi elementele mulţimilor:
N = {x | x ∈ M şi x ∉ }.
P = {x | x ∈ M şi x ∈ *}.
Q = {x | x ∈ M şi x ∈  }.
3. Să se determine x ∈, astfel încât următoarele numere să fie numere
naturale:
5 12 9 8
a) ; b) ; c) 2 ; d) 3 .
x x x x
4. Determinaţi numerele naturale x, y şi z, ştiind că următoarele fracţii
30 y 3 z + 5 5
; ; sunt reprezentanţii numărului raţional .
x 10 8 2
D
1. Să se afle x ∈ , astfel încât:
6 7 12
a) ∈ ; b) ∈ ; c) ∈ .
x+2 2x −1 2x + 1
2. Determinaţi elementele mulţimilor:
 5   12 
A =  x ∈ * ∈  ; D = x ∈ ∈  ;
 x   x −1 
 6   18 
B = x ∈ ∈  ; E = x ∈ ∈  ;
 2x + 1   3x + 2 
 15   32 
C = x ∈ ∈  ; F =  x ∈ * 3 ∈  .
 x +1   x 
3. Să se determine numerele naturale de forma ab sau abc, care îndeplinesc
condiţia:
ab abc ab
a) =5; b) = 13 ; c) = 3.
a+b a+b+c b
3.4.3 Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
1. Aduceţi la acelaşi numitor fracţiile:

1 5 2 5 4 7 1 3
a) şi ; b) şi ; c) şi ; d) şi ;
2 8 3 6 5 15 8 4
1 3 8 7 2 5 1 5
e) şi ; f) şi ; g) şi ; h) şi ;
10 20 15 45 9 18 6 18
5 3 2 7 3 11 7 5
i) şi ; j) şi ; k) şi ; l) şi .
24 48 11 33 7 28 60 12
2. Aduceţi fracţiile la acelaşi numitor:
1 2 3 2 2 4 8 5
a) şi ; b) şi ; c) şi ; d) şi ;
3 5 4 7 5 13 15 2
3 7 1 2 4 9 2 3
e) şi ; f) şi ; g) şi ; h) şi .
5 6 16 3 25 8 21 20
3. Aduceţi fracţiile la cel mai mic numitor comun:
2 1 5 7 9 3 7 1
a) şi ; b) şi ; c) şi ; d) şi ;
15 20 12 18 14 56 36 8
15 3 1 1 4 8 1 1
e) şi ; f) şi ; g) şi ; h) şi ;
72 40 24 36 21 15 90 60
2 1 3 8 11 1 1 2 3 5 3 6
i) ; ; ; j) ; ; ; k) ; ; ; l) ; ; ;
5 3 4 15 60 9 2 15 8 33 22 11
10 5 1 1 1 1 2 1 5 7
m) ; ; ; n) ; ; ; o) 2 ; ; p) 2 3 ; ;
9 24 54 18 12 108 3 ⋅ 5 3 ⋅ 52 2 ⋅ 3 2 ⋅ 32
9 11 1 1 1 1 1 1
2 ; ; t) 4 ; 2 4 ; ;
r) 2
; 3 s) 3 ; 2 ;
2⋅5 ⋅7 2 ⋅5⋅7 2 2 ⋅ 5 2 ⋅ 52 2 ⋅3 3 ⋅2 18

1 1 1
u) ; 2 2; 4 .
25 5 ⋅ 2 2
4. Aduceţi fracţiile la acelaşi numitor, după ce acestea s-au simplificat:
4 27 20 8 96 3232 141414 161616
a) ; ; b) ; ; ; c) ; ; ;
72 81 320 180 360 7575 252525 818181
160 300 265 54 25 136 75 170
d) ; ; e) ; ; ; f) ; ; .
400 2600 260 100 625 144 2560 500
3.4.4 Adunarea fracţiilor
A
1. Calculaţi:
1 2 4 11 2 3 3 7
a) + ; b) + ; c) + ; d) + ;
3 3 7 7 6 6 10 10
5 7 8 7 6 4 18 15
e) + ; f) + ; g) + ; h) + .
27 24 25 25 30 30 66 66
7
2. Scrieţi fracţia ca o sumă de două fracţii cu numitorul 12.
12
Aflaţi toate posibilităţile.
3. Efectuaţi:
1 3 5 3 2 3 2 3
a) + ; b) + ; c) + ; d) + ;
2 4 6 8 5 4 3 4
3 4 1 3 7 1 5 7 3 0
e) + + ; f) + + ; g) + + + .
5 15 3 20 30 40 16 64 32 256
4. Calculaţi:
1 6 7 5 3 1 5
a) + ; b) + 2 ; c) 2 + + 3 ;
3 ⋅ 5 32 ⋅ 5 2⋅3 2
2 ⋅3 2 ⋅7 2 ⋅ 7 2 ⋅7
2 5 19 4 1 3 5 7 9 11
d) 2 + + 3 ; e) 2 + 3 2 ; f) + 2 + 3 + 4 + 5 .
3 3 3 3 ⋅5 3 ⋅5 2 2 2 2 2

M
1. Calculaţi utilizând proprietăţile adunării:
8 17 38 37 3 8 5 1 7
a) + + + ; b) + + + + ;
25 25 75 75 9 5 9 9 5
7 2 17 28 263 356 98 399 127
c) 3 + + 2 + + + ; d) + + + + .
3 3 15 15 361 441 361 441 441
1 3 5 7 9 5 4 3 2 1
2. Dacă a = + + + + şi b = + + + + . Calculaţi a + b.
6 7 8 9 10 6 7 8 9 10
3. Scoateţi întregii din fracţii:
14 37 28 63 256 372
a) ; ; ; ; ; ;
3 4 5 8 9 20
957 2006 975 1436 1998 2552
b) ; ; ; ; ; .
121 1000 450 711 998 252
4. Introduceţi întregii în fracţii:
3 2 2 4 3 3
a) 2 ; b) 6 ; c) 10 ; d) 8 ; e) 1 ; f) 3 ;
5 9 3 7 4 10
2 3 6 3 11
g) 4 + ; h) 2 + ; i) 5 + ; j) 8 + ; k) 3 + .
3 7 7 9 12
D
1. Calculaţi:
2 1 3 4 1 1 2 3
a) 3 + 1 ; b) 2 + 4 ; c) 3 + 2 ; d) 5 + 1 ;
5 5 7 7 2 3 3 5
1 2 5 7 3  1 3 5
e) 2 + 3 + 4; f) 3 + + 1 + ; g)  3 + 1  +  + 2  .
8 5 13 26 2  2 4 6
3
2. Un magazin a vândut într-o zi din cantitatea de apă minerală existentă,
8
2
iar în a doua zi din cantitate.
5
Ce cantitate de apă minerală s-a vândut în cele două zile?
3 6
3. Un biciclist a mers într-o zi 8 km, a doua zi 3 km, iar a treia zi 6 km.
5 15
Câti kilometri a parcurs în cele trei zile biciclistul?
3.4.5 Scăderea fracţiilor
A
1. Calculaţi:
7 1 8 3 12 9 8 2 27 9
a) − ; b) − ; c) − ; d) − ; e) − .
2 2 5 5 13 13 3 3 35 35
2. Efectuaţi:
2 1 1 2 3 2 2 1 5 1
a) − ; b) − ; c) − ; d) − ; e) − ;
3 4 2 5 8 6 5 10 12 18
5 3 5 7 4 25 7 5
f) − ; g) − ; h) − ; i) − .
3 7 24 36 13 169 32 64
3. Efectuaţi:
2 1 3 8
a) 3 − ; b) 1 − ; c) 4 − 2 ; d) − 2;
5 2 4 3
8 1 3 1 2 7 1
e) − 1 ; f) 7 − − 2 ; g) 10 − 3 − − 2 .
5 2 4 6 5 10 6
M
1. Calculaţi:
2 4 11 1 2 9 5 1 3
a) − ; b) − 2 − 2 ; c) 2 − 3 − 4 − 5 ;
3 ⋅ 5 32 ⋅ 5 2
2 ⋅3 2
2 ⋅3 3 2 2 2 2
10 2 4 5 13 1212 212121 161616
d) − − − ; e) − ; f) − .
3 32 33 34 12 1313 181818 151515
7
2. Să se afle numărul care este cu mai mic decât:
10
75 6 51 13
a) ; b) ; c) 3; d) ; e) .
12 5 4 9
3. Efectuaţi:
21  3 5  5 7  5 1 5 2
a) −  + ; b)  +  − ; c) −  −  ;
2 4 6  6 15  18 3 9 6
2 3 1  25  2 1 5  
d) 5 + 1 − 3 ; e) 2 −  −  + −   ;
3 4 10  24  5 6 12  

5 6 71 2   25 3 
f) + − ; g) 5 − 3 −  − 6   .
80 50 400 7   3 28  
8 12
4. Ce fracţie trebuie adunată cu pentru a se obţine ?
65 13
1
5. Dacă o cutie plină cantitativ cântăreşte 3 kg, iar cutia goală cântăreşte
2
3
kg, aflaţi cât cântăreşte marfa din cutie.
4
18 1
6. Suma a două numere este , iar unul dintre ele este . Aflaţi cel de-al
25 5
doilea număr.
3 5
7. Diferenţa a două numere este 2 , iar unul dintre ele este 3 . Aflaţi al
8 9
doilea număr.
8. Aflaţi x din egalităţile:
2 5 5 1 1 3
a) x − = ; b) −x= ; c) 7 −x=4 ;
3 8 27 9 10 7
5 25 11 9 2 3
d) = − x; e) −x= ; f) 5 + x = 4 ;
8 16 3 8 5 4
3 7 7 x 17 2 3
g) x − 2 = ; h) + = ; i) x − 5 = 1 .
8 6 9 4 18 5 9
D
1. Verificaţi dacă pentru oricare n ∈ *, au loc egalităţile:
1 1 1 1 1 1
a) = − ; b) − = .
n(n + 1) n n + 1 2n 2(n + 2) n(n + 2)
2. Calculaţi după modelul de mai sus:
1 1 1 1 1
a) + + + + ... + ;
1⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 4 4 ⋅ 5 29 ⋅ 30
1 1 1 1
b) + + + ... + ;
1⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 4 2006 ⋅ 2007
1 1 1 1
c) + + + ... + .
1⋅ 3 3 ⋅ 5 5 ⋅ 7 2006 ⋅ 2008

3.4.6 Compararea şi ordonarea fracţiilor
A
1. Comparaţi:
2 2 1 7 4 4 3 2
a) cu ; b) 5 şi ; c) cu ; d) 2 cu 3 .
4 6 2 2 5 7 4 5
2. Ordonaţi descrescător fracţiile:
8 3 27 1 42 3 3 3 3 3
a) ; ; ; ; ; b) ; ; ; ; ;
5 5 5 5 5 6 8 25 2 16
2 18 1 3 10 10 25 2 2 18
c) 1 ; ; ; ; ; d) ; ; 6 ;1 ; .
3 5 2 4 3 3 2 5 3 4
3. Ordonaţi crescător numerele:
2 5 1 10 36 2 3 12 5 6
a) ; ; ; ; ; b) ; ; ; ; ;
3 6 4 18 45 5 4 11 6 10
9 25 12 11 25 48 32 24 12 5 8
c) ; ; ; ; ; ; d) ; ; ; ; .
15 75 48 10 12 36 15 8 16 25 32
4. Folosiţi unul dintre semnele <, =, > pentru a obţine propoziţii adevărate:
3 5 8 8 2 5
a) ... ; b) .... ; c) 1 ... ;
7 7 3 4 3 3
3 2 1 4 3 5
d) ... ; e) ... ; f) ... ;
5 10 2 8 15 10
5 9 75 3 5
g) ... ; h) 25... ; i) 2 ...2 .
9 5 3 4 8
M
1. Să se arate care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false:
3 3 9 7 1 6 6 8
a) < ; b) > ; c) > ; d) < ;
4 7 5 5 2 12 10 10
7 9 6 9 18 17 18 24
e) > ; f) < ; g) < ; h) > ;
12 45 14 15 17 18 20 36
101 103
i) < .
102 104

D
1. Aflaţi x ∈ *, astfel încât să avem:
x 5 9 9 2 x 2 4
a) < ; b) > ; c) ≤ ; d) ≥ .
4 4 x 7 3 9 6 3x
2. Determinaţi n ∈ *, astfel încât să avem:
3 n+2 5 2 4 8 2 n3 48
a) ≤ ≤ ; b) ≤ ≤ ; c) ≤ < .
4 12 6 5 3n 10 1 4 3
3.4.7 Aflarea unei fracţii dintr-un număr
A
1. Să se afle:
2 5 4 1
a) din 27; b) din 72; c) din 56; d) din 1200;
3 6 7 10
7 9 3 5
e) din 100; f) din 96; g) din 128; h) din 111.
25 4 8 3
2. Calculaţi:
3 7 9
a) din 120 kg; b) din 240 l; c) din 120 m.
5 8 4
4 21 5
d) din 376 000 lei; e) din 425km; f) din 3624 t.
25 17 6
7
3. Aflaţi din următoarele numere: 100, 300, 1 000, 900, 700, 26 000.
25
M
1 64
1. Să se afle 3 din numerele: 42; ; 2 502; 428.
2 7
2
2. Într-o clasă, din cei 28 de elevi, sunt băieţi. Câţi băieţi sunt în clasă?
7
1
3. Dintr-o suprafaţă de 36 ha, s-a arat din suprafaţă.
3
Ce suprafaţă s-a arat?
D
2
1. O maşină are de parcurs 327 km. În prima zi parcurge din drum, iar a
3
doua zi, restul.
Câţi kilometri a parcurs maşina a doua zi?
2
2. O persoană a avut o sumă de 12 500 lei. În prima zi a cheltuit din
5
3
sumă, iar a doua zi din rest.
4
Cât a cheltuit a doua zi? Dar în cele două zile la un loc?
3. Un elev are de rezolvat 100 de probleme de matematică. În prima zi a
2 1 1
rezolvat din ele, a doua zi din probleme, iar a treia zi din rest.
5 4 7
Câte probleme a rezolvat în cele trei zile la un loc?
2
4. Într-o florărie s-au adus într-o zi 675 flori. Dintre acestea, sunt lalele.
5
7
trandafiri şi restul frezii.
15
Câte flori de fiecare fel s-au adus la florărie?

EVALUARE
Testul 1
1. A câta parte dintr-o oră reprezintă: (1p)
a) 10 minute; b) 15 minute; c) 30 minute.
2. A câta parte dintr-un gram reprezintă: (1p)
a) 2 cg; b) 1 mg; c) 5 dg; d) 23 cg.
3. Fie mulţimile A = {1, 2, 3, 0, 5}; B = {1, 4, 3, 6, 10} şi
a 
C =  a ∈ A, b ∈ B  . (0,75p · 4)
b 
a) Determinaţi elementele mulţimii C;
b) Dintre fracţiile obţinute în mulţimea C, scrieţi
i) fracţiile subunitare;
ii) fracţiile supraunitare;
iii) fracţiile echiunitare.
4. Să se afle x ∈ , astfel încât fracţia: (3p)
2x + 1
a) să fie subunitară;
x+3
3x + 1
b) să fie echiunitară;
37
2x + x + 7
c) să fie supraunitară.
31
a 3
5. Se ştie că fracţia este echivalentă cu fracţia . (1p)
b 5
Dacă a + b = 32, aflaţi numerele a şi b.

Testul 2
1. Amplificaţi cu 6 următoarele fracţii: (1p)
3 1 10 7
a) ; b) ; c) ; d) .
5 2 102 31
2. Simplificaţi fracţiile: (2p)
27 36 196 144
a) ; b) ; c) ; d) .
81 108 14 324
3. Scrieţi fracţii ireductibile de forma: (2p)
2x 5x 24 7x
a) ; b) ; c) ; d) .
11 x4 1x x5
4. Aduceţi fracţiile la cel mai mic numitor comun: (2p)
2 4 3 1 5 13 11 1 8 7 3 1 1 1
a) ; ; ; b) ; ; ; ; c) ; ; ; ; d) ; ; .
5 15 20 4 6 8 12 20 12 6 5 12 36 48
5. Ordonaţi descrescător fracţiile: (2p)
5 5 5 5 5 1 1 3 20 24
a) ; ; ; ; ; b) ; ; ; ; .
8 10 24 1 6 6 2 2 24 12
Testul 3
1. Calculaţi: (3p)
2 9 4 5 3 5 13
a) + ; b) + ; c) + + ;
7 7 9 7 4 6 8
4 5 7 11 3 7 17 13
d) + + + ; e) + + + .
9 18 36 60 20 60 240 120
2. Efectuaţi: (3p)
9 2 1 1 5 11
a) − ; b) − ; c) − ;
5 5 3 5 12 48
1 2  7 3  16 7  23 13 
d) − +  −  ; e) − −  − .
5 15  45 20  9 18  72 90 
2 1
3. Cu cât este mai mare decât ? (1p)
7 11

9 3
4. La dublul unui număr se adaugă şi se obţine 2 . Aflaţi numărul. (1p)
15 5
11
5. Suma dintre dublul unui număr şi triplul altui număr este 17 . Ştiind
25
12
că al doilea număr este cu mai mare decât primul număr, să se afle
25
numerele. (1p)
Testul 4
1. Comparaţi numerele: (2p)
12 4 63 20
a) din 75 cu din 150. b) 120 din cu 390 din .
15 10 18 15
2. Rezolvaţi ecuaţiile: (3p)
3 6 1 2
a) x + = ; b) 2 x − 3 = ;
4 5 3 3
2 3 2 1
c) 4 − x = 1 ; d) x − = 3 .
7 5 7 9
3. Calculaţi: (2p)
2 1 7  3 1 7
a) + + ; b)  2 − 1  − ;
3 6 15  4 6  12
51 25 53 105 42  4 5 1 5
c) + + + − ; d) 1 + 2 − 3  − .
78 36 36 78 36  9 6 4  12
3
4. Dintr-o clasă de 24 de elevi, dintre ei au participat la olimpiada de
8
matematică, iar un sfert dintre ei la olimpiada de geografie.
Câţi elevi au participat la fiecare olimpiadă? (1p)
5. Preţul unei cămăşi este de 40 lei.
Cât costă cămaşa dacă preţul s-a micşorat cu 5%? (1p)

Testul 5
1. Reprezentaţi printr-un desen şi efectuaţi: (2p)
3 2 6 3 5 2 1 4
a) + ; b) − ; c) 2 + ; d) 6 − 2 .
4 4 8 8 7 7 5 5
2. Comparaţi următoarele fracţii: (1,5p)
3 5 3 1 6 4
cu ; 1 cu 1 ; cu .
4 8 4 2 5 3
2
3. Să se afle numărul de 5 ori mai mare decât . (0,5p)
7
4. Scoateţi întregii din fracţii şi simplificaţi fracţiile rezultate, obţinând
fracţii ireductibile. (2,5p)
125 140 300 432 2048
; ; ; ; .
15 120 180 96 1024
5. Care dintre următoarele fracţii sunt numere naturale? (2,5p)
27 16 0 8 32
;8 ;2 ;5 ;4 .
3 32 9 2 8
Testul 6
1. Verificaţi dacă următoarele perechi de fracţii sunt fracţii egale: (1,5p)
4 8 12 7 16 48
a) şi ; b) şi ; c) şi .
9 18 5 3 3 9
2. Ordonaţi crescător fracţiile: (2p)
23 23 46 28 1 3 6 18
a) ; ; ; ; b) ; ; ; .
5 8 2 5 4 4 25 5
3 5
3. Suma a două numere este 2 , iar unul dintre numere este .
8 16
Aflaţi celălalt număr. (1,5p)
3 5 5 2
4. Rezolvaţi ecuaţiile: a) x + = 2 ; b) x − = 4 . (2p)
4 6 8 3
3 2 3 2
5. Introduceţi întregii în fracţie: 5 ;10 ; 8 ;1 . (2p)
8 5 11 7
RĂSPUNSURI ŞI REZOLVĂRI
NUMERE NATURALE.
1 OPERAŢII CU NUMERE
NATURALE
Scrierea şi citirea numerelor naturale;
1.1. şirul numerelor naturale
A
4. 423. 5. 10. 6. 9.
7. 7492. 8. 47134. 9. 100.
10. a) 11, 13, 31, 33.
b) 20, 22.
c) 11, 18, 81, 19, 91, 88, 88, 99.
11. a) 823, 832, 328, 382, 283, 238.
12. 21, 31, 65, 47, 23, 22, 321, 234, 121, 455.
13. 11, 22, 33, 44, …, 99.
14. 141, 242, 343, 444, 545, 646, 747, 848, 949.
15. a) 10; b) 10; c) 1 000.
16. a) 120; b) 460; c) 2 300;
d) 1 312; e) 10 000; f) 1 238.
17. a) 24; b) 18.
122 Rãspunsuri ºi rezolvãri

M
2. 0, 5, 6, 50, 55, 56, 60, 65, 66, ,500, 505, 506, 550, 555, 556, 560, 565, 566.
1.2. Reprezentarea numerelor naturale pe axă
6. N.
7. 4, 5, 6, 7.
Compararea, aproximarea şi ordonarea

1.3. numerelor naturale. Probleme de estimare
A
2. c) 1 121, 12 311, 21 112, 21 321, 21 322, 112 122;
d) 1 011, 10 101, 100 100, 101 001, 110 010.
3. 0. 4. 987. 5. 1 023. 6. 1 032. 7. 897.
8. 8 937. 9. 1 320. 10. 24 310. 11. 97 856. 12. 10.
13. 6.
14. 4, 5, 6, 7, 8 sau 4, 5, 6, 7, 9 sau 5, 6, 7, 8, 9 sau 4, 6, 7, 8, 9 sau
4, 5, 7, 8, 9 sau 4, 5, 6, 8, 9.
M
1. 8 917. 2. 983 519. 3. 6 623 623 623. 4. 2 323 623 623.

1.4. Operaţii cu numere naturale
1.4.1. Adunarea numerelor naturale, proprietăţi
A
3. g) 400; h) 400; i) 900.
4. a) 8; b) 8; c) 6; d) 0.
5. 281. 6. 230. 7. 95728. 8. 1012. 9.2013.
10. a) 2 + 0 + 0 + 0 + 0 +0 sau 1 + 1 + 0 + 0 + 0 + 0;
b) 3 + 0 + 0 + 0 + 0 +0 sau 1 + 2 + 0 + 0 + 0 + 0 sau 1 + 1 + 1 + 0 + 0 + 0.
11. a) 33 + 33; b) 333 + 3; c) 3 + 3 + 3 + 3; d) 33 + 3 + 3.
12. a) 11 + 11 + 1; b) 111 + 11; c) 11 + 1 + 1 + 1; d) 111 + 1 + 1.
13. a) 30, 300, 3000, 12000, 1020, 210. Sunt o infinitate de numere naturale
care au suma cifrelor 3.
b) 111, 21, 12, 3.
14. a) 11111; b) 111
 11 ; c) 111
 ...
  11 ; d) 111
 ...
 11 .
 ...
 
13 cifre 1999 cifre 2007 cifre
15. 726 726 726 726.

16. 154 154 154 154.
17. b) 10; c) 20; d) 43.
18. a) 11; b) 8; c) 100;
d) 101; e) 901.
19. a) 19; b) 69; c) 99.
20. a) 109; b) 159; c) 189.
21. a) 910; b) 951; c) 981.

1.4.2. Scăderea numerelor naturale
A
1. f) abc0 ; 12300; 89000.
2. 98764 – 11 = 98753.
3. d) 1145; 1130; e) 2095; 2091.
4. a) 1 + 2 + 3 + 4 + 5; b) 1 + 2 + 3 – 4 + 5; c) 1 + 2 – 3 + 4 + 5;
d) 1 + 2 – 3 + 4 + 5+ 6 – 7 – 8;
e) De la 1 la 10 sunt cinci numere pare şi cinci numere impare. Cele
cinci numere naturale pare adunate sau scăzute dau ca rezultat un număr
par, iar cele cinci numere naturale impare adunate sau scăzute dau ca
rezultat un număr impar; aşadar cele zece numere adunate sau scăzute
dau ca rezultat un număr impar, deci nu există o alegere a semnelor +
sau – astfel încât rezultatul să fie 0.
5. a) 10; b) 12; c) 100; d) 998; e) 10;
f) 38; g) 555; h) 1111; i) 1854.
6. 114. 7. 126. 8. 224.
9. a) 3; b) 1; c) 12; d) 22; e) 14;
f) 47; g) 0; h) 12; i) 0; j) 48.
10. a) 62; b) 0; c) 24; d) 332; e) 54;
f) 112; g) 87; h) 628; i) nu există x natural;
j) 668.
M
1. 1 + 2007 = 2008; 2008 – 257= 1751. Numărul cerut este 1752.
2. 1236 – 1025 = 211.
3. Primul elev şterge numărul 4, al doilea elev şterge un număr oarecare, x.
Primul şterge 8 – x, al doilea elev şterge un număr oarecare y, iar primul
şterge 8 – y. Acum suma tuturor numerelor şterse este 20. Venind rândul
celui de-al doilea elev acesta orice ar şterge, suma tuturor numerelor
şterse va fi mai mare decât 20.
1.4.3. Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi
M
1. a) 1 · 1 · 3; b) 1 · 1 · 17; c) 1 · 1 · 4 sau 1 · 2 · 2; d) 1 · 1 · 6 sau 1 · 2 · 3;
e) 1 · 1· 8 sau 1 · 2 · 4 sau 2 · 2 · 2.
2. 196 000. 3. 0.
4. 0 · 0 · 0; 1 · 1 · 1; 2 · 2 · 2; 3 · 3 · 3; 4 · 4 · 4; 5 · 5 · 5.
⋅1
5. 20 = 2 · 10 · 1
 ⋅ ...
⋅1 = 2 + 10 + 1
+ 1
+ ... +
1 sau
8factori 8termeni
⋅1
20 = 4 · 5 · 1
 ⋅ ...
⋅1 = 4 + 5 + 1
+ 1
+ ... +
1 sau
11 factori 11termeni
⋅1
20 = 2 · 2 · 5 · 1
 ⋅ ...
⋅1 = 2 + 2 + 5 + 1
+ 1
+ ... +
1 .
11 factori 11termeni
6. Pentru numerotarea paginilor de la 1 la 9 se folosesc 9 cifre. Pentru

numerotarea paginilor de la 10 la 99 se folosesc 2 · 90 = 180 cifre. Pentru
numerotarea paginilor de la 100 la 999 se folosesc 3 · 900 = 2 700 cifre.
a) 9 + 2 · 90 = 189 cifre s-au folosit pentru numeroatrea paginilor de la
1 la 99.
468 –100 + 1 = 369 pagini au trei cifre. Deci pentru întreaga carte s-au
folosit 189 + 369 · 3 = 1 296 cifre;
b) 9 + 2 · 90 + 3 · 121 = 552;
c) 9 + 2 · 90 + 3 · 689 = 2256;
d) 9 + 2 · 90 + 3 · 900 + 4 · 3 = 2 901;
e) 9 + 2 · 90 + 3 · 900 + 4 · 235 = 3 829.

Ordinea efectuării operaţiilor, folosirea parantezelor
1.4.4.
rotunde, pătrate şi acolade (I)
A
1. 22. 2. 20. 3. 0.
4. 4. 5. 43. 6. 133.
7. 74. 8. 140. 9. 78.
10. 79. 11. 91. 12. 532.
13. 0. 14. 0. 15. 112.
16. 0. 17. 255. 18. 990.
19. 0 (9 – 9 = 0). 20. 0 (74 – 74 = 0). 21. 0.
22. 527 520. 23. 956. 24. 1.
1.4.5. Factorul comun

A
1. a) 1300; b) 2500; c) 7800; d) 810;
e) 7500; f) 5700; g) 4700; h) 3500;
i) 756; j) 514150; k) 3333; l) 77770;
m) o; n) 0; o) o; p) 2000;
q) 1994; r) 1997; s) 2; t) 9;
u) 1995; v) 2; w) 1327; x) 1994.
2. a) 105; b) 130; c) 91; d) 170;
e) 115; f) 95; g) 356; h) 189;
i) 210.

Împărţirea cu rest a numerelor naturale, împărţirea
1.4.6.
când împărţitorul are mai mult de o cifră
A
3. a) 61; b) 111; c) 101; d) 102;
e) 76.
4. a) 51;
b) 11 = 2 ⋅ 5 + 1 
13 = 2 ⋅ 6 + 1 
 41 − 5 + 1 = 37 de numere;
 
83 = 2 ⋅ 41 + 1
c) 5 = 3 ⋅ 1 + 2  d) 7 = 3 ⋅ 2 + 1 
8 = 3⋅ 2 + 2   10 = 3 ⋅ 3 + 1 
 33 de numere;  66 de numere.
   
101 = 3 ⋅ 33 + 2  202 = 3 ⋅ 67 + 1
e) 1001;
f) 20.
M
1. a) 59 = 4 · 14 + 3. Pe locul 59 se află al treilea număr din grupa
(1, 3, 4, 6), adică 4.
b) 59 = 5 · 11 + 4. Pe locul 59 se află al patrulea număr din grupa
(6, 7, 8, 9, 5), adică 9;
c) 457; d) 3; e) 7.
2. d = 997 · c + 1, c ≠ 0 şi d cel mai mic, rezultă c = 1 şi d = 998.
3. 2.
4. n = 24 · c + 6  n = 12 · 2c + 6  restul împărţirii lui n la 12 este 6.
5. n = 72 · c + 6 4  n = 18 · 4c + 64  n = 18 · 4c + 18 · 3 + 10 
n = 18 · (4c + 3 ) + 10  restul împărţirii lui n la 18 este 10.

6. n = 56 · c + 12  n = 7 · 8c + 12  n = 7 · 8c + 7 · 1 + 5 
n = 7 · (8c + 1 ) + 5  restul împărţirii lui n la 7 este 5.
7. n = 7 · c + 2  6n = 42 · c + 12 (1)
n = 6 · k + 5  7n = 42 · k + 35 (2)
Scăzând din relaţia (2) relaţia (1) obţinem: n = 42 · (k – c) + 23 
⇒ restul împărţirii lui n la 42 este 23.
8. n = 9 · c + 5  10n = 90 · c + 50 (1)
n = 10 · k + 7  9n = 90 · k + 63 (2)
Scăzând din releţia (1) relaţia (2) obţinem: n = 90 · (c – k ) + 50 – 63 
⇒ n = 90 · (c – k ) + 50 – 63 + 90 – 90  n = 90 · (c – k – 1) + 77 
⇒ restul împărţirii lui n la 45 este 32.
9. n = 6 · c + 3  11n = 66 · c + 33 (1)
n = 11 · k + 2  6n = 66 · k + 12  12n = 66 · 2 · k + 24 (2)
Scăzând din relaţia (2) relaţia (1) obţinem: n = 66 · (k – c) + 24 – 33 
⇒ n = 33 · 2 · (c – k – 1) + 24  restul împărţirii lui n la 33 este 24.
10. d = 15 · c + r, r < 15. Deoarece d este cel mai mare rezultă că c, şi r
trebuie să fie cele mai mari cu proprietăţile cerute. Aşadar c = 99 şi
r = 14, deci d = 1499.
11. a) a = 5 · (1 · 2 · 3 · 4 · 6 · 7 · 8), rezultă că restul împărţirii lui a la 5 este 0;
b) 0; c) 0; d) 0; e) 0; f) 0.
12. a) a = 8· c + 5 , deci restul împărţirii lui a la 8 este 5; b) 3;
c) a = 13 · k + 257, 257, 13  a = 13 · k + 13 · 19 + 10 
a = 13 · (k + 19) + 10  restul împărţirii lui a la 13 este 10;
d) a = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · 100 · ... · 156 + 437 
⇒ a = 600 · (4 · 5 · 6 · ... · 99 · 101 · ... · 156) + 437  restul împărţirii
lui a la 600 este 437.
e) a = 13c + 13 · 13  a = 13 · (c + 13) rezultă că restul împărţirii lui
a la 13 este 0;
f) 8;
13. 40 şi 250. 14. 925 şi 130.

D
1. 340 şi 112. 2. a = 57 şi b = 4.
3. a = 52 · b + 3; b = a · 0 + 783  a = 40719; b =783.
4. 464 şi 36. 5. 856 şi 323. 6. 944 şi 235. 7. 998 = 999 · 0 + 998.
9. Restul împărţirii unui număr natural la 4 este 0, 1, 2 sau 3.
10. Restul împărţirii unui număr natural la 4 este 0, 1, 2 sau 3. Deoarece
sunt 5 numere şi doar 4 resturi rezultă că cel puţin două numere vor da
acelaşi rest la împărţirea cu 4, deci diferenţa lor se va împărţi exact la 4.
11. Restul împărţirii unui număr natural la 10 este 0, 1, 2 , 3, ..., 8 sau 9.
Deoarece sunt 11 numere şi doar 10 resturi rezultă că cel puţin două
numere vor da acelaşi rest la împărţirea cu 10, deci diferenţa lor se va
împărţi exact la 10 şi va avea ultima cifră 0.
12. Scriind teorema împărţirii cu rest n = 5k + r, r < 5.
13. Restul împărţirii unui număr natural la 5 este 0, 1, 2, 3 sau 4. Deoarece
acelaşi rest la împărţirea cu 5, deci diferenţa lor se va împărţi exact la 5.
14. a) 100  32 · x + 9  999  91  32x  990 
91 : 32  x  990 : 32  x poate fi: 3, 4, 5, ..., 30. Sunt deci 28 numere
de trei cifre care împărţite la 32 dau restul 9.
b) 7; c) 112; d) 1.
15. d = 16 · c + 2  d este un număr par.
16. 17 < 15 · c + 5 < 700  12 < 15 · c < 695  12 : 15 < c < 695 : 15 
c poate fi: 0, 1, 2, ..., 45. Sunt deci 46 numere.
17. 0.
18. a) î = 5 şi r = 0;
b) î = 9 şi r = 0, sau î = 8 şi r = 2 sau î = 7 şi r = 4. Pentru î  6 
r  6 ceea ce este în contradicţie cu restul mai mic decât împărţitorul.
c) î = 11 şi r = 1, sau î = 10 şi r = 4 sau î = 9 şi r = 7. Pentru î  8 
r  8 ceea ce este în contradicţie cu restul mai mic decât împărţitorul.

d) î = 11 şi r = 3, sau î = 10 şi r = 7. Pentru î  9  r  9 ceea ce este în
contradicţie cu restul mai mic decât împărţitorul.
19. a) Pentru n = 1  d = 1; î = 2  r = 1;
Pentru n = 2  d = 1 · 2; î = 2  r = 0;
Pentru n  3  d = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · n; î = 2  r = 0.
b) Pentru n = 1  d = 1; î = 3  r = 1;
Pentru n = 2  d = 1 · 2; î = 3  r = 2;
Pentru n  3  d = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · n; î = 3  r = 0.
c) Pentru n = 1  d = 1 + 1 = 2 ; î = 3  r = 2;
Pentru n = 2  d = 1 · 2 + 1 = 3; î = 3  r = 0;
Pentru n  3  d = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · n + 1; î = 3  r = 1.
d) Vezi c); e) Vezi c).
f) Pentru n = 1  d = 1 + 676 = 677 ; î = 2  r = 1;
Pentru n  2  d = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · n + 676 
d = 2 · (1 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · n + 338); î = 2  r = 0.
g) Pentru n = 1  d = 1 + 91 = 92 ; î = 3  r = 2;
Pentru n = 2  d = 1 · 2 + 91 = 93; î = 3  r = 0;
Pentru n  3  d = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · n +3 · 30 + 1
 d = 3 · (1 · 2 · 4 · 5 · 6 · ... · n + 30) + 1 ; î = 3  r = 1.
20. a) n = (n + 1)· 0 + n  c = 0 şi r = 0;
b) n + 1 = n · 1 + 1
Pentru n > 1  c = 0 şi r = 1
Pentru n = 1  d = 2, î = 1, c = 2 şi r = 0;
c) n = ( n + 2 )· 0 + n , n < n + 2  c = 0 şi r = n;
d) n + 2 = n · 1 + 2
Pentru n > 2  c = 1 şi r = 2
Pentru n = 2  d = 4, î = 2, c = 2 şi r = 0.
Pentru n = 1  d = 3, î = 1, c = 3 şi r = 0.
21. Din d = 7 · c + r, r < 7 şi r = 2c rezultă d = 7c + 2c, 2c < 7 rezultă
d = 9c şi 2c < 7.
Pentru c = 0  d = 40.
Pentru c = 1  d = 9.
Pentru c = 2  d = 18.
Pentru c = 3  d = 27.
Pentru c  4  2c  7.
22. 38 = c · î +3, 3 < î, î ≠ 5  35 = c · î , 3 < î, î ≠ 5  î = 7 şi c = 5 sau
î = 35 şi c = 1.
23. 92 = c · î + 8, 8 < î, î < 40  84 = c · î , 8 < î < 40  î = 12 şi c = 7
sau î = 21 şi c = 4 sau î = 28 şi c = 3.
24. d = î · 15 + 13, 13 < î < 15  d = 14 · 15 + 13.
25. d = 102 · 599 + 101.
26. 37, 148.
27. Din a + b = 30, a = 5b + r, r < b şi b < a, rezultă 5b + r + b = 30 
⇒ 6b + r = 30  r = 6 (5 – b) (1)
Din 6b + r = 30 şi r < b  6r + r < 30  7r < 30 (2)
Din (1) şi (2) rezultă r = 0.
Aşadar a + b = 30 şi a = 5b  a = 25 şi b = 5
28. Din d = 23 c + r, r < 23 şi 4c = r  d = 27c şi 4c < 23. Cel mai mare d
cu proprietatea cerută este d = 27 · 5 = 135.
29. 10000  2008c + 29  99999  10000 – 29  2008c  99999 – 29 
9971  2008c  99970  9971 : 2008  c  99970 : 2008  sunt 45 de
numere cu proprietatea cerută.
30. Sunt 9 numere cu o cifră, 90 numere cu două cifre, 900 numere cu trei
cifre şi 1001 numere cu patru cifre, în total sunt:
1· 9 + 2 · 90 + 3 · 900 + 4 · 1001 = 6893 cifre.
31. 5 · 2006 + 1 = 10031.
32. Din a = 29c + 7 şi a = 14 · 2c + 10  29c + 7 = 28c + 10  c = 3, deci
a = 94.
33. Presupunem că există un număr a care împărţit la 6 să dea restul 3 şi
împărţit la 12 să dea restul 1.
a = 6 · c + 3 (1) şi
a = 12 · k + 1  a = 6 · 2k + 1 (2).
Din (1) şi (2) rezultă că a împărţit la 6 dă o dată restul 3 şi altă dată
restul 1, contradicţie. Aşadar nu există un număr a care împărţit la 6 să
dea restul 3 şi împărţit la 12 să dea restul 1.

34. Presupunem că există un număr a care împărţit la 16 să dea restul 3 şi
împărţit la 4 să dea restul 1.
a = 16 · c + 3  a = 4 · 4c + 3 (1)
a=4·k+1 (2)
Din (1) şi ( 2) rezultă că a împărţit la 4 dă o dată restul 3 şi altă dată
restul 1, contradicţie. Aşadar nu există un număr a care împărţit la 16 să
dea restul 3 şi împărţit la 4 să dea restul 1.
Ordinea efectuării operaţiilor, utilizarea

1.4.7.
parantezelor (II)
A
1. a) 64; b) 4; c) 1; d) 4;
e) 81; f) 25; g) 1; h) 98;
i) 488; j) 653; k) 202; l) 5;
m) 225; n) 101; o) 3456.
2. a) 18; b) 29; c) 14; d) 11;
e) 1920; f) 9.
Exerciţii şi probleme de aprofundare cu cele patru

1.4.8.
operaţii cu numere naturale
M
1. 3.
2. 1 + 1 + 5; 1 + 3 +3.
3. 66 = a · b + 3, 3 < a  a = 7 şi b = 9 sau a = 9 şi b = 7 sau a = 21 şi
b = 3 sau a = 63 şi b = 1.
4. Din a + b = 46 şi a = b + 18  b + 18 +8 = 46  2b = 28  b = 14 şi
a = 32.
5. 32, 14. 6. 200, 40. 7. 272, 208. 8. 4327, 4153.

9. 90 + 86 + 82.
10. a) 4950; b) 1275; c) 5050;
d) 500500; e) 125250; f) 161028;
g) (5 + 45) · 41 : 2 = 1025;
h) (16 + 43) · 28 : 2 = 826;
i) 9702; j) 616032; k) 93426;
l) 420; m) 198; n) 1820;
o) 1482; p) 7174.
11. a) 111...1
 9;  20;
b) 111...1  21.
c) 111...1
9 cifre 9 cifre 10 cifre
d) 10 + 100 + 1000 + ... + 1 000...00

  + 2008 = 111...11
  0 + 2008 =
2008cifre 2008cifre
= 111..11
 3118.
2005 cifre
e) S = 9 + 99 + 999 + ... + 999..99

   S + 2007 =
2007 cifre
10 + 100 + 1000 + ... + 1 000...00

   S + 2007 = 111...11
 0 
2007 cifre 2007 cifre
 S = 111...11
  09103.
2003 cifre
12. 0.
13. Suma celor mai mici zece numere naturale distincte nenule este:
1 + 2 + 3 + ... + 10 = 55 < 56, deci unul dintre numere trebuie mărit
cu o unitate. Întrucât numerele trebuie să fie distincte, numărul care se
măreşte cu o uniotate este 10. Aşadar numerele cerute sunt: 1, 2, 3, ...7,
8, 9, 11.
14. 1, 2, 3, 4, ..., 98, 99, 101.
15. 1 + 2 + 3 + 4 + ... + 100 = 5050 > 5049. Deorece numerele trebuie să fie
distincte şi suma lor egală cu 5049, vom micăora cu o unitate numărul 1.
Numerele cerute sunt: 0, 2, 3, 4, 5, .., 99, 100.
16. 0.
17. (3 – 2) + (5 – 4) + (7 – 6) + ... + (1995 – 1994) = 1 · 997 = 997.

18. Dacă toate cele 63 de numere sunt distincte, suma celor mai mici 63 de
numere naturale nenule distincte este: 1 + 2 + 3 + 4 + ... + 63 =
= 64 · 63 : 2 = 2016 > 2015. Deorece numerele sunt nenule, vom
micşora cu o unitate unul dintre numerele 2, 3, ..., 62 sau 63, deci vor
exista două numere egale.
19. 30 roşii, 10 galbene şi 15 negre.
20. 20, 21, 22, 23, 24. 21. 471, 1884. 22. 6, 18, 66. 23. 21, 48, 49.
24. 123 şi 492 sau 492 şi 1968.
25. 1200, 291, 309.
26. 48, 25.
27. a) 12 ani, 36 ani; b) (36 + x) = 2 · (12 + x). Peste 12 ani.
28. 479, 23.
29. 1829.
30. Din n = 6c + 5 şi n = 8k + 3  6c + 5 = 8k + 3  6c + 2 = 8k  3c +1
= 4k  c este impar.

EVALUARE
Testul 1
Partea I
1. a) 376; b) 89; c) 53; d) 126.
2. 445. 3. 13. 4. 1296. 5. 86579.
6. 55. 8. 997. 9. 17.
Partea a II-a
1. a) 3865; b) 110.
2. Suma celor mai mici 10 numere naturale nenule distincte pare este
2 + 4 + 6 + ... + 20 = 110 > 108. Deci nu pot fi toate cele 10 numere
pare. Dacă am avea un singur număr impar suma celor 10 numere ar fi
impară, deci diferită de 108. Prin urmare, cel puţin două numere sunt
impare.
3. a) 35; b) 36;
c) Pentru n = 1, restul este 3; pentru n = 2, restul este 0; pentru n = 3,
restul este 0; pentru n ≥ 4, restul este 2.
Testul 2
1. a) 36; b) 277;
c) 153; d) 102 + 99 = 201;
e) 49; f) 1;
g) c = 263, r = 4; h) 2;
i) 34500; j) 12.
2. 156; 192.
3. 92 = î · c + 8  84 = î · c; 8 < î < 40. Deci î poate fi: 12, 14, 21, 28.
4. d = 10c + 2 = 5 · 2 · c + 2;
d = 25e + 4 = 5 · 5 · c + 4. Deci d împărţit la 5 dă într-un caz restul 3 şi
în alt caz restul 4, contradicţie.

1.5. Puteri
Ridicarea la putere cu exponent natural a unui

1.5.1.
număr natural
A
4. 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea

1.5.2.
parantezelor (III)
A
1. a) 41; b) 75; c) 425; d) 533; e) 40; f) 12.

2. a) 34; b) 90; c) 24; d) 80; e) 118.
3. a) 81; b) 38; c) 130; d) 28; e) 2.
4. a) 120; b) 490; c) 8; d) 8.
5. a) 200; b) 0; c) 0; d) 90; e) 62.
6. a) 0; b) 0; c) 1; d) 0; e) 1.
1.5.3. Înmulţirea a două puteri care au aceeaşi bază

M
1. a) 3x + 1 = 3x · 3 = a · 3 = 3a; b) 3x + 2 = 3x · 32 = a · 9 = 9a;
c) 2 · 3x · 32 = 18 · 3x = 18a.
2. a) 2a; b) 4a; c) 8a;
d) 16a; e) 6a.

1.5.4. Împărţirea a două puteri care au aceeaşi bază
M
1. a) 1; b) 5m – 4; c) 5m – 6; d) 58 – m; e) 5m + 9.
1.5.5. Scrierea sub formă de putere a unui număr natural

M
4. a) 32x = (3x)2 = a2; b) 32x + 2 = 32x · 32 = a2 · 9;
c) 33x · 33 = (3x)3 · 27 = a3 · 27; d) a2 · 8;
e) a2; f) 9a2;
g) 27a3.
5. a) 5a; b) 25a2; c) 25a2;
d) 25a4; e) a3; f) 125a3.
Înmulţirea şi împărţirea a două puteri care au

1.5.6.
acelaşi exponent
A
4. a) 5; b) 3; c) 4;
d) 5; e) 6; f) 282 · 5 se termină în 0;
g) 2; i) 14; j) 4.
1.5.7. Operaţii cu puteri. Ordinea efectuării operaţiilor (IV)

A
1. a) 225; b) 6; c) 1;
d) (24)5 : (23)6 = 220 : 218 = 22 = 4; e) 221 : 218 = 23 = 8; f) 1;
g) 10; h) 0; i) 625;
j) (2 · 113)6 = 26 = 64; k) 123; l) 0;
m) 0; n) 0; o) 100; p) 108.
2. a) 1; b) 1; c) 64;
d) 16; e) 35; f) 8;
g) 0; h) 0; i) 29 · 39(22 + 2 – 6) = 0;
j) 10 (2 + 1 – 9) = 0; k) 4;
4 3
l) 2;
m) 41994(5 + 1) : (41994 · 2) = 3; n) 10;
o) 1; p) 1; q) 8;
r) 0; s) 1; t) 0.
M
1. a) 25; b) 10; c) 1; d) 0;
e) 0; f) 0; g) 0; h) 0.
2. 101995 · 102 – 1 = 102 000...00
  – 1 = 101 999...99
  . Suma cifrelor este:
1995 cifre 1995 cifre
+ 9 + ... + 9 = 2 + 17955 = 17957.

1 + 0 + 1 + 9
1995 cifre
3. a) 0;
b) 2 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 –26 = 22 + 22 + 23 + 24 + 25 –26 =
23 + 23 + 24 + 25 –26 = 24 + 24 + 25 –26 = 25 + 25 –26 = 26 –26 = 0;
c) 0;
d) 1;
e) 231(1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25) : 231 = 65;
f) 1.
4. a) d = 15 · 915 = (2 · 7 + 1) · 915 = 2 · 7 · 915 + 915 = 2 · 915 · 7 + 915 
r = 915;
b) 17 · 493 = (5 · 3 + 2) · 493 = 5 · 3 · 493 + 2 · 493 = 5 · 493 · 3 + 2 · 493,
2 · 493 < 5 · 493  r = 2 · 493 = 2 · 2186 = 2187;
c) d = 11 · 539 = 55 · 538 = (2 · 27 + 1) · 538 = 2 · 27 · 538 + 538 =
= 2 · 538 · 27 + 538  r = 538.

1.5.8. Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural
M
1. a) 1; b) 5; c) 6;
2. a) 2; b) 4; c) 8; d) 6.
3. a) 3; b) 1; c) 3; d) 7;
e) 9.
4. a) 4; b) 6; c) 4; d) 6.
5. a) 7; b) 1; c) 3; d) 9.
6. a) 8; b) 6; c) 2; d) 2;
e) 4.
7. a) 9; b) 1; c) 9; d) 1.
8. a) Uc(9 + 2 + 3 + 4) = 8;
b) 8; c) 0; d) Uc(21997 – 2) = 0;
e) Uc(7 + 72 + 73 + 74) = 0. Uc(7 + 72 + 73 + 74) + Uc(75 + 76 + 77 + 78)
+ Uc(72005 + 72006 + 72007 + 72008) = 0 + 0 + 0 + 0 = 0.
9. a) 4; b) 10;
c) (2 ) · 9 · (15 ) = 212 · 34 · 54 · 34 = 104 · 28 · 38. Numărul se termină
4 3 2 2 2
în 4 zerouri.
10. 3 000...00
 .
39 de zerouri
11. a) 25;
b) a · b = 254 · 525 · 76 = 1025 · 229 · 76. Uc(229 · 76) = Uc(2 · 9) = 8.
12. 1 000...00
  .
2006 de zerouri

Compararea şi ordonarea puterilor, reguli de
1.5.9.
comparare a puterilor cu exponent natural
A
1. g) 730 = (73)10 = 34310 > 810; i) 48 = (22)8 = 216 < 616;
j) 24 = 42 = 16; k) 53 < (52)2 = 54;
l) 93 = (32)3 = 36 < 310; m) 85 = (23)5 = 215;
n) 162 = (24)2 = 28 < 210 = (22)5; o) 83 = 29 < 216 = 24;
p) (94)2 = 316 (38)2; q) 949 = 398 > 348 = (316)3;
r) (356)2 = 3612 = 624 < 641; s) 210 = 1024.
2. a) 2198 = (22)99 = 499;
b) 534 = (52)17 = 2517;
c) 956 = (32)56 = 3112 > 3101;
d) 12523 = (53)23 = 569;
e) 1612 = (42)12 = 424 < 425;
f) 8123 = (23)123 = 2369; 4189 = (22)189 = 2378;
g) 2745 = (33)45 = 3135; 967 = (32)67 = 3134;
h) 4949 = (72)49 = 798; (3437)3 = (73)21 = 763;
i) 1648 = (24)8 = 2192; 896 = (23)96 = 2288;
j) 1212 = (123)4 > (103)4 = 10004;
k) 239 = (23)13 = 813 < 913 = (32)13;
l) 434 = (42)17 = 1617; 351 = (33)17 = 2717;
m) 736 = (72)18 = 4918; 654 = (63)18 = 21618
n) 4120 = (42)60 = 1660; 3180 = (33)60 = 2760;
o) 1268 = (122)34 = 14434; 10102 = (103)34 = 10034;
p) 7340 > 2300 = 8100;
q) 17202 = (172)101 = 289101; 13303 = (133)101 = (169 · 13)101 > 289101;
r) 478 = (42)39 = 1639; 6117 = (63)39 = 21639;
s) 234 · 3 = (22)17 · 3 = 417 · 3 > 317 · 3 = 318.

M
1. a) 210(22 – 1) = 210 · 3 < 3 10 · 3 = 311;
b) 335 – (32)17 = 334(3 – 1) = 334 · 2 = (32)17 · 2 = 917 · 2;
252 = 251 · 2 = (23)17 · 2 = 817 · 2;
c) 253 – 252 – 251 = 251(22 – 2 – 1) = 251 · 1 = (23)17 = 817;
334 = (32)17 = 917.
2. 297 · 5100 = 1097 · 53 > 1097 · 23.
3. A = 35050; B = (32)2525 = 35050.
4. A = 31994(3 – 2) – 2 · 31993 – ... – 2 · 31197 =
= 31993(3 – 2) – 2 · 31992 – 2 · 31991 – ... –2 · 31197 =
= ... = 31197(3 – 2) = 31197 = (33)399 = 27399;
B = 1 + 1 + 2 + 22 + ... + 21994 = 2 + 2 + 22 + ... + 21994 =
22 + 22 + ... + 21994 = ... = 21995 = (25)399 = 32399.
5. A = 7980 · 981 : 2 = 7490 · 981 < B.
1.5.10. Pătrate perfecte

A
2. Toate numerele sunt pătrate perfecte.

a) 134 = (132)2; b) 74 = (72)2;
c) 816 = (86)2; d) 923 = (32)23 = (323)2;
e) 25 = (5 ) = (5 ) ;
3 2 3 3 2
j) 497 = (72)7 = (77)2;
g) (123161)2; h) (8910)2;
i) (3 ) = (3 ) ;
2 1999 1999 2
j) (41987)2;
k) (90 · 53 · 25)2; l) (1998999)2.
M
1. a) 19981999 are ultima cifră 2, deci nu poate fi pătrat perfect;
b) Numărul are ultima cifră 7, deci nu este pătrat perfect;
c) 32 + 42 = 9 + 16 = 25 = 52 este pătrat perfect;
d) 52 + 122 = 132 este pătrat perfect;
e) 42 + 52 = 16 + 25 = 41, nu este pătrat perfect;
f) 42 · 52 = 202 este pătrat perfect;
g) 20021001 are ultima cifră 2, deci nu este pătrat perfect;
h) 1997103 are ultima cifră 3, deci nu este pătrat perfect;
i) 12316 + 175 are ultima cifră 1 + 7 = 8, deci nu e pătrat perfect;
j) Are ultima cifră 7;
k) Are ultima cifră 3.
2. a) S = 1 + 3 + 5 + ... + 93 = (1 + 93) · 47 : 2 = 94 · 47 : 2 = 47 – 472;
b) (1 + 111) · 56 : 2 = 562;
c) (1 + 2341) · 1171 : 2 = 11712;
d) 1987 + 2(1 + 2 + 3 + ... + 1986) = 1987 + 2 · 1987 · 1986 : 2 =
= 1987 + 1987 · 1986 = 19872;
e) 2892;
f) 25(1 + 3 + 5 + ... + 13) = 25 · 49 = (5 · 7)2;
g) 19982; h) 20062;
i) 552; j) 50502;
k) 81 · (1 + 49) · 49 : 2 = 81 · 50 · 49 : 2 = 81 · 25 · 49 = 92 · 52 · 72 = (9 · 5 · 7)2.
D
1. 5n + 3 are ultima cifră 8, oricare ar fi numărul natural nenul n.
2. Uc(276 + 277 + 278 + 279) = Uc(6 + 2 + 4 + 8) = 0. De la 76 la 102 sunt
102 – 76 + 1 = 27 numere pe care le grupăm câte 4, în fiecare grupă
ultima cifră este 0 iar în ultima grupă, cea incompletă (cu 3 numere)
ultima cifră este Uc(2100 + 2101 + 2102) = Uc(6 + 2 + 4) = 2  a are ultima
cifră 2, deci nu este pătrat perfect.
3. Uc(22006 + 32006) = Uc(4 + 9) = 3  22006 + 32006 ≠ n2, oricare ar fi n natural.
4. Ultima cifră a unui pătrat perfect poate fi: 0, 1, 4, 5, 6 sau 9. Deoarece
sunt 7 numere şi doar şase ultime cifre rezultă că cel puţin două numere
au aceiaşi ultimă cifră, deci diferenţa lor se împarte exact la 10.
5. Pentru n = 1  a = 4 = 22, este pătrat perfect;
Pentru n = 2  a = 1 · 2 + 3 = 5, nu este pătrat perfect;
Pentru n = 3  a = 1 · 2 · 3 + 3 = 9 = 32, este pătrat perfect;
Pentru n = 4  a = 1 · 2 · 3 · 4 + 3 = 27, nu este pătrat perfect;
Pentru n ≥ 5  a = 1 · 2 · 3 · ... · n + 3 = ...0 + 3 = ...3  Uc(a) = 3, deci
a nu este pătrat perfect.
6. Pentru n = 1  a = 8, nu este pătrat perfect;
Pentru n = 2  a = 1 · 2 + 7 = 9, este pătrat perfect;
Pentru n = 3  a = 1 · 2 · 3 + 7 = 13, nu este pătrat perfect;
Pentru n = 4  a = 1 · 2 · 3 · 4 + 7 = 31, nu este pătrat perfect;
Pentru n ≥ 5  a are ultima cifră 7, deci nu este pătrat perfect.
EVALUARE
Testul 1
1. a) 82; b) 32; c) 8; d) 32;
e) 118; f) 7; g) 14 h) 31;
i) 32; j) 2.
2. a) 813 = 239 < 240; b) 212 – 210 = 210(22 – 1) = 210 · 3 < 310 · 3 = 311.
3. a = 52; b = 242; c = (1 + 37) · 19 : 2 = 192.
4. a) 3x + 1 = 3x ·3 = 3a; b) 2 · 9x = 2 · (3x)2 = 2a2.
5. 37 · 915 = (2 · 18 + 1)2 · 915 = 2 · 18 · 915 + 915 rezultă că restul este 915.
Testul 2
1. a) 53361; b) 18; c) 58; d) 0;
e) 100; f) 6; g) 26; h) 121;
i) 0; j) 224 : 218 = 26 = 64.
2. a nu este pătrat perfect pentru că are ultima cifră 7; b = 102 este pătrat
perfect; c = 2006 + 2 · 2006 · 2005 : 2 = 20062; d nu este pătrat perfect
pentru că are ultima cifră 2.
3. 2 zerouri; 75 de zerouri.
4. A = 32006(3 – 2) – 2 · 32005 – ... 2 · 356 = 32006 – 2 · 32005 – ... 2 · 356 =
32005(3 – 2) – 2 · 32004 – ... – 2 · 356 = ... = 357 – 2 · 356 = 356(3 –2) = 356 =
(32)28 = 928;
B = (2 + 2) + 22 + 23 + 24 +...+ 283 = 22 + 22 +23 + 24 +...+ 283 =
23 + 23 + 24 +...+ 283 = ... = 283 + 283 = 284 = (23)28 = 828. Aşadar A > B.

1.6. Divizibilitatea
1.6.1. Divizor, multiplu

A
4. 20, 40.
5. 0, 5, 10, 15.
6. 1, 2, 4, 8.
7. Orice număr natural este multiplu al lui 0.
8. Singurul divizor al lui 0 este 0.
9. 100, 200, 300, ..., 900.
10. Adevărat. Există 0 număr natural astfel încât oricare ar fi b un număr
natural, 0 este divizibil cu b.
11. Adevărat.
12. a) 50, 60, 70, 80; b) 60, 80; c) 52, 65, 78; d) 50, 75.
13. a) Din 40 < 2k < 80, rezultă 20 < k < 40. Sunt 39 de numere naturale
cuprinse între 20 şi 40;
b) Din 40 < 3k < 80, rezultă 40 : 3 < k < 80 : 3 rezultă 14  k  26.
Sunt 13 numere;
c) 7;
d) 1.
14. a) 100, 300, 120, 210, 102, 201;
b) 100, 200, 110, 101, 400, 130, 103, 310, 301, 220, 202, 112, 121, 211;
c) 100, 500, 140, 104, 410, 401, 230, 203, 320, 302, 311, 131, 113,
122, 212, 221.

M
1. n = 111 · (a + b + c).
2. ab + ba = 11 · ( a + b ).
3. A = 11 · (a + 1).
4. N = 10 010a + 1 099b = 7 · (1 430a + 157b).
5. S = 301a + 21b + 14 = 7 · ( 43a + 3b + 2).
6. abcd = ab · 100 + cd = ab · 100 + 4 · ab = 104 · ab = 104 · ab = 13 · 8 · ab.
7. abcd = ab · 100 + cd = ab · 100 + 5 · ab = 104 · ab = 105 · ab = 7· 15 · ab.
D
1. abc · 9 = x · 1 000 + abc rezultă abc · 8 = x · 1 000 rezultă abc = x · 125.
2. abcabc = 1 001 · abc = 7 · 11 · 13 · abc.
3. abcabc = 7 · 11 · 13 · abc. Dacă abcabc este pătrat perfect atunci
abc 7 · 11 · 13 rezultă abc1001, imposibil.
4. 3.
5. 20 + 02 = 1 care nu este divizibil cu 57; 21 + 12 = 3 care nu este divizibil
cu 57; 22 + 22 = 8 care nu este divizibil cu 57; 23 + 32 = 17 care nu
este divizibil cu 57; 24 + 42 = 32 care nu este divizibil cu 57;
25 + 52 = 57.
Deci cea mai mică valoare a lui a astfel încât (2a + a2)57 este 5.
6. 5. 7. 0
8. a(a + 1)(a + 2)(a + 3) = 1000 · a + 100 · (a + 1) + 10 · (a + 2) + (a + 3)
= 111 · a + 123.
9. a = 3n · (7 + 17) = 3n · 24.
10. a = 3n · (1 + 3 + 32) = 3n · 13.
11. a = 5n · (2 + 5) = 5n · 7.
12. a = 5n · 47.
15. a = 9n · (22 – 9) = 9n · 13.
18. a = 13n · (132 – 13 + 1) = 13n · 157.
19. a = 2n · 3n · (3 + 62 + 2) = 6n · 41.
20. a = 63n · (1 + 2 – 9) = 63n · 13.
21. E = 2n · 3n · (2 + 3 + 6) = 6n · 11 = 6n – 1 · 2 · 33.
22. E = 12n · (12 + 4 – 9) = 12n · 7.
23. a = 18n · (1 + 3 + 5 · 81) = 18n · 1409.
24. a = 15n · (15 + 5 – 9) = 15n · 11 = 12n – 1 · 3 · 55.
25. a = 3n · 5n · 7n · (35 + 49) = 3n · 5n · 7n · 84.
26. S = 5 050 = 101 · 50.
27. N are 300 de termeni pe care îi grupăm câte 3, astfel:
N = (2 + 22 + 23) + (24 + 25 + 26) + ... + (2298 + 2299 + 2300) =
= 2 · (1 + 2 + 22) + 24 · (1 + 2 + 22) + ... + 2298(1 + 2 + 22) =
= 2 · 7 + 24 · 7 + ... + 2298 · 7 = 7 · (21 + 24 + 27 + ... +2298).
28. N = (6 + 62) + (63 + 64) + ... + (699 + 6100) =
= 42 + 62 · (6 + 62) + ...+ 698(6 + 62) =
= 42 + 62 · 42 + ... + 698 · 42 = 42 · (1 + 62 + 64 + ... + 698).
29. 1 + 9 + 92 = 91 = 13 · 7.
N = (1 + 9 + 92) + 93 · (1 + 9 + 92) + 96 · (1 + 9 + 92) + ... + 91992 · (1 + 9 + 92) =
= 13 · 7 · (1 + 93 + 96 + ... + 91992).
30. S = 1 + 8 + 82 = 73.
= 8 · (1 + 8 + 82) + 82 · (1 + 8 + 82) + ... + 8886 · (1 + 8 + 82) =
= 73 · (81 + 84 + 87 + ... + 8886).
31. N = (1 + 5 + 52 + 53) + 54 · (1 + 5 + 52 + 53) + ... + 592 (1 + 5 + 52 + 53) =
= 156 + 54 · 156 + ... + 592 · 156 = 156 · (1 + 54 + 58 + ... + 592) =
= 26 · 6 · (1 + 54 + 58 + ... + 592).
32. N = 11 · (1 + 11) + 113 · (1 + 11) + ...+ 11129 · (1 + 11) =
= 12 · (1 +113 + 11129).
33. 1 + 7 + 72 = 57 = 19 · 3.
N = 7 · (1 + 7+ 72) + 74 · (1 + 7+ 72) + ... + 71990 · (1 + 7+ 72) =
= 19 · 3 · (7 + 74 + ... + 71990).

55. Pentru n = 1 rezultă x = 101 + 1 = 11, nu este divizibil cu 3.
Pentru n = 2 rezultă x = 101 + 102 + 2 = 112, nu este divizibil cu 3.
Pentru n = 3 rezultă x = 101 + 102 + 103+ 3 = 1113, nu e divizibil cu 3.
Se obţine x divizibil cu 3 pentru n = 3 şi n = 6.
35. 1 + 3 + 32 = 13. Numerele trebuie grupate câte 3. Cel mai mare n
divizibil cu 3 care este mai mic decât 140 este 138. Deci n = 138.
36. Orice număr natural a este de forma 3k + r, unde r < 3, k şi r sunt
numere naturale.
Pentru a = 3k  a(a + 1)(a + 2) 3.
Pentru a = 3k + 1  a + 2 = 3k + 33  a(a + 1)(a + 2) 3.
Pentru a = 3k + 2  a + 1 = 3k + 33 a(a + 1)(a + 2) 3.
37. Vezi 36.
38. Restul împărţirii unui număr la 2 este 0 sau 1. Deoarece sunt 3 numere
şi doar două resturi rezultă că cel puţin două dintre ele dau acelaşi rest la
împărţirea cu 2. Deci diferenţa lor este divizibilă cu 2.
39. Conform teoremei împărţirii cu rest, orice număr natural n, n = 10k + r,
unde r < 10, r şi k numere naturale. Deoarece sunt 11 numere şi doar 10
posibilităţi pentru rest (0, 1, 2, ..., 9) rezultă că cel puţin două numere dau
acelaşi rest la împărţirea cu 10, deci diferenţa lor este divizibilă cu 10.
40. Orice număr natural n este de forma 5k, 5k + 1, 5k + 2, 5k + 3, 5k + 4
unde k este un număr natural. Cele 4 numere le grupăm astfel: cele de
forma 5k formează o grupă, cele de forma 5k + 1, 5k + 2 formează a
doua grupă, iar cele de forma 5k + 1 sau 5k + 3 formează a treia grupă.
Deoarece sunt 4 numere şi doar 3 grupe rezultă că cel puţin 2 numere
vor fi în aceeaşi grupă. Dacă cele două numere sunt în prima grupă (5k)
atunci atât suma cât şi diferenţa lor este divizibilă cu 5. Dacă cele două
numere sunt în a doua grupă (5k + 2, 5k + 3) şi dacă ambele dau acelaşi
rest la împărţirea cu 5 atunci diferenţa lor e divizibilă cu 5 iar dacă
dau resturi diferite la împărţirea cu 5 (2 respectiv 3) atunci suma lor e
divizibilă cu 5. Dacă cele două numere sunt în a treia grupă
(5k + 1, 5k + 4) şi ambele dau acelaşi rest la împărţirea cu 5, atunci
diferenţa lor e divizibilă cu 5, iar dacă dau resturi diferite la împărţirea
cu 5 (1 respectiv 4) atunci suma lor e divizibilă cu 5.

41. Vezi 61. În prima grupă vor fi numrele de forma 7k, în a doua grupă
numerele de forma 7k + 1 sau 7k + 6, în a treia grupă numerele de forma
7k + 2 sau 7k + 5 şi în a patra grupă numerele de forma 7k + 3 sau 7k + 4.
M
4. Numerele au ultima cifră 0.
1 2 3 4 17 20
5. A = (abc2 + abc2 + abc2 + abc2 ) + ... + (abc2 + ... + abc2 ).
În fiecare grupă ultima cifră este 0, deci A10.
6. 1989 + 19892 are ultima cifră 0 (9 + 1 = 10). Grupând termenii lui S
câte 2, în fiecare grupă ultima cifră este 0 dacă n este par. Cel mai mare
număr par mai mic decât 2007 este 2006.
7. 71 + 72 + 73 + 74 are ultima cifră Uc(7 + 9 + 3 + 1) = 0. Deci n = 4.
8. A = 5n2 + 5n + 10 = 5 · 2k + 10 = 10(k + 1)10. (Produsul a două
numere naturale consecutive n(n + 1) este divizibil cu 2).
9. 23n + 2 = 8n + 2. Pentru n = 4k + 1, 8n are ultima cifră 8 deci 23n + 2 este
divizibil cu 10. Pentru n = 4k + 1, 7n are ultima cifră 7, iar 7n + 3 este
divizibil cu 10.
10. n par.
11. a) 11; b) 101; c) 1001.
12. Ultima cifră.
M
5. 224, 444, 666, 888.
6. x · (1 + 2 + 3 + ... + 30) = 186a  x · 465 = 186a. (1)
186a2  a poate fi: 0, 2, 3, 6, 8. (2)
x · 465 5 (3). Din (1), (2), (3)  a = 0 şi x = 1860 : 465 = 4.

1.6.4. Numere pare şi numere impare
A
2. 6 numere. 3. 734, 374. 4. 10 000. 5. 9 876.
6. 21, 31, 13, 11, 33. 7. 99 999. 8. 1 023. 9. 12 604.
10. 2 713. 11. 234 567. 12. 9 988.
13. 239, 293, 329, 923, 233, 299, 333, 999, 929, 323.
14. 300, 120, 210. 15. 111, 201. 16. 400, 310, 220, 202, 130.
17. 103, 301.
M
1. 2k + 2p = 2(k + p).
2. (2k + 1) + (2p + 1) = 2(k + p + 1).
3. 2k + (2p + 1) = 2(k + p) + 1.
4. a) de la 1 la 6 sunt 3 numere pare şi 3 numere impare. Suma sau
diferenţa celor trei numere este un număr par iar a celor trei impare este
un număr impar. Asadar 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 6 este impar, deci diferit de
0 care este par;
b) De la 1 la 5 sunt trei numere impare şi 2 numere pare, deci
1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 este un număr impar;
c) În sumă sunt 5 numere pare şi 5 numere impare, rezultatul sumei
celor 10 este un număr impar, deci diferit de 0 care este par;
d) În sumă sunt 10 numere pare şi 10 numere impare, rezultatul sumei
fiind par, deci diferit de 19.
5. a + (a + 2) + (a + 4) + (a + 6) + ... + (a + 18) = 10a + 90.
10a + 90 = 230  a = 14.
Numerele sunt: 14, 16, 18, ..., 32.
6. a + (a + 2) + (a + 4) + (a + 6) + ... + (a + 18) = 10a + 90.
10a + 90 = 230  a = 15.
Numerele sunt: 15, 17, 19, ..., 33.

7. Suma celor mai mici 10 numere naturale pare distincte este:
0 + 2 + 4 + 6 + ...+ 18 = 90 > 88 rezultă că nu pot fi toate cele 10
numere pare. Dacă printre cele 10 numere se află doar unul impar
rezultă că csuma lor e impară, deci diferită de 88. Aşadar printre cele 10
numere se află cel puţin 2 numere impare.
8. Suma celor mai mici 50 de numere naturale distincte impare este
1 + 3 + 5 + 7 + ... + 99 = (1 + 99) · 50 : 2 = 2500 > 2498. Deci printre
cele 50 de numere se află cel puţin un număr par. Dacă s-ar afla un
singur număr par, atunci suma a 49 numere impare cu unul par ar fi un
număr impar, deci diferit de 2498 care este par. Aşadar printre cele 500
de numere se află cel puţin 2 numere pare.
9. (2 + 4 + 6 + ...+ 2n) – n =2n(n + 1) : 2 – n = n(n + 1) – n = n2.
11. Conform teoremei împărţirii cu rest, d = 1996 · c + 17 
d = 2(998c + 8) + 1  d este impar, deci nu există numere naturale care
împărţite la 1996 să dea restul 17.
M
3. (21 +22 + 23 + 24) are ultima cifră 0.
a = (21 +22 + 23 + 24) + (25 +26 + 27 + 28) + ... + 2n are ultima cifră 0 dacă n
este divizibil cu 4. Cel mai mare număr de trei cifre divizibil cu 4 este 996.
4. a = 5.
5. 6 · 5 = 30; 61 + 62 + 63 + 64 + 65 are ultima cifră 0. Cel mai mic n este 5.
Pentru n < 5, 61 + 62 + 63 + 64 + 65 nu are ultima cifră 0 sau 5.
6. Restul împărţirii unui număr natural la 5 este 0, 1, 2, 3, 4. Deoarece sunt
6 numere şi doar 4 resturi rezultă că cel puţin două numere dau acelaşi
rest la împărţirea cu 5, deci diferenţa lor este divizibilă cu 5.
7. a = 3n(2 + 27 – 4) = 3n · 25.

EVALUARE
Testul 1
1. a) 0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21; b) 0, 11; c) 0, 7, 14; d) 0, 6, 12, 18;
2. a) 1, 7; b) 1, 2, 5, 10; c) 1, 2, 4, 5, 10, 20; d) 1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 36.
3. 0, 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32.
4. 320, 325.
5. a este suma a două numere impare deci este un număr par, deci divizibil
cu 2; b = 124 ·123 : 2 = 62 · 123, deci este divizibil cu 2.
6. a = 3n (1+ 3 + 32) = 3n · 13.
7. 1 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 6 este un număr impar pentru orice alegere a
semnelor + sau – deci diferit de 28 care este par.
8. Restul împărţirii unui număr natural la 6 poate fi: 0, 1, 2, 3, 4, 5.
Deoarece sunt 7 numere şi doar 6 resturi rezultă că cel puţin două
numere vor da acelaşi rest la împărţirea la 6, deci diferenţa lor este
divizibilă cu 6.
9. Suma celor mai mici 10 numere naturale, distincte, nenule, care nu sunt
divizibile cu 3, este:
1 + 2 + 4 + 5 + 7 + 8 + 10 + 11 + 13 + 14 = 74 > 75, deci printre cele 10
numere se află cel puţin un număr divizibil cu 3.
Testul 2
1. 5, 15.
2. a) 1025; b) 1032; c) 1230.
3. 316 = 4 · 79 . 4. 9, 12, 15, 18. 5. 0, 40, 80.
6. a) 0; b) 1. 7. 51.
8. 0 + 3 + 6 + 9 + 12 + 15 + 18 + 21 + 24 + 27 = (0 + 27) · 10 : 2 = 135.

9. Restul împărţirii unui număr natural la 3 poate fi: 0, 1, 2. Deoarece
acelaşi rest la împărţirea la 3, deci difernţa lor este divizibilă cu 3.
10. Uc(A) = Uc(9 + 5 + 1) = 5;
B = (1 + 9) + (92 + 93) + … + (972 + 973) = 10 · (1 + 92 + 94 + ...+972);
C = 3n (2 + 24 + 9) = 3n ·35;
Uc(A) = Uc((2 + 4 + 8 + 6) + (2 + 4 + 8 + 6) + ... + ( 2 + 4 + 8 + 6)) = 0.

figurativă, probleme de organizare a
1.7.
rezolvă prin încercări
A
1. 18, 19, 20, 21, 22. 2. 224, 896. 3. 230, 308.
4. 376, 3 760. 5. 609, 3 045. 6. 136, 208.
7. 569, 289. 8. 40, 10.
M
1. 45 galbene, 42 roşii, 14 negre. 2. a = 15; b = 45; c = 195.
3. 500; 100; 150. 4. 97, 36. 5. a) 11 ani; b) 11 ani.
D
1. 140 cm; 138 cm; 142 cm; 139 cm; 145 cm.
2. 12; 10; 8; 6; 4; 2; 0.
4. 3, 17. 5. 75; 2. 6. 4; 6.

1.8. inecuaţii şi probleme care conduc la
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al
1.8.3.
inecuaţiilor
A
1. 34, 36. 2. 0, 1, 2, 3 sau 1, 2, 3, 4 sau 2, 3, 4, 5. 3. 4, 5, 6 ...

4. (4, 5), (6, 3). 5. (5, 8), (4, 9), (6, 3). 6. (40, 0), (39, 1), (38, 2).
7. (0, 1, 2), (0, 1, 3), (0, 1, 4), (0, 1, 5), (0, 2, 3), (0, 2, 4), (1, 2, 3), (1, 2, 4).
8. 40, 80, 120, 160, ..., 2 000. 9. 68.
10. (11, 181), (22, 90), (33, 60), (44, 45), (55, 36), (66, 30).
1.9. Baze de numeraţie
Scrierea numerelor în baze de numeraţie diferite,

1.9.1. transformarea scrierii numerelor dintr-o bază de
numeraţie în alta
A
1. Toate propoziţiile sunt adevărate. 2. Toate propoziţiile sunt adevărate.
3. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 25, 87. 4. 3, 7, 4, 9, 10, 15, 16, 35, 44, 80.
5. 7, 29, 12, 343, 85, 118. 7. 1102, 1112, 1 0002, 1 0102.
8. 203, 213, 223, 1013, 2123. 9. 67, 107, 117, 137, 327.

1.9.2. Sistemul de numeraţie zecimal
M
1. 21, 42, 63, 84. 2. 14, 25, 36, 47, 58, 68.
3. 136, 348. 4. 133, 263, 393.
5. 13, 24, 35, 46, 57, 68, 79. 6. 330, 431, 532, 633, 734, 835, 936.
7. 10, 70, 16, 61, 25, 52, 34, 43.
8. 4. 9. 2.
10. n = (100a + 10b + a) + (100b + 10a + b) = 111a + 111b = 111(a +b).
Restul împărţirii lui n la 111 este 0. n = 111 · (a + b) = 3 · 37 · (a + b).
Dacă n este pătrat perfect atunci a + b = 111, imposibil întrucât a şi b
sunt cifre.
D
1. a) 11(a + b) = 66  a + b = 6 ⇒ ab poate fi: 15, 51, 24, 46, 33;
b) 16, 61, 25, 52, 34, 43;
c) a + b = 11, ab poate fi: 29, 92, 38, 83, 47, 74, 56, 65.
2. a0b + b0a = 606 ⇒ a + b = 6. Numerele sunt 105, 204, 303, 402, 501.
3. aaa = 111a = 3 · 37 · a.
4. aabb = 1100a + 11b = 11 · (100a + b).
5. abab = ab · 101;
6. abc + bca + cab = 11a + 111b + 111c = 111 · (a + b + c) = 3 · 37 · (a + b + c).
7. 111.
8. abcabc = abc · 1001 = abc · 7 · 11 · 13.
9. 374.
10. 3000 + 2 · bcd + 2000 + bcd = a646 ⇒ 5000 + 2 · bcd = 1646 ⇒ bcd = 823.

11. N1 – N2 = abc – cba =99a – 99c = 99(a – c) = 9 · 11 · (a – c). Dacă
N1 – N2 este pătrat perfect atunci a – c = 11k, dar a ≠ c deci a – c ≠ 0.
Aşadar N1 – N2 nu este pătrat perfect.
12. 1111a + 111b + 11c + d = 2001 ⇒ a = 1 ⇒ 1111 + 111b + 11c + d = 2001.
111b + 11c + d = 890 (1) 11c + d ≤ 99 + 9 = 108 (2)
Din (1) şi (2) ⇒ b = 8. Deci 888 + 11c + d = 890 ⇒ 11c + d = 2 ⇒ c = 0
şi d = 2. Deci abcd = 1802.
13. 4 014, 4 115, 4 216, 4 317, 4 418, 4 519, 8 024, 8 125, 8 226, 8 327, 8 428,
8 529.
14. 6abcde = abcde6 · 4 ⇒ 600 000 + abcde = (abcde · 10 + 6) · 4 ⇒
39 · abcde = 600 000 – 24 ⇒ abcde = 15 384.
15. xx2 · yx = xx · 1 001 ⇒ xx · yx = 1 001 ⇒ xx = 11; yx = 91.
16. aa = bc; 22 = 4 ≠ bc; 33 = 27; 44 = 256 ≠ bc; pentru a > 4, aa > bc. Deci
abc = 327.
17. ab = î ⋅ b + c, c < î

bc = î ⋅ c + a, a < î ⇒ ab + bc + ca = î(b + c + a) + c + a + b ⇒

ca = î ⋅ a + b, b < î
11(a + b + c) = (î + 1)(a + b + c) ⇒ î + 1 = 11 ⇒ î = 10. (a + b + c ≠ 0).
ab = 10b + c ⇒ 10a + b = 10b + c ⇒ 10a = 9b + c ⇒ c = 10a – 9b.
Analog 10b = 9c + a ⇒ 10b = 9(10a – 9b) + a ⇒ 91b = 91a ⇒ b = a.
Analog c = a, deci a = b = c.
18. 666.
19. abc = cba · 3 + 21 ⇒ 100a + 10b + c = 300c + 30b + 3a + 21 ⇒
97a = 299c + 20b + 21, dar a = c + 5 ⇒ 97(c + 5) =299c + 20b + 21 ⇒
464 = 202c + 20b ⇒ 232 = 101c + 10b ⇒ c = 2, b = 3, a = 7, abc = 732.
20. Vezi 19; abc = 853.
21. 12, 21, 13, 31, 11, 22.
22. b2 = cd ⇒ I. b = 4 şi cd = 16 sau II. b = 5 şi cd = 25 sau III. b = 6 şi
cd = 36 sau IV. b = 7 şi cd = 49 sau V. b = 8 şi cd = 64 sau VI. b = 9 şi
cd = 81.

23. xy = yx + 45 ⇒ 9x = 9y + 45 ⇒ x = y + 5. Numerele sunt: 61, 72, 83, 94.
24. 3ab > 35b ⇔ a > 5. Pentru a = 5, 3ab = 35b iar pentru a < 5, 3ab < 35b.
25. a + b + a + c = ac ⇒ b = 8a. Numerele sunt 1810, 1811, 1812, 1813, ..., 1819.
26. abcd = 4 · ab2 ⇒ ab · 100 + cd = 4 · ab2 ⇒ cd = ab · (4 · ab – 100).
Dacă 4 · ab – 100 = 0 ⇒ ab = 25 şi abcd = 2 500. Dacă 4 · ab – 100 ≠ 0,
deoarece cd şi ab au două cifre ⇒ 0 ≤ 4 · ab – 100 ≤ 9 ⇒ ab ≤ 25. Deci
ab = 25 şi abcd = 2500.
27. abcc + cb = 1993 ⇒ a = 1, deci bcc + cb = 993 ⇒ 101b + 21c = 993 ⇒
b = 9 şi c = 4.
  = 111...11
28. N = 111..11222..2   ·10n + 222...22
  .
n cifre n cifre n cifre n cifre
10n = 999...99
  + 1 = 9 · 111...11
  + 1. Notăm 111...11
  = a,
n cifre n cifre n cifre
atunci N = a · (9a + 1) + 2a = 9a2 + 3a = 3a(3a + 1).

3a şi 3a + 1 sunt numere naturale consecutive.
29. 100a + 10b + c = a + 4b + 27c ⇒ 99a + 6b = 26c ⇒
99a = 2 · (13c – 3b) ⇒ 99 · 2 = 13c – 3b ⇒ a poate fi: 2, 4, 6, 8.
Pentru a = 2 ⇒ 99 = 13c – 3b ⇒ 13c = 3(33 + b) ⇒ c poate fi 3, 6 sau 9.
Pentru c = 3 ⇒ 13 = 33 + b, nu convine. Pentru c = 6 ⇒ 26 = 33 + b, nu
convine. Pentru c = 9 ⇒ 39 = 33 + b ⇒ b = 6, deci abc = 269.
Pentru a = 4 ⇒ 99 · 4 = 2(13c – 3b) ⇒ 99 · 2 = 13c – 3b ⇒
198 + 3b = 13c ⇒ 3(66 + b) = 13 · c ⇒ c = 9, 66 + b = 39 nu convine.
Pentru a = 6 ⇒ 99 · 6 = 2(13c – 3b) ⇒ 99 · 3 = 13c – 3b ⇒
3(99 + b) = 13c, nu convine.
Pentru a = 8 ⇒ 99 · 8 = 2(13c – 3b), nu convine.
30. abc + bc + c = 2xy + 57 (*); abc + bc + c ≤ 999 + 99 + 9 = 1107.
Pentru xy = 10 ⇒ 210 = 1024 ⇒ 2xy + 57 = 1081.
Pentru xy ≥ 11 ⇒ 2xy ≥ 2048 > 1107 deci egalitatea (*) este imposibilă.
Aşadar xy = 10 şi abc + bc + c =1081 ⇒ Uc(3c) = 1 ⇒ c = 7 ⇒
100a + 20b + 21 = 1081 ⇒ 100a + 20b = 1060 ⇒ 10a + 2b = 106 ⇒
a = 9 şi b = 8, deci abc = 987 şi xy = 10.
31. a) 2; b) 3; c) 4; d) 5;
e) 6; f) 7; g) 8; h) 9;
i) 10; j) 11; k) 12.
32. 11110012 = 1 + 23 + 24 + 25 + 26 = 12110. Propoziţia 2ab10 < 12110 este
falsă.
33. a) 10; b) 100; c) 101; d) 1010;
e) 1100; f) 10111; g) 1111001.
34. a) 1110012 = 1 + 23 + 24 + 25 = 5710;
b) 2x + 2y + 2z + 25 = 20 + 23 + 24 + 25, x < y < z < t ⇒ x = 0, y = 3,
z = 4, t = 5.
35. Scriem numărul 24 din baza 10 în baza 2. 2410 = 110002 = 23 + 24.
Cum scrierea unui număr într-un sistem de numeraţie este unică şi
2x + 2y = 23 + 24 ⇒ x = 3, y = 4.
36. 5210 = 1101002 = 22 + 24 +25. 2x + 2y + 2z = 22 + 24 + 25 şi
x < y < z ⇒ x = 2, y = 4, z = 5.
37. 5610 = 1110002 = 23 + 24 +25. 2x + 2y + 2z = 23 + 24 + 25 şi x < y < z ⇒
x = 3, y = 4, z = 5.
38. x = 0, y = 3, z = 4, t = 5.
39. x = 4, y = 5, z = 6, t = 10.
40. x = 1, y = 6, z = 8, t = 11.

2 MULŢIMI
Propoziţii adevărate şi propoziţii false:
2.1.
„şi“, „sau“, „nu“, „dacă - atunci“
A
1. a) A; b) F; c) F; d) A; e) F; f) A; g) A; h) A; i) A; j) A; k) F; l) F; m) A;
n) F; o) A; p) F; q) A; r) F; s) F; t) A; u) A; v) A; x) F.
M
1. a) A; b) A; c) A; d) F; e) F; f) F; g) F; h) F.
2. q.
2.2. Mulţime; element. Apartenenţă. Incluziune

A
1. Sunt adevărate a), b), c), e).
2. Sunt adevărate a), c), d), e), f), g), h), j).
3. a) 3; b) 2; c) 1;
d) 3; e) 0; f) 3;
g) 2.
4. a) Ø; {a}; b) Ø; {a}; {b}; {a, b};
c) Ø; {a}; {b}; {a, b}; {a, c}; {b, c}; {a, b, c}.
5. Ai = 2i, i  {1, 2, 3, 4}.
M
1. a) 1  A  3 + 2  A  15  A  17  A.
b) 17  A  19  A  21  A  632  A.
2. 1  M  5  M  25  M  125  M; dar 125 = 3 · 41 + 2  M
 41  M.
3. 2  M  6  M  18  M  54  M  162  M  7· 23 + 1  M
 23  M. Apoi 23  M  69  M  207  M.
4. Suma celor mai mici 10 numere naturale nenule distincte este
1 + 2 + 3 + ... + 10 = 55. Deoarece elementele unei mulţimi sunt
distincte, iar suma elementelor mulţimii este 54, rezultă că mulţimea
A = {0, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10}.
5. Vezi ex. 4; A = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,10}.
6. a) {1, 36}; {2, 18}; {3, 12}; {4, 9};
b) {2, 3, 6}; {1, 4, 9}; {1, 2, 18}; {1, 3, 12}.
Mulţimi finite şi mulţimi infinite.

2.3. Mulţimile  şi *.
Mulţimea divizorilor unui număr natural.
Mulţimea multiplilor unui număr natural
A
1. a) B şi D; b) A şi C.
2. C, D şi E.
4. Toate propoziţiile sunt adevărate.
5. A = {0, 1, 2, 3, 4}; B = {3, 4, 5, 6, 7, 8}; C = {2, 3, 4, 5, 6};
D = {9, 12, 15, 18, 21, 24}; E = {0, 1, 2}; F = {0, 1, 2}.
M
1. A = {80}; B = {1, 2, 3, 6, 9}; C = { 2, 4, 10}; D = {0, 1, 6, 13};
E = {0, 1, 3, 5, 19, 21}; F = {3, 5, 6, 7, 9, 12, 15, 21, 39}.
2. a) n + 1  7  n + 1  {1, 7}  n  {0, 6}.
b) n + 1  13  n + 1  {1, 13}  n  {0, 12}.

3. a) n – 2  5  n – 2  {1, 5}  n  {3, 7}.
b) n – 2  6  n – 2  {1, 2, 3, 6}  n  {3, 4, 5, 8}.
4. n + 2 | n + 6; dar n + 2 | n + 2, deci n + 2 | 4  n + 2  {1, 2, 4}, n  
 n  {0, 2}.
5. a) Din x | x + 3 şi x | x  x | (x + 3) – x  x | 3  x  D3  x  {1, 3}
A = {1, 3}.
b) Din x | x + 5 şi x | x  x | (x + 5) – x  x | 5  x  D5  x  {1, 5}
B = {1, 5}.
c) Din (x + 1) | (x + 4) şi (x + 1) | (x +1)  x +1 | (x + 4) – (x +1) 
(x + 1) | 3  x + 1  D3  x  {0, 2}  C = {0, 2}.
7. Sunt adevărate propoziţiile de la subpunctele: b), d), f) şi g).
D
1. a = 2 · (1 + 2 + 3 + ... + 1991) + 1992 = 2 · (1 + 1991) · 1991 : 2 + 1992
= 1992 · 1992 + 1992 = 1992 · (1991 + 1) = 19922.
b = 2 · (1 + 2 + 3 + ... + 1993) + 2 · 997 = 2 · 1994 · 1993 : 2 + 2 · 997 =
1994 · 1993 + 1994 = 19942.
19922 < x2 < 19942, x    x = 1993. M = {1993}.
2. 2x · 22x < 212  23x < 212  3x < 12  x < 4, x    A = {0, 1, 2, 3};
4x < 25, x    x  {0, 1, 2} (43 = 64 > 25).
3. A = {21994 + 1; 21994 + 2; ...; 21997};
card A = 21997 – 21994 = 21994 · (23 – 1) = 21994 · 7. (1)
B = {1, 2, 3, ..., 2 }, iar card B = 2 = 2 · 4. (2)
1996 1996 1994
Din (1) şi (2) rezultă card A > card B.

Mulţimea numerelor întregi. Reprezentarea
2.4. pe axă a numerelor întregi
A
6. A = {–8, –7, –6, –5, ...}; B = {..., –11, –10}; C = {–10};
7. A = {–4, –3, –2}; B = {–2, –1, 0}; C = {–7, –6, –5, –4, –3, –2, –1};
D = {–2, –1}; E = {0, 1}.
8. a) 3; b) 5; c) 4; d) 0;
e) 3; f) 6; g) 1; h) 0.
9. A = {–2, 2}; B = {–3, 3}; C = {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3}; D = {–1, 0, 1};
E = {0, 1}; F = {3, 4, 5, 6, –3, –4, –5, –6}; G = {2, –2}; H = Ø.
2.5. Operaţii cu mulţimi
2.5.1. Intersecţia
A
1. a) {1, 2} b){1, 2, 3, 4}; c) Ø.

2. a) {2, 3}.
3. {0, 1, 2, 3}.
4. a) Ø; b) {1, 3, 5, 7, ...};
c) {1, 3, 5, 7, ...}; d) {0, 2, 4, 6}.
M
1. {1}.
2. a) {1, 2, 4, 8, 6}.
3. Elementele lui B sunt pătrate perfecte, iar elementele lui A nu sunt
pătrate perfecte întrucât ultima cifră a numerelor de forma 5n + 2,
5n + 3, 5n + 7, 5n + 8 aparţine mulţimii {2, 3, 7, 8}. Deci A  B = Ø.

D
1. A = {29, 2x + y, 2x + 1}; B = {26, 2x + y – 1, 22x};
Card A  B = 3  A = B  {9, x + y, x + 1} = {6, x + 1, 2x}.
Dacă 2x = x + 1 x = 1  {9, 1 + y, 2} = {6, y, 2} imposibil.
Dacă x + y – 1 = x + 1  y = 2  {9, x + 2, x + 1} = {6, x + 1, 2x} imposibil.
Dacă 6 = x + 1 x = 5  {9, 5 + y, 6} = {6, 4 + y, 10}  y = 5.
Deci x = 5 şi y = 5.
2. Da, vezi ex. 1. 3.Vezi ex. 1. 4. Vezi ex 1.
6. Uc(x) = {7, 2}; Uc(y) = {3, 8}; A  B = Ø  card(A  B) = Ø.
2.5.2. Reuniunea
A
1. a) {0, 1, 2, 3}; b) {0, 1, 2, 3, 4}; c) {5, 6}.

2. A = {0, 1, 2, 3, 4}; B = {0, 1, 2, 3}; A  B = {0, 1, 2, 3, 4}.
3. A = {1, 3, 5, 7, 9, 11, ...}; B = {0, 2, 4, 6, ...}; A  B = ; A   = .
4. A = {1, 3, 5, 7, 9}; B = {6, 8, 10, 12, 14};
A  B = {1, 3, 5, 7, 9, 6, 8, 10, 12, 14}.
M
1. A  {1, 2, 3, 4} = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6}  {0, 5, 6}  A (1).
Din A  {0, 1, 5, 6, 7} şi (1)  A = {0, 5, 6} sau A = {0, 1, 5, 6} sau
A = {0, 5, 6, 7} sau A = {0, 1, 5, 6, 7}.
2. M = {3}, sau M = {1, 3}, sau M = {2, 3}, sau M = {1, 2, 3}.
3. A = {1, 2, 4, 6, 8} (pentru n = 0, Uc(20) = 1); B = {0, 2, 4, 6, 8};
A  B = {0, 1, 2, 4, 6, 8}.

D
1. Toate propoziţiile sunt adevărate.
2. A = {1, 3}; B = {2, 4}.
3. {a, 2, 3}  {1, b, c} = {1, 2, 3, 4}  {a, 2, 3}  {1, 2, 3, 4}
 a = 1 sau a = 4.
Pentru a = 1 avem {1, 2, 3}  {1, b, c} = {1, 2, 3, 4} (1)
 b = 4 sau c = 4.
Dacă b = 4  {1, 2, 3}  {1, 4, c} = {1, 2, 3, 4}  c = 2 sau c = 3.
Dacă c = 4  {1, 2, 3}  {1, b, 4} = {1, 2, 3, 4}  b = 2 sau b = 3.
Aşadar a = 1, b = 4, c = 2 sau a = 1, b = 4, c = 3 sau a = 1, b = 2, c = 4 sau a

= 1, b = 3, c = 4. Analog se procedează pentru a = 4 şi obţinem
a = 4, b = 2, c = 3 sau a = 4, b = 2, c = 4 sau a = 4, b = 3, c = 2 sau
a = 4, b = 4, c = 3.
2.5.3. Diferenţa
A
1. a) {0, 1}; b) {0}; c) {5, 6}.
M
1. {3, 5, 7, 9}.
2. A = {2}; B = {1, 2}; C = {2}; C  (B \ A) = {1, 2}.
2.5.4. Operaţii cu mulţimi; exerciţii de aprofundare
1. a) Din ii) şi iii) rezultă {1, 4, 7}  A, {5, 6, 8}  B, apoi 1, 4, 7  B şi 5,

6, 8  A. Deoarece {2, 3}  A  B şi 2, 3  A \ B rezultă că
2, 3  A  B, deci A = {1, 4, 7, 2, 3}, B = {5, 6, 8, 2, 3}.
b) C = {2, 3}. Submulţimile mulţimii C sunt: Ø, {2}, {3}, {2, 3}.

2. a) C = {0, 1, 4, 5, 6, 9}, deci C  {0, 1, 4, 5, 6, 9} = C.
b) B = {2, 3, 4, 5, 6}, deci A  B = {2}; B  C = {4, 5, 6}, B \ C  Ø =
B \ C = {2, 3}.
3. a) A = {2, 4}; B = {2}; C = {3}.
4. Din 3)  {y, z}  {2, 3, 4} = {2, 4}  y ≠ 3 şi z ≠ 3. Din (1) 
3  {1, 2, x}  {2, y} şi cum y ≠ 3, rezultă x = 3. Deci {1, 2, 3}  {2, y}
= {1, 2, 3, 4}  y = 4  z = 2.
5. A = {0, 6, 12, 18, 24, 30, 36}; B = {16, 24, 32, 40, 48, 56}; C = Ø;
A  B = {0, 6, 12, 18, 24, 30, 36, 16, 32, 40, 48, 56};
A  B  C = A  B; A  B = {24}; C  B = Ø.
6. Din b)  {4, 6, 9}  X şi {4, 6, 9}  Y (1). Din c)  {1, 6, 8, 9}  X (2).
Din d)  {5, 6, 7, 9}  Y (3).
Din (1), (2) şi (3)  {1, 4, 6, 8, 9}  X şi {4, 5, 6, 7, 9}  Y (4).
Din a)  2, 3  X  Y, dar din c)  2  X, deci 2  Y iar din d)  3  Y,
deci 3  X. Aşadar X = {1, 3, 4, 6, 8, 9}, Y = {2, 4, 5, 6, 7, 9}.
7. A = {1, 2, 4, 8, 16}; B = {1, 2}; C = {1}; A  B = {1, 2, 4}; A  C =
{1}; A \ C = {2, 4}, C \ A = Ø.
8. A = {1, 2, 4, 8, 16}; B = {2, 6, 14}; C = {4, 36, 196};
A  B  C = {1, 2, 4, 8, 16, 6, 14}  {4, 3, 196} = {4}.
(A \ B)  C = {1, 4, 8, 16}  {4, 36, 196} = {1, 4, 8, 16, 36, 196}.
A \ (B  C) = A \ Ø = A.
9. A = {0, 1, 2, 3}; B = {1, 3}; C = {1, 5}.
10. Din b) şi c)  {d, f, i, a, b, h}  X (1). Din b) şi d)  {d, f, i, c}  Y (2).
Din a) şi b)  e  X şi e  Y (I) sau e  Y şi e  X (II).
Deoarece e  X  {c, d, e} şi e  Y  {b, d, e, f, g, h, i} rezultă că
oricare din cazurile (I) sau (II) este posibil. Deoarece g  X  Y şi
g  X  {c, d, e}, rezultă g  Y şi g  X. Deci (I) X = {d, f, i, a, b, h, e}
şi Y = {d, f, i, c, g} sau (II) X = {d, f, i, a, b, h}
şi Y = {d, f, i, c, g, e}.
11. Din b) şi c)  A  {1, 2, 5}, B  {1, 2} şi 5  B. (1)
Deoarece 3, 4  A  B , din card A > card B şi din (1)) 
A = {1, 2, 5, 3} şi B = {1, 2, 4} sau A = {1, 2, 5, 4} şi B = {1, 2, 3}.

12. a) A = {5, 7, 9}, B = {5, 3, 216, 49}; C = {1, 2, 3, 5};
b) A  (B  C) = A  {1, 2, 3, 5, 9, 49, 216} = {5};
(A  B)  (A  C) = {5}  {5} = {5};
c) Distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune.
13. Din a) şi b)  {3, 1, 4, 6, 5, 9}  A şi {3, 1, 4, 6}  B şi 5, 9  B (1).
Din c)  7  B (2). Din d)  0, 2, 8  B (3)  0, 2, 8  A (4). Deoarece
elementele mulţimilor A şi B sunt cifre, din (1), (2), (3) şi (4) rezultă că
A = {3, 1, 4, , 6, 5, 9} şi B = {3, 1, 4, 6, 7}.
14. card (A  B) = card(A \ B) + card(B \ A) + card(A  B) 
1995 = 1895 + 100 + card(A  B)  card(A  B) = 0.
15. Din b)  {1, 2}  A şi {1, 2}  B (1). Notăm cu s(B) suma elementelor
lui B, Din a), (1) şi s(B) = impar rezultă:
Caz I: B = {1, 2}, A = {1, 2, 3, 4, 5};
Caz II: B = {1, 2, 4}, A = {1, 2, 3, 5};
Caz III: B = {1, 2, 3, 5}, A = {1, 2, 4};
Caz IV: B = {1, 2, 3, 4, 5}, A  B = {1, 2, 3, 4, 5}  A – B = Ø,
contrazice c).
16. Din (2) şi (3)  1, 2, 0  B  card B ≥ 3 (*).
card (A  B) = card A + card B – card A  B  5 = card A + card B – 2
 card A + card B = 7 (**). Din (2)  card A ≥ 2 (***).
Din (*)(**)(***) şi (4)  card B = 3 şi card A = 4. B = {0, 1, 2} şi
A = {1, 2, 3, 4}.
2
17. Pentru orice număr natural nenul n, 3n şi 32n sunt divizibile cu 3, deci
2
( 3n + 32n)3 iar 25n nu este divizibil cu 3, deci oricare ar fi n, natural
2
nenul ( 3n + 32n) ≠ 25n pentru orice număr natural n. Aşadar A = Ø.
pentru m = 0, x = 20 + 30 = 2; pentru m = 1, x = 21 + 31 = 5; pentru m = 2,
x = 22 + 32 = 13; pentru m = 3, x = 23 + 33 = 35.
Aşadar B = {2, 5, 13, 35}; C = {2, 5, 13}; A  B  C = {2, 5, 13, 35};
A  B  C = Ø; B \ C = {35}, A \ B = Ø; C \ B = Ø.

18. n = 1  x = 2 · 1 + 1  x = 3; (1)
n = 3  x = 2 · 3 + 1  x = 7; (2)
n = 5  x = 2 · 5 + 1  x = 11; (3)
n = 7  x = 2 · 7 + 1  x = 15; (4)
Din (1), (2), (3), (4) rezultă A = {3, 7, 11, 15}. Analog calculăm
B = {4, 7, 10, 13}. A  B = {3, 4, 7, 10, 11, 13, 15};
A  B = {7}; A \ B = {3, 11, 15}; B  Ø = B; A  Ø = Ø.
19. Din b)  {6, 7, 10}  Y (1); 6 + 7 + 10 = 23 = impar (2).
Din b) şi c) rezultă card X = 4 şi 6, 7, 10  X. (3)
card (X  Y) = card(X \ Y) + card(X \ Y) + card(X  Y) 
 7 = 1 + card(Y \ X) + 3  card(Y \ X) = 3, deci elementelor 6, 7, 10 pe
care ştim deja că le are Y trebuie să le mai adăugăm încă trei elemente
din X  Y a căror sumă trebuie să fie un număr par, pentru ca adunat cu
23 să obţinem suma elementelor lui Y un număr impar.
Aşadar Y = {6, 7, 10, 5, 9, 4} şi X = {6, 7, 10, 8} sau Y = {6, 7, 10, 5, 9, 8}
şi X = {6, 7, 10, 4}.
20. Din a) şi d) rezultă A  B = {2, 3}  A = {1, 2, 3, 4}.
Deoarece 1, 4  A, cum A \ B şi B \ A sunt disjuncte şi
1, 4  (A \ B)  (B \ A) rezultă 1, 4  B. Deci B = {2, 3}.
21. Din a) şi b)  A = {1, 2, 3, 6, 7, 8}, deci s(A) = 1 + 2 + 3 + 6 + 7 + 9 = = 28.
Din a) şi b)  1, 2, 3, 9  B şi 6, 7  B; 1 + 2 + 3 + 9 = 15 şi cum
s(B) = s(A) = 28, iar elementele lui B sunt cifre, rezultă că în B trebuie
să mai adăugăm cifre a căror sumă să fie 13. Deoarece 6, 7  B vom
adăuga cifrele 5 şi 8. Deci A = {1, 2, 3, 6, 7, 9} şi pentru mulţimea B
avem 2 cazuri:
caz I: B = {1, 2, 3, 9, 5, 8} sau caz II: B = {1, 2, 3, 9, 5, 8, 0}.
În primul caz produsul elementelor lui B este 4260, iar în cel de-al
doilea caz produsul elementelor lui B este 0.
22. Avem patru soluţii:
I: X = {3, 4} şi Y = {1, 2, 3, 4, 5, 6};
II: X = {1, 2, 3, 4, 5, 6} şi Y = {3, 4};
III:X = {3, 4, 5, 6} şi Y = {1, 2, 3, 4};
IV: X = {1, 2, 3, 4} şi Y = {3, 4, 5, 6};

23. Din a) şi b)  B = {x, x + 1, x + 2} şi A = {x + 3, x + 4, x + 5}. (1)
Din a) şi c) rezultă x + (x + 1) + (x + 2) + (x + 3) + (x + 4) + (x + 5) = 27
 x = 2, deci A = {5, 6, 7} şi B = {2, 3, 4}.
24. A = {x, x + 1, x + 2, x + 3}. Apoi x + x + 1 + x + 2 + x + 3 = 4x + 6 (1).
a) Deoarece B  C = Ø şi B  C = A ţinând cont de (1), rezultă că s(B)
= s(C) = 2x + 3, deci există B = {x, x + 3} şi C = {x + 1, x + 2}.
b) Pentru ca produsul elementelor din D(p) să fie egal cu produsul
elementelor din E(p), deoarece D şi E sunt disjuncte şi D  E = A,
trebuie ca produsul x · (x + 1) · (x + 2) · (x + 3) = p2; dar produsul a
patru numere naturale consecutive este pătrat perfect doar dacă x = 0.
Deci pentru x ≠ 0 nu există mulţimile D şi E cu proprietăţile cerute iar
pentru x = 0 de asemenea, nu există mulţimile D şi E oarecare, ele fiind
disjuncte, numai una dintre ele îl conţine pe 0, produsul elementelor
acestei mulţimi fiind 0, pe când produsul elementelor celeilalte mulţimi
fiind diferit de 0.
25. A = {1, 2, 3, 4, 5}; B = {1, 2}; z2 + z3 = z2 ·(z + 1) = z · z · (z + 1).
Produsul a două numere naturale consecutive este par şi cum
2z + 3z = z · z · (z + 1) (par), rezultă 2z + 3z este par. Pentru z ≠ 0 rezultă
2z + 3z impar, deci z ≠ 0 nu convine. Pentru z = 0  2z + 3z = 2;
dar 2 ≠ 02 + 03, aşadar oricare ar fi z natural 2z + 3z ≠ z2 + z3. Deci C = Ø.
26. Deoarece A \ B şi B \ A sunt disjuncte şi A \ B  B \ A, rezultă că A \ B
= Ø şi cum A  B = {2, 3, 4}  A = {2, 3, 4}  B = {1, 2, 3, 4, 5}.
27. A  B = {n, n + 1, n + 2, ..., 1996, 1997, 1998, ..., p}.
Din p – n = 1997  p = n + 1997  p = n + 1997 şi
card A  B = p – n +1 = n + 1997 – n + 1 = 1998;
dar card (A  B) = card A + card B – card A  B 
 1998 = card A + card B – 1  card A + card B = 1999 (1).
Dacă A şi B ar avea acelaşi număr k de elemente ar rezulta că 1999 = 2k 
 k  ; deci card A ≠ card B.
30. A = {1, 2, 4, 8}; B = {1, 4, 16, 64}; A  B = {1, 2, 4, 8, 16, 64};
A  B = {1, 4}, A  ∅ = A; B  ∅ = ∅.
31. A = {1, 2, 3, 4}, B = {3, 8, 15}; A  B = {1, 2, 3, 4, 8, 15},
A  B = {3}, A – B = {1, 2, 4}, B – A = {8, 15}.
32. A4 = {13, 15, 17, 19}, A5 = {21, 23, 25, 27, 29}. S = 571.
EVALUARE
Testul 1
1. a) 3; b) 2; c) 1; d) 11.
2. A = {0,1, 2, 3} şi B = {3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
3. {1, 5, 25}; {1, 2, 3, 6, 7, 14, 21, 42}
4. a){1, 2, 3, 4, 5, 6, 8}; b) {1, 2, 4}; c) {3, 6, 8}; d) {5}.
5. a) A = {1, 2, 3, 4, 5, 6} şi B = {1, 4, 9, 16, 25, 36}; C = {1, 2, 3}
b) {1, 2, 3, 4, 5, 6 9, 16, 25, 36}; {1}; {2, 3, 5, 6}{1, 2, 3} = {2, 3}
6. card A = 1235; card B = 502; C = {220 + 1, 220 + 2, 220 + 3, ... , 220 + 220}
card C = 220.
Testul 2
1. A = {0, 2, 4, 6, 8} şi B = {1,3, 7, 9}; C = {m, a, t, e, i, c, ă};
D ={1, 2, 6, 8}.
2. Ø, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1, 3}, {2, 3}, {1, 2, 3}.
3. a){0, 3, 6, 9, ..., 3k, ...}; b) .
4. A = {8, 12, 16,20, 24, 28} şi B = {1, 2, 4}.
5. A = {2, 3, 4} şi B = {1, 2, 3, 4}.
6. A = {1, 2, 3, 4} şi B = {3, 8, 15}; A  B = {1, 2, 3, 4, 8, 15};
A  B = {3}; A − B = {1, 2, 4}; B – A = {8, 15}.
7. a) A4 = {14, 16, 18, 20}; A5 = {22, 24, 26, 28, 30}.
b) Mulţimile A1, A2, A3, A4, ..., A19 conţin cele mai mici
(1 + 2 + 3 + 4 + ...+ 19) = 190 numere pare nenule dististicte.
Mulţimea A20 are elementele: 2 · 190, 2 · 191, 2 · 192, ..., 2 · 219;
A20 = { 380, 382, 384, ..., 438}.
c) 2 · 190 + 2 · 191 + 2 · 192 + ... + 2 · 219 = 2 · (190 + 219) · 30 : 2 =
12270.

MODELE DE SUBIECTE PENTRU TEZĂ
Teză 1
Partea I
1. a) 400; b) 400.
2. a) 1001001; b) 52.
3. a) 28; b) 9.
4. a) 0; b) 2.
5. a) 2310; b) 100012..
6. a) 10; b) 70.
7. a) 100; b) {1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 36}.
8. a) {3, 5, 6}; b) {6, 12}.
9. a) 654320; b) 389.
Partea a II-a
10. a) 19963 – 19962 · 1995 – 1996 ·1995 – 1995 =
19962(1996 – 1995) – 1996 ·1995 – 1995 = 19962 – 1996 ·1995 – 1995 =
1996(1996 –1995) – 1995 =1.
b) 13 · (138 – 137) : (138 – 137) = 13.
11. 63n + 7n + 1 · 32n + 1 – 21n ·3n + 2 = 63n(1 + 21 – 9) = 63n ·13.
12. A = (1 + 135) · 68 : 2 = 682.
13. A = {0, 2, 4, 6, 8}; B = {3, 13, 23, 33, 43}; C = {1, 3, 5}.
TEZĂ 2
Partea I
1. a) 30; b) 663.
2. a) 341, 643, 943; b) 0, 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28.
3. a) 10234; b) 9870.
4. a) {4, 5, 6}; b) { 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}.

5. a) {1, 2, 3, 7, 9}; b) {3}.
6. a) 5; b) 1.
7. a) 23; b) 8.
8. a) c = 618 şi r = 2;
b) c = 1 şi î = 17.
9. a) 300; b) 26.
Partea a II-a
10. Din a + b = 121 şi 2a = b · 2 + 18  a + b = 121 şi a = b + 9  a = 65
şi b = 56.
11. A = (1 + 97) · 49 : 2 = 98 · 49 : 2 = 49 · 49 = 492
B = 72(32 + 42) = 72 · 52 = 352.
C = (2 + 2) + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + 27 = (22 + 22) + 23 + 24 + 25 + 26 +
27 = .. = 27 + 27 = 28 = (24)2.
12. Din a) şi b)  B = {x, x + 1, x + 2} şi A = {x + 3, x + 4, x + 5}. (1)
Din a) şi c) rezultă x + (x + 1) + (x + 2) + (x + 3) + (x + 4) + (x + 5) = 33
 x = 3, deci A = {6, 7, 8} şi B = {3, 4, 5}.

3 FRACŢII ORDINARE
3.1. Fracţii. Reprezentarea fracţiilor cu ajutorul

desenelor
M
0 1 2 3 4 5 6 7 5 5 2 2 2 2 2
9. a) ; ; ; ; ; ; ; ; b) ; ; c) ; ; ; ; ;
3 3 3 3 3 3 3 3 1 2 1 3 5 7 9
11 22 33 44 55 66 77 88 99 10 10 10 10
d) ; ; ; ; ; ; ; ; ; e) ; ; ; .
5 5 5 5 5 5 5 5 5 1 2 5 10
31 33 372 374 376 378 6 12 18 24 30 36 42 48
10. ; . 11. ; ; ; . 12. ; ; ; ; ; ; ; .
1 3 24 44 64 84 6 6 6 6 6 6 6 6
D
16 16 25 25 36 36 49 49 64 64 81 81
1. ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; .
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
2. a) x ∈ ; b) x ∈  − {6}; c) x ∈  − {1}; d) x ∈ *; e) x ∈  − {0,2};
f) x ∈  − {2}.
3. a) 0; b) 3; c) 0; 3; d) 4,7; e) 4. 4. 1, 2, 3, 4, 6, 12.
10 10 10 10 10
5. ; ; ; ; .
1 8 27 64 125
3.2. Fracţii echiunitare, subunitare, supraunita-

re, scoaterea întregilor din fracţie
M
3
8  6  34 20 72 27 26 93 36 10100
5. e) x = 3. 6. a) ;   ; 9 ; ; ; b) ; ; ; ; .
9  9  3 32 108 16 24 83 25 1030
7. a) 1; b) 2; c) 2; d) 1; e) x = 1; y = 5 sau x = 5; y = 1; f) x = 0; y = 10;
x = 1 şi y = 5; x = 4 şi y = 2; x = 9 şi y = 1.
8. A = {0, 1, 2, 3, 4, 5}; B = {0, 1, 2}; C = {5}; A  B = {3, 4, 5};
A ∩ B = {0, 1, 2}; A ∪ B ∪ C = A; A ∩ B ∩ C = ∅;
(A  C)  B = {3, 4};
9. a) x ∈ {0, 1}; b) x = 2; c) x > 2.
Fracţii egale.
3.3.
Reprezentări echivalente ale fracţiilor
A
6. a) 25; b) 28; c) 6; d) 4; e) 5; f) 8; g) 10; h) 27.
M
4 16 24 16 8 12 16 20
1. = ; = . 2. ; ; ; . 3. Nu.
6 24 6 4 10 15 20 25
4. a) 4; b) 30; c) 10. d) 4.
D
1. (10x + 4) · 25 = 30 · 10x; (10x + 4) · 5 = 60x ⇒ 10x = 20 ⇒ x = 2.
2. 8a = 6b | :2 ⇒ 4a = 3b; 3. x = 3; y = 6;
4. (a + 1) · b = 10 ⇒ I. a = 0, b = 10; II) a = 1, b = 5; III) a = 4, b = 2.
IV) a = 9, b = 1.
x 6 3
5. 2(3x + 4y) = (2y + 10x) ⇒ 6x + 8y = 10x + 2y ⇒ 6y = 4x ⇒ = = .
y 4 2

3.4. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor
A
5) 6) 16 )
3 15 3 18 3 48
3. a) = ; b) = ; c) = ;
4 20 4 24 4 64
2)
3 3) 3 4 ) 3 5 ) 3 6 ) 3 7 ) 3 8 ) 3 9 ) 3
d) ; ; ; ; ; ; ; .
4 4 4 4 4 4 4 4
M
64 )
1 16 ) 4 4 ) 16 2 ) 32 8) 8 32 ) 2
1. ; ; ; ; ; ..
3 7 19 27 45 23
3)
5 15 9 ) 8 72 8) 36 2916 27 ) 54 1458
2. = ; = ; = ; = .
27 81 9 81 1 81 3 81
3. a) x = 10; y = 70; b) x = 2; y = 9; c) x = 8; y = 2; d) x = 11; y = 47.
7. Se dă factor comun: a) Da; b) Da; c) Da; d) Da.
1 4 8 4 33 1 4 9 11 1 1 1
8. a) 2; ; ; ; ; ; 2 ⋅ 52 ; b) ; ; ; ; ; ; .
5 5 7 5 2 3 25 20 606 101 1001 10101
D
4 52 2 5 3 ⋅ 2n
1. a) ; b) 6; c) ; d) ; e) ; f) ..
9 25 3 7 5n
2. a) x = 10; y = 18; b) x = 4; y = 9; c) x = 24; y = 1; d) x = 5; y = 19;
e) x = 10; y = 20; f) x = 4; y = 17; g) x = 100; y = 90.
3. a) x ∈ {1, 3, 9}; b) x ∈ {1, 5, 7}; c) x ∈ {1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9};
d) x ∈ {3, 5, 9}; e) x ∈ {1, 3, 7, 9}.
4. a) x ∈ {0, 5}; b) x ∈ {0, 2, 4, 6, 8}; c) x ∈ {2, 6}.
5. a) x ∈ {0, 2, 4, 6, 8}; b) 0, 5; c) 0, 2, 4, 6, 8; d) 1, 4, 7.
x( x + 1)
6. ; x(x + 1) sunt numere consecutive care se divid cu 2.
2( x + 3 y )
a (a + 1) a + 1
7. = .
a (a − 1) a − 1
8. 2a + 1 este număr impar, oricare ar fi a ∈ , iar 16 este număr par ⇒
⇒ fracţia este ireductibilă.
3.4.1 Şir de fracţii egale

A
1. a) x = 6; y = 12; b) x = 126; y = 54; c) x = 154; y = 308;
M
1. a) x = 2; y = 20; b) x = 24; y = 120; z = 360; c) x = 1024; y = 256; z = 4.
2. a) x = 96; y = 258; b) x = 3; y = 378;
D
1. a) x = 8; y = 20; b) x = 15; y = 20.
2. x = 5; y = 8; z = 25.
3.4.2 Număr natural pozitiv

A
24 8 120 12 15
3. a) ; ; ; b) ; .
60 20 300 80 100
M
 6 2 48   1 6 5 15 2 48 
1. B =  ; ;  ; C =  ; ; ; ; ;  .
3 2 6  2 3 7 2 2 6 
 3 2 13   24 16   3 2 13 
2. N =  ; ;  ; P =  ; 7;  ; Q =  ; ;  .
 5 9 11  3 4  5 9 11 
3. a) x ∈ {1, 5}; b) 1, 2, 3, 4, 6, 12; c) 1, 3; d) 1, 2;
4. x = 12; y = 25; z = 5.
D
1. a) 0, 1, 4; b) 1, 4; c) 0, 1;
2. A = {1, 5}; B = {0,1}; C = {0, 2, 4,14}; D = {2, 3, 4, 5, 7,13}; E = {0}; F = {1, 2}} .
3. a) ab = 45; b) abc = 117; c) ab = 15 .
3.4.3. Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor

4 5 4 5 12 7 1 6 2 3 24 7
1. a) ; ; b) ; ; c) ; ; d) ; ; e) ; ; f) ; ;
8 8 6 6 15 15 8 8 20 20 45 45
4 5 3 5 10 3 6 7 12 11 7 25
g) ; ; h) ; ; i) ; ; j) ; ; k) ; ; l) ; .
18 18 18 18 48 48 33 33 28 28 60 60
5 6 21 8 26 20 16 75 18 35 3 32
2. a) ; ; b) ; ; c) ; ; d) ; ; e) ; ; f) ; ;
15 16 28 28 65 65 30 30 30 30 48 48
32 225 40 63
g) ; ; h) ; ;
200 200 420 420
8 3 15 14 36 3
3. a) ; ; b) ; ; c) ; ;
60 60 36 36 56 56
14 9 75 27 2 3
d) ; ; e) ; ; f) ; ;
72 72 360 360 72 72
20 56 2 3 24 20 45
g) ; ; h) ; ; i) ; ; ;
105 105 180 180 60 60 60
96 33 20 60 16 45 10 9 36
j) ; ; ; k) ; ; ; l) ; ; ;
180 180 180 120 120 120 66 66 66
240 45 4 6 9 1 10 3
m) ; ; ; n) ; ; ; o) 2 2 ; 2 2 ;
216 216 216 108 108 108 3 ⋅5 3 ⋅5

5 42 252 55 25 10 4
p) 2 3
; 2 3; r) 3 2 2 ; 3 2 2 ; s) 3 2
; 3 2; 3 2;
2 ⋅3 2 ⋅3 2 ⋅5 ⋅7 2 ⋅5 ⋅7 2 ⋅5 2 ⋅5 2 ⋅5
3 1 8 25 8 50
t) 4 2 ; 4 2 ; 4 2 ; u) 5 2
; 5 2; 5 2.
2 ⋅3 2 ⋅3 2 ⋅3 2 ⋅5 2 ⋅5 2 ⋅5
1 6 45 32 192 864 1377 400
4. a) ; ; b) ; ; ; c) ; ; ;
18 18 720 720 720 2025 2025 2025
1092 315 3250 2650 702 52
d) ; ; ; e) ; ; ;
2730 2730 2730 1300 1300 1300
108800 3375 39168
f) ; ; .
115200 115200 115200
3.4.4 Adunarea fracţiilor

A
15 5 1 3 1 1
1. a) 1; b) ; c) ; d) 1; e) ; f) ; g) ; h) .
7 6 2 5 3 2
5 29 23 17 6 49 23
3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) .
4 24 20 12 5 120 32
9 1 15 421 29 70 145
4. a) 2 = ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
3 ⋅5 5 56 675 36 27 32
M
 7 2   17 28 
1. a) 2; b) 5 +  +  +  +  = 5 + 3 + 3 = 11; c) 4; d) 3.
 3 3   15 15 
2. a + b = 5.
2 1 3 7 4 3 10 3 1 14 1 8
3. a) 4 ; 9 ; 5 ; 7 ; 28 ;18 ; b) 7 ;2 ;2 ;2 ;2 ;10 .
3 4 5 8 9 5 121 500 6 711 499 63
13 56 32 60 7 33 14 17 41
4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) ;
5 9 3 7 4 10 3 7 7
75 47
j) ; k) .
9 12

D
3 5 4 21 1
1. a) 4 ; b) 7; c) 5 ; d) 7 ; e) 9 ; f) 4; g) 8 .
5 6 15 40 12
31
2. din cantitate. 3. 18 km.
40
3.4.5. Scăderea fracţiilor

A
3 18
1. a) 3; b) 1; c) ; d) 2; e) .
13 35
1 1 1 3 1 26 1 27 9
2. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 1 ; f) ; g) ; h) ; i) .
12 10 24 10 36 24 72 169 64
3 1 1 2 1 1 11
3. a) 2 ; b) ; c) 1 ; d) ; e) ; f) 4 ; g) 3 .
5 2 4 3 10 12 15
M
2 47 235 25 1
1. a) ; b) 0; c) ; d) ; e) ; f) .
45 32 81 156 10
111 1 23 241 67
2. a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
20 2 10 20 90
107 31 1 29 13 11 43
3. a) ; b) ; c) ; d) 4 ; e) 1 ; f) ; g) 4 .
12 30 9 60 120 200 84
52 3 13 427
4. . 5. 2 . 6. . 7. .
65 4 25 72
31 2 47 15 61 13 13 2 11
8. a) ; b) ; c) 2 ; d) ; e) ; f) ; g) 3 ; h) ; i) 6 .
24 27 70 16 24 20 24 3 15
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 29
2. a) − + − + − + + ... + − = − = .
1 2 2 3 3 4 4 29 30 1 30 30

3.4.6 Compararea şi ordonarea fracţiilor
A
2 6 1 7 4 4 3 2
1. a) < ; b) 5 > ; c) > ; d) 2 < 3 .
4 4 2 2 5 7 4 5
18 10 2 3 1 25 2 18 10 2
2. c) ; ;1 ; ; ; b) ; 6 ; ; ;1 .
5 3 3 4 2 2 5 4 3 3
1 10 2 36 5 12 25 9 11 48 25
3. a) < < < < ; b) ; ; ; ; ; ;
4 18 3 45 6 48 75 15 10 36 12
2 3 5 6 12 5 8 12 32 24
c) ; ; ; ; ; d) ; ; ; ; .
5 4 6 10 11 25 32 16 15 8
3 2 1 4 3 5 5 9 75 3 5
4. d) > ; e) = ; f) < ; g) < ; h) 25 = ; i) 2 > 2 .
5 10 2 8 15 10 9 5 3 4 8
M
1. a) F; b) A; c) F; d) A; e) A; f) A; g) F; h) A; i) A.
D
1. a) 4x < 20 ⇒ x < 5 ⇒ x ∈ {1, 2, 3, 4}; b) 1, 2, 3, 4, 5, 6;
c) x ∈ * − {1, 2, 3, 4, 5}; d) x ∈*  {1, 2, 3}.
2. a) 36 ≤ 4n + 8 ⇒ 28 ≤ 4n ⇒ n ≥ 7 şi 6n + 12 ≤ 60 ⇒ n ≤ 8 ⇒ n ∈ {7, 8};
20 10 5
b) 6n ≤ 20 ⇒ n ≤ ⇒n≤ şi 40 ≤ 24n ⇒ 5 ≤ 3n ⇒ n ≥ ⇒ n ∈ {2, 3};
6 3 3
c) 8 ≤ n3 ⇒ 23 ≤ n3 ⇒ 2 ≤ n ⇒ n ≥ 2 şi 3n3 < 192 ⇒ n3 ≤ 64 ⇒ n = 4 ⇒
⇒ n ∈ {2, 3, 4}.
3.4.7 Aflarea unei fracţii dintr-un număr

A
1. a) 18; b) 60; c) 32; d) 120; e) 28; f) 216; g) 48; h) 185.
2. a) 72 kg; b) 210 l; c) 270 m; d) 60160 lei; e) 525 km; f) 3020 t.
3. 28; 84; 280; 252; 196; 7280.
M
1. 147; 32; 8757; 1498. 2. 8 băieţi. 3. 12 ha.
D
2
1. ⋅ 327 = 218 km în prima zi ⇒ 327 − 218 = 109 km a parcurs a doua zi.
3
2. 5 625 lei a cheltuit a doua zi; 10 625 lei a cheltuit în cele două zile.
3. 70.
4. 270 lalele; 315 trandafiri; 90 frezii.
EVALUARE
Testul 1
10 15 30 2 1 5 23
1. a) ; b) ; c) . 2. a) ; b) ; c) ; d) .
60 60 60 100 1000 10 100
3. a)
1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 0 0 0 0 0 5 5 5 5 5 
C = 1 ; 4 ; 3 ; 6 ; 10 ; 1 ; 4 ; 3 ; 6 ; 10 ; 1 ; 4 ; 3 ; 6 ; 10 ; 1 ; 4 ; 3 ; 6 ; 10 ; 1 ; 4 ; 3 ; 6 ; 10  ;
 
1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 0 0 0 0 0 5 5 
b) i)  ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;  ;
 4 3 6 10 4 3 6 10 4 6 10 1 4 3 6 10 6 10 
3 5 5 5 2  1 3 
ii)  ; ; ; ;  ; iii)  ;  .
1 1 4 3 1  1 3 
a 3 3b
4. a) 0,1; b) 12; c) 2. 5. = ⇒a= ⇒ a = 12; b = 20 .
b 5 5
Testul 2
18 6 60 42 1 1 4
1. a) ; b) ; c) ; d) . 2. a) ; b) ; c) 14; d) .
30 12 612 186 3 3 9
3. a) 0, 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9; b) 1, 3, 5, 7, 9;
c) 1, 3, 7, 9; d) 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9.
24 16 9 6 20 39 22 3 40 70 36 12 4 3
4. a) ; ; ; b) ; ; ; ; c) ; ; ; ; d) ; ; .
60 60 60 24 24 24 24 60 60 60 60 144 144 144
5 5 5 5 5 24 3 20 1 1
5. a) ; ; ; ; ; b) ; ; ; ; .
1 6 8 10 24 12 2 24 2 6
Testul 3
11 73 77 198 ( 2 99 107
1. a) ; b) ; c) ; d) = ; e) .
7 63 24 180 90 240
7 2 9 13 337 2 1 15
2. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 3. − = .
5 15 48 180 360 7 11 77
9 3 11
4. 2x + = 2 . 5. 2 x + 3 y = 17 .
15 5 25
Testul 4
1. a) 60 = 60; b) 420 < 520.
9 94 214
2. a) x = ; b) x = 2; c) x = ; d) x = .
20 35 63
39 27
3. a) ; b) 1; c) 1; d) .
30 36
4. 9 participanţi la matematică şi 6 participanţi la geografie. 5. 38 lei.
Testul 6
4 8
1. a) = , pentru că 4 · 18 = 9 · 8;
9 18
12 7 16 48
b) ≠ ; c) = .
5 3 3 9
23 23 28 46 6 1 3 18
2. a) ; ; ; ; b) ; ; ; .
8 5 5 2 25 4 4 5
1
3. 2 .
16
1 127 43 52 91 9
4. a) 2 ; b) ; 5⋅ ; ; ; .
12 24 8 5 11 7

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
clasa a V-a
Semestrul I
Număr săptămâni: 19 Număr ore săptămânal: 4
OB.
NR.
CAPITOL DE CONŢINUTURI SĂPT.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
1.1 Scrierea şi citirea numerelor naturale;
2
1.2 şirul numerelor naturale
1.3 1
Reprezentarea numerelor naturale pe
2.2 2
axă
2.3
2.4 Compararea, aproximarea şi ordona-
2.5 rea numerelor naturale. Probleme de 4 2
2.6 estimare
2.7 Adunarea numerelor naturale,
2
2.9 proprietăţi 3
3.1 Scăderea numerelor naturale 2
3.2
NUMERE Înmulţirea numerelor naturale,
4.1 2
proprietăţi
NATURALE 4.2 4
4.3 Ordinea efectuării operaţiilor, folo-
ŞI OPERAŢII 2
sirea parantezelor rotunde (I)
CU NUMERE
Factor comun 1
NATURALE
Împărţirea cu rest a numerelor natu-
rale, împărţirea când împărţitorul are 2
5
mai mult de o cifră
Ordinea efectuării operaţiilor, utiliza-
1
rea parantezelor (II)
Exerciţii şi probleme de aprofundare
cu cele patru operaţii cu numere natu- 1
rale
6
Evaluare 1
Ridicarea la putere cu exponent natu-
1
ral a unui număr natural
182 Planificare calendaristicã

OB.
NR.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
Ordinea efectuării operaţiilor, utiliza-
rea parantezelor rotunde, pătrate şi 1 6
acolade (III)
Înmulţirea a două puteri care au
aceeaşi bază. Împărţirea a două puteri 1
care au aceeaşi bază
Scrierea sub formă de putere a unui 7
1
număr natural
Înmulţirea şi împărţirea a două puteri
1
care au acelaşi exponent
Operaţii cu puteri. Ordinea efectuării
1 7
operaţiilor (IV)
Ultima cifră a unei puteri a unui
NUMERE 1
număr natural
NATURALE
Compararea şi ordonarea puterilor cu
ŞI OPERAŢII 1 8
exponent natural
CU NUMERE Pătrate perfecte 1
NATURALE Evaluare 1
Divizor, multiplu 1
Divizibilitatea cu 10.
1
Divizibilitatea cu 2 9
Numere pare şi numere impare 1
Divizibilitatea cu 5 1
figurativă, probleme de organizare a
2
rezolvă prin încercări 10
inecuaţii şi probleme care conduc la 2

OB.
NR.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
NUMERE Baze de numeraţie: scrierea numere-
lor în baze de numeraţie diferite,
NATURALE 2
transformarea scrierii numerelor
ŞI OPERAŢII dintr-o bază în alta 11
CU NUMERE Sistemul de numeraţie zecimal 1
NATURALE Evaluare 1
2.8 Propoziţii adevărate şi propoziţii
1
2.10 false; „şi“, „sau“, „nu“, „dacă-atunci“
3.1 Mulţime. Element. Apartenenţă.
3.2 1
Incluziune
4.1 12
4.2 Mulţimi finite şi mulţimi infinite.
4.3 Mulţimile  şi *. Mulţimea divizo- 1
rilor unui număr natural
Mulţimea multiplilor unui număr
1
MULŢIMI natural
Mulţimea numerelor întregi.
Reprezentarea pe axă a numerelor 1
întregi 13
Operaţii cu mulţimi: intersecţia, reu-
3
niunea, diferenţa
Operaţii cu mulţimi: exerciţii de
1
aprofundare
Evaluare 1 14
Lucrare scrisă Recapitulare pentru teză
2
semestrială Teză
Fracţie; reprezentarea fracţiilor cu
2
ajutorul unor desene
Fracţii echiunitare, subunitare, 15
FRACŢII supraunitare, scoaterea întregilor din 2
ORDINARE fracţie
Fracţii egale, reprezentări echivalente
ale fracţiilor, introducerea întregilor 4 16
în fracţie
OB.
NR.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
Amplificarea fracţiilor 1
Simplificarea fracţiilor 2 17
Şir de fracţii egale 1
Aducerea fracţiilor la un numitor
2
FRACŢII comun 18
ORDINARE Compararea şi ordonarea fracţiilor 2
Adunarea şi scăderea fracţiilor prin
2
aducerea la un numitor comun
19
Aflarea unei fracţii dintr-un număr 1
Evaluare 1

Semestrul al II-lea
Număr săptămâni: 17 Număr ore săptămânal: 4
OB.
NR.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
1.1 Scrierea sub formă zecimală a
1.2 fracţiilor cu numitori puteri ale lui 1
1.3 10
2.3
2.4 Aproximări la ordinul zecimilor,
1 1
2.5 sutimilor, miimilor
2.6 Compararea, aproximarea, ordonarea
3.1
şi reprezentarea pe axă a fracţiilor 2
3.2
4.1
scrise sub formă zecimală
4.2 Adunarea şi scăderea numerelor
4.3 naturale care au un număr finit de 4 2
zecimale nenule
Înmulţirea numerelor zecimale care
NUMERE au un număr finit de zecimale nenule
ZECIMALE (înmulţirea cu 10n, n ∈ ; înmulţirea 4 3
cu un număr natural; înmulţirea a
două numere zecimale)
Ridicarea la putere cu exponent
natural a unui număr zecimal care
2
are un număr finit de zecimale
nenule 4
Împărţirea numerelor naturale cu
2
rezultat număr zecimal
Periodicitate. Forme echivalente
de scriere a numerelor zecimale 2
periodice. 5
Aproximări 2

OB.
NR.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
Împărţirea numerelor care au un
număr finit de zecimale nenule la 10n
2 6
(n ∈ ), la un număr natural şi la un
număr zecimal.
Ordinea efectuării operaţiilor cu
2
numere zecimale
Compunerea şi rezolvarea de
probleme prin metode diverse:
NUMERE 4 7
figurativă, comparaţiei, falsă ipoteză,
ZECIMALE mers invers
Rezolvarea şi alcătuirea de ecuaţii
şi inecuaţii care presupun operaţiile
2
învăţate, folosind metoda mersului
invers, a înlocuirii sau a balanţei 8
Media aritmetică a două sau a mai
1
multor numere, aplicaţii
Evaluare 1
Figuri geometrice: linii drepte, linii
curbe, drepte perpendiculare, drepte 2
paralele
Figuri geometrice: poligoane, 9
unghiuri, triunghiuri, patrulatere
2
(pătrat, dreptunghi, paralelogram,
ELEMENTE trapez)
DE GEOME- Desenarea figurilor geometrice
TRIE ŞI şi măsurarea lungimilor şi a
2
UNITĂŢI DE unghiurilor folosind instrumente
geometrice 10
MĂSURĂ
Descrierea elementelor: laturi,
2
vârfuri, unghiuri
Descrierea unor proprietăţi simple
(inclusiv simetrie) ale figurilor
2 11
geometrice observate sau deduse
prin măsurare sau decupare şi pliere

OB.
NR.
ORE
REF.
1 2 3 4 5
Construirea de figuri geometrice
2
folosind simetria şi translaţia
Măsurarea şi estimarea unor
lungimi, perimetre şi arii folosind 2
diferite etaloane (pătratul-unitate)
Unităţi de măsură pentru lungime, 12
măsurarea lungimii unui segment, a
ELEMENTE 2
lungimii unei linii frânte, perimetre;
DE GEOME- transformări
TRIE ŞI Unităţi de măsură pentru suprafaţă:
UNITĂŢI DE aria pătratului şi a dreptunghiului; 2
MĂSURĂ suprafeţe echivalente; transformări
13
Corpuri geometrice: descriere,
evidenţierea elementelor: vârfuri, 2
muchii, feţe
Desfăşurarea unor prisme drepte
(cub, paralelipiped dreptunghic).
2
Construcţia unor corpuri geometrice
utilizând desfăşurări ale acestora 14
Lucrare scrisă Recapitulare pentru teză 1
semestrială Teză 1
Unităţi de măsură pentru volum;
transformări; volumul cubului şi
4 15
ELEMENTE
al paralelipipedului dreptunghic
folosind diverse etaloane
DE GEOME-
Unităţi de măsură pentru capacitate,
TRIE ŞI 2
transformări
UNITĂŢI DE 16
Unităţi de măsură pentru masă,
MĂSURĂ 2
transformări
Unităţi de măsură pentru timp;
1 17
transformări
Unităţi monetare; transformări 1
17
Recapitulare finală 2

Bun La Mate Clasa A V-A Final Calc 05.09.2007-5 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bun La Mate Clasa A V-A Final Calc 05.09.2007-5 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATEMATICĂ — exerciţii şi probleme pentru clasa a V-a

Dana Radu Eugen Radu

Informaţii şi comenzi: CABA Educaţional

1.2. Reprezentarea numerelor naturale pe axă ......................................... 11

Compararea, aproximarea şi ordonarea numerelor naturale.

1.4.1. Adunarea numerelor naturale, proprietăţi ............................ 15

1.4.2. Scăderea numerelor naturale ................................................. 19

1.4.3. Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi ............................ 22

Ordinea efectuării operaţiilor, folosirea parantezelor

1.5.4. Împărţirea a două puteri care au aceeaşi bază ..................... 43

1.5.5. Scrierea sub formă de putere a unui număr natural ............. 44

1.5.8. Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural .................... 48

1.6.1. Divizor, multiplu ...................................................................... 53

1.6.2. Divizibilitatea cu 10 ................................................................. 57

1.6.3. Divizibilitatea cu 2 ................................................................... 59

1.6.4. Numere pare şi numere impare .............................................. 59

1.6.5. Divizibilitatea cu 5 ................................................................... 61

1.8.2. Inecuaţii .................................................................................... 67

Scrierea numerelor în baze de numeraţie diferite,

Mulţimi ﬁnite şi mulţimi inﬁnite. Mulţimile  şi *.

2.5.1. Intersecţia ............................................................................... 84

2.5.2. Reuniunea ............................................................................... 86

2.5.3. Diferenţa .................................................................................. 87

2.5.4. Operaţii cu mulţimi; exerciţii de aprofundare ...................... 88

Fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare; scoaterea întregilor

3.4.1. Şir de fracţii egale ................................................................. 108

3.4.2. Număr raţional pozitiv ........................................................... 108

3.4.3. Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor ................................. 110

3.4.4. Adunarea fracţiilor ................................................................ 111

3.4.5. Scăderea fracţiilor ................................................................. 113

3.4.6. Compararea şi ordonarea fracţiilor ..................................... 115

3.4.7. Aﬂarea unei fracţii dintr-un număr ...................................... 116

EVALUARE ............................................................................. 118

RĂSPUNSURI ŞI REZOLVĂRI ......................... 122

Scrierea şi citirea numerelor naturale; şirul

10 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

1.2. Reprezentarea numerelor naturale pe axă

Stabilim următoarea corespondenţă: punctului O îi corespunde numărul 0,

6. Numerele 2, 9 şi 3 sunt reprezentate pe axa numerelor prin punctele

12 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

14 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

1.4.1. Adunarea numerelor naturale, proprietăţi

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 15

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 19

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 21

6. a) 21 · 21; b) 22 · 22; c) 23 · 23; d) 24 · 24;

22 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 23

24 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

1.4.5. Factorul comun

Scriem a · (b – c) = a · b – a · c, oricare ar ﬁ numerele naturale a, b, c

a · b – a · c = a(b – c) sau a · b – a · c = (b – c)a

spatele parantezei, iar în paranteză scriem câturile obţinute prin împărţirea la

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 25

26 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

un număr natural oarecare nu are sens.

Teorema împărţirii cu rest

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 27

1. La o împărţire de numere naturale se cunosc deîmpărţitul d şi împărţitorul î.

28 Capitolul 1. Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 29

Matematicã pentru clasa a V-a, partea I 33

12. Care este cifra zecilor numărului 1 + 2 + 3 + 4 + … + 1 000?