Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Textul dramatic este textul literar organizat în acte și scene, scris sub formă de
dialog sau de monolog și destinat reprezentării scenice, în care personajele
comunică în mod direct, fără intervenția unei voci auctoriale, într-un cadru artistic
(decor, lumini, costume, muzică) adecvat subiectului și epocii recreate pe scenă.
Autorul textului dramatic/dramaturgul imaginează acțiunea, construiește
schimbul de replici dintre personaje și oferă indicații despre modul în care textul
poate fi prezentat.
Caracteristicile textului dramatic:
• fiind constrânse de condițiile materiale ale reprezentării, operele dramatice
trebuie să aibă dimensiuni reduse, concizie temporală și spațială, număr limitat de
personaje și de tablouri, un conflict puternic și reprezentativ;
• textul operei dramatice este structurat în acte, subdivizate în scene, uneori și
în tablouri;
• actul este diviziunea formală a unei piese de teatru și cuprinde mai multe
scene; permite schimbarea planului acțiunii și a decorului, face să intervină
o pauză a tuturor elementelor; o piesă de teatru are, de obicei, de la unu la
cinci acte;
• scena este subdiviziunea unui act, în general delimitată convențional de
intrarea sau ieșirea unui personaj în scenă sau prin modificarea locului și a
timpului acțiunii.
• tabloul - termenul împrumutat din pictură subliniază orientarea spre o
percepție preponderent vizuală a acțiunii;
Texte dramatice:
Chirița în provincie, Vasile Alecsandri
https://www.wattpad.com/470374-vasile-alecsandri-chirita-in-provincie/page/12
O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale
O noapte furtunoasă, I.L. Caragiale
http://www.romanianvoice.com/poezii/teatru/
Steaua fără nume, Mihail Sebastian
Ultima oră, Mihail Sebastian
Textul dramatic este destinat reprezentării scenice, în fața unui public: de aceea, textul scris
nu constituie decât suportul verbal al spectacolului, care se realizează ca produs artistic
independent de opera literară ce i-a stat la bază.
Spectacolul dramatic (reprezentarea scenică în fața publicului, a textului dramatic) este
caracterizat prin sincretismul artelor: literatura, pictura, muzica, dansul, arhitectura etc.
Textul rostit de actori este un cod lingvistic ce presupune însoțirea comunicării verbale prin
cuvânt de comunicarea nonverbală (gesturi, mișcare, mimică) și paraverbală (intonație,
accent, pauză, timbrul vocii etc.). În plus, participă la comunicarea artistică și alte coduri vizuale
(costume, decor, lumini) sau sonore (muzică, efecte acustice).
Textul dramatic este jucat pe scenă de actori, la indicațiile regizorilor, care la rândul lor
,,interpretează,, textul. Receptorul unui text dramatic este dublu: cititorul și spectatorul.
Persoanele implicate într-un spectacol dramatic (reprezentație teatrală):
propune o interpretare a piesei pe care o montează, scrie scenariul
Regizorul regizoral,selectează actorii și îi îndrumă la repetiții, avizează schițele pentru
decoruri și costume, efectele sonore, luminile etc.;
interpretează personajele pe scenă, participând la construirea unui univers
Actorii
ficțional;
desenează sub îndrumarea regizorului, decorul și costumele, acestea urmând
Scenograful
a fi realizate în atelierele teatrului;
colaborează cu regizorul și îndrumă actorii în vederea realizării dansurilor sau
Coregraful
a mișcărilor ritmice;
Costumierul realizează costumul, respectând modelul propus de scenograf;
Machieurul specialistul în arta machiajului;
responsabilul cu recuzita, procură și păstrează recuzita necesară pentru
Recuzitorul
reprezentație: mobile, obiecte etc.;
Tehnicianul de
se ocupă de luminile din timpul reprezentației;
lumini
Tehnicianul de
răspunde de efectele sonore necesare reprezentației.
sunet
Receptorul în teatru este dublu: cititorul piesei și spectatorul reprezentației
Receptorul
scenice
Personajul dramatic
Personajul dramatic se aseamănă cu personajul dintr-un text narativ, fiind rolul imaginației
autorului.Termenul desemnează atât eroul, cât și interpretul rolului, actorul.
Este construit în mod direct (prin notațiile interne sau externe ale autorului, prin intervenția altor
personaje) sau indirect (comportament, gesturi, limbaj, relațiile cu alte personaje, nume,
vestimentație etc.).
Monologul dramatic este o varietate a dialogului și constă dintr-o intervenție amplă a unui
personaj în prezența sau în absența altui personaj, care nu uzează de dreptul său la replică.