Am observat dificultățile pe care le întâmpină

absolvenții la subiectul al III-lea, mai ales la subpunctele unde au de realizat

diverse calcule. De aceea vă explic în acest articol toate formulele de care ați
putea avea nevoie la acest subiect.

          Menționăm faptul că valorile de care aveți nevoie în calcule sunt în general
precizate pe foaia de concurs, în tabele, în cerințe sau în graficul de lângă cerință.

Densitatea populației
          Reprezintă un indicator demografic ce apare frecvent în modelele pentru bac.
Densitatea este egală cu numărul de locuitori supra suprafață. Suprafața este precizată
de obicei în km2, deci densitatea ne arată câți locuitori revin în medie unui km pătrat.
Dens. pop. = Pop (nr. loc.) / Suprafață

Model de subiect (fig.1):

Fig.1. Model de subiect de calculare a densității populației

Rezolvare (vezi și calculul propriu-zis în fig.2. dacă ai uitat să faci împărțiri simple):
III.D.1.
D = P / S, unde
D = densitatea populației;
P = populația (numărul de locuitori);
S = suprafața (km2).

Pentru Suedia, d = 9 016 596 / 449 964

                          d = 20 loc/km2
Pentru Olanda, d = 16 491 461 / 41 526
                           d = 397 loc/km2.
 Fig.2. Realizarea împărțirii. Rezultatele sunt numere întregi (fără virgulă)

2. Densitatea populației în Suedia este mult mai redusă decât în Olanda din cauza
suprafețelor inospitaliere foarte întinse (climat subpolar, păduri de conifere).

Calcularea ponderii unei valori

          Vi se poate solicita să calculați ponderea unei valori dintr-un total. De exemplu
ponderea producției de cărbune a Germaniei din totalul Uniunii Europene, sau ponderea
numărului de locuitori ai unei țări din totalul Europei. Sau procentul populației rurale din
totalul populației unei țări etc. Deci ponderea arată cât la sută (%) sau câte procente
acoperă o valoare
          Ponderea lui a din totalul b = a * 100 / b și se exprimă în procente (%).

Model de subiect (fig.3):

Fig.3. Model de subiect de calculare a ponderii

Să calculăm ponderea căilor ferate ale Germaniei (a) din totalul Europei (b)!
Rezolvare: Ponderea (%) lui a din b = a * 100 / b,
unde a = lungimea căilor ferate din Germania (38 126 km);
         b = lungimea totală a căilor ferate din Europa (369 000 km);

P(%) căi ferate Germania = 38 126 * 100 / 369 000

                                            = 3 812 600 / 369 000
                                             = 10,3 %

La fel se calculează și pentru celelalte două. Rezultatul se poate trece și ca număr întreg
(fără virgulă).

Diferența dintre două valori

          Acest tip de cerință poate părea foarte simplu la prima vedere, dar se bazează de
obicei pe citirea unui grafic sau a unui tabel. Deci cu cât urmărești datele mai atent, cu
atât rezultatul va fi corect. De pildă aveți de calculat diferența dintre temperatura maximă
și temperatura minimă, diferența dintre cantitatea maximă și cantitatea minimă de
precipitații, diferența dintre producția maximă și producția minimă de oțel, diferența dintre
numărul de locuitori din două țări, diferența de debit din două luni etc.

Model de subiect (fig.4):

Fig.4. Model de subiect de calculare a diferenței

Rezolvare subpunct B.1.:

Cantitatea maximă de precipitații lunare: 82 mm (iunie)
Cantitatea minimă de precipitații lunare: 40 mm (februarie)
Diferența = 82 – 40 = 42 mm.

Totalul unor valori

          O altă cerință simplă se bazează pe adunări. Se dau diverse valori într-un tabel
sau pe un grafic și vi se solicită precizarea unor valori totale. De exemplu pe baza unui
grafic cu valori lunare să precizați cantitatea de precipitații anuale sau dintr-un anotimp.
Pe baza producțiilor de petrol ale țărilor să precizați producția totală la nivelul UE etc.
Deci trebuie să le adunați.

Model de subiect (fig.5): Precizați cantitatea totală de precipitații în lunile de vară.

 Fig.5. Model de subiect de calculare a totalului unor valori

Rezolvare:
Cantitatea de precipitații pentru lunile de vară:
Iunie (6) – 82 mm
Iulie (7) – 61 mm
August (8) – 52 mm
Cantitatea pp vară = 82 + 61 + 52 = 195 mm

          Tot aici explicăm trei chestiuni importante, care pot apărea în subiecte.
- Cantitatea medie anuală de precipitații se calculează prin adunarea cantităților medii
ale tuturor lunilor. Nu trebuie să ne inducă în eroare cuvântul ”medie” care se referă la
faptul că unii ani pot fi mai ploioși, alții mai secetoși, deci valorile din grafic/tabel sunt
valori medii! Nu trebuie să faceți nicio medie!
- Cantitatea medie lunară de precipitații se calculează prin adunarea cantităților medii
ale tuturor zilelor din lună.
- În schimb, temperatura medie anuală se calculează prin medierea valorilor lunare.
Adică se adună temperaturile din cele 12 luni și suma se împarte la 12!

Valoarea pe cap de locuitor

          Acest tip de exercițiu se bazează de asemenea pe datele dintr-un tabel sau grafic
și vă poate cere să calculați producția de cereale pe cap de locuitor, producția de
energie pe cap de locuitor sau numărul de autovehicule pe cap de locuitor. Ceea ce aveți
de făcut este să împărțiți valorile respective (cantitate de energie, cereale, autoturisme)
la numărul de locuitori.

Model de subiect:
 Fig.6. Model de subiect de calculare a valorii pe cap de locuitor

Rezolvare:
Țările scandinave sunt Norvegia și Suedia.
Producția de energie electrică/ cap de locuitor este
Pentru Norvegia = 120 000 000 000 kwh / 4 516 000 locuitori
                            = 120 000 000 / 4 516
                             = 26 572 kwh/cap de loc.
Pentru Suedia = 69 300 000 000 kwh / 9 016 596 loc.
                         = 7 686 kwh/cap de loc.

Amplitudinea termică
Amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura maximă și temperatura
minimă.
Ampl. term. = T max – T min

Mare atenție la calcul deoarece Tmin poate fi negativă (cu semnul ” –”)!

Model de subiect (fig.7):

Fig.7. Model de subiect de calculare a amplitudinii termice

Rezolvare:
Ampl.term = Tmax – Tmin, unde
Tmax = temperatura maximă (în iulie)
Tmin = temperatura minimă (în ianuarie)
Pentru Ucraina, ampl. term = 23,8°C – (–7,1°C)
                                               = 30,9
Pentru Ungaria, ampl. term = 21,2°C – (–5,1°C)
                                               = 26,3

Observați că ” –” cu ”–” rezultă ”+” (matematică de cls. a V-a)!

Bilanțul natural (sporul natural)

Se calculează prin diferența dintre natalitate și mortalitate:
Bnat = N – M

Model de subiect:
 Fig.8. Model de subiect de calculare a bilanțului natural

Rezolvare: Bnat = N – M, unde N=natalitate și M=mortalitate

1) Pentru anul 1956, Bnat = 24,2% – 9,9% = 14,3%
2) Pentru anul 2004, Bnat = 10% - 11,9% = -1,9%

Atenție la valorile negative!

Bineînțeles, bilanțul natural poate fi exprimat și în valori absolute, nu doar în procente.
Adică se face diferența dintre numărul născuților și numărul decedaților.

de Ionuț Tudose
24.06.2016
Cuvinte cheie: amplitudinea termica, BAC, bilantul natural, cum se
calculeaza, densitatea populatiei, explicatii, formule, geografie, mod de
rezolvare, ponderea, pregatire, procentul, sporul, subiect, tudoseionut