Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza SWOT
“Identificarea de noi oportunităţi. Gestionarea şi eliminarea ameninţărilor”
Un set de concepte stă practic la baza tuturor teoriilor propuse în materie de formalizare
a procesului de formare a strategiei. Adeseori această abordare este denumită model SWOT,
dar Mintzberg o numeşte modelul şcolii proiectării pentru că are la bază premisa că formarea
strategiei este un proces de concepţie care presupune utilizarea câtorva idei elementare pentru
a proiecta strategia. Dintre acestea, cea mai importantă este aceea a congruenţei sau
concordanţei dintre factorii externi şi cei organizaţionali. (Mintzberg, pp. 52-58)
Crearea
strategiei
Factorii-cheie ai succesului Competenţe distinctive
Evaluarea variantelor
şi alegerea unei Valori manageriale
Responsabilitatea socială
strategii
Implementarea strategiei
Conform figurii, strategia se creează la intersecţia unei evaluări externe a ameninţărilor
şi oportunităţilor cu care se confruntă o organizaţie în mediul ei, după criteriul factorilor-cheie ai
succesului, cu o evaluare internă a atuurilor şi slăbiciunilor (puncte tari şi puncte slabe), distilată
sub forma unui set de competenţe distinctive. Oportunităţile sunt exploatate cu ajutorul
punctelor tari, în timp ce ameninţările sunt evitate şi punctele slabe eludate. Modelul de analiză
SWOT este atât de puternic încât unii autori îl identifică chiar cu conceptul de planificare
strategică propriu-zis.
Analiza SWOT reprezintă o tehnică utilă pentru a înţelege punctele tari şi cele slabe ale
organizaţiei, precum şi pentru a identifica atât oportunităţile, cât şi ameninţările care provin din
mediul organizaţional. SWOT reprezintă un acronim de la „strengths‖ (puncte tari),
„weaknesses‖ (puncte slabe), „opportunities‖ (oportunităţi) şi „threats‖ (ameninţări). O analiză
SWOT este utilizată pentru a stabili corespondenţa dintre o strategie organizaţională,
capacităţile sale interne şi posibilităţile externe. Aplicată în domeniul instituţiilor publice, analiza
SWOT permite construirea unei strategii puternice pentru implementarea politicii publice a
domeniului studiat. Folosită în mediul de afaceri, o analiză SWOT ajută la identificarea unei nişe
viabile pe piaţa în care organizaţia operează. Utilizată într-un context personal, analiza SWOT
facilitează procesul de dezvoltare a carierei, astfel încât fie valorificate talentele, abilităţile şi
oportunităţile.
Creată de Albert S Humphrey, în anii ’60, analiza SWOT este la fel de utilă şi în prezent.
Poate fi utilizată în mai multe moduri, pornind de la un simplu instrument de „icebreaking”
care ajută oamenii să se pună de acord cu privire la formularea unor strategii, până la cel mai
important instrument de planificare strategică. În anul 1971, Ken Andrew a fost unul dintre
primii teoreticieni care a enunţat, în mod formal, conceptul de potrivire strategică între resursele
organizaţionale şi mediul extern. Andrew a argumentat că această metodologie reprezintă a
abordare logică pentru stabilirea unei strategii de nişă – cea mai bună variantă pentru o
companie de a-şi folosi punctele tari pentru a exploata oportunităţile şi pentru a limita
ameninţările.
Puncte tari:
Punctele tari reprezintă acei factori care fac o organizaţie mai competitivă prin
comparaţie cu rivalii săi. Punctele tari subliniază caracterul distinctiv al organizaţiei sau
resursele aferente acesteia care sunt superioare competiţiei. Punctele tari sunt de fapt resurse
sau capacităţi deţinute de organizaţie care pot fi utilizate pentru a atinge obiectivele sale de
performanţă.
Punctele tari trebuie analizate atât din perspectiva mediului intern al companiei, cât şi
din punctul de vedere al clienţilor şi actorilor de pe piaţa în care organizaţia operează. Dacă
apar dificultăţi în formularea punctelor, se poate începe cu elaborarea unei liste cu toate
caracteristicile organizaţionale. Ulterior, din analiza acestora vor fi selectate punctele tari.
Punctele tari se identifică şi prin raportarea activităţii proprii la ce realizează ceilalţi competitorii.
De exemplu, dacă toţi rivalii asigură activităţi extra-curriculare de înaltă calitate, atunci acele
activităţi desfăşurate în propria şcoală nu reprezintă unul din punct tare, ci o necesitate.
Puncte slabe:
Un punct slab este o limitare, greşeală sau defect organizaţional care conduce la
nerealizarea obiectivelor. Este ceea ce o organizaţie nu întreprinde bine sau latura unde are
capacităţi şi resurse inferiore celor deţinute de competiţie.
Ce poţi îmbunătăţi?
Ce ar trebui să eviţi?
Ce puncte slabe sunt observate de actorii de pe piaţa în care organizaţia operează?
Ce factori contribuie la eşecul oferirii serviciilor?
Oportunităţi:
Oportunităţile includ orice situaţie favorabilă, curentă sau viitoare, din mediul
organizaţional, precum tendinţele, schimbările sau nevoile, care sprijină solicitările pentru un
produs sau serviciu şi permite organizaţiei să-şi intensifice poziţia sa competitivă pe piaţă.
Ameninţări
Cu ce obstacole te confrunţi?
Ce fac competitorii?
Se modifică standardele de calitate, produsele sau serviciile?
Schimbările din domeniul tehnologiei ameninţă poziţia companiei?
Organizaţia se confruntă cu probleme cauzate de lipsa bugetelor?
Există posibilitatea ca punctele slabe să ameninţe, în mod serios, organizaţia?
Sfat: Pentru analiza oportunităţilor şi ameninţărilor, analiza PEST poate fi utilă pentru a asigura
faptul că factorii externi nu sunt omişi, precum cadrul legislativ şi normele de referinţă sau
schimbările tehnologie din domeniul de activitate.
Notă:
Reprezintă un cadrul simplu dar util pentru evaluarea punctelor tari, punctelor slabe,
oportunităţilor şi ameninţărilor cu care se confruntă o organizaţie sau, în general, un
domeniu supus analizei. Ajută la evidenţierea punctelor tari, minimalizarea ameninţărilor
şi valorificarea avantajelor oferite de oportunităţile disponibile.
Poate fi utilizată ca o iniţiere de strategii, sau, într-un mod mai complex, ca un
instrument important de strategie.
Poate fi folosită pentru a obţine informaţii mai bune cu privire la competitori, care pot
asigura cunoştinţele necesare conturării unei poziţii coerente şi de succes.
Presupune realism şi rigoare.
Trebuie aplicată la nivelul potrivit şi poate fi însoţită şi de alte tehnici de analiză care pot
genera opţiuni acolo unde este cazul.
Un mare avantaj al analizei SWOT este gradul mare de aplicabilitate a acesteia. Metoda
poate fi folosită într-o gamă largă de aplicaţii, ce includ, dar nu sunt limitate la
proiecte, produse, servicii, arii funcţionale ale organizaţiei (de ex. contabilitate,
marketing, producţie, vânzări), corporaţii, conglomerate şi pieţe de produs, politici
publice, administrarea afacerilor publice etc.
Funcţionează la fel de eficient atât pentru domeniul public, cât şi pentru cel privat.
Metoda este inclusă printre instrumentele analitice predate la nivel extensiv în diverse
stagii şi forme de pregătire.
Nu solicită un volum mare de resurse financiare sau de calcul şi poate fi realizată într-un
timp relativ scurt cu un grad ridicat de eficacitate, fără a fi necesară dobândirea unor
informaţii complexe.
Poate furniza informaţii cu privire la elementele care au condus la succesul sau
insuccesul unei organizaţii în elaborarea unor strategii. Procesul de culegere,
interpretare şi organizare a volumului mare de date furnizate de matricea SWOT asigură
o excelentă bază pentru stabilirea unor analize strategice ulterioare.
Modelul SWOT este unul pur descriptiv care nu oferă, în mod explicit, analistului
recomandări strategice. Analiza SWOT nu va oferi factorilor de decizie răspunsuri
specifice, ci, în schimb, este o modalitate de a organiza informaţiile şi de a atribui un
caracter probabil unor evenimente potenţiale – atât bune, cât şi rele - ca bază pentru
dezvoltarea strategiei şi a planurilor operaţionale. Prin analiza SWOT sunt oferite doar
recomandări evidente: limitează ameninţările organizaţionale, asociază punctele tari cu
oportunităţi sau luptă împotriva punctelor slabe prin programe de susţinere.
Simplitatea inerentă unei analize SWOT maschează de fapt un grad mare de
complexitate. Principalele nelinişti pentru analist constau în culegerea şi interpretarea
unui volum mare de informaţii cu privire la cele mai semnificative forţe din mediul
competitiv şi apoi luarea de decizii pentru a răspunde la acestea. Interpretarea
reprezintă o formă de apreciere, care va fi în mod evident subiectivă. De exemplu, un
director poate considera un factor de mediu, ca slăbirea barierelor comerciale impuse de
guvern, ca o oportunitate de expansiune pe piaţă, iar un altul ca o ameninţare din cauza
amplificării competitivităţii între noi rivali.
Detractorii acestui model sugerează că analiza SWOT este una limitată în ceea ce
priveşte capacitatea sa de a prescrie acţiuni specifice care trebuie urmate de o
organizaţie. Din cauza complexităţii mediului de afaceri, recomandările generale sunt
etapizate până la un nivel ridicat de abstractizare. Dacă o organizaţie încearcă să
implementeze doar strategiile care se bazează pe punctele tari şi diminuează punctele
sale slabe, poate pierde cele mai atractive oportunităţi pe care le poate avea.
Alţi critici ai analizei SWOT punct accentul pe faptul că modelul se bazează pe date
calitative şi nu cantitative, că determină strategii reactive şi nu pro-active, că distinge
într-un mod simplist punctele slabe de cele tari şi oportunităţile de ameninţări. Punctele
slabe sunt de cele mai multe ori mai extinse decât s-a anticipat, iar punctele tari mai
limitate - fără a testa sau experimenta, analistul este de obicei excesiv de optimist în
evaluarea sa cu privire la punctele tari şi oportunităţile organizaţiei în comparaţie cu
punctele slabe şi ameninţările.
Pentru a limita punctele slabe, un analist trebuie să ţină cont de fapte şi nu să fie
influenţat de „convingerile‖ dominante din cadrul organizaţiei. Acest model eşuează de
cele mai multe ori din cauza unei deficienţe în rândul conducerii în ceea ce priveşte
abordarea reală a capacităţilor organizaţionale. Prin urmare, de cele mai multe ori este
adecvat ca cineva din exteriorul companiei, imparţial, să fie cooptat în procesul de
analiză pentru a asigura că prejudecăţile rămân la un nivel limitat.
Există câteva indicii de avertizare, în momentul în care rigurozitatea, disciplina, dar şi
creativitatea lipsesc în aplicarea metodei:
listă extrem de lungă de caracteristici indică că modalităţile de filtrare
folosite pentru a separa datele şi informaţiile nu sunt suficient de bune
absenţa factorilor de evaluare indică lipsa unei prioritizări
descrierile scurte şi ambigue a factorilor SWOT indică că implicarea
strategică nu a fost luată în considerare
Sfat:
Este importantă trecerea de la etapa a doua la a treia, este inutilă descrierea factorilor
fără a stabili semnificaţia acestora. Totuşi, este o greşeală să presupunem că analiza pe care o
efectuăm este perfectă sau reprezintă o finalitate solidă; aceasta trebuie folosită drept un punct
de plecare pentru a compara concluziile cu realitatea.
Următoarele indicaţii asigură o perspectivă asupra caracteristicilor metodei (dar trebuie
adăugate şi altele care se potrivesc situaţiei analizate).
În domeniul politic:
Forma de guvernământ şi nivelul de stabilitate.
Libertatea presei, statul de drept şi niveluri de birocraţie şi corupţie.
Tendinţe de regularizare şi deregularizare.
Legislaţia în domeniul social şi privind piaţa locurilor de muncă.
Sistemul de taxe şi controalele în domeniul comercial.
Legislaţia în domeniul mediului şi protecţiei consumatorului.
Posibile schimbări pe scena politică.
În domeniul economic:
Niveluri ale mediului de afaceri.
Creşterea economică actuală şi preconizată, inflaţia şi rata dobânzii.
Rata şomajului şi forţa de muncă.
Costurile pe piaţa locurilor de muncă.
Nivelurile venitului net şi distribuirea salariilor.
Impactul globalizării.
Posibilul impact al schimbărilor de ordin tehnologic sau de altă natură asupra economiei.
Posibile schimbări pe scena economică.
În domeniul socio-cultural:
Creşterea ratei natalităţii şi media de vârstă.
Nivelul de sănătate, educaţie, mobilitatea socială şi reacţii la acestea.
Criterii pentru angajare, libertatea pieţei muncii şi comportamentele cu privire la muncă.
Atitudinea mass-mediei, opinia publică şi cutume sociale.
Alegerile stilului de viaţă şi reacţii la acestea.
Schimbări socio-culturale.
În domeniul tehnic:
Impactul tehnologiilor emergente.
Impactul utilizării Internetului, reducerea costurilor de comunicare şi intensificarea muncii
liber-profesioniştilor.
Activităţi de cercetare - dezvoltare.
Impactul transferului de tehnologie.
În domeniul ecologic:
Mediul ecologic include atât mediile fizic cât şi biologic în care funcţionează organizaţia.
Aşa numitul mediu „verde‖ subliniază puterea pe care acest sector o exercită în prezent asupra
performanţei organizaţiei. Aspectele legate de mediul ecologic acoperite de analiza PEST includ
factori precum climatul global (de ex. efectul de seră), dezvoltarea sustenabilă (de ex. practicile
şi producţia forestiere), reciclarea, poluarea şi avantajele biotehnologiei (de ex. progresul
genetic în producţia agricolă), printre altele.
Alte forme de analiză PEST – PESTLE, PESTLIED, STEEPLE şi SLEPT:
Unii analişti preferă să utilizeze diferite variaţii ale analizei PEST.
PESTLE/PESTEL: Politic, economic, sociologic, tehnologic, juridic, şi de mediu.
PESTLIED: Politic, economic, social, tehnologic, juridic, internaţional, de mediu şi
demografic.
STEEPLE: Social/demografic, tehnologic, economic, de mediu, politic, juridic şi etic.
Puncte cheie:
Analiza PEST este un instrument util pentru înţelegerea „imaginii de ansamblu‖ cu
privire la mediul în care operează organizaţia şi pentru analizarea oportunităţilor şi ameninţărilor
care există în cadrul acestui mediu. Prin înţelegerea mediului putem profita de pe urma
oportunităţilor şi reducerea ameninţărilor.