CUPRINSUL

INTRODUCERE.............................................................................................................2

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE....................................................................3

1.1. Instrumente de promovare utilizate în marketing............................................3

1.2. Utilizarea mărcilor în activitatea promoţională...............................................6
1.3. Algoritmul de elaborare a programului promoţional.......................................8

CAPITOLUL II. CERCETAREA DE PIAŢĂ PRIVIND IMAGINEA MĂRCII

„CHIC SWEETS”...........................................................................................................13

2.1. Proiectarea cercetării calitative......................................................................13

2.1.1. Identificarea scopului, problemei cercetării..........................................13
2.1.2. Stabilirea obiectivelor şi ipotezelor cercetării.......................................13
2.1.3. Definirea colectivităţii cercetate............................................................14
2.1.4. Stabilirea metodelor de culegere a informaţiilor...................................14
2.1.5. Stabilirea coordonatelor spaţiale, temporale şi modale.........................15
2.2. Proiectarea cercetării cantitative......................................................................15
2.2.1. Stabilirea eşantionului şi a metodei de eşantionare...............................15
2.2.2. Elaborarea chestionarului......................................................................16
2.3. Analiza datelor colectate..................................................................................17

CAPITOLUL III. PROGRAMUL PROMOŢIONAL DE LANSARE A NOII

MĂRCI „CHIC SWEETS”.............................................................................................25

3.1. Tema programului promoţional.......................................................................25

3.2. Obiectivele programului promoţional..............................................................25
3.3. Activităţile programului promoţional..............................................................26
3.4. Implimentarea programului.............................................................................27
3.5. Bugetul programului promoţional...................................................................30
3.6. Controlul şi evaluarea programului promoţional.............................................31

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...............................................................................32

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................33

ANEXE.............................................................................................................................34
 Introducere

Astăzi, când suntem martorii unor transformări extraordinare care au loc în

societatea noastră, este important pentru dezvoltarea noastră economică să învăţăm din
exemplele oferite de marile firme străine, ce joacă un rol important pe piaţa mondială.
Trebuie să învăţăm că succesul vine din muncă, creativitate, inventivitate, curaj,
tenacitate, dar şi din comunicativitate şi sociabilitate.
Trecerea spre o economie de piaţă este singura şi necontestata soluţie de redresare,
modernizare şi dinamizare a economiei moldoveneşti. Practica mondială a demonstrat că
într-o economie de piaţă sunt stimulate fără restricţii, elemente ce duc la progres
sancţionându-se însă incompetenţa, gândirea închisă şi rigiditatea.
În ceea ce priveşte piaţa moldovenească, unul dintre domeniile care au înregistrat o
dezvoltare accentuată în ultimii ani a fost cel al activităţilor de promovare, de publicitate.
Acest domeniu, ce atrage în special persoane tinere, dinamice, are avantajul de a
recompensa material munca depusă, fiind un adevărat magnet pentru cei ce doresc să-şi
realizeze o carieră bazată pe munca asiduă şi într-un mod modern, ce poate asigura o
creativitate ridicată.
Lucrarea „Elaborarea programului promoţional de lansare a unei noi mărci pe
piaţă” îşi propune să realizeze metodele de promovare cele mai eficiente în cadrul
activităţilor sale de piaţă şi să evidenţieze importanţa folosirii acestora în activitatea de
marketing a firmelor.
Folosirea instrumentelor din sfera activităţilor promoţionale trebuie să devină un
demers constant şi important al firmelor moldoveneşti, un mijloc de sporire a valorii
întreprinderii, un mecanism prin care acestea să reuşească să se impună în lupta lor cu
concurenţii, fie ei interni sau externi, astfel încât să se poata reuşi o dezvoltare economică
şi socială atât de necesară ţării noastre.
 I. PROMOVAREA ŞI ALGORITMUL DE ELABORARE A PROGRAMULUI
PROMOŢIONAL DE LANSARE A UNEI NOI MĂRCI PE PIAŢĂ

1.1. Instrumentele de promovare utilizate în marketing

Ca variabilă aflată sub controlul firmei, promovarea serveşte unei multitudini de

obiective şi ia forme practice dintre cele mai diverse. Probabil că acestea ar fi una dintre
principalele explicaţii ale impreciziilor şi inconsecvenţelor în accepţiunile atribuite
noţiunii de „promovare” a unor componente din structura, la rândul ei, foarte bogată a
activităţii promoţionale.
În esenţă, termenul „promovare” sugerează ansamblul acţiunilor de impulsionare
a pătrunderii produselor pe piaţă şi de consum, de stimulare a vânzărilor. Modul concret
şi locul de desfăşurare a acestor acţiuni, destinatarii lor, obiectivele imediate vizate sunt
diferite, de unde şi delimitarea mai multor activităţi promoţionale. Prin noţiunea generică
de „promovare” se desemnează însă ansamblul acestor activităţi: ea se utilizează ca un
fel de „umbrelă” pentru un set de termeni desemnând fiecare câte un domeniu mai
restrâns din câmpul activităţii promoţionale.
Înainte de a prezenta etapele şi paşii unei campanii promoţionale este necesara o
scurta trecere în revistă a principaleleor instrumente ale promovării: reclama, promovarea
vânzărilor, publicitatea, vânzarea personală, relaţiile publice, publicitatea la locul
vânzării, participarea la târguri şi expoziţii.
-Reclama reprezintă un important instrument al promovării ideilor, produselor,
serviciilor. Mesajele transmise prin intermediul ei au rolul nu doar de a informa
cumpărătorii potenţiali, ci de a-i incita, stârnindu-le interesul asupra mărcilor sau
produselor/serviciilor şi, succesiv, dorinţa de cumpărare şi consum a acestora şi acţiunea
în sensul menţionat. Reclama nu trebuie confundată cu celelalte instrumente
promoţionale şi, în primul rand, cu publicitatea propriu-zisă.
Principalele caracteristici ale reclamei sunt:
- se adresează unei mase de cumpărători, printr-o prezentare impersonală.
- Presupune antrenarea agenţiilor specializate, a căror servicii prestate vor fi plătite
de solicitanţii de reclamă.
Obiectivul reclamelor îl constituie fie un produs, marcă, serviciu, fie firma în sine.
- se realizează prin intermediul unor multiple şi variate forme de prezentare: spaţii
destinate reclamei în reviste, ziare, alte publicaţii; timpi de emisie alocaţi pentru reclamă
la radio şi televiziune; mass-media ezterioară( afişe, panouri de reclamă de zi şi noapte,
inscripţii pe vehicule, reclamă pe stadioane); reclame plasate în magazine, la locul
vânzării; prospecte, cataloage, pliante; reclamă directă.
-Publicitatea propriu-zisă reprezintă o variabilă distinctă a promovării.
Considerată o “reclamă liberă” publicitatea propriu-zisă implică orice menţiune
favorabilă sau pur şi simplu enunţiativă privind marca sau produsele/serviciile oferite de
un agent economic.Obiectivul publicitatii propriu-zisă îl constituie doar informarea
publicului în legătură cu activitatea firmei sau cu produsele/serviciile oferite, fărăr a
urmări declanşarea, printr-un mesaj incitant, penetrant, a dorinţei de cumpărare.
-Promovarea vânzărilor are un sens mai restrictive decît termenul “promovare”,
incluzând orice activităţi de promovare impersonală, latele decât cele deja specificate
care stimulează atât cmpărătprul cât şi distribuitorul.
Cu o frecvenţă mai mare sunt utilizate următoarele modalităţi de promovare a vâzărilor:
a) distribuirea în momentul cumpărării a unor cupoane.
b) oferirea de mostre gratuite
c) vânzări grupate, la un preţ global inferior celui obţinut prin însumarea preţurilor
individuale
d) practicarea unor reduceri de preţuri/tarife, pentru un interval determinat.
e) iniţierea de concursuri cu premii în produse sau servicii.
f) merchandising-ul practicat atât de producători cât şi de distribuitori.
-Vânzarea personală este instrumental de promovare în care comunicarea se
realizează direct, persoană cu persoană, face a face sau prin telefon. Mesajul este transmis
de personalul implicat în actul vânzării atunci când propune cumpărătorului potenţial să
cumpere un anumit produs/serviciu.
În actul vânzării sunt implicaţi nu numai vânzătorii din reţeaua comerciala clasic,
ci şi aşa numitele „forţe ale vânzării”. Acestea includ reprezentaţi ai unităţilor, angajaţi
sau colaboratori, antrenaţi într-un mod specific în procesul de creştere a cifrei de afaceri,
de prospectare a pieţei şi întreţinere a dialogului cu agenţii pieţii.
-Târgurile şi expoziţiile comerciale.În cadrul lor se îmbină suporţi şi mijloace de
promovare aparţinând instrumetelor deja prezentate- reclamă, promovarea vânzărilor,
vânzarea personală.Realozarea uno pliante de o calitate deosebită, în care se inserează
datele tehnice şi comerciale ale produselor supuse atenţiei, organiyarea cu mare grijă a
standului de expunere şi a probelor, demonstraţiilor, alegerea celui mai potrivit personal
de reprezentare şi vânzare în stand.
-Relaţiile publice reprezintă o activitate promoţională modernă. Se apreciază că
prin muncă asiduă (65%), îmbinată cu experienţă (25%) şi intuiţia (10%) personalului
implicat în practica relaţiilor cu publicul se poate crea o în credere reciprocă între firmă şi
public, o imagine favorabilă asupra acesteia şi produselor sale. Informaţiile sunt
comunicate unor persoane fizice sau juridice indicate, a căror implicare este necesară
pentru realizarea obiectivelor de marketing propuse. În acest sens, se apelează la o serie
de modalităţi concrete: organizarea de conferinţe de presă, acţiuni cu carcater protocolar,
întâlniri, conferinţe cu specialişti, corespondenţă, transmiterea prin mass-media a unor
informaţii depre firmă. Spre deosebire de reclamă şi celelalte instrumente prezentate, care
vizează doar o componentă a nediului înconjurător al întreprinderii- piaţa-, relaţiile
publice este activitatea de constituire a unui climat faorabil în întreaga lume
înconjurătoare a întreprinderii.
-Publicitatea la locul vânzării este un instrument complex care reuneşte toate
formele de comunicare în punctele de vânzare: reclama în magazine, tehnicile de
“merchandising”, promovarea consumatorilor sau distribuitorilor. Rolul său este de a
atrage atenţia clienţilor spre o anumită ofertă, incitându-i să cumpere produsele oferite.
 1.2. Utilizarea mărcilor în activitatea promoţională

Marca reprezintă un semn distinctiv care înmănunchează ansamblul

semnificaţiilor referitoare la produs sau serviciu care dau o imagine personalizată a
acestora; un mijloc de a numi, găsi, cumpăra şi recupera un produs sau serviciu, de a
reduce riscurile cumpărării unui produs care să nu concorde cu propriile cerinţe şi
exigenţe; o modalitate simplă de a păstra în memorie un produs sau serviciu; un element
de limitare a erorilor de cumpărare şi mai ales de nerepetare a lor.
Din punctul de vedere al consumatorului, marca constituie un ansamblu de
referinţe care definesc, sub un anumit raport, produsul ce urmează a fi cumpărat.
Ansamblul de referinţe sugerează, în acelaşi timp, şi elementele care asigură cunoaşterea
produsului, plasând pe planul familiar şi al încrederii relaţia dintre produs şi consumator.
Ca urmare, se poate considera că marca reprezintă suportul încrederii cumpărătorului în
produsele unei firme, în firma însăşi, atât pe plan raţional, cât şi afectiv. Importanţa
acestui aspect este motivată de faptul că elementul „încredere" se transformă în factor
principal al deciziei de cumpărare la nivelul agenţilor, detailiştilor şi consumatorilor;
imaginea psihologică a mărcii, a produsului sau a firmei este deci modul în care consu-
matorii „gândesc", „înţeleg" şi „simt" o marcă anume, un produs sau numele unei firme.
Politica de marcă a firmei vizează, în principal, obiective determinate de
necesitatea individualizării şi diferenţierii produselor şi serviciilor sale faţă de cele ale
concurenţei, în funcţie de specificul segmentelor de piaţă şi în raport cu avantajele
psihologice şi calităţile tehnice şi de performanţă ale acestora.
Pentru a satisface, deopotrivă, obiectivele şi interesele firmei şi consumatorilor, o marcă
trebuie să se delimiteze prin mai multe caracteristici calitative, respectiv :
- perceptibilitate ridicată, dată de estetica, armonia şi uşurinţa memorizării;
- omogenitate în raport cu ansamblul mijloacelor de comunicare şi al elementelor mixului
de marketing;
- distincţie în raport cu alte mărci;
- putere de evocare şi sugestie, determinate de caracteristicile produselor şi serviciilor ce
vor fi promovate ;
- personalitate, conferită de simboluri în măsură să-i asigure viabilitate ;
 - notorietate, sub forma unui indice al rezultatelor obţinute prin acţiunile de lansare,
penetrare şi consolidare a mărcii pe o piaţă dată.
Dincolo de aceste caracteristici, utilizarea mărcii în acţiunile promoţionale implică luarea
în considerare a strategiei globale de comunicaţie a firmei şi a politicii de piaţă a acesteia.
 1.3. Algoritmul de elaborare a programului promoţional

Promovarea produselor presupune utilizarea mijloacelor promoţionale nu în mod

izolat, la întîmplare, ci organizate într-un sistem unitar, în cadrul unui program.
În general, programul promoţional cuprinde un ansamblu de studii, prognoze şi
concluzii referitoare la analiza particularităţilor produsului şi al pieţei, stabilirea
tehnicilor optime de comunicare şi alegerea mediilor celor mai adecvate cerinţelor.
Conţinutul acestuia, numărul şi amploarea componentelor diferă în funcţie de o serie de
factori, dintre care cei mai importanţi sunt: scopul urmărit, specificul pieţei, natura
produselor, canalele de distribuţie, formele de comercializare.
Elaborarea unui program promoţional a unui agent economic se face parcurgand
câteva etape succesive şi anume:
I. Studierea pieţei
Este una dintre componentele principale ale cercetărilor de marketing, indiferent
de accepţiunile, uneori diferite date a conceptelor marketingului. Aplicarea rezultatelor
studiilor de piaţă în practica marketingului este un postulat al societăţii economice
moderne, fapt ce scuteşte de orice comentarii privind utilitatea sau însemnătatea studierii
pieţei. Obiectivele studiilor de piaţă sunt foarte diferite şi acoperă toate componentele
activităţilor de marketing. În esenţă, studiile trebuie să furnizeze toate informaţiile de care
au nevoie echipele de conducere ale firmelor, pentru fundamentarea deciziilor de piaţă.
După o cerectare atentă a pieţei sunt concepute obiectivele promotionale şi
stabilite mijloacele adecvate pentru atingerea lor. Deoarece promovarea constituie o
componentă de bază a mixului de marketing apare necesitatea ca programul de
promovare să se încadreze organic în programul de marketing general al întreprinderii,
primul fiind o componentă a acestuia din urmă.

II. Fixarea obiectivelor promovării.

Procesul de identificare a obiectivelor activitatii promoţionale urmăreşte atât
sincronizarea acestora cu obiectivele generale de marketing ale agentului economic, cât şi
asigurarea concordanţei lor cu obiectivele specifice ale celorlalte componente ale mixului
de marketing.
 Obiectivele activităţii promoţionale a unui agent economic trebuie să fie exprimate
atât în termeni cantitativi (de exemplu: creşterea cifrei de afaceri, în cazul instrumentelor
de promovare a vânzărilor), cât şi calitativi (de exemplu: crearea unei imagini favorabile
faţă de agentul economic).
Obiectivul fundamental al unui program promoţional constă în a informa, aorienta,
a interesa, a convinge şi a determina cumpărătorul potenţial să achiziţioneze un anumit
produs al unei mărci anumite. În acest sens, în stabilirea unui obiectiv se ţine seama de:
- poziţia produsului/mărcii în raport cu publicul consumator în momentul în care se
lansează campania promoţională;
- trăsăturile acesteia care pot să accentueze motivaţiile de preferinţă ale cumpărătorului;
- specificul acţiunii de promovare;
- elementele concurente de pe piaţa referitoare la calitatea produselor;
- volumul şi valoarea acţiunilor publicitare;
- rezistenţa şi indiferenţa solicitanţilor.
Se pot evidenţia şapte obiective de bază ale politicii promoţionale:
- creşterea vânzărilor;
- menţinerea sau îmbunătăţirea segmentului de piaţă;
- crearea sau îmbunătăţirea recunoaşterii, acceptării sau menţinerii mărcii;
- crearea unui climat favorabil pentru vânzările viitoare;
- informarea şi educarea pieţei;
- crearea unei diferenţe competitive;
- îmbunătăţirea eficienţei promoţionale.

III. Stabilirea mixului promoţional

Alcătuirea mixului promoţional implică selecţia, asamblarea şi încadrarea într-un
program distinct a modalităţilor practice de organizare şi desfasurare a activităţilor
promoţionale şi integrarea acestuia în strategia generală de piaţă a agentului economic.
Mixul promoţional constă în selectarea şi combinarea principalelor instrumente
promoţionale – reclama, promovarea vânzărilor, relatiile publice, vânzarea personală – în
vederea stimulării dorinţei de cumpărare pentru un anumit produs/marcă, sau pentru a
impune pe piata imaginea agentului economic.
 Pentru ca impactul acţiunilor de comunicare să fie maxim, întregul mix de
marketing al firmei – nu numai promovarea, ci şi produsul/marca– trebuie să fie
coordonat în aşa fel, încât să se asigure o difuzare completă a informaţiei şi o
recepţionare a modului în care acestea sunt apreciate.

IV. Coordonarea activităţilor

Coordonarea activităţilor de promovare se referă la fixarea sarcinilor şi cheltuielilor
activităţii ca: etalarea la punctele de vînzare, eforturile vînzării personale, reprezentanţe,
premii, oferte etc.

V. Implimentarea programului
Revenind la reclamă, semnalăm faptul că în procesul de implimentare a
programului se parcurg următorii paşi:
- productie şi trafic;
- producerea şi reproducerea reclamei pe medii, timp, spaţiu;
- distribuirea ei spre clienţii-ţintă.

VI. Stabilirea bugetuluil promoţional

Anvergura acţiunilor de promovare şi, implicit, structura mixului promoţional
depind – în mare măsură – de resursele financiare pe care agentul economic este dispus
să le folosească pentru promovarea produselor/mărcii, adica de bugetul promoţional de
care acesta dispune.
Bugetul promoţional reprezintă un plan financiar prin care se asigură distribuirea
cheltuielilor de promovare între diferite edii şi, în acelaşi timp, un control riguros asupra
acţiunilor viitoare de promovare.
Pentru determinarea mărimii bugetului promoţional se pot utiliza mai multe
metode, dintre care cele mai importante sunt:
- metoda procentajului din vînzări – ce presupune aplicarea unui procent la volumul
vînzărilor (actual sau anticipat) sau la preţul de vanzare;
- metoda imitării concurenţei – ce presupune ca agentul economic va aloca pentru
activitatea promoţionala o suma comparativă cu cea a concurenţilor sai;
- metoda sumei disponibile – este o metoda utilizata în special de IMM-uri, ce presupune
stabilirea resurselor disponibile pentru desfăşurarea activităţii de comunicare, resurse ce
sunt disponibile după acoperirea celorlalte cheltuieli ale agentului economic;
- metoda obiectivelor – presupune că persoana responsabilă cu activitatea de marketing
să stabilească clar ce doreşte să facă promovarea pentru agentul economic; pentru
aceasta, se stabilesc principalele obiective urmărite, modalităţile de atingere a acestor
sarcini şi costul întregii activităţi, iar totalul acestor costuri determină tocmai bugetul
promoţional;
- metoda utilizării experimentelor de marketing – este o metoda foarte rar utilizată în
practică deoarece ea implică efectuarea unor cheltuieli însemnate pentru organizarea şi
desfăşurarea experimentelor, iar rezultatele obţinute au o valabilitate limitată.
Dupa întocmirea bugetului global al activităţilor de promovare – pe baza
metodelor amintite anterior – acesta urmează să fie repartizat pe principalele componente,
ţinându-se seama de obiectivele strategice ale agentului economic, de caracteristicile
produsului/mărcii comercializate de către agentul economic, de consumatorii vizaţi.

VII. Controlul şi evaluarea programului promoţional

Exista mai multe modalităţi de evaluare a rezultatelor activităţii promoţionale.
Acestea pot fi grupate în doua mari categorii, după cum urmeaza:
- metode pentru determinarea impactului şi efectelor acţiunilor publicitare;
- metode specifice evaluării celorlalte acţiuni promoţionale.
În domeniul publicităţii, agenţii economici pot realiza controlul şi evaluarea
acţiunilor prin intermediul unei game largi de tehnici, pornind de la cele efectuate înainte
de realizarea publicităţii şi până la cele vizând efectele obţinute după desfăşurarea
acţiunilor publicitare.
Astfel, înaintea declanşării unei campanii publicitare se realizează o serie de
acţiuni de pretestare a anunţurilor publicitare, pentru a preleva astfel informaţii asupra
eficacităţii creaţiei publicitare.
Măsurarea şi evaluarea acţiunilor promoţionale după momentul desfăşurării lor
(post–testare) are ca principal obiectiv compararea rezultatelor campaniilor de publicitate
în raport cu obiectivele urmărite şi obţinerea de informaţii necesare fundamentării
viitoarelor acţiuni ale agentului economic.
 În cazul celorlalte acţiuni promoţionale, efectele acestora pot fi evaluate prin
intermediul urmatoarelor tehnici:
- analiza vânzărilor – permite cunoaşterea exactă a cantităţilor de produse vândute, a
cifrei de afaceri înregistrate de fiecare produs şi estimarea ratei de rentabilitate a fiecărei
acţiuni de promovare în parte; această metodă este însă limitată de performanţele
sistemului contabil al agentului economic, care – de cele mai multe ori – nu poate oferi
toate informaţiile necesare unei analize aprofundate a evoluţiei vânzărilor;
- analiza informaţiilor culese în cadrul panelurilor de consumator;
- analiza informaţiilor culese în cadrul sondajelor efectuate în rândul consumatorilor;
- studiile experimentale.

II.CERCETAREA DE PIAŢĂ PRIVIND CONSUMUL PRODUSELOR DE

COFETĂRIE.
 2.1. Proiectarea cercetării calitative
2.1.1. Identificarea scopului, problemei cercetării
“Chic Sweets” este o nouă marcă de produse de cofetărie aparută pe piaţa locală.
Pentru a ajunge şi pentru a reuşi să se menţină printre cei mai buni de pe piaţă, o marcă
trebuie să fie în permanent preocupată de modul în care îşi satisface clienţii, dar mai ales
de imaginea pe care şi-o face în rândul acestora. Având la bază aceste considerente
precum şi faptul că orice decizie de marketing are consecinţe economice deosebit de
importante pentru viitorul mărcii, firma s-a hotărât să contracteze realizarea unei cercetări
de marketing privind identificarea posibilităţilor şi căilor de promovare a mărcii “Chic
Sweets” şi imaginii acesteia pe piaţă.
Scopul efectuării acestei cercetări selective îl constituie crearea
recunoaşterii,acceptării şi menţinerii a noii mărci “Chic Sweets” pe piaţa locală.Se
urmăreşte în principal să se stabilească măsura în care populaţia este dornică şi capabilă
de a primi ideea apariţiei unei noi marci de produse de cofetărie pe piaţă.

2.1.2. Stabilirea obiectivelor şi ipotezelor cercetării

 Obiectiv:Determinarea procentajului de consum a produselor de cofetărie de către
populaţie.
Ipoteză:Majoritatea persoanelor consuma produse de cofetărie.
 Obiectiv:Stabilirea frecvenţei de cumpărare a diferitelor tipuri de produse de
cofetărie prezente pe piaţa locală.
Ipoteza:Produsele de cofetărie se consumă în majoritatea cazurilor zilnic şi de
sărbători.
 Obiectiv:Stabilirea proporţiei de consum de către adulţi şi copii a produselor de
cofetărie.
Ipoteza:Produsele de cofetărie sunt consummate în majoritatea familiilor de către
Copiii.
 Obiectiv:Determinarea impresiilor asupra denumirii mărcii”Chic Sweets”pentru
produse de cofetărie.
Ipoteză:Potenţialii clienţi consideră denumirea produselor de cofetărie “Chic
Sweets”ca fiind una potrivită şi de success.
  Obiectiv:Identificarea motivelor de consum.
Ipoteză:Motivele predominante de consum al clienţilor în vederea procurării a noii
mărci este preţul produselor şi calitatea lor.
 Obiectiv:Identificarea surselor de informare potrivite privind lansarea şi
promovarea noii mărci “Chic Sweets”.
Ipoteză:Sursele de informare potrivite pentru lansarea şi promovarea noii mărci
sunt TV,radioul,presa,pliantele/futuraşii, cît şi sfaturile vînzătorilor sau/şi a
prietenilor.
 Obiectiv:Determinarea mijloacelor de promovare din partea consumatorilor.
Ipoteză:Promovarea prin spoturi publicitare(radio,tv,internet),oferirea de
cadouri,obiecte promoţionale ar fi metode perfecte de promovare a noii mărci
 Obiectiv:Determinarea căilor de menţinere a noii mărci pe piaţă.
Ipoteză:Lărgirea gamei de produse a noii mărci şi promovarea sunt căile de
menţinere cu success a noii mărci pe piaţă.

2.1.3. Definirea colectivităţii cercetate

Colectivitatea cercetată este reprezentată de populaţia rezidentă în Chişinău.
Unitatea de cercetare avută în vedere este individul/clientul, iar unitatea de sondaj
este stabilită ca fiind persoana, indiferent de sex categorie socio-profesională şi vîrstă, cu
menţiunea că persoanelor sub 16 ani nu li se vor administra chestionare.

2.1.4. Stabilirea metodelor de culegere a informaţiilor

Recoltarea informaţiilor se va face prin metoda sondajului,şi documentarea din
sursele externe cît şi din cele interne.Tehnica folosită va fi cea a interviului structurat,
tuturor subiecţilor fiindu-le prezentat acelaşi chestionar.Se va apela la autoînregistrarea
respondenţilor.

2.1.5. Stabilirea coordonatelor spaţiale, temporale şi modale

Chestionarul se va completa stând faţă în faţă cu persoana intervievată. Astfel se
poate observa cel mai bine reacţia persoanei şi se pot afla cele mai multe informaţii.
 Aria geografică a cercetării este oraşul Chişinău, iar ancheta se va face în locuri
aglomerate, lângă pieţe, staţii de microbuze.
Culegerea informaţiilor se va face în intervalul orar 14:00 – 16:00, timp de 10 zile de
către 4 operatori de interviu. Durata medie a completării unui chestionar este de 10 – 15
minute.

2.2. Proiectarea cercetării cantitative

2.2.1. Stabilirea eşantionului şi a metodei de eşantionare
Mărimea eşantionului:
Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul eşantionării aleatoare am avut în vedere
atât nivelul de precizie al estimării (eroare admisă) cât şi intervalul de încredere.
Astfel, am considerat o eroare admisă de ±3%, la nivelul de încredere de 96%,
care conform tabelului distribuţiei z are valoarea de 2,06.
- n=mărimea eşantionului
- T=coeficientul t corespunzător unei probabilităţi de garantare a rezultatelor
P=95% este 2,06;
- P=proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată
(se consideră egală cu 0,5 pentru a face ca dispersia să aibă valoarea maximă
posibilă)
- eroarea limită acceptabilă Dω să nu fie mai mare de ±3%.
n = t2 * p * (1 – p) / Dω2
n = (2,06)2 * 0,5 * (1 – 0,5) / (±0,03)2 = 4,2436 * 0,25 / 0,0009 =
= 1178,77 ~ 1178 persoane
Se foloseşte metoda eşantionării simple aleatoare.

2.2.2. Elaborarea chestionarului

 Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 50 de subiecţi. Întrebările se referă în
general la recunoaşterea, menţinerea şi promovarea unei noi mărci pe piaţă. Au fost
formulate astfel încât fiecare item să atingă un anumit aspect, care mai târziu să permită
formularea concluziei.
După colectarea datelor, am lucrat asupra prelucrării rezultatelor.Fiecare întrebare a
fost analizată în parte..Datele grupate au fost aranjate în ordinea importanţei şi
transformate în procente, aceasta dcând în cele din urmă la o simplificare a răspunsurilor.
Pe baza datelor am elaborate diagrame, care denotă vizibil cantitatea şi calitatea
rezultatelor.

2.3. Analiza datelor colectate

 La prima întrebare privind consumul produselor de cofetărie, răspunsurile au fost
împărţite între “da” si “nu”.Următorul grafic ne arată că majoritatea populaţiei consumă
produse de cofetărie în proporţie de 78 % în comparaţie cu cei care nu consumă,
diferenţa fiind destul de mare.

Din această diagramă observăm că majoritatea consumatorilor de produse de

cofetărie optează pentru ciocolate(56 %), urmată apoi de bomboane(23 %), zefire(16 %)
şi nu în ultimul rînd marmeladele consumate în proporţie de 5 la sută.
 În frecvenţa de consum a produselor, putem menţiona că produsele de cofetărie sunt
consumate zilnic (58 %).Totodată unii consumatorii din motive proprii consumă produse
de cofetărie de sărbători cu un procentaj de 28 la sută, iar 8 % din consumatori o fac o
dată pe saptămână, iar restul procentului o deţin persoanele care consumă o dată pe lună.

Din analiza datelor de mai jos rezultă că în majoritatea famiilor produsele de

cofetărie sunt consumate de către copii (78%), maturii deţinind numai 22 % din totalul
consumului.
 Cea mai cunoscută marcă de produse de cofetărie este Bucuria cu un procentaj de
63 la sută, ce ne arată că sunt preferate produsele autohtone.Alt producator cunoscut este
Poiana deţinind 27% procente din majoritatea,urmată apoi de Korona cu 10 %.
 Din analiza datelor de mai sus rezultă că subiecţii ( 36 % din totalul celor
intervievaţi) sunt deacord ca numele “Chic Sweets” să fie prezentă pe piaţă ca o marcă de
produse de cofetărie, 29 % din subiecţi sunt total de acord.
Însă sunt subiecţi care nu sunt deacord cu numele “Chic Sweets” pentru o marcă, ei
deţinând 16 % din totalul subiecţilor, fiind urmaţi de cei care total nu sunt deacord şi de
cei care manifestă o atitudine neutră ei deţinând un procentaj egal (9 %).

Fiind ca o componentă importantă a mixului de marketing, preţul este cel care

determină, definitiv orice decizie de cumparare.
Astfel, apreciind în totalitate, motivul de consum ce i-ar determina pe consumatori
să procure produsele noii mărci a fost numit preţul produselor pe I loc cu 60 %, locul II în
măsură egală îl deţin calitatea produselor şi satisfacerea aşteptărilor dorite cu cîte 17 %, şi
locul III cu 6 % îl ocupă provenienţa autohtonă.
 Pentru lansarea noii mărci “Chic Sweets” consumatorii au ales drept sursă de
informare TV-cu 34 %, fiind apreciată ca cea mai veridică sursă; sfatul prietenilor cu
23 %; urmată de internet-cu 18 %, sfatul vînzătorului-cu 15 % şi pliantele şi fluturaşii-cu
5 %, iar radioul cît şi presa scrisă au fost apreciate la egalitate.
 Conform rezultatelor obţinute privitor la cele mai eficiente mijloace de promovare
din numărul total de respondenţi 52% au optat pentru oferirea de cadouri, urmată de
spoturi publicitare cu 25 %, după care prezenţa ofertelor speciale cu 19 %. Sunt numite şi
alte mijloace însa într-un procentaj foarte mic).

Dupa analiza rezultatelor observăm că majoritatea consumatorilor optează pentru

postul de TV “PRO TV” cu o pondere de 60 %. Se mai optează şi pentru postul PRIME
cu o pondere de 30 %, urmată mai apoi de NIT cu o pondere de 5 %.Într-un procentaj
foarte mic mai sunt numite şi alte posturi.
 În spontanietatea numirii căilor de menţinere a unei noi mărci pe piaţă,
consumatorii cu o siguranţă ferma au evaluat cu un procentaj de 57 %- promovarea
eficienta şi eficace, urmată mai apoi de lărgirea gamei de produse cu o pondere de 37 %,
şi concentrarea asupra unui segment de piaţă bine determinat estimată la un nivel de 6 %,
cealaltă cale de menţinere fiind ignorată.
 Cele mai importante puncte forte denumite de consumatori pe care trebuie să le
aibă compania pentru a avea success pe piaţa sunt: Preţul accesibil(48 %), calitatea(28
%), locuri de vanzare(18 %). Sunt numite şi alte puncte forte (într-un procentaj foarte
mic), cum ar fi personalul calificat, reprezentanţii companiei. Putem spune că oamenii ţin
foarte mult la preţ deoarece ei vor mai multă calitate la un preţ mai mic dacă ultimul este
destul de mare, mulţi nu vor fi dispuşi să plătească. Este important şi calitatea şi se
străduiesc să fie raţionali atunci cînd cumpără ceva.

Ponderea cea mai mare aparţine grupei de vîrsta între 20-50 ani cu 72 %, urmată de
grupa de vîrstă până la 20 ani cu 18 %. Şi nu în ultimul rând persoanele peste 50 ani
deţinînd 10 %.
 III. PROGRAMUL PROMOŢIONAL DE LANSARE A NOII MĂRCI
„CHIC SWEETS”
.
3.1. Tema programului promoţional
„Program promoţional de lansare a noii mărci „Chic Sweets ”

3.2. Obiectivele programului promoţional

Procesul de identificare a obiectivelor activităţii promoţionale urmăreste atât
sincronizarea acestora cu obiectivele generale de marketing ale agentului economic, cât şi
asigurarea concordanţei lor cu obiectivele specifice ale celorlalte componente ale mixului
de marketing.
Obiectivele activităţii promoţionale a unui agent economic trebuie să fie
exprimate atât în termeni cantitativi (de exemplu: creşterea cifrei de afaceri, în cazul
instrumentelor de promovare a vânzărilor), cât şi calitativi (de exemplu: crearea unei
imagini favorabile faţă de agentul economic).
Obiectivele programului promoţional pentru lansarea noii mărci “Chic Sweets”
s-au orientat spre:
-conştientizarea noii mărcii de produse de cofetărie „Chic Sweets”;
-atragerea atenţiei, informarea şi educarea potenţialilor clienţi;
-trezirea interesului, a dorinţei de cumparare a acestor produse şi convingerea că
,,obiectul" promovat satisface cel mai bine necesitatea şi preferinţele acestor clienţi;
- mesajul reclamei se adresează pieţii ţintă care se suprapune cu auditoriul ţintă-
persoanele cu venit mediu, dar dornice de a consuma produse unice
Tipul de influenţă exercitat asupra auditoriului este:
 la nivel cognitiv – să cunoască cel puţin 5 sortimente de produse;
 la nivel comportamental – să cumpere produse diferite in cantităţi medii– 30% din
auditoriul ţintă;
-crearea unei diferenţe competitive;
-convingerea consumatorilor de calitatea produselor acestei mărci;
-utilizarea celor mai adecvate metode şi mijloace de promovare, promovarea imaginii;
-îmbunătăţirea eficienţei promoţionale;
-creşterea volumului vânzărilor
3.3. Activităţile programului promoţional
Principalele activităţi ce vizează promovarea noii mărci de produse de cofetărie „Chic
Sweets” pe piaţă locală sunt numeroase.
Activităţile de bază sunt:
a) Studiul pieţei:
-Realizarea unei cercetări de piaţă, documentare din sursele externe cît şi din cele
interne analize economice de obţinere a informaţiilor referitoare la oportunitatea şi
posibilitatea lansării unei noi mărci;
-Luarea deciziei de lansare a mărcii;
-Depistarea clienţilor potenţiali;
b) Promovarea prin reclamă:
-Pregătirea documentaţiei adecvate(prospecte, pliante, afişe);
-Reclamă: inserţii, anunţuri, articole, anunţuri publicitare prin reviste/ziare;
-TV;
c) Promovarea vânzărilor:
-Oferte speciale: 1+1=3; oferirea de cadouri; organizarea de tombole si concursuri;
-Participarea la târgurile şi expoziţiile de specialitate.
d) Vânzarea personală
e) Relaţiile publice.
3.4. Implimentarea programului promoţional
a)STUDIUL PIEŢEI
După cercetarea pieţei, efectuarea unor studii documentare referitor la depistarea
potenţialilor clienţi, compania noastră începe lansarea şi promovarea propriu-zisă a noii
mărci de produse de cofetărie “Chic Sweets” apărută pe piaţa locală.

b) PROMOVARE PRIN RECLAMĂ

Promovarea, considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori
acţiune de marketing, ori formă de comunicare, urmăreşte depăşirea unui nivel al
vanzărilor prin captarea atenţiei şi atragerea cumpărătorilor potenţiali, de către punctele
de vanzare, informarea, convingerea, formarea şi menţinerea unei clientele atrasă de
marcă şi intreprinderea producătoare.
Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de
marketing. Acest lucru se datorează importanţei pe care o are promovarea în vânzarea
produsului.
Afirmaţia că "Promovarea este 99% inspiraţie şi 1% muncă", descrie cel mai bine
promovarea în marketing.
Publicitatea şi acţiunile de promovare reprezintă cea mai importantă modalitate de
a atrage noi clienţi. Ţinta acestui program publicitar nu se va suprapune doar cu
segmentul consumatorului, ci se va extinde până la nivelul cumpărătorului, mai
cuprinzător.
Prin acţiunile publicitare, Marca “Chic Sweets” urmăreşte să asigure o amplă
informare a publicului în legătură cu produsele sale sub care aceasta este prezentă pe
piaţă, să-l convingă şi să-l determine în efectuarea actului de cumpărare. Ea vizează, pe
termen lung, modificări de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori
ca şi menţinerea fidelităţii acestora faţă de oferta intreprinderii.
Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ: presă, televiziunea,
publicitatea exterioară şi cea directă, la care se adaugă cea efectuată prin tipărituri
(pliante, cataloage,broşuri).
Presă (atât cea cotidiană cât şi cea periodică) reprezintă suportul principal de
transmitere a mesajelor publicitare. Principalele cotidiene în care o sa apară mesajele
mărcii “Chic Sweets” sunt: Antena, VIP Magazin,Комсомольская Правда-
ТОЛСТУШКА, Aquarelle.
Folosim promovarea prin revistă deoarece publicitatea prin intermediul acestui
medium are o viaţă lungă datorită faptului că aceasta este păstrată o perioadă mai lungă
de timp. Un motiv în plus ar fi calitatea imaginilor din reviste, care este deosebită
(datorită tehnologiei din domeniul printării). Este parcursă cu multă atenţie, audienţa
fiind mai implicată; totodată mesajul este parcurs într-un ritm convenabil fiecăruia.

Mesajul cu care dorim sa atregem publicul va fi:

CALITATE BUNA , PRETURI SI MAI BUNE!

Concomitent cu aceste reclame în reviste se va realiza promovarea gamei prin:

-publicitate exterioară (cu aceeaşi imagine din reviste – pentru familiarizarea
consumatorului) care se referă la utilizarea în scopuri publicitare a afişelor, panourilor
publicitare şi insemnelor luminoase. Aceste suporturi vor avea avantajul de a comunica
idei simple şi concise, menite să stimuleze vânzarea de produse, să menţină interesul
publicului pentru marca “ Chic Sweets” şi sunt eficiente mai ales în zonele cu
aglomeraţie intensă. Cea mai importantă formă de publicitate exterioară se realizează prin
afişaj, inclusă în categoria suporturilor publicitare prin tipărituri;
- afişe A4 color - plasate în centrele de distribuţie în dreptul rafturilor unde sunt
amplasate produsele mărcii “ Chic Sweets”;
-pe site – uri adresate tuturor tipurilor de consumatori(Sănătate.md,torentsmd.com);
-televiziune.
Televiziunea constituie mijlocul cel mai rapid de promovare. Postul pe care se va
face publicitate este PRO TV, dar, cu timpul, se va apela şi la alte posturi de televiziune.
Nu am folosit radio-ul deoarece este medium-ul cu cea mai scăzută implicare,
fiind doar o companie sonoră pentru îndepărtarea singurătăţii.

c) PROMOVAREA VÂNZĂRILOR
Promovarea vânzărilor pentru produsele mărcii pe care le oferim se va realiza prin:
-pachetul ofertă care va conţine un automat pentru drajeuri, primit la procurarea de
produse a mărcii “Chic Sweets” în valoare de 100 lei şi în sus;
-vom organiza o tombolă prin care consumatorii mărcii vor trebui să trimită până la data
DD MM YYYY 10 ambalaje a produselor mărcii “Chic Sweets” pentru a beneficia de un
produs cu inscripţia noastră.
-campania promoţională “Alege Chic Sweets” se va desfăşura în perioada DD MM
YYYY. Produse participante: toata gama de produse “Chic Sweets” având ambalaje
promoţionale. Pentru a te inscrie în concurs trebuie să trimiţi prin sms la 1877 sau pe
internet la adresa revistelor ajutătoare, codul înscris în interiorul ambalajului produsului
impreuna cu o dorinta, în limita a 500 lei.
-tot ca formă de promovare poate fi considerată şi informarea publicului (în special pe
plan local) prin aşa-zisele “sampling-uri” în care se împart fluturaşi cu oferta firmei,
preţurile sau modalitatea de achiziţionare.
-o altă formă de promovare a vânzărilor sunt rabaturile sau discount-urile, promoţionale,
precum şi oferirea unor aşa zise „bonus-uri” la cumpărare.
-participarea la târguri şi expoziţii care are funcţie comercială cît şi de comunicaţie, de
dialog între agenţii pieţei. Prezenţa la o astfel de manifestare ne oferă posibilitatea punerii
în mişcare a unor variate acţiuni promoţionale, între care, distribuirea de prospecte şi
pliante, pixuri, brelocuri, şepci, steguleţe etc. cu însemnele firmei; organizarea de
demonstraţii, degustări ale produselor.

d) VÂNZAREA PERSONALĂ
În ceea ce priveşte vânzarea personală a companiei, aceasta are la bază un
distribuitor general care va avea ca angajaţi un număr mai mare de distribuitori, aceştia la
rândul lor creând posibilitatea ca produsele să ajungă la consumatorii finali.
Numărul agenţilor de vânzări va fi de 10 pe toată regiunea Moldovei, pentru
început 3 ocupându–se de distribuirea produselor în zona Chişinăului.

e) RELAŢIILE PUBLICE
Compania “Chic Sweets” îşi propune să – şi informeze clienţii cu privire la
lansarea mărcii, printr – un comunicat de presă adresat în special ziarelor ca Jurnal de
Chişinău, Комсомольская Правда şi revistelor ca VIP Magazin şi Aquarelle .
La lansarea acestora vom realiza o conferinţă de presă la care vor fi invitate
principalele cotidiene din oraşul Chişinău, precum şi canalul TV: PROTV Chişinău.
3.5. Bugetul programului promoţional
Anvergura acţiunilor de promovare şi, implicit, structura mixului promoţional
depind – în mare masura – de resursele financiare pe care compania este dispusă să le
folosească pentru promovarea mărcii, adică de bugetul promoţional de care acesta
dispune.
Din resursele disponibile putem face o statistică a cheltuielelor pentru “Programul
promoţional de lansare a unei noii mărci “Chic Sweets” pe piaţa locală”:

Cheltuielele aferente programului promoţional

a) cheltuieli pentru cercetările de piaţă 50 euro
cheltuieli cu pregătirea documentaţiei 200 euro
b) cheltuieli promoţionale
- publicitate prin presă 1000 euro
- publicitate prin internet 200 euro
- publicitate exterioară 800 euro
- publicitate prin televiziune 2000 euro
- editarea de broşuri, pliante, inscripţii cu numele mărcii 1000 euro
- participarea la târguri şi expoziţii 500 euro
c) alte cheltuieli 250 euro

TOTAL CHELTUIELI 6000 euro

3.6. Controlul şi evaluarea programului promoţional
Etapelor anterioare le urmează controlul şi evaluarea impactului.Controlul va
urmări modul de executare a programului. Complexitatea efectelor acţiunilor
promoţionale implică utilizarea unor variate modalităţi de control şi evaluare a rezultatelor
activităţii promoţionale.
În această etapă, specialistul în comunicare va controla şi evalua impactul mesajului
asupra consumatorilor, utilizatorilor şi distribuitorilor, apelând, în acest scop, la un set de
întrebări, cum sunt: vă amintiţi mesajul, de câte ori 1-aţi audiat, ce elemente mai
importante aţi reţinut, ce sentimente a trezit mesajul?
Reacţia acestora se obţine prin feedback: dacă auditoriul reacţionează în
concordanţă cu esenţa mesajului transmis, activitatea promoţională este considerată ca
fiind eficientă şi competitivă; dacă feedback-ul este pozitiv, programatorul de marketing
poate să-şi consolideze strategia promoţională, altfel se impune revederea şi modificarea
corespunzătoare a acesteia.
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Într-o economie modernă, o marcă sau un produs bun, un canal de distribuţie

adecvat şi un preţ corespunzător nu sunt suficiente pentru a asigura realizarea lor. Este
necesară o altă forţă care să “sensibilizeze” clienţii potenţiali, să le influenţeze
comportamentul de cumpărare şi consum. Această forţă este promovarea.
După ce conducerea întreprinderii, pe baza studiilor şi testelor, a adoptat decizia
de pătrundere şi de promovare a exportului pe o anumită piaţă, se trece la programul de
promovare.
Programul de promovare - adică utilizarea de către un vânzător a unor mijloace
plătite pentru a comunica informaţii convingătoare despre produsele şi serviciile pe care
le oferă sau despre organizaţia căreea îi aparţine - este un instrument puternic. Programul
este destinat să asigure atingerea unor obiective foarte variate (obţinerea recunoaşterii
mărcii, consolidarea preferinţei pentru o anumită marcă, realizarea de vînzări imediate, şi
aşa mai departe).
Momentele principale ale activităţii de promovare pot fi deci lansarea produsului,
perioada maximă de vânzări, mărirea distribuţiei într-o nouă zonă, deschiderea de noi
centre sau magazine, perioada de promoţie sau reduceri, schimbarea ambalajului sau
îmbunătăţirea produsului, servicii suplimentare oferite începînd cu o anumită perioadă sau
numai pentru o anumită perioadă.
Marca „Chic Sweets” ţine cont deasemenea şi de acţiunile concurenţei care poate
fi activă în aceeaşi perioadă sau poate începe campania în altă perioadă. Efortul media este
mai ridicat în aceste perioade şi de aceea ele trebuie fructificate la maxim.
Acţiunile de promovare elaborate de marca “Chic Sweets” rămîn un element de
referinţă, care utilizat cu justeţe poate aduce numeroase servicii întreprinderii, putem
considera că ea este promotoarea permanentă a unui suflu nou, competitiv în cadrul
activităţilor economice, constituind, totodată, un real îndrumar pentru realii şi potenţialii
consumatori.
 BIBLIOGRAFIE

1. Philip Kotler, Marketingul de la A la Z. Editura Teora, Bucureşti 2004.

2. Gheorghe Rusu, Promovarea exportului românesc, Craiova 1989.
3. Dr.Ovidiu Puiu, Marca în economia contemporană, 1997.
4. George Medrihan, Marketing, concepte,metode şi tehnici, Iaşi 1997.
5. Vasile Munteanu, Bazele Marketingului, Iaşi 1992.
6. Balaure Virgil, Marketing, Bucuresti 2000.
7. J.Michal Baker, Marketing, 1997,
8. Sergiu Petrovici, Svetlana Muştuc, Marketing-curs universitar, ASEM 2008.
9. Al Ries, Jack Trout, Poziţionarea: Lupta pentru un loc în mintea ta! Editura Curier
Marketing. Bucureşti 2004.
10. Peters Urs Bender, George Torok, Secretele succesului în marketing. Editura
Teora, Bucureşti 2002.
11. Tom Hopkins, Cartea despre vânzăro. Editura Business Tech International Press,
Bucureşti 2001.
 ANEXE

Chestionar

Chestionarele vor fi înmânate respondenţilor folosindu-se următoarea formulă

introductivă:
“Bună ziua! Numele meu este ………………… şi aş dori să-mi acordaţi câteva
minute din timpul dumneavoastră pentru a-mi putea răspunde la câteva întrebări legate de
promovarea unei noi mărci de produse de cofetărie “Chic Sweets” pe piaţa locală.”
CHESTIONAR
1.Obişnuiţi să consumaţi produse de cofetărie?
a) Da
b) Nu

2.Ce produse de cofetărie solicitaţi cel mai des?

a) Ciocolate
b) Marmelade
c) Zefire
d) Bomboane

3.Cu ce frecvenţă consumaţi fiecare dintre categoriile de dulciuri menţionate mai sus?
a) Zilnic
b) O data pe saptamina
c) O data pe luna
d) De sărbatori

4.În familia Dumneavoastră se consumă cu precădere produse de cofetărie?

b) De către adulţi
a) De către copii

5.Ce companie/producător de produse de cofetărie cunoaşteţi?

………………………………….
6.Ce părere aveţi de numele “Chic Sweets”pentru o marcă de produse de cofetarie?
a) dezacord total
b) dezacord
c) neutru
d) acord
e) acord total

7. Care din următoarele motive de consum v-ar determina să procuraţi produsele noii
mărci?
a) calitatea produselor
b) preţul produselor
c) provenienţa autohtona
d) satisfacerea aşteptărilor dorite

8.Care credeţi că ar fi cele mai potrivite surse de informare privind lansarea noii mărcii
“Chic Sweets”?
a) TV
b) radioul
c) internetul
d) pliante,fluturasi
e) presa scrisă
f) sfatul vânzătorului
g) sfatul prietenilor

9.Care mijloace de promovare după părerea D-stră ar fi cele mai eficiente în vederea
promovării noii mărci “Chic Sweets”?
a) spoturi publicitare
b) promovare la locul vînzarii
c) obiecte promoţionale
d) oferirea de cadouri
e) prezenţa ofertelor speciale
10.Care sunt posturile TV la care aţi prefera să vedeţi o reclamă la produse de
cofetarie?
a) PRO TV
b) PRIME
c) TVM
d) NIT
e) EURO TV
f) STS
Altul _____________

11.Care credeţi că sunt căile de menţinere a unei noi mărci pe piaţă?

a) Lărgirea gamei de produse
b) Concentrarea asupra unui segment de piaţa bine determinat
c) Îmbunătăţirea imaginii mărcii de fiecare produs care are o imagine nouă
d) Promovarea eficace şi eficienta

12.Care ar fi cîteva puncte forte pe care ar trebui să le aiba compania pentru a avea
success pe piaţă?
…………………………………
13. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?
a) până la 20 ani;
b) între 20-50 ani;
c) peste 50 ani.

Vă mulţumim pentru timpul acordat!