Despre Halloween

Vrăjitoare, zombie sau vampiri, toţi

monştrii ies la lumina lanternelor din dovleci
pentru Halloween 2016. Dacă aveţi deja
costumul şi toate trucurile pentru a obţine cele
mai bune dulciuri, ştiţi cu adevărat ce este acest
festival de origine irlandeză?

Halloween (o abreviere pentru „All

Hallows’ Evening”) este o sărbătoare de origine
celtică, preluată de multe popoare din lumea
occidentală şi nu numai, scrie Mediafax.ro. Halloweenul se celebrează în noaptea de 31 octombrie şi
precedă sărbătoarea creştină Ziua tuturor sfinţilor de pe 1 noiembrie.

Obiceiuri specifice de Halloween sunt dovlecii sculptaţi, luminaţi cu ajutorul felinarelor, folosiţi
la decorarea caselor şi grădinilor şi ca lanterne, dar şi costumarea în personaje desprinse din poveştile
de groază. Copiii costumaţi astfel colindă din casă în casă şi sunt recompensaţi cu dulciuri. Toată lumea
ştie despre aceste obiceiuri.

Dar ştiaţi că primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane
în anii 1930?

Sau că merele glazurate sunt cele mai populare dulciuri pregătite pentru această sărbătoare, un
obicei tradiţional din Marea Britanie şi Irlanda?

Istoria sumbră şi îndepărtată a Sărbătorii Halloween

Halloween e pe 31 octombrie. O dată cheie pentru cei care iubesc să se deghizeze şi cel mai
important, să mănânce bomboane! Acest festival păgân este faimos pentru că e o ocazie de a demitiza
moartea. Moartea nu e tragică, e o horă truculentă, un spectacol de varieteu, o şuşanea.

În timp ce unii critică partea comercială a sărbătorii, alţii, dimpotrivă, o cred un bun prilej să te
îmbraci în costume fistichii, să-ţi sperii prietenii şi vecinii şi să strângi bomboane. De unde provine
petrecerea de Halloween şi personajul Jack O’Lantern? De ce este legată de moarte, fantome, vrăjitoare
şi alte personaje înfricoşătoare? De ce este sărbătorită pe 31 octombrie, Ajunul Sărbătorii Tuturor
Sfinţilor?

Contrar variantei oficiale, Halloweenul nu provine din Statele Unite ale Americii. Sărbătoarea
este mult mai veche. Este, de fapt, derivată din celebrarea Samhain (denumire irlandeză) sau Samonios
(nume galic), creată de celţi.
 Acest festival religios, oficiat de druizi, se ţinea în toamnă târzie (sau la vremea recoltei) şi marca
începutul unui nou an. În Irlanda şi Galia mulţi se temeau de noaptea de Samhain, în care spiritele rele
se puteau ivi. Pentru a evita această prezenţă „întunecată” şi a se feri de pericol, locuitorii aprindeau
focuri în aer liber.

În noaptea aceea se făcea, de asemenea,”un prag între lumi”, între lumea celor vii şi a celor
morţi. Celţii lăsau uşile caselor deschise, astfel încât morţii să se poată întoarce la familiile lor. Să
poposească, timp de câteva ore, printre cei vii.

Vechii celţi credeau că graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte în ziua de
Samhain, permiţând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze.

Strămoşii familiei erau cinstiţi şi invitaţi acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că
nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume şi măşti. Ei îndepărtau spiritele rele
deghizându-se ei înşişi în spirit rău pentru a le evita. În Scoţia rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcaţi
în alb cu feţele mascate sau înnegrite.

Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă şi se tăiau animalele pentru a păstra
carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau şi ele un rol în festivităţi. Toate celelalte focuri erau aprinse
de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau şi ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două
focuri unul lângă altul, iar oamenii şi animalele treceau printre ele într-un ritual de purificare.

Această tradiţie este oarecum interzisă odată cu sosirea romanilor în Galia şi cu creştinismul
emergent în aceste ţări, în jurul secolului al V-lea. Papa Bonifaciu al IV-lea a declarat sărbătoarea păgână
în anul 610 şi a decis să creeze, în schimb, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. Sărbătorită la acea vreme pe 13
mai, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor datează din secolul al VIII-lea şi va fi apoi fixată pentru data de 1
noiembrie.

Unii istorici vorbesc în mod clar despre o reminiscenţă a festivalului celtic Samhain, din dorinţa
de a creştina această sărbătoare păgână. O referinţă, care, de asemenea, va avea ecou atunci când, în
secolul X va fi stabilită Sărbătoarea Morţilor pe 2 noiembrie, a doua zi după Halloween.

Aşadar, sărbătoarea pe care o cunoaştem sub numele de Halloween a fost influenţată, de-a
lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul
Samhain, iar la creştini Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.

Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloweenului, observă că în timp ce „unii
folclorişti i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeiţa fructelor şi seminţelor, sau în
festivalul morţilor denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic
Samhain, scris iniţial Samuin” Numele provine din irlandeza veche şi înseamnă „sfârşitul verii”.

Festivalul Samhain sărbătoreşte sfârşitul „jumătăţii luminoase” a anului şi începutul „jumătăţii

întunecate” şi este, uneori, considerat a fi „Anul Nou Celtic”. Numele de „Halloween” şi multe dintre
tradiţiile actuale provin din perioada veche engleză.