Sunteți pe pagina 1din 37

Amenajament pastoral

Obiective:
• In administrarea unei pajisti principalul instrument utilizat este planul
de management, respectiv modul de gestionare a pajistilor care se
stabileste prin amenajamente pastorale.

Amenajamentul pastoral reprezinta documentatia care cuprinde:


• masurile tehnice,
• organizatorice si
• economice necesare ameliorarii si exploatarii pajistilor, in conformitate
cu obiectivele de management al pajistilor.

1
Documentatia si etapele de intocmire
– Desemnarea coordonatorului si a echipei de lucru - U.A.T.
» Documentatie:
» acte de proprietate a suprafetelor de pajisti;
» plan cadastral cu identificarea suprafetelor.
– Incadrarea in clase de calitate (bonitare, plan fertilizare) - O.S.P.A.
– Stabilirea zonelor cu restrictie – O.S.P.A.
– Determinarea compozitiei floristice:
– Stabilirea perioadelor de pasunat, incarcatura, cai de acces,
adapost, parcelare in functie de specie, utilizare
– Stabilirea lucrarilor necesare (anual si pe termen lung) de
amenajare si de intretinere
– Lucrari tehnice si instalatii - U.A.T.

2
Proiectul de amenajament pastoral
va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin urm•toarele elemente:

– a) descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al


pajiştilor aflate pe teritoriul unit•ţii administrativ- teritoriale;
– b) descrierea solului şi a florei;
– c) capacitatea de p•şunat a pajiştii;
– d) lucr•rile de îngrijire şi îmbun•t•ţire a pajiştilor;
– e) planul de fertilizare şi m•surile agropedoameliorative.

3
CAP. I SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIV
1.1. Amplasarea teritorială a localităţii
• Pajiştile analizate în ……………………………
• În componenţa teritoriului administrativ (comunei) se reg•sesc localit•ţile ....
• Comuna ........................................... este situat• în zona de ………… a
judeţului …..şi se întinde pe o suprafaţ• de ………………………… ha.

1.2. Denumirea deţinătorului legal


• Pajiştile situate pe teritoriul administrativ al comunei
............................................ se afl• în proprietatea comunei
............................................ şi în administrarea Consiliul Local, cu sediul în
localitatea ........................................, str. ………………….., judeţul ……

4
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală.
Istoricul proprietăţii
Documentele care atest• dreptul de proprietate sau deţinere legal• asupra
pajiştilor sunt reprezentate de Ordinul Prefectului nr. ……………………….., de
CF-uri pentru pajiştile intabulate

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament


Categoria de animale cu care sunt p•şunate pajiştile localit•ţii .............................

Nr. Denumire Suprafaţa Modul de Categoria de


crt. pajişte/ Nr. (ha) folosire animale
parcelă
1. 179/1 2.19 P•şune OI

5
CAP. II ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajişte care fac obiectul acestui studiu sunt detaliate în
tabelul 10.
Trupuri de pajişte din localitatea ............................................

Nr. crt. Trupul de pajişte Parcele descriptive Suprafaţă (ha)


componente
1. Trupul nr. 1 .............
Total trup: ha
2. Trupul nr. 2 ...............

Total trup: ha

6
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi
hotarele pajiştii

Localitate Trup de Parcelă Vecinătăţi la:


pajişte descriptivă N S E V
............. Trupul terenuri terenuri terenuri terenuri
nr. 1 care care aparţin care aparţin care aparţin
aparţin altor altor altor
altor categorii de categorii de categorii de
categorii folosinţ• folosinţ• folosinţ•
de flosinţ•

7
2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi
subparcelarului descriptiv
• Limitele parcelelor cedate parţial au suferit modific•ri în consecinţ•,
restul parcelelor şi-au p•strat limitele vechi.

• Limitele parcelare au fost materializate de c•tre administraţia local•.

2.4. Baza cartografică utilizată


• Planurile ce au stat la baza lucr•rilor de identificare şi determinare
din punct de vedere topografic a pajiştilor sunt planuri
aerofotogrammetrice la scara 1: 5 000 şi 1: 10 000, planuri şi h•rţi
topografice şi cadastrale existente la Prim•ria Comunei
............................................ şi ataşate prezentei documentaţii.

8
Dintre factorii topografici, vor fi înregistrate urm•toarele componente:
• a) coordonatele geografice (Latitudine/Longitudine);
• b) forma de relief - component• a factorilor topografici se va înregistra pe
baza urm•toarei sc•ri: 1- vale; 2- versant; 3- creast•; 4- platou.
• c) poziţia pe pant• a pajiştilor, a c•rei înregistrare se va face utilizând
urm•toarea scar•: 1- baza pantei; 2– treimea inferioar• a pantei; 3- treimea
mijlocie a pantei; 4– treimea superioar• a pantei; 5 -vârful pantei.
• d) forma pantei influenţeaz• regimul climatic, în principal prin modificarea
regimului termic şi hidric.
Pentru cuantificarea acesteia s-au utilizat sc•ri pe 5 forme de relief şi anume: 1-
concav•; 2- concav-dreapt•; 3-dreapt•; 4-convex•; 5-convex-dreapt•.

• e) - panta sau înclinarea;


• f) - altitudinea;
• g) - expoziţia (exprimat• în % sau grade).

9
2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor
• În cadrul comunei ............................................, suprafaţa total• de
p•şuni este de ……………..
• Determinarea suprafeţelor s-a realizat prin planimetrare şi GIS.

2.5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe

Păşuni Fâneţe Valorificare Fără scopuri Total Din care la


(ha) (ha) mixtă productive suprafaţă Consiliul
(ha) (ha) (ha) local

10
2.5.2. Organizarea administrativă
• Pân• în prezent administrarea pajiştilor s-a realizat fie prin contracte
de închiriere/concesiune c•tre utilizatori (persoane fizice sau juridie
înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor care desf•şoar•
activit•ţi agricole specifice categoriei de folosinţ• pajişti), fie prin
administrarea de c•tre deţin•tori de pajişti - titularii dreptului de
proprietate.

2.6. Enclave
• Pe pajiştile din localitatea ............................................ nu sunt
prezente enclave.

11
CAP. III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ŞI CLIMATICE
3.1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului
• Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei ………….

3.2. Altitudine, expoziţie, pantă


• Pe toate pajiştile din comuna ............................................ altitudinea
este cuprins• între valorile …………….. m.

Localitatea ............................................
Nr. Trup de pajişte Parcela Altitudine (m) Expoziţie Pantă (%)
crt. descriptivă
1. Trupul nr. 1 -

12
3.3. Caracteristici pedologice şi geologice
• Prin gruparea unit•ţilor de teren (U.T.) rezult• urm•toarele tipuri
dominante de soluri: …………………………

3.4. Reţeaua hidrografică


• Teritoriul comunei ............................................ face parte din bazinul
hidrografic Timiş-Bega, sistemul Timişaţ-Rudna-Caraci, care-l
delimiteaz• de comunele învecinate.

3.5. Date climatice

13
CAPITOLUL IV VEGETAŢIA
4.1. Date fitoclimatice
• Teritoriul comunal ................... se afl• situat în zona de ………...
4.2 Descrierea tipurilor de staţiune
• Staţiunea din care fac parte pajiştile din comuna ....................... poate
fi încadrat• în zona de …….. Solul carateristic este ………………

4.3 Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor


4.3.1. Principii de bază în tipizarea pajiştilor
4.3.1.1.Sistematica unităţilor tipologice
4.3.2.Tipuri de pajişti permanente din ….
4.4. Descrierea vegetaţiei lemnoase

14
CAPITOLUL V CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
5.2. Obiective social-economice şi ecologice
5.3. Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor
• 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
• 5.4.1. Durata sezonului de păşunat
• 5.4.2. Numărul ciclurilor de păşunat
• 5.4.3. Fâneţele
• 5.4.4. Capacitatea de păşunat

Atenţie!
Pe pajiştile sub angajament APIA cu măsurile (214/1, 214/2, 214/3.2): păşunatul se
efectuează cu maxim 1,0 UVM - maxim o bovină la hectar – a se vedea tabele de
conversie din Ghidul pentru Fermieri de la APIA. De asemenea păşunatul se va
efectua cu maximum 0.7 UVM pe hectar (214/3.1, pentru Cristelul de câmp).
15
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂŢIREA, DOTAREA
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti
• NOŢIUNI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
• Îmbunătăţirea regimului elementelor nutritive din sol
• Utilizarea îngrăşămintelor chimice pe pajişti

ATENŢIE
Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1
214/3.2) utilizarea pesticidelor şi a fertilizanţilor chimici este interzisă.

• Utilizarea îngrăşămintelor organice pe pajişti

ATENŢIE
• Pe pajiştile care sunt sub angajament APIA (măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1
214/3.2) utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în
echivalentul a maxim 30 kg azot substanţă activă (N s.a.)/hectar (măsurile
214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2) a se vedea Caietul de Agromediu/APIA. 16
Corectarea reacţiei solurilor
• O mare parte din pajiştile permanente din ţara noastr• se afl• pe
soluri acide; iar câteva zeci de mii de hectare pe soluri cu reacţie
alcalin• (s•r•turi). Înl•turarea acestor neajunsuri se realizeaz• prin
aplicarea amendamentelor.

Recomandări pentru corectarea alcalinităţii


• Primă intervenţie pe sărături este eliminarea excesului temporar de
umiditate prin desecare, după care se aplică amendamentele cu reacţie
acidă cum este gipsul, fosfogipsul, praful de lignit şi sulful.

• Dozele care se aplică sunt de 3-12 t/ha ghips sau fosfogips şi 0,5-6 t/ha sulf.

• Efectul amendării durează 10-12 ani.

• Epoca de aplicare a amendamentelor este toamna şi în „ferestrele” iernii,


însoţite de administrarea gunoiului de grajd bine fermentat.
17
Lucrări de îmbunătăţire anuală a pajiştilor
• Combaterea buruienilor

Recomandări:
• Pentru îmbunătăţirea pajiştilor din localităţiile comunei …… recomandăm
combaterea speciilor neconsumate de animale din păşuni, prin cosiri
repetate şi eliberarea terenului de resturile vegetale.

• Această operaţiune este obligatorie după fiecare ciclu de păşunat şi cu


precădere înainte ca speciile nedorite să fructifice, evitând astfel
proliferarea lor.

• Obligatoriu, primăvara înainte de intrarea cu animalele pe păşune se fac


cosiri de curăţire a pajiştii.

18
Distrugerea muşuroaielor şi nivelarea
• Muşuroaiele se formeaz• ca urmare a neingrijirii pajiştilor.

Recomandări
• Pentru combaterea muşuroaielor (de orice tip) recomandăm măsuri
preventive care trebuiesc aplicate anual, spre sfârşitul perioadei de vegetaţie
sau primăvara devreme, folosindu-se grapele obişnuite sau târşitorile.
• Există şi maşini speciale de distrugere şi împrăştiere a muşuroaielor lăsând
în urmă un sol mărunţit şi nivelat. Unde muşuroaiele ocupă o suprafaţă prea
mare, dacă este posibilă desţelenirea, e bine să se facă aceasta, iar acolo
unde nu se poate se face o nivelare cu lama greder.
• După distrugerea muşuroaielor este obligatorie aplicarea de îngrăşăminte şi
supraînsămânţarea cu un amestec de specii perene cu valoare furajeră
ridicată.

ATENŢIE:
• Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiştile sub angajament APIA
(măsurile 214/2, 214/3.1, 214/3.2).
19
Curăţirea pajiştilor, îndepărtarea pietrelor, cioatelor

Recomandări:
• Curăţirea pajiştilor de pietre, cioate; tăierea şi scoaterea
buturugilor, copacilor uscaţi, resturi menajere (peturi, pungi,
conserve).
• Curăţirea singură nu este eficientă. Orice măsură de îmbunătăţire a
pajiştii trebuie să înceapă cu curăţirea, dar ea trebuie să fie urmată
de alte măsuri cum sunt: nivelarea, supraînsămânţarea, fertilizarea,
toate urmate de utilizarea corespunzătoare a pajiştilor.

20
Lucrări ce se execută în timpul păşunatului

Recomandări:
• cosirea resturilor nepăşunate după ce animalele au părăsit tarlaua,
ceea ce împiedică fructificarea şi deci înmulţirea plantelor slabe din
punct de vedere furajer, neconsumate de animale;

• împrăştierea dejecţiilor animaliere, care prezintă cel puţin trei


avantaje legate de faptul că: se împiedică astfel crearea condiţiilor
de dezvoltare a buruienilor nitrofile nevaloroase, care s-ar putea
dezvolta în jurul acestora; se realizează o anumită fertilizare a
pajiştilor; se înlătură focarele de infecţie cu viermi paraziţi.

• Toate aceste măsuri, aplicate în complex, au ca efect creşterea


valorii economice a păşunii respective.

21
• Supraînsămânţarea

• Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau


supraînsămânţări pe pajiştile aflate sub angajament APIA
(măsurile 214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2). Se pot face doar în cazul
terenurilor degradate şi doar cu specii din flora locală.

MENŢIUNI
• Menţionăm faptul că, în cazul în care se doreşte supraînsămânţarea
pajiştii, amestecul se va face cu speciile recomandate în prezentul
amenajament.

22
Lucrări de îmbunătăţire al pajiştilor pe termen lung
• Lucrări de înlăturare a excesului de umiditate
OBSERVAŢIE !!!
Pentru porţiunile de pajişte care se află în lunca inundabilă se impun
următoarele măsuri:
• - utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă;
• - utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în
echivalentul a maxim 30 kg azot substanţă activă/ha;
• - utilizarea pesticidelor este interzisă;
• - cositul poate începe doar după data de 1 iulie;
• - masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu
de două săptămâni de la efectuarea cositului;
• - păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar;
• - păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la
retragerea apelor;
• - este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament;
• - nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări.
• - se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când
anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental. 23
.
.

1
Nr

crt

p•şune 1:
Trupul de
Denumire
descriptivă

(ha)
Trupul de păşune/parcelă

Suprafaţa

Înl•turarea vegetaţiei arbustive

T•ierea arboretelor, scoaterea


x cioatelor
Combaterea plantelor
d•un•toare şi toxice
x

Nivelarea muşuroaielor

Combaterea eroziunii solului

Dren•ri, desec•ri
x
Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha)

Total
protecţie
Suprafeţe de

24
Trupul de păşune/parcelă descriptivă Volumul lucrărilor de
îmbunătăţire (ha)

Fertilizare organic•
Fertilizare chimic•

Supraîns•mânţare

Reîns•mânţare
Nr. Suprafaţa
Denumire
crt. (ha)

1 Trupul de p•şune 1: x x x -

25
Pentru pajiştile din localitatea ............................................ se propun
următoarele lucrări pe termen lung:
• Desec•ri prin canale închise;
• For•ri de fântâni pentru ad•patul animalelor, dar şi pentru deservirea
stânelor, taberelor de var•, etc.
• Construirea de ad•p•tori specializate;
• Garduri electrice pentru asigurarea p•şunatului raţional, pe tarlale cu p•stor
electric (panouri fotovoltaice pentru alimentare cu curent electric);
• Plantarea unor perdele de arbori şi arbuşti pentru protecţie împotriva
vânturilor şi a z•pezii, umbrare pentru animale, etc.
• Efectuarea unor construcţii pastorale: stâne, saivane, şoproane, spaţii de
locuit pentru îngrijitori, magazii, fânare, etc.

• Aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire pe pajişti trebuie întreprinse după un


calendar bine stabilit, astfel încât lucrările să fie efectuate la momentul
optim pentru o îmbunătăţire reală şi utilă a pajiştilor, fără a aduce prejudicii
prin volumul lucrărilor de îmbunătăţire aplicate.
• Pentru a respecta cele amintite mai sus recomandăm orientarea
utilizatorilor de pajişti după calendarul prezentat mai jos.
26
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau
supraînsămânţarea pajiştilor

Pentru supraîns•mânţarea pajiştilor din comuna .....................................


recomand•m un amestec care poate fi compus din: graminee [Raigras
englezesc,Golom•ţ, Păiuş de livezi, Firuţa şi leguminoase Trifoi alb,
Ghizdei, Trifoi roşu.

Cantitatea de sămânţă: Speciile propuse pt amestec


8 kg 1. Trifoi alb
7 kg 1. Golomaţ
10 kg 1. Paiuş de livezi
7 kg 1. Raigras englezesc
Cantitate totală = 32 kg/ha

27
6.3. Capacitatea de păşunat
• Capacitatea de păşunat determinat•, la o producţie maxim• de 12,5
t/ha mas• verde, cu un necesar zilnic de 65 kg mas• verde pentru 1
UVM şi cu o durat• a sezonului de p•şunat de 194 zile, este de 1
UVM/ha.

• Pe suprafeţele de pajişti afectate de exces de umiditate sau petice de


sărătură, producţia de masă verde este mult diminuată, la fel şi
capacitatea de păşunat.

28
• 6.4. Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale
Pasunat continuu
Recomandări:
• Practicarea unor variante de raţionalizare a păşunatului continuu:
• conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este
modificat. Astfel animalele nu stau în aceelaşi loc, ci păşunează pe
locuri diferite şi în aceiaşi zi şi în zile diferite;
• păşunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea
lor pe păşune de către un cioban ce le permite înaintarea numai pe
măsura consumării suficiente a plantelor;
• păşunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este
redusă în mod substanţial la 1-2 parcele cu efect direct asupra
diminuării cheltuielilor ocazionale de parcelare şi alimentare cu apă.
• În momentul în care producţia pajiştii se va îmbunătăţii considerabil
se va putea trece la organizarea unui păşunat raţional, pe anumite
unităţi de exploatare.
29
Păşunatul raţional

Avantajele sistemului raţional:


• -se limitează timpul petrecut de animale pe un anumit teritoriu;
• -sporeşte producţia păşunilor;
• -ciclurile de păşunat determină o mai bună uniformizare a producţiilor;
• -inlăturarea păşunatului selectiv;
• -folosirea uniformă a întregii suprafeţe de păşunat;
• -posibilitatea aplicării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor;
• -animalele nu distrug ţelina şi nu se declanşează fenomene erozionale;
• -obţinerea unor producţii mai mari la animale;
• -prevenirea îmbolnăvirii animalelor de parazitoze;
• -posibilitatea grupării animalelor pe categorii omogene.

30
6.5. Căi de acces
Accesul pe pajiştile situate pe teritoriul administrativ al localităţii ….….. se
poate face pe mai multe tipuri de drumuri după cum urmează:

• Pentru trupul de pajişte 1, accesul la pajişti e posibil pe …………………….,


precum şi pe drumuri de acces în interiorul parcelelor.

31
• 6.6. Construcţii zoopastorale şi surse de apă
Necesar L•ţimea de jgheab Timpul necesar pentru
zilnic Ad•pat pe o Ad•pat pe ambele ad•parea unui animal
Specia (1 ap•) latur• laturi (minute)
Cornute mari şi cai 40-45 0,5 1,2 7-8
Tineret bovin-cabalin 25-30 0,4 1,0 5-6
Oi şi capre 4-5 0,2 0,5 4-5
Tineret ovin 2-3 0,2 0,5 4-5
Porci 8-10 0,2 0,5 4-5

Specia Adâncimea L•ţimea În•lţimea de la


ad•p•torii sus jos p•mânt
Cornute mari 35 35 25 40-60
Cai 35 40 30 60-70
Oi şi capre 20 30 25 25-35
Porci 25 30 25 20-30

32
Recomandări:
• Verificarea anuală a sursei de apă: fântâni, surse de apă naturale;
• Înainte de a intra cu animalele pe păşune trebuie reparate şi
dezinfectate adăpătorile ( jgheaburile);
• Verificarea anuală a sursei de apă (fântâni), ce deservesc stânile;
• Forarea unor fântâni acolo unde este cazul.

33
Stânele

Recomandări:
• Amenajarea stânelor, magaziilor, locuinţelor şi sau adăposturilor
pentru îngrijitori, acolo unde se impune şi se doreşte asta;
• Reamenajarea şi dezinfectarea grajdurilor, taberelor de vară, acolo
unde este cazul;
• Amenajarea strungii (amenajare pentru muls).

34
CAPITOLUL 7 - DESCRIERE PARCELARĂ
U.A.T. Trup de Parcel• Suprafaţa Categorie de Unitate de Configuraţie
pajişte descriptiv• (ha) folosinţ• relief
............ 1 P•şune Câmpie Plan•
Altitudine: m Expoziţie: - Înclinaţie: - Sol: conform studiu pedologic,
Tip de pajişte – Pajişti de câmpie şi podişuri joase/ P•şuni productive, mezofile; Pajişti de pe terenuri
s•r•turate/ P•şuni de pe soluri slab pân• la mediu s•r•turate, mediu productive
Graminee
- cele mai frecvente specii de graminee pe pajiştile mezofile sunt: Poa pratensis (20%), Lolium perenne
(15%), Festuca pseudovina (10%), Cynodon dactylon (10%), Poa bulbosa (5%), Agrostis stolonifera (5%),
Agropyron repens (4%), Bromus inermis (2%), Dactylis glomerata (1%), Festuca pratensis (1%), Festuca
arundinacea (0,1%),
- cele mai frecvente specii de graminee pe peticele cu s•r•tur• sunt: Festuca pseudovina (30%), Cynodon
dactylon (20), Poa bulbosa var. Vivipara (5%), Lolium perenne (4%), Festuca pratensis (1%),
Leguminoase
– cele mai prezente specii de leguminoase pe pajiştile mezofile sunt: Ononis spinosa, Trifolium repens,
Vicia grandiflora, Vicia sativa, Lotus corniculatus;
- cele mai frecvente specii de graminee pe peticele cu s•r•tur• sunt: Trifolium repens (6%), Medicago
lupulina (2%), Lotus tenuis (2%), Ononis spinosa (0,5%), Trifolium angulatum (0,5).
Diverse plante, între care şi plante dăunătoare
– în pajişti mezofile:
Cichorium intybus (5%), Achillea millefolium (2%), Plantago media (1%), Juncus effusus (1%), Juncus
conglomeratus (0,5%), Dipsacus laciniatus (0,4%), Taraxacum officinale (0,1%), Capsella bursa-pastoris
(0,1%), Ranunculus acris (0,1%), Xanthium spinosum (0,1%), Eryngium campestre (0,1%)
- în peticele cu sărătură:
Artemisia santonicum (10%), Chamomilla recutita (0,5%), Aster tripolium (0,2%), Statice gmelini (0,1%),
Cichorium intybus (0,1%), Achillea setacea (0,6%), Taraxacum officinale (0,1%), Capsella bursa-pastoris
35
(0,1%), Ranunculus acris (0,1%), Ranunculus sceleratus (0,1%), Plantago maritima (0,1%), Xanthium
spinosum (0,1%), Eryngium campestre (0,1%), Dipsacus laciniatus (0,1%),
Grad de acoperire cu vegetaţie a parcelei – 95-100%
Încărcarea cu animale – în prezent pjiştile suport• o CP de 1 UVM, îns• prin lucr• ri de
ameliorare se poate m• ri producţia pajiştilor cu 20-30%. În aceast• situaţie înc• rc•tura de
animale pe ha poate dep•şi 1 UVM/ha. În anul I capacitatea maxim• de p•şunat este de 1
UVM. Pentru urm•torii ani CP se calculeaz• conform formulei: Î.A. = P.d. / (C.i. x Z.p.).

Vegetaţia lemnoasă: sunt prezente pâlcuri sau indivizi din speciile de arbuşti Prunus
spinosa, Crategus monogina, Rosa canina
Lucrări executate: Cosire resturi vegetale neconsumate, Nivelare muşuroaie, Aplicare
îngr•ş•minte
Lucrări propuse:
- Aplicarea îngr•ş• mintelor (conform unui plan de fertilizare avizat/conform datelor de la
pct. 6.1.)
- Eliminarea excesului de umiditate prin decolmatarea canalelor de desecare şi prin
s•parea de puţuri absorbante sau prin plantarea de salcie ori plop
- Nivelarea muşuroaielor
- Defrişarea tuf•rişurilor
- Supraîns• mânţare golurilor rezultate dup• nivelarea muşuroaielor, decolmatare sau unde
vegetaţia este rar•
- Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare
- Combaterea plantelor d•un•toare şi toxice.

36
CAPITOLUL VIII DIVERSE
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia.
• Prezentul amenajament pastoral intr• în vigoare la data de
…………… şi este valabil 10 ani de zile.

• 8.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări:

Agent Agricol Primaria ………………………

Ing. ……………………………………….

Consultanţi:

AVIZAT Reprezentant
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA A JUDEŢULUI …

37