Sunteți pe pagina 1din 37

Îmbunătățirea regimului de nutriție

1
2
Consumul de elemente fertilizante
 Pentru 1 000 kg de fan se extrag din sol:

 15-21 kg N

 5-8 kg P

 17-22 kg K

 9-14 kg Ca

3
Sporul de iarbă (kg) la 1 kg s.a. din îngrășăminte
N P K
Minim Mediu Maxim Minim Mediu Maxim Minim Mediu Maxim

26 61 157 8 19 49 0 15 71

4
Particularit\]ile fertiliz\rii pe paji[ti
 reac]ia diferit\ a speciilor la fertilizare;

 consumul de elemente minerale este continuu;

 `ngr\[\mintele se administreaz\ la suprafa]\;

 acumularea de cantit\]i mari de materie organic\ `n stratul


superficial;

 eficien]a economic\ a `ngr\[\mintelor aplicate pe paji[ti este mai


mare decât la oricare din culturile agricole, sporuri sunt de 75-100
kg mas\ verde la 1 kg `ngr\[\mânt s.a..

5
 Îngrășăminte chimice:
 N, P, K

 Îngrășăminte organice:
 Gunoi de grajd

 Compostul

 Urina •i mustul de gunoi de grajd

 Tulbureala de grajd

 Fertilizarea prin târlire

6
Fertilizarea cu N influențează:
 produc]ia;

 compozi]ia chimic\ a furajului;

 gradul de consumabilitate al nutre]ului ;

 compozi]ia floristic\ [i structura covorului vegetal;

 `nsu[irile solului.

7
 Dac\ dep\[e[te anumite limite, azotul nitric din plante devine nociv pentru
animale provocând tetania de iarb\, avorturi sau chiar moartea animalelor.

 Considerând cantitatea de peste 350 mg nitra]i/100 g s.u. drept prag al


periculozit\]ii (dup\ Wagner, ), pe o paji[te de Poa pratensis [i Festuca
valesiaca s-a ajuns la acest nivel la doza de N256 administrat\ timp de trei
ani consecutiv.

 Procesul de acumulare a nitra]ilor este intensificat de:


 temperaturile ridicate,
 folosirea erbicidelor,
 aplicarea `ngr\[\mintelor cu azot `ntr-o singur\ repriz\ prim\vara,
 nocivitatea se manifest\ [i datorit\ insuficien]ei magneziului din ra]ie.

8
Influenţa îngrăşămintelor cu azot asupra compoziţiei chimice (% din SU)
(Gh. Motcă şi colab., 1975, 1986 ; Z. Samoilă şi colab., 1979 ; Fl. Dincă, 1984; V. Cardaşol şi colab., 1985)

Doza Proteină brută Celuloză brută Azot nitric (N-NO3) Ca


N
Festuca Agrostis capillaris Agrostis
Agrostis Nardus stricta Festuca Nardus stricta
rubra capillaris
capillaris Recea - Blana- Davideşti Recea - rubra Rânca-
Mt. Davideşti -
Braşov1) Bucegi3) - Argeş3) Braşov1) Semenic2) Parâng4)
Semenic2) Argeş3)
0 10,5 9,1 11,4 26,7 34,3 0,028 0,012 0,49

50 - 60 - 10,6 12,5 27,5 - 0,028 - 0,51

14,7 12,8 14,0 28,2 34,4 0,026 0,030 0,42


100-120
150 - - 17,2 28,5 - - 0,065 0,43
200 19,5 - 18,4 27,9 29,6 - 0,085 0,44

240-250 - 14,5 - - - 0,038 0,090 -

1) 70 P205 2) 80 P205 3) 50 P205 4) P205


80 K20 120 K20 50 K20 K20= 1/2 din N

9
CONŢINUTUL OPTIM IN ELEMENTE CHIMICE
corespunzător cerinţelor de nutriţie ale taurinelor
(adaptat de C. Bărbulescu şi Gh. Motcă, 1987, după mai mulţi autori)

Elementul chimic UM Conţinut optim (raportat la substanţa uscată)*)


N % 2-4
P % 0,35-0,43
K % 2,0-2,5
Ca % 0,30-0,72
Mg, Na, S % 0,15
Al % 0,2
Fe, Zn ppm 50
Mn ppm 40-50
Cu ppm 10
Co, Mo, Se ppm 0,1
I ppm 0,2-0,6
Ca/P - 1,5-2**)
Na/K - 0,7
*)Limitele superioare pentru vacile de lapte de mare producţie
**)Vacile tolerează raporturi de la 1 la 7, cu condiţia acoperirii necesităţilor de Ca şi P, cu excepţia măsurilor profilactice pentru
hipocalcemie (J. Kessler, 1987)

10
Structura floristica
 favorizeaz\ cre[terea gramineelor

 inhib\ cre[terea leguminoaselor

 complexarea `ngr\[\mintelor cu azot cu cele cu fosfor [i potasiu atenueaz\


acest proces.

11
 pentru paji•tile mai productive, cu o compoziție floristicăvaloroasă, cum
sunt cele de luncă, este necesară o cantitate mai mică: N-64;

 pe paji•tile degradate, nardetele de munte, N-200;

 dozele moderate, de N:60-100, sunt cele mai indicate,

 dozele mici, de <N-35, nu valorifică bine potențialul productiv al paji•tii.

Epoca optimă de administrare : primăvara (film_1,2,3).

12
Doza de N `n diferite ]\ri europene
}ara Cantitatea de N (kg/ha)
Austria, Elve]ia, Italia, Fran]a 50
Cehoslovacia 100
Germania, Finlanda 140
Norvegia, Suedia, Marea Britanie 200
Belgia, Luxemburg, Olanda 250

13
Fosforul
Pentru plante:
 are un rol important în metabolismul plantelor;

 participă la sinteza proteinelor,

 facilitează asimilarea altor elemente nutritive,

 măre•te rezistența la îngheț,

 scurtează perioada de vegetație •i

 favorizează activitatea microorganismelor din sol precum •i a


bacteriilor simbiotice.

Pentru animale:
 fosforul constituie un element principal al din sistemul osos,

 influențează producția de lapte,

 carența de P, are efecte negative asupra sănătății animalelor.

14
 Vegetația paji•tilor necesită cantități <P decât culturile agricole,
datorită folosirii plantelor înainte de fructificare.

 Dozele recomandate: P 18-64

 Epoca optimă de administrare : toamna

15
Potasiul
 rol important `n:
 metabolismul plantelor;
 `n sinteza clorofilei [i a hidra]ilor de carbon,
 `n stimularea absorb]iei [i evapotranspira]iei,
 `n sporirea rezisten]ei plantelor la iernare etc.

 la animale, potasiul men]ine func]iile vitale ale celulelor la nivel normal.

 cerin]ele vegeta]iei fa]\ de `ngr\[\mintele cu potasiu sunt mult mai reduse


comparativ cu cele de azot [i chiar fosfor;

 paji[ile reac]ioneaz\ slab la `ngr\[\mintele cu potasiu [i din acest\ cauz\


nu se administreaz\ singure, ci `mpreun\ cu azotul [i fosforul necesar.

 influen]a potasiului asupra vegeta]iei se manifest\ prin sporirea particip\rii


leguminoaselor.

16
 Dozele recomandate: K 40-80

 Epoca optimă de administrare : toamna

17
 caren]a de magneziu [i calciu, asociat\ cu excesul de potasiu, duce la
hipomagneziemie (tetania de p\[une)

 caren]a `n magneziu, asociat\ cu deficitul de fosfor, calciu, sodiu [i cu un


con]inut ridicat de siliciu, provoac\ urolithiaza la taurine

 caren]a de zinc provoac\ c\derea p\rului, tulbur\ri digestive, eczeme, iar


cea de cupru, sterilitate

18
Efectul îngrășămintelor cu microelemente asupra pajiștilor de Agrostis
tenuis și Festuca rubra din Bazinul Moldoviței
Agrostis tenuis Festuca rubra
Tratament Produc]ia P.B. Leguminoase Produc]ia P.B. Leguminoase
(%) (kg/ha) (%) (%) (kg/ha) (%)
Control 100,0 142,5 10,6 100,0 135,7 17,1

Mn 107,8 156,6 12,0 93,6 129,9 14,3


Fe 110,0 158,8 11,4 105,9 142,5 15,0
B 116,5 184,2 22,7 123,3 219,5 28,0
Cu 128,0 212,1 25,5 134,9 177,4 31,0
Mo 135,6 219,9 28,9 148,7 244.7 34,9

19
 Pe paji[ti se aplic\ cantit\]i mici de microelemente, putându-se folosi unele
reziduuri industriale, bogate `n aceste elemente sau diferite s\ruri:
 20 kg/ha borax,
 15 kg/ha sulfat de cupru,
 10 kg/ha sulfat de fier,
 25 kg/ha sulfat de mangan,
 2 kg/ha molibdat de amoniu.

 Epoca de administrare a microelementelor este prim\vara, odat\ cu a


`ngr\[\mintelor cu azot

 ~n ultimul timp `ngr\[\mintele cu microelemente se folosesc `mpreun\ cu


`ngr\[\mintele cu azot, fosfor [i potasiu, contribuind la valorificarea

20
Îngrășămintele organice
 exercit\ un efect ameliorativ asupra `nsu[irilor fizice, chimice [i
biologice ale solului

 fertilizarea cu `ngr\[\minte organice are o semnifica]ie deosebit\


pentru paji[tile permanente din zonele de deal [i munte

21
FERTILIZAREA ORGANICĂ
 în doză de maximum 40 t/ha influenţează producţia în mod asemănător cu
îngrăşămintele chimice cu azot în doză de 50 - 60 kg/ha N

 administrat uniform pe pajişti contribuie la îmbunătăţirea compoziţiei floristice:


- sub acţiunea azotului organic creşte procentul de participare a leguminoaselor.

 La doze mari, administrate neuniform şi când gunoiul este mai puţin fermentat,
pajiştea se poate îmburuiena datorită înmulţirii speciilor nitrofile nevaloroase din
punct de vedere furajer.

 Pentru creşterea eficientei, prevenirea îmbolnăvirii animalelor şi îmburuienării


păşunii, se recomandă ca acesta să fie administrat după fermentarea în platformă
timp de 3- 5 luni.

22
Îngrășămintele organice
 gunoiul de grajd

 Compostul

 Urina

 mustul de grajd

 Gülle

 fertilizarea prin târlire.

23
 1 tonă de gunoi conține circa:
 5 kg N,

 2 kg P2O5,

 6 kg K2O,

 3 kg Ca și

peste 200 kg materie organică

24
 Gunoiul de grajd:
 `mbog\]e[te solul `n macroelemente, microelemente [i microorganisme,
precum [i `n materie organic\;

 `mbun\t\]e[te regimul termic [i de aera]ie al solului, spore[te capacitatea


de re]ienere a apei, intensific\ activitatea microorganismelor din sol etc.

 se recomand\ norma de 20-30 t/ha gunoi pe paji[ti de Festuca rubra,


Agrostis tenuis, Lolium perenne, Poa pratensis, 30-40 t/ha pe paji[tile de
Nardus stricta.

 epoca de administrare are influen]\ mai mare la aplicarea dozelor mici de


gunoi de grajd, (15-20 t/ha); la aceste doze, administrarea de toamn\
este net superioar\.

 dac\ se folosesc doze mai mari, (30-40 t/ha) , diferen]ele `ntre


administrarea de toamn\ [i de prim\var\ sunt relativ mici.

 dozele recomandate: 20 t/ha (40t/ha)

 epoca optim\ de administrare : toamna (film_1,2).


25
26
 Compostul:
 se prepar\ din :

 gunoi de grajd [i turb\ `n propor]ie de 1:3 sau

 urin\ [i turb\ `n cantitate de 100-150 litri urin\/tona de turb\,

 100-150 kg superfosfat,

 50 kg sare potasic\ [i

 50-100 kg var stins la o ton\ compost

 Epoca optim\ de administrare : toamna

27
 Urina:
 Dozele recomandate: 50-200 hl echivaleaz\ cu 60-80 kg/ha azot [i 70-
90 kg/ha potasiu
 Epoca optim\ de administrare : prim\vara

 Mustul de grajd:
 Dozele recomandate: 50-200 hl/ha
 Epoca optim\ de administrare : prim\vara

 Epoca de administrare: prim\vara foarte devreme, la topirea z\pezii;

 ~n cazul p\[unilor, pe primele 2-3 parcele `n care vor intra animalele la


p\[unat este indicat\ administrarea mustului de grajd toamna.

 La fâne]e - doza anual\ s\ fie aplicat\ jum\tate prim\vara timpuriu [i


cealalt\ jum\tate dup\ prima coas\ (film_3).

28
 Gülle:
 este un amestec dintre dejec]iile lichide [i solide ale animalelor [i
apa folosit\ la cur\]irea ad\posturilor.

 se colecteaz\ `n bazine speciale, unde fermeteaz\ timp de 3- 4


s\pt\mâni.

 Se folose[te ca `ngr\[\mânt lichid pe paji[ti, prin `mpr\[tirea cu


ajutorul unor cisterne speciale sau prin iriga]ie fertilizant\ toamna
sau prim\vara devreme;

 Epoca de administrare trebuie stabilit\ `n func]ie de modul de


utilizare a paji[tii.

 Dozele recomandate: 20-40 m3/ha

29
Fertilizarea prin tarlire
 De la 100 vaci,
 In 150 de zile,
 se acumuleaz\ o cantitate de substan]\ organic\ ce con]ine :
 1050-1500 kg azot,

 600-700 kg fosfor,

 1500-1950 kg potasiu [i

 900-1200 kg calciu,

 cantit\]i echivalente cu elementele nutritive din 300 t de gunoi de grajd.

30
durata de târlire
 ~n general, durata de târlire variaz\ `ntre 2-7 nop]i:
 2-3 nop]i pe p\[uni bune;
 3-4 nop]i pe p\[uni medii;
 5-7 (10) nop]i pe p\[uni degradate sau cu Nardus stricta

 Durata târlirii depinde [i de suprafa]a afectat\ fiec\rui animal:


 1-2 m2 ovine
 (2,5)-3-4 m2 bovine.

 ~ngr\direa se realizeaz\ cu ajutorul por]ilor de târlire mobile, care au


dimensiunile de 3-4/1-1,5 m [i sunt confec]ionate din lemn, plas\ de sarm\
sau se folose[te gard electric.

31
S = (s x N x T):10000 x t
 In care:

 S - suprafa]a de târlire (ha) `ntr-un sezon de p\[unat;


 s - suprafa]a de odihn\(m2) pentru un animal;
 N - num\rul de animale;
 T - durata sezonului de p\[unat;
 t - num\rul de nop]i cât animalele r\mân pe aceea[i suprafa]\.

32
Elemente necesare executării fertilizarii prin târlire
Specia de Suprafaţa Timpul de târlire (nopţi) Dimensiunile
animale necesara pe cap de suprafeţei îngrădite,
Păsuni Păsuni Păsuni
animal (m2) pentru 100 capete (m)
bune mediocre degradate
Ovine 1-2 10 x 10 (20)
2-3 3-4 5-6 (10)
Bovine 2-3 20 x 10 (20)

Pentru executarea unei îngrăşări corespunzătoare trebuie să se evite acumularea


unor cantităţi prea mari de dejecţii, care determină îmburuienarea pajiştii.

33
Folosirea amendamentelor pe paji[ti
 ~n ]ara noastr\, suprafe]ele cele mai mari cu paji[ti permanente se
g\sesc `n regiunile bogate `n precipita]ii, pe soluri acide.

 Paji[tile de pe solurile salinizate ocup\ suprafe]e mici [i


`mbun\t\]irea lor prin amendare este `nc\ discutabil\.

34
Particularități:
Amendamentele pentru soluri acide au efecte deosebite, în special de ordin calitativ,
mai ales atunci când se aplică împreună cu îngraşăminte chimice şi organice:
 se măreşte participarea gramineelor cu valoare furajeră bună şi foarte bună;

 la pH > 5,3 creste ponderea trifoiului alb şi a trifoiului roşu în vegetaţia


pajiştilor;

 se reduce până la jumătate participarea unor specii nevaloroase;

 creşte conţinutul în proteină brută şi producţia de proteină brută la hectar;

 ca urmare a blocării aluminiului, plantele absorb cantităţi mai mari de elemente


nutritive şi creşte conţinutul furajului în N, P, Ca, Mg, Cu, Zn

35
Corectarea reacţiei solului se impune numai pe pajiştile situate pe soluri cu:
 pH (H20) < 5,2

conţinut în aluminiu mobil > 100 ppm

36
 pe solurile acide se folosesc amendamente cu calciu:
 carbonatul de calciu (piatr\ de var)
 oxidul de calciu (var nestins)
 hidroxidul de calciu (var stins)
 spuma de defeca]ie rezultat\ de la fabricile de zah\r
 dolomita

 pe solurile saline [i alcalice se folosesc amendamentele:


 gips,
 fosfogips,
 praf de lignit.

37