Sunteți pe pagina 1din 34

INFIINŢAREA PAJIŞTILOR TEMPORARE

• `n locul paji[tilor permanente degradate


•Alegerea terenului
•Preg\tirea terenului
•Culturile premerg\toare
•Fertilizarea de baz\ [i amendamentarea
•Specii [i soiuri folosite la `nfiin]area paji[tilor temporare
•Alc\tuirea amestecurilor de graminee [i leguminoase perene
•S\mân]a [i sem\natul
•Lucr\rile de `ngrijire
•Folosirea paji[tilor temporare
• Refacerea paji[tilor temporare

• `n teren arabil
1
Paji[ti temporare `nfiin]ate `n locul paji[tilor
permanente degradate

2
Alegerea terenului
Paji[tile permanente se pot des]eleni pentru transformarea lor `n paji[ti
temporare, doar `n urm\toare situa]ii:

• ponderea `n covorul vegetal a plantelor f\r\ valoare furajer\ sau cu valoare


furajer\ slab\ este de peste 70-80%;

• poten]ialul natural de produc]ie redus (sub 4-5 t/ha m.v.) [i de calitate


slab\, capacitatea de p\[unat sub 0,4-0,5 UVM/ha;

3
• gradul de acoperire cu vegeta]ie sub 60-65%;

• gradul de acoperire cu mu[uroaie `n]elenite peste 25-30%;

• paji[tile de pe terenurile `n pant\, cu o acoperire slab\ a vegeta]iei, pe care


se poate declan[a u[or procesul de eroziune;

• alte situa]ii `n care lucr\rile de suprafa]\ de `mbun\t\]ire a paji[tilor


permanente degradate, nu au dat rezultate bune.

4
Nu se des]elenesc, indiferent de starea lor fitocenotic\ [i
productiv\:

• paji[tile situate pe terenuri cu panta mai mare de 15-170 (30%),

• cele situate `n apropierea oga[elor [i ravenelor,

• cele de pe soluri cu stratul arabil sub 10-12 cm grosime ,

• paji[tile situate pe terenuri cu apa freatic\ la adâncime mic\ (sub 40-50


cm).

5
Preg\tirea terenului
~nainte de des]elenire, numai unde este cazul, se fac unele lucr\ri
preg\titoare, cum ar fi:
• `ndep\rtarea vegeta]iei lemnoase,

• `ndep\rtarea cioatelor [i pietrelor,

• eliminarea excesului de umiditate,

• distrugerea mu[uroaielor `n]elenite,

• nivelarea terenului.

6
Se disting trei metode de baz\ de preg\tire a terenului:

• cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5cm);

• cu mobilizarea medie a solului (5-12 cm);

• cu mobilizarea profund\ a solului (20-25 cm).

7
Pratologie şi pratotehnică 8
Culturile premerg\toare
• ~n func]ie de grosimea stratului de ]elin\ [i de modul cum acesta a fost
m\run]it [i `ncorporat sub brazd\, paji[tile temporare se pot `nfiin]a:

• direct dup\ des]elenire sau

• dup\ 1-2 ani, timp `n care terenul se cultiv\ cu unele culturi anuale
furajere:
» porumb siloz sau mas\ verde,
» sfecl\ furajer\,
» varz\ furajer\,
» cartof, raigras aristat, borceag, ov\z mas\ verde etc.

9
Fertilizarea de baz\ [i amendamentarea
• Se recomand\ doze de:
• 30-60 kg P2O5,
• 40-60 K2O [i
• 70-120 kg/ha N.

• Pe solurile acide cu pH < 5,2 se impune aplicarea de 4-5 t/ha CaO.

• Se recomand\ folosirea gunoiului de grajd bine fermentat `n doze de 20-


40 t/ha.

10
Specii [i soiuri folosite la `nfiin]area paji[tilor temporare
• ~n ]ara noastr\, cele mai r\spândite specii `n cultur\ sunt:
• Dactylis glomerata,
• Festuca pratensis,
• Festuca arundinacea,
• Lolium perenne,
• Phleum pratense,
• Bromus inermis,
• Poa pratensis,
• Trifolium repens,
• Medicago sativa,
• Trifolium pratense,
• Lotus corniculatus,
• Onobrychis viciifolia.
11
Soiuri române[ti de graminee perene
Specia Soiuri
Agropyron pectiniforme Fundulea 104
Arrhenatherum elatius Românesc
Bromus inermis Doina, Orfeu, Olga
Dactylis glomerata Olimp, Ovidiu, Claudiu, Traian, Intensiv, Poiana, Daniel, Regent-
Festuca arundinacea Kora, Feline, Alin, Noria, Adela, Brio
Festuca pratensis Tâmpa, Transilvan, Post\var, Laura
Festuca rubra Feruma, Pastoral, Echo
Lolium multiflorum Arina, Anca, Iulia,Tetraiar, Venus
Lolium perenne M\gura, Tivoli, Calibra, Mara, Marta, Tetramax
Lolium hybridum Luky, Florin, Zefir
Poa pratensis Transilvania, Pegassus, Fima
Phleum pratense Bilbo, Favorit, Tirom

12
Soiuri române[ti de leguminoase perene
Specia Soiul
Livada, Alina, Nico
Lotus corniculatus

Adonis, Triumf, Selena


Medicago sativa Topaz, Sigma

Onobrychis viciifolia Mara, Splendid


Select, Napoca tetra, Apollo tetra, Dacia tetra,
Trifolium pratense Roxana, M\gurele 1, Carpatin, Carmen

13
Alc\tuirea amestecurilor de graminee [i
leguminoase perene
• Avantaje:
• productivitate ridicat\;

• produc]iile sunt mai uniform repartizate `n timpul perioadei


de vegeta]ie;

• calitate superioar\ a furajului;

• realizarea unui furaj echilibrat `n glucide [i proteine, dând


posibilitatea conserv\rii acestuia `n bune condi]ii sub form\
de siloz sau semisiloz;

• folosirea unor cantit\]i reduse de `ngr\[\minte cu N.

14
• ~n vederea alc\turii amestecurilor de graminee [i leguminoase
perene se parcurg succesiv mai multe etape de lucru:
– Stabilirea duratei [i a modului de folosire,

– Stabilirea num\rului de specii din amestec,

– Stabilirea propor]iei gramineelor [i leguminoaselor,

– Alegerea speciilor [i stabilirea procentului de participare a


fiec\rei specii `n amestec,

– Calculul cantit\]ii de s\mân]\.

15
Stabilirea duratei [i a modului de folosire a paji[tilor
temporare
Durata de folosire este influen]at\ de vivacitatea speciilor din amestec,
mai ales a leguminoaselor, care este mai mic\ decât a gramineelor.

~n func]ie de durata de folosire, paji[tile temporare se `mpart `n trei


categorii:

• paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire (2-3 ani);


• paji[ti cu durat\ medie de folosire (4-6 ani);
• paji[ti cu durat\ lung\ de folosire (> 6 ani).

16
Stabilirea num\rului de specii
• Num\rul de specii din amestec poate fi:

• pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii;

• pentru cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii;

• pentru paji[tile cu durat\ lung\ de folosire se recomand\ 4-6 specii.

17
Stabilirea propor]iei gramineelor [i leguminoaselor `n
cadrul amestecurilor
Modul de Durata de Graminee Leguminoase
folosire Folosire
Total din care cu talie Total din care: cu talie
(ani)
`nalt\ joas\ `nalt\ joas\
Fânea]\ 2-3 30 30 - 70 70 -
4-6 60 60 - 40 40 -
P\[une peste 6 70 30 40 30 - 30
Mixt 4-6 60 50 10 40 30 10
peste 6 70 60 10 30 10 20

18
Alegerea speciilor [i stabilirea procentului de
participare a fiec\rei specii `n amestec
• se face `n func]ie de:
– condi]iile naturale ale zonei,
– durata [i mai ales modul de folosire,
– ritmul de dezvoltare [i
– vivacitatea speciilor.

• Pentru paji[tile folosite prin cosit se aleg specii cu talie `nalt\,

• Pentru amestecurile cu folosire mixt\ se aleg atât specii cu talie `nalt\


cât [i cu talie mijlocie [i joas\,

• La `nfiin]area paji[tilor folosite prin p\[unat sunt recomandate specii


cu talie mijlocie [i joas\, cu vivacitate ridicat\.

19
Calculul cantit\]ii de s\mân]\
• Calculul cantit\]ii de s\mân]\ se face pentru fiecare specie din
amestec pe baza urm\toarelor elemente:

• cantitatea de s\mân]\ `n cultur\ pur\ (kg/ha) la valoarea util\


de 100% (N);
• procentul de participare `n amestec (p);
• procentul de s\mân]\ util\ (S.U.).

P×G
SU (%) =
100

Q (kg/ha)p ×=N
S.U.

20
Cantitatea de s\mân]\ rezultat\ din calcul se corecteaz\ `n func]ie de
capacitatea de concuren]\ a speciilor din amestec, separat `n cadrul
fiec\reia din cele dou\ grupe de plante

*) : 1 – specii puternic competitive; 2 – specii mediu competitive; 3 – specii slab competitive

Denumirea speciei Indice* Denumirea speciei Indice*


Arrhenatherum elatius 1 Lolium multiflorum 1
Dactylis glomerata 1 Agropyron pectiniforme 3
Festuca pratensis 3 Lotus corniculatus 3
Festuca rubra 3 Medicago sativa 1
Festuca arundinacea l Medicago varia 1
Phleum pretense 3 Onobrychis viciifolia 3
Poa pratensis 3 Trifolium pratense 2
Lolium perenne 2 Trifolium repens 3
Bromus inermis 2 Trifolium hybridum 3

21
Amestecuri-standard de graminee [i leguminoase perene
( N. Simtea [i colab., 1990; Gh. Motc\ [i colab., 1994)
Condiţii staţionale particulare
Zona sau etajul de Zona Zona Etajul nemoral Etajul
Terenuri Exces Sărătu
vegeta]ie silvostepei nemorală (gorun-fag) boreal Irigat
erodate apă ri
Codul amestecurilor 1 2 3 41) 52) 61) 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Modul de folosire3) P F M PM P F MF PM M M PM M P P PM MF PM F M M P
Dactylis glomerata 12 6 8 10 - 10 12 - 9 10 - 4 - - 10 8 5 - 5 5 -
Festuca pratensis 8 - 10 8 - - 5 15 - 13 12 8 - 5 - 7 - - 8 - -
Phleum pratense 5 - - 5 - 8 5 6 7 7 8 10 8 3 - 5 - - 7 - -
Lolium perenne - - - 2 - - - 4 9 - - - - 15 5 3 - - 5 15 10
Festuca arundinacea - - - - 25 -- - - - - - - - 12 - - - - - 15
Festuca rubra - - - - - - - - - - 6 - 7 - - - - - - - -
Poa pratensis 2 - - 2 - - - 2 - - - - 3 - 2 - - - - - -
Bromus inermis - - 10 - - - - - - - - - - 2 - - 12 25 - - -
Trifolium repens - - - 3 3 - - 3 3 3 3 3 3 - 3 - - - - 3 3
Trifolium pratense - - - - - 12 - - 5 - - 3 - 3 - - - - - - -
Lotus corniculatus 5 - 4 - - - 3 - - 5 2 - - - - - 5 - - 5 5
Medicago sativa - 15 - - - - 5 - - - - - - - - 8 5 - - -
Onobrychis viciifolia - - 30 - - - - - - - - - - - - - 25 40 - -
Total sămânţă (kg/ha) 32 21 62 30 28 30 30 30 33 38 31 28 21 28 32 31 52 65 25 28 33
1) – •i în etajul nemoral; 2) – •i în condiţii de irigare; 3) – P = pă•une; F = fâneaţă; M = mixt.

22
S\mân]a [i sem\natul
• Epoca de sem\nat:
• prim\vara devreme, când solul premite intrarea ma[inilor agricole, iar
temperatura este constant peste 00C.

• Pe terenurile cu umiditate suficient\ sau `n condi]ii de irigare


sem\natul se poate efectua [i la sfâr[itul verii `nceputul toamnei:
• 20 august-10 septembrie `n regiunile de câmpie [i
• 1 august-1 septembrie `n regiunile colinare, `ncât de la sem\nat pân\
la `ncetarea vegeta]iei s\ se acumuleze, `n medie, 800-13000C.

• Sem\natul de var\-toamn\ asigur\ produc]ii mari [i un covor bine


`ncheiat chiar din anul I.

23
• Metode de sem\nat:
– sem\natul se poate realiza prin mai multe metode ce variaz\ `n
func]ie de configura]ia [i panta terenului, `nsu[irile semin]elor,
dotarea tehnic\, prezen]a sau absen]a plantei protectoare etc:
– folosind masinile;
– prin imprastiere.

• Adâncimea de sem\nat: 1 [i 3 cm
– se stabile[te `n func]ie de m\rimea [i forma semin]elor, puterea
de str\batere, textura [i umiditatea solului.

• Distanţa între r\nduri: 12,5 cm

• Maşini de semănat: SUP 21, 29,

24
Lucr\rile de `ngrijire
• Irigarea de r\s\rire este necesar\ dup\ sem\natul de la sfâr[itul
verii, dar uneori [i `n prim\verile secetoase. Se recomand\ o norm\
de udare de 150-200 m3/ha, ce poate fi repetat\ dup\ 12-15 zile.

• Distrugerea crustei se poate distruge pe cale mecanic\, utilizând :


• t\v\lugul neted `nf\[urat cu sârm\ ghimpat\,
• grapa de fier cu col]ii `ndrepta]i `n sus sau o
• grap\ de m\r\cini.

25
• Completarea golurilor se realizeaza cu s\mân]\ din acela[i amestec.

• Când suprafe]ele cu goluri sunt mari, opera]iunea se face cu ma[ini


de sem\nat, iar pe suprafe]e reduse se poate face manual.

26
• Combaterea buruienilor reprezint\ lucrarea cea mai important\ din
anul I de vegeta]ie.

• Combaterea acestora se poate face:


• pe cale mecanic\
• chimic\.

27
Combaterea mecanic\
• const\ `n cosirea repetat\ a buruienilor cu coasa, cu diferite cositori
u[oare, `nainte ca acestea s\ fructifice.

• Cositul se face la `n\l]imea de 8-10 cm de la sol.

• Materialul rezultat se adun\ [i se scoate de pe teren.

28
BURUIENI
Momentul
Buruieni
Cultura Produs Doza tratamentului si
combatute
durata protectiei

0.75-1
Pulsar 40 (efect In 2-3 frunze buruieni
l/ha
mic cuscutei)
Dicotiledonate
Sencor (an II) Anul II de cultura
1-1.5kg/ha
Pivot Faza de bradulet
0.6-0.8l/ha
Lucerna
Monocotiledonate
Fusilade Forte 1,5 l/ha
Anuale si perene
Gallant Super 1-1,5l/ha
inclusiv Agropyron Cand pirul are 10-15cm
Select Super 1.5l/ha
repens si Sorgum
Pantera 1kg/ha
halepense
ICEDIN 1 l/ha Dupa infratirea
Dicotiledonate
Graminee Dialen Super 1 l/ha gramineelor
perene Monocotiledonate
Furore Super 1 l/ha Buruienile sa fie rasarite
Speciile de Setaria

29
BOLI
Momentul
Agentul si durata
Cultura Produs Doza
fitopatogen tratamentul
ui
Patari Tilt 1.5l/ha Preventiv

Fainari Topsin 1kg/ha Preventiv


Leguminoase
Fuzarioze perene Artea 0.4l/ha Preventiv

Septorioze Amistar Xtra 0.5 l/ha Preventiv


Putregaiuri Previcur 1l/ha Preventiv

30
DĂUNĂTORI
Momentul si durata
Cultura Produs Doza
tratamentului
Regent 250 ml/ha
Karate
250 ml/ha
Zeon
Graminee perenne
Fastac 250 ml/ha La aparitia
+ Leguminoase
daunatorilor
perene Decis 250 ml/ha

Calypso 100 ml/ha


Actara 80 g/ha

31
Fertilizarea
• ~n primul an de vegeta]ie se recomand\ o doz\ de 50 kg/ha N, dup\ I
coas\.

• ~n cazul amestecurilor formate numai din graminee, se recomand\


doze cu azot de 200-300 kg/ha, aplicate frac]ionat `n 3-5 reprize,
func]ie de modul de folosire.

• 50-60 kg/ha P2O5 [i 50-60 kg/ha K2O pentru fiecare an de folosire.

• Se recomand\ 20-40 t/ha gunoi de grajd sau 150-300 m3/ha gülle.

32
Folosirea paji[tilor temporare
• Astfel, `n anul I de vegeta]ie, se recomand\ ca paji[tile temporare,
indiferent de destina]ia lor ulterioar\, s\ fie folosite ca fânea]\,
deoarece prin formarea unui aparat foliar bogat se m\re[te puterea de
asimila]ie, dând posibilitatea unei mai bune `nr\d\cin\ri [i fortific\ri
a tinerilor plante.

• Când covorul vegetal este bine `ncheiat, iar solul cu umiditate


normal\, se poate face p\[unatul chiar din anul I, `ncepând cu ciclul
II de vegeta]ie, dar cu o `nc\rc\tur\ mult mai redus\ [i numai pentru
un timp scurt.

• Pe terenurile cu pante de peste 20% se recomand\ ca paji[tile


temporare s\ fie folosite numai prin cosit, pentru a preveni
degradarea solului prin eroziune.

33
Refacerea paji[tilor temporare
• se poate realiza prin dou\ procedee:
• supra`ns\mân]are sau
• re`ns\mân]are.

• Supra`ns\mân]area paji[tilor temporare se face folosind ca material


de sem\nat mai mult semin]e de leguminoase [i mai rar amestecuri de
graminee [i leguminoase.

• Re`ns\mân]area paji[tilor temporare presupune des]elenirea


covorului vegetal devenit necorespunz\tor, alegându-se, ca [i `n cazul
paji[tilor permanente degradate, tehnologia cea mai potrivit\ [i apoi
`ns\mân]area unui amestec de graminee [i leguminoase perene.

34