EVOLUTIA IN TIMP

1191 Se începe construcţia primelor ziduri de fortificaţii în jurul Bisericii Sf. Maria;
1224 Se finalizează prima incintă de fortificaţii în jurul actualei Pieţe Huet; În acelaşi
an începe lucrul la a doua centură de fortificaţii;
1241 Se finalizează a doua centură de fortificaţii care cuprindea actuala Piaţa Mică;
1357 Încep lucrările la cea de-a treia centură de apărare;
1366 Se finalizează a treia centură de fortificaţii a oraşului în jurul Oraşului de sus;
1457 Oraşul de jos este inclus în centura de fortificaţii;
1501 Turnurile din sud-estul centurii de fortificaţie a oraşului sunt supraînălţate;
1540 Încep construcţiile rondelelor de artilerie şi a bastioanelor. Prima construcţie
este Turnul Gros;
1551 Se începe construirea Bastionului Haller;
1552 Se începe construirea bastioanelor Porţii Cisnădiei şi Porţii Ocnei (Burger);
1553 Oraşul vinde Turnul Sării lui Michael Dischler şi F. Remmer;
1570 Este terminat bastionul din faţa Porţii Cisnădiei;
1577 Este terminat bastionul din dreptul Porţii Turnului (Sag);
1622 Începe construcţia la ultimul bastion, Bastionul Soldisch; Va fi finalizat în anul
1629;
1638 28 august: trăsnetul loveşte Turnul Pielarilor iar explozia prafului de puşcă aflat
înăuntru provoacă un incendiu devastator;
1711 Turnul Curelarilor este lovit de trăsnet iar explozia prafului de puşcă depozitat
acolo distruge o parte din zidul cetăţii. În incendiul declanşat ard 140 de case;
1720 La cele patru porţi ale oraşului se angajează paznici;
1771 În bastionul Haller se construieşte o şcoală de călărie acoperită;
1772 Oraşul predă Turnul Sării călugăriţelor ursuline care în acelaşi an cumpără
grădina Breslei Curelarilor;
1807 Se demolează Turnul Ţesătorilor de pe Soldisch;
1818 Se amenajează scările de pe promenadă de lângă teatru; Se construieşte
Templul Concordia;
1819 Arcadele din zidul cetăţii sunt date în chirie;
1830 Se demolează poarta exterioară a Ocnei;
1836 Se demolează turnul Porţii Cisnădiei.
1851 Se demolează casele de pe tunelul spre strada Ocnei;
1852 Se demolează bastionul porţii Turnului (Sag);

Se demolează zidul interior de la Soldisch împreună cu turnurile mici;

1853 Se demolează Turnul interior de la Poarta Elisabeta;
1854 Se demolează Turnul Frânghierilor de la Poarta Leşurilor;
1857 Se demolează Poarta Ocnei (Burger);
1858 Se demolează Poarta Turnului (Sag);
1860 Este amenajat Pasajul Scărilor şi desfinţată rampa de urcare;
1865 Este demolat bastionul de la poarta Ocnei (Burger);
1865 Se demolează Turnul cel mare al Porţii Elisabeta împreună cu zidul;
1871 Se demolează zidul cetăţii între străzile 9 mai şi Pielarilor;
1872 La 27 noiembrie 1872 se hotăreşte să se demolează ultimele ziduri din oraşul
de jos. Demolarea va începe în 1873 şi va continua până în 1886 când ultimele
ziduri dispar;
1877 Se demolează “Turnul lui Herbert” de la teatru;
1881 Este demolat Turnul Aurarilor de pe Soldisch;
1890 La 17 iulie este demolat Turnul Sării;
1895 Comunitatea oraşului hotărăşte demolarea zidului oraşului de pe Harteneck
(Cetăţii);
1898 La 1 august sunt demolate Turnul Preotului şi Capela lui Iacob din Piaţa Huet;
1903 Este demolat zidul exterior al cetăţii de pe Soldisch.

BASTIOANE SI ZIDURI PASTRATE

Turnul Gros

între str. Cetăţii nr. 5 şi Bd. C. Coposu

1540

Este o construcţie masivă de plan semicircular, cu ziduri de cărămidă (la bază din piatră) şi o
platformă pe care erau amplasate tunurile.
Turnul are o formă de U ieşind cu circa 25 m în afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri
defensive fiind o adevărată maşină de război.
Primul teatru din Sibiu a funcţionat în acest turn din 1788. Recent a fost renovat complet şi
integrat în nouă Sală Thalia din Sibiu.

Bastionul Soldisch

Str. Bastionului colţ cu şoseaua Alba Iulia

Ridicat între 1622-1627 ca fortificaţie de apărare a oraşului de sus, este cronologic ultimul dintre
bastioanele oraşului. La partea superioară are un brâu pronunţat care avea rolul de a împiedica
sprijinirea scărilor de asalt. Suprafaţa mai mică decât a celorlalte bastioane, iar ca formă, doar o
jumătate de pică.
Pe bastion se poate ajunge din curtea orfelinatului trecând pe sub o porţiune de zid care-l unea
cu Bastionul Porţii Cisnadiei. La baza bastionului există două porţi de acces spre subteran.
Lipită de bastion la capătul de sus al Şoselei Alba Iulia, o construcţie romantică  cu turn în
creneluri, datează doar de la începutul sec. XX.
Pe latura exterioară a bastionului este ataşată cea mai frumoasă stemă a oraşului pe o placă de
marmură albă.
Zidul bastionului mai păstrează pe latura de nord patru ghiulele încastrate în el.
Grădina cu ruine amenajată pe bastion, conform gustului epocii, de către baronul Michael
Brukenthal (1785), nepotul guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, avea şi un
pârâu ce străbătea una din cazematele de mult dezafectate ale bastionului.
În 1903 în rondela de artilerie s-a construit leagănul de copii, în prezent Complexul de servicii
comunitare “Prichindelul”.

Bastionul Haller

Bd. C. Coposu şi str. Pompeiu Onofreiu nr.8

1551-1553
Construcţia în formă de pică este iniţiată in 1551 de generalul austriac Castaldo în timpul
primariatului lui Petrus Haller; arhitect Alessandro Clippa, meşteri Peter Nürnberger şi Georg
Waal. A fost terminat în 1553. După o pauză datorată în special epidemiei de ciumă, în 1558 au
loc ultimele lucrări de finisare la bastion.
Bastionul este construit din cărămidă şi umplut cu pământ, având zidurile cu o lungime totală de
223 metri şi înălţimea maximă a zidului de 9 metri.
Pentru o mai bună apărare, zidurile erau prevăzute la cca 1 metru de limita superioară cu
distanţiere, realizate din piatră, pentru a împiedica instalarea scărilor de asediu.
Se păstrează deschiderile cazematelor pentru tunuri, atât spre Turnul Gros (două) cât şi spre
str. Manejului (trei).
În 1771 pe bastion se construieşte şcoala de călărie (manejul), iar în primul deceniu din secolul
XX se ridică edificiul actual al Spitalului de neurologie.

Ziduri de apărare păstrate

Curtină: P-ţa Huet 1,

În Piaţa Huet, în curtea de la nr. 1, de la Turnul Scării şi Casa capitulară se află o
porţiune de 30 m din zidul de apărare din incinta a I-a, ridicat în sec. XIII

Curtină: Pasajul Scărilor,

P-ţa Huet, între turnul de apărare de la nr.3 şi nr. 4
Latura dinspre Biserica Evanghelică a Pasajului este construită dintr-un zid de
fortificaţie care-l dublează pe cel de deasupra, care a aparţinut celei de-a doua centuri
de fortificaţii. Înspre partea superioară a pasajului, cele două ziduri se întâlnesc.

Zidul de pe str. Manejului,

lângă latura estică a mănăstirii Ursulinelor;
1357-1366.
La capătul spre Ursuline, zidul formează două arcade care susţin o galerie de trecere
spre curtea cândva numită a călugărilor. În prezent, face legătura cu strada Constituţiei.
Pe vremuri aici se afla Turnul Bărbierilor, aproape de Poarta Sării.
Porţiunea de zid de-a lungul străzii Manejului se prezintă ca o suită de bolţi
semicirculare care aveau rolul de a susţine galeria de strajă. A fost restaurat la forma
iniţială în 1976, doar o porţiune de cca 50 m a fost păstrat aşa cum arăta înainte.
Paralel cu zidul de pe strada Manejului se văd fragmente dintr-un alt zid, paralel cu
acesta care a fost o dublură.

Zidul de pe strada Cetăţii, str. Cetăţii, între Piaţa Unirii şi Turnul Dulgherilor ;
1357- 1366
Porţiunea zidurilor de fortificaţie dintre turnurile Dulgherilor şi Olarilor a scăpat de 
"sistematizarea" din sec. XIX. 
În prezent zidul are aspectul avut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a fost
refăcut din cărămidă şi prevăzut înspre interior cu ample arcade care susţin drumul de
strajă. Acesta are un parapet din lemn şi acoperiş într-o apă susţinut de stâlpi din lemn.
În dreptul accesului în turnul Dulgherilor, spre interior, apare un fel de balcon, turnul
fiind plasat în exteriorul zidului, având rol de flancare. Lăcaşurile de tragere ale zidului
sunt adaptate archebuzelor, cele iniţiale, metereze pentru tir cu arcul fiind lărgite dar şi
micşorate în înălţime.

Curtină strada Centumvirilor

Zidul de apărare de pe strada Centumvirilor, între străzile Odobescu şi Tribunei, a fost
ridicat între 1357-1366 şi transformat în sec. XVIII
Tronsonul are o lungime de peste 200m, situat în zona de denivelare între Oraşul de
Jos şi Oraşul de Sus. Strada Centumvirilor, de la interiorul incintei, are un profil convex,
iar străzile Konrad Haas şi Odobescu, de la baza zidului, au un profil concav, cele două
trasee unindu-se la capete, astfel încât elevaţia zidului are o formă lenticulară, cu
înălţimea maximă de 10m în partea mediană, unde s-au amenajat scările "POSCHEN"
care fac legătura între cele două cartiere ale oraşului vechi.

Zidul exterior de apărare, cu şanţul şi valul de pământ: între bastionul Haller şi

fragmentele bastionului porţii Cisnădiei.
De-a lungul Bd. Coposu, ultima centură de fortificaţii se poate vedea în toată
splendoarea ei.
Între partea carosabilă şi zid se află o zonă verde cu copaci. Zona verde a fost
amenajata în 1791 prima dată între Bastionul Haller şi Turnul Gros, marita si prelungită
până la Bastionul Portii Cisnadiei in anul 1827. Este cunoscută sub numele
de Promenada.
La capătul spre Piaţa Unirii, zidul este străpuns cu o boltă semicirculară pentru a
permite trecerea pietonilor, la fel în continuarea străzii Al. Papiu Ilarian (Scarile
Bedeus) şi lângă Turnul Gros.
Pe acest segment de zid, la mijloc se află un monument ridicat în 1829 (inaugurat la 4
octombrie 1829) in amintirea vizitei la Sibiu a împăratului Francisc I din anul 1817.
Bustul împăratului este asezat pe un soclu din piatra, cu o inscriptie votiva pe o placa
de marmura rosie, intr-o nisa a zidului de incinta de pe Bd. Coposu..

În faţa monumentului se află o stelă cu partea superioară lenticulară decorată cu motive

militare. Monumentul are o înălțime de 2,60 m și o lățime de 1,15 m. O placă de
marmură specifică că a fost instalata tot în 1829 în onoarea colonelului Johann von
Vecsey, care amenajase Platforma Invalizilor in anul 1827.
Textul inscripției este în limba latină și are următorul cuprins: „IOANNEM A VECSEY/
SUPREMUM EXCUBIARUM/ PREAFECTUM/ A. D. CAL. FEBR. MDCCCXXVIII/
QUUM ESSET LEGIONIS XXXI/ TRIBUNUS/ PUBLUCUM AMBULACRUM/ ANNO
MDCCCXXVII/ LIBERALI INDUSTRIA AUXISSE/ ET INSTRAURASSE/ EXIQUO
MONUMENTO/ PREATEREUNTES NOMERE/ VOLUERUNT/ GRATI CIBINIENSES/
MDCCCXXVIIII."
"Sibienii recunoscători au vrut să amintească trecătorilor printr-un modest monument că
Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care și-a luat rămas bun de la acest
oraș la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii a 31-a a mărit și a
construit promenada publică în anul 1827, printr-o străduință demnă. 1829"

Între monument şi stela s-a ridicat în 1981 o fântână arteziană după proiectul
arhitectului Dan Frăticiu.
La intersecţia str. Gheorghe Lazăr cu Bd. Coposu, zidul a fost spart pentru a permite
trecerea maşinilor. Aici se afla Poarta leşurilor, deschisă în zid în 1554 în timpul
epidemiei de ciumă.
În dreptul porţii, pe locul unde se află în prezent aripa nouă a spitalului, a existat vechiul
cimitir evanghelic care a fost activ până la sfârşitul sec. XIX.
Zidul a fost renovat în perioada 2019-2020 printr-o investiţie a Primăriei Sibiu.

Curtina str. Bastionului 2-8 între Bastionul Soldisch şi str. Mitropoliei ;

Pe strada Ioan Lupaş, între bastionul Soldisch şi strada Mitropoliei, se găseşte un zid
de apărare construit  la înc. sec. XVII care făcea legătura între Bastionul Soldisch şi
Bastionul Porţii Cisnadiei.
Restul acestei curtine a fost demolată în 1903.

Dupa cum stiti in anii `80, o parte a cetatii medievale a fost demolata de catre comunisti
si cu ea doua strazi medievale. Strazile se numeau Knopf (probabil buton) si
Anna (asa sunt ele denumite in harta Sibiului din 1914). Ele erau unde astazi sunt
construite blocurile dintre 9 Mai – Constitutiei si Regele Ferdinand.

In 1533 o inundatie produce daune zidurilor orasului . In timp necontenitele incursiuni dusmane, 30 ca si
dezvoltarea intrebuintarii armelor de foc sileste sistemul sa isi intareasca fortificatiile. In 1540 se ridica
prebastionul in forma unei platforme semicirculare Rundel, asa numitul “Turn Gros” (Rundel Dickerturn)
Peste opt ani se construieste si un prebastion la una din porti (Sagtor in Nord-Vest) care va fi desavarsit
pana in 1570, transformandu-se intr-un puternic bastion, in 1550 se ridica un bastion la capatul strazii
Wagner (Wagnerbastei in Nord -Est) iar intre 1551 si 1558 se construieste bastionul Haller (HallerBastei
in Est). In 1522 se zideste asa numitul Rundel (Hundruck Sud- Vest) si in acelasi timp incep lucrarile
pentru realizarea bastionului de la Heltauer Tor (in Sud) si se incepe inaltarea asa numitei (Burgerbastion
in Nord) In general toate bastioanele trec mai tarziu printr-o faza premergatoare de prebastion -Rundel .
31 Pe de alta parte zidul de la Bastionul Haller Tor este dublat. Toate aceste cheltuieli reprezentau sume
uriase, mai ales tinandu-se seama de si de grelele timpuri pe care o strabatea economia ardeleana: de a
aceea poate asistam deseori la sprijinul ce-l acorda conducatorii provinciei obstei sibienilor pentru
lucrarile lor de fortificatie: in 1578 Printul Christofor Bathory daruieste orasului 1000- guldxni, in 1583
Stefan Bathory tot atat Sibiul in secolul XVII isi pastreaza caracteristicele casti 32 - gate in veacurile
precedente, fiind una din cetatiile cele mai puternice ale Ardealului. La sfarsitul secolului XVII Sibiul are
in planul Ing. Mirano Visconti - 39 turnuri, 4 bastioane si 2 prebastioane, fiind aparat in Est si de reteaua
de lacuri.

Prosperitatea reapare si o data cu ea, an de an vechile intarituri devin din ce in ce mai inutile . In cursul
veacurilor urmatoare fortificatiile Sibiului cad prada noilor necesitati economice - cer libertate de
actiune in care impun spargerea zidurilor - si necesitatilor practice ale oamenilor care folosesc
materialele de constructie ale zidurilor pentru ridicarea noilor cladiri, la aceasta s-a adaugat nepasarea
multora si astfel s-a ajuns ca astazi sa nu mai finanteze decat putine vestigii ale puternicelor fortificatii
inregistrate de Visconti la sfarsitul secolului XVII. Prin conservarea acestor ultime fragmente ale
intariturilor vechiului Sibiu se mai pastra amintirea trecutului batranului oras transilvanean, oras legat
atat de strans de viata si istoria Ardealului.

3.1 Prima etapa secolul XIII Primul zid de aparare se construieste imprejurul bisericii formand cetatuia
bisericii (die Kirchenburg) care dupa toate probabilitatiile a fost construita in palisade de lemn dupa anul
1241 (navalirea tatariilor), palisadele vor fii inlocuite cu ziduri din caramida intarite cu turnuri. Din
aceasta epoca se mai pastreaza si astazi Turnul Scarilor (Priesterturm) Din zidurile acestei epoci se mai
pastreaza urme sub casele de locuit, sub casa parohiala si spre pasajul scarilor. ANEXA 1

Din fortificatiile orasului de jos nu se mai pastreaza decat Pulvertum-Turnul Pulberariei si Schusterturm-
Turnul Cizmarilor ANEXA 4

Heltauertorbastei-Bastionul de la poarta Heltauer - peste care s-a construit Cazarma 90,

Sagtorbartei si Burgertorbastei - care nu se mai pastreaza as-tazi.
Din tot sistemul de fortificatie din partea de Nord a (Orasului de Jos) construit in secolul XVI nu se
mai pastreaza nici ziduri nici bastioane. Se pastreaza turnul pe care noi il avem ca studiu Turnul
Pulberariei si Turnul Cizmarilor amandoua fiind cu plan rotund construite din caramida lasata apa-
rent si acoperite cu tigla cu solzi.