Sunteți pe pagina 1din 6

MS9 – Dezvoltare durabila/ Studiu de caz

STUDIUL DE CAZ 1 - Cogenerarea tehnologie curata de producere a


energiei (evaluarea efectelor ecologice şi cuantificarea economică a acestora,
în cazul alimentării cu căldură a unei zone urbane)

1.Obiectivul analizei de caz


Această reprezintă o abordare complexă a problematicilor de mediu şi a reflectării
economice a acestora, în cazul alimentării cu căldură a unei zone urbane. Poate constitui
completarea cu aspecte de mediu a studiului de prefezabilitate efectuat în scopul stabilirii soluţiei
optime de alimentare cu căldură a unei zone urbane.
După determinarea consumurilor de căldură caracteristice zonei urbane (încălzire şi apă
caldă de consum), s-au stabilit soluţiile tehnic posibile de alimentare cu căldură a zonei urbane.
Din considerente tehnice şi energetice s-au selectat două soluţii alternative de alimentare cu
căldură, care vor fi analizate economic şi din punct de vedere al impactului asupra mediului:
 centrală de cogenerare echipată cu turbine cu gaze – CCG cu TG;
 centrală de cogenerare echipată cu motoare cu ardere internă – CCG cu MAI.
Pentru cele două soluţii de cogenerare propuse s-a efectuat:
 analiza impactului asupra mediului a celor două soluţii de alimentare cu căldură a zonei
urbane şi cuantificarea ecologică, pe baza indicatorilor de impact;
 cuantificarea economică a impactului asupra mediului (a efectelor ecologice) a soluţiilor de
cogenerare propuse.
Analiza impactului asupra mediului a soluţiilor de cogenerare propuse s-a făcut individual,
pentru fiecare soluţie analizată.

2.Evaluarea impactului asupra mediului – indicatori de impact


Obiectivul realizării analizei impactului asupra mediului, este furnizarea de elemente
necesare evaluării comparative din punct de vedere al impactului asupra mediului al diferitelor
soluţii de alimentare cu energie în cogenerare (turbine cu gaze, motoare cu ardere interna),
elemente necesare selectării soluţiei optime.
S-au parcurs următoarele etape metodologice:
o stabilirea conturului de referinţă – zona urbană ;
o stabilirea perioadei de analiză ecologică - pe întreaga durată de viată (aceeaşi ca in cazul
analizei tehnico-economice);
o stabilirea ipotezelor aplicării metodei;
o alcătuirea unei baze de date (caracteristici combustibil, conversie, caracteristici
echipamente, emisii specifice);
o determinarea emisiilor totale ;
o stabilirea şi calculul indicatorilor de impact;
o analiza indicatorilor de impact determinaţi;
o cuantificarea economică a efectelor de mediu (pe baza ecotaxelor).
După stabilirea conturului de referinţă a analizei – zona urbană, se stabilesc ipotezele avute în
vedere în cadrul analizei de impact asupra mediului :
o se consideră numai etapa conversiei energiei în cadrul sursei ;
o pentru cele două filiere de cogenerare analizate se considera acelasi tip de combustibil,
cu aceleaşi caracteristici (gazul natural);
o se neglijeaza aspectele de impact asupra mediului a fabricării instalaţiilor de producere a
energiei din cadrul centralelor de cogenerare, deoarece impactul materialelor componente
ale acestor instalaţii este mult mai scăzut decât impactul funcţionarii acestora;
o randamentele turbomasinilor (TG, MAI), generatoarelor electrice şi al cazanelor
recuperatoare sunt considerate incluse în randamentul global al sistemelor de cogenerare;
o valorile emisiilor poluante in atmosfera degajate în urma proceselor de ardere, exprimate
in mg/Nm3 gaze de ardere (aferente conversiei combustibilului în cadrul centralelor de
cogenerare).

Deoarece analiza are drept scop implementarea unei soluţii noi de alimentare cu energie,
emisiile nu se pot determina prin măsurători (instalatiile analizate nefiind în funcţiune), ca
urmare pentru determinarea emisiilor a fost necesar să se cunoască :
- tipul şi caracteristicile combustibilului utilizat în cadrul fiecărei soluţii analizate;
- consumul de combustibil aferent;
- valorile emisiilor specifice (garantate de furnizorul de echipamente caracteristice fiecărei
soluţii, sau considerate prin similitudine cu solutii aflate în funcţiune şi în cazul cărora s-au putut
face determinări);
- aspectele tehnice caracteristice ale fiecărei CCG analizate, prin randamentul global, g ;
- producţiile de energie (electrică, termică);
- indicatori tehnici specifici soluţiilor de cogenerare.
Principalele etape de calcul sunt sintetizate în schema logică din figura A1.1.

Date initiale:

Caractreisticile combustibilului;
Energia utilă (electrică şi termică) ;
Indicatoriii specifici CCG (indice de cogenerare, randamente globale);
Modul de asigurare a necesarului de energie (caldură şi energie
electrică).

Calculul consumului de combustibil


la sursa de producere

Calculul volumului de gaze de


ardere corespunzator cantitatii de
combustibil ars

Calculul emisiilor corespunzătoare


volumului de gaze de ardere
produse

POLUARE ASOCIATĂ ARDERII


COMBUSTIBILULUI
Figura A1.1.. Etape de calcul

Valorile emisiilor anuale sunt prezentate în tabelul A1.2.


Emisiile specifice pentru soluţiile de cogenerare analizate au fost preluate din determinări
efectuate pentru soluţii de alimentare similare aflate în funcţiune.

Tabelul A1.2.
Emisii anuale
Tip emisie Cantităţi anuale (t/an)
CCG cu MAI CCG cu TG
CH4 56 18
CO 227 31
NOx 167 65
SO2 95 40
CO2 82 667 59 616

Având în vedere emisiile anuale, se poate cuantifica efectul ecologic asupra zonei urbane al
implementării fiecărei soluţii de alimentare cu energie propuse(CCG), prin determinarea
principalelor tipuri de impact asupra mediului şi a indicatorilor de impact aferenţi.
Pentru a putea fi comparate din punct de vedere al impactului asupra mediului, a diversele
soluţii de alimentare cu energie a zonei urbane trebuie sa fie echivalente energetic.
Având în vedere tipurile de emisii şi efectele produse de acestea, se consideră semnificative
următoarele tipuri de impact asupra mediului şi indicatorii aferenţi:
- efectul de seră ;
- acidificarea;
- emisiile fotooxidante;
Rezultatele calculului indicatorilor de impact sunt prezentate in tabelul A1.3.

Tabelul A1.4.
Indicatori de impact
Impact - indicator CCG cu MAI CCG cu TG
Efect de sera - GWP (t CO2) 84 636 60 231
Acidificare - AP(t SO2) 212 86
Emisii fotooxidante - POCP (t C2H4) 12 2

Din punctul de vedere strict al impactului asupra mediului, pe baza indicatorilor consideraţi,
se poate afirma că soluţia de CCG cu TG este mai eficientă ecologic decât soluţia CCG cu
MAI, în condiţiile specifice în care s-a făcut analiza.

3. Cuantificarea economică a impactului asupra mediului – aplicarea ecotaxelor


Analiza tehnico-economică, pe baza indicatorilor economici actualizaţi (VNA) a permis
clasificarea soluţiilor posibile de alimentare cu energie propuse pentru zona urbană, neluându-se
în consideraţie impactul asupra mediului al acestor soluţii.
Cuantificarea economică a impactului asupra mediului (considerarea valorilor ecotaxelor
în determinarea indicatorilor economici – de exemplu VNA) poate conduce la o nouă ierarhizare
a soluţiilor de alimentare cu energie propuse, având în vedere şi impactul acestora asupra
mediului.
Pentru realizarea acestui obiectiv s-a avut in vedere şi efectul ecotaxelor asupra costurilor
de producţie a căldurii şi energiei electrice.
S-a considerat taxa pe carbon –taxă de tip calitativ, rolul determinant îl are continutul de
carbon al combustibilului ars. S-a considerat valoarea ecotaxei de 10 Euro/tCO2.
Cuantificarea economică a efectelor ecologice a diferitelor filiere de producere a celor doua
forme de energie, trebuie să se reflecte în costurile de producere respectiv preţurile celor doua
forme de energie, energia electrică şi termică.
Aplicarea ecotaxelor influenţează în sensibil eficienţa economică a soluţiei de CCG cu
MAI .(v. tabelul A1.5..), în condiţiile introducerii acesteia soluţia devenind nerentabilă
economic. Efectul se manifestă şi în cazul soluţiei de CCG cu TG , prin scăderea venitului net
actualizat (VNA) cu aproximativ 30 %

Tabelul A1.5.
Efectul ecotaxelor asupra VNA
CCG cu MAI CCG cu TG
VNA fara ecotaxe [Euro] 5 566 332 VNA fara ecotaxe [Euro] 12 648 319
VNA cu ecotaxe [Euro] - 600 608 VNA cu ecotaxe [Euro] 8 200 951

Principalele etape de calcul pentru determinarea influenţei ecotaxelor asupra costurilor de


producţie sunt:
- calculul cheltuielilor cu combustibilul şi defalcarea lor pe cele două forme de
energie;
- calculul amortismentelor pe cele douaă forme de energie;
- calculul cheltuielilor de mentenanţă şi operare;
- determinarea costului de producţie a energiei electrice şi al căldurii, fără ecotaxe;
- defalcarea cheltuielilor suplimentare cu ecotaxele pe cele două forme de energie;
- calculul costului pe cele două forme de energie cu ecotaxe;
- determinarea creşterii procentuale a costului de producţie ca urmare a includerii
ecotaxelor.
Defalcarea amortizarilor pe cele două forme de energie se face conform ipotezei în care
cotele de amortizare sunt egale pe toată durata de viaţă a echipamentelor.
În tabelul A1.6.. sunt prezentate rezultatele acestui calcul.
Tabelul A1.6.
Creşterea costurilor de producţie a energiei termice şi electrice

Mărimea CCG cu TG CCG cu MAI

CQf [ Euro / MWht] 14.2 16.5

CQt [ Euro / MWht] 16.6 19.4


CQ[%] 16.9 17.5

CEf [ Euro / MWhe] 22.7 27.2

CEt [ Euro / MWhe] 25.2 33.7

CE[%] 11 23.9

Concluzii si comentarii

În figurile urmatoare sunt evidenţiate grafic concluziile analizei costurilor de producţie


pentru cele doua soluţii alternative de cogenerare considerate, cu turbine cu gaze şi motoare fără
ecotaxe înglobate, şi respectiv cu ecotaxe. Se constată că ponderea ecotaxelor, în costurile de
producere a celor două forme de energie, variază între 10 – 15% pentru soluţiile analizate.

Structura costului de productie al energiei electrice produse in CCG cu


TG, fara ecotaxe Structura costului de productie al energiei electrice produse in CCG cu
TG, cu ecotaxe

10%
58% 56%
33%

25%

9% 8% produse in CCG cu TG, cu


Structuracostului
Structura costuluide
deproductie
productiealalenergiei
caldurii electrice produse in CCG cu
ecotaxe
MT, fara ecotaxe,
Structura costului de productie al caldurii produse in CCG cu TG, fara
ecotaxe

35%
14%

73% 62%

19%
16% 53%

12%
8%

7%
Structura costului de productie al energiei electrice produse in CCG cu
MT, cu ecotaxe

11% . Structura costului de productie al caldurii produse in CCG cu MT, fara


47%
ecotaxe

27%
31%
11%
11%
62%

Structura costului de productie al caldurii produse in CCG cu MT, cu


ecotaxe

15%

53%

23%

9%