Omul si destinul

Pentru om, destinul e supusul clipei, e cel mai bun prieten al durerii si poate
sfestnicul ultimului moment. Mereu rostit cu un sovaielnic gand la viitor, destinul
e ceea ce va urma, iar dupa moarte, devine prezent. Auzim de "destinul unui popor",
"destinul poetului" , "destinul artistului" , nenumarate destine… si totusi, nu
luam in seama: fiecare dintre noi e o parte din popor, e o parte poetica a
biologiei, o parte artistica a fizicii, nenumarate parti, intr-un om, cu nenumarate
ganduri.
Conceptul de “destin” este strâns legat de cel de “liber arbitru”. Liberul arbitru
este posibilitatea sau raţiunea de a alege între bine şi rău. Relaţia dintre destin
şi liber arbitru sunt cel mai bine ilustrate în tragedia greacă a lui Sofocle,
Oedip rege. Aceasta este o tragedie a cunoaşterii, eroul fiind stăpânit de patosul
adevărului pe care îl va afla cu preţul propriei sale distrugeri. ”, Ileana
Berlogea afirmă că “Oedip întruchipează desăvârşit lupta omului cu destinul, dar si
eroul capabil sa faca orice pentru a afla adevarul”. Prin urmare, adevărul este cel
care îi conferă omului libertatea, însă pentru a ajunge la adevăr şi la cunoaşterea
lui, personajul Oedip are nevoie de liber arbitru.

Unii cred ca omul este singurul stapan de destinul sau, ca omul isi cladeste
destinul - viitorul.

Altii cred ca o forta universala, o constiinta comuna tuturor fiintelor decide ce

si cum.

Exista oameni care gasesc predestinata doar clipa si locul nasterii noastre cat si
cel al decesului, intre aceste doua date omul este singurul care decide.

Altii cred ca pana si nasterea este decisa de om, caci undeva, in acel loc de unde
venim entitatea din interiorul omului a ales.O alta opinie sustine ca omul decide
in fiecare aspect al vietii, doar ca destinul sau este oarecum influentat de mai
multi factori: locatie, timp, cultura, societate, etc.Din punct de vedere crestin
destinul ca predestinatie nu exista. Dumnezeu a decis unde si cand ne nastem, si
cand murim, restul este reprezentat de decizia omului. Orice actiune (decizie)
produce un efect.Asadar destinul este ceea ce vrem noi sa credem ca este.

Pentru om, destinul e supusul clipei, e cel mai bun prieten al durerii si poate
sfestnicul ultimului moment. Mereu rostit cu un sovaielnic gand la viitor, destinul
e ceea ce va urma, iar dupa moarte, devine prezent. Auzim de "destinul unui popor",
"destinul poetului" , "destinul artistului" , nenumarate destine… si totusi, nu
luam in seama: fiecare dintre noi e o parte din popor, e o parte poetica a
biologiei, o parte artistica a fizicii, nenumarate parti, intr-un om, cu nenumarate
ganduri.