FENOFAZELE POMILOR FRUCTIFERI

Prof. Preda Gabriela

Creşterea şi dezvoltarea fructelor
Creşterea şi dezvoltarea fructelor durează de la terminarea legatului şi până
la intrarea acestora în pârgă.La unele specii cireşi, vişin, cais şi piersic această
fenofază coincide cu creşterea intensivă şi cu ĩncetinirea creşterii lăstarilor. În timpul
ei are loc aşa numita cădere fiziologică a fructelor care poate avea loc în luna
iunie.Este vorba de fenomenul de indepărtare a surplusului de fructe legate de către
plantă deorece aceasta nu le poate hrăni.
Procesele biochimice din această fenofază se caracterizează prin prelungirea
procesului de hidroliză, prin abudenţa în fructe a acizilor organici care dau gust acru
şi astringent fructelor; prin depunerea substanţelor hidrocarbonate sub formă de
amidon şi a celor pectice sub formă de pectoză.
În această fenofază, fructele sunt tari, datorită amidonului depus în ţesuturi şi
mai ales datorită pectozei, care serveşte drept ciment, fixand între ele celulele pulpei
fructului.
Seminţele necoapte ale fructelor în această fenofază secretă substanţe de
creştere, care stimulează creşterea pericarpului.

Creşterea fructelor rezultă din ĩnmulţirea celulelor, iar după ce incetează diviziunea
celulară, fructele continuă să se mărească prin alungirea celulelor.Cu cât celulele pe
care le conţine fructul sunt mai numeroase, şansele lui de creştere sunt mai mari..
Ritmul de creştere a fructelor la inceput este lent.Pe măsurǎ ce avansează în creştere,
între fructe se produce o competiţie pentru hrană şi apă.Fructele avansate în creştere
substrag hrana de la cele ĩntârziate, care ĩncep sǎ se ĩngălbenească şi apoi cad.

La speciile pomicole studiate şi analizate din localitatea Călina creşterea fructelor a

fost urmărită în doua etape diferite: la două şi la opt săptamăni după legarea
fructelor.Pomii fructiferi au fost observați în intervalul 13 aprilie -24 iunie.
Creşterea fructelor la două săptamâni după legare este prezentatǎ în figura 43 la cais,
44 la piersic, 45 la prun, 46 la vişin, 47 la măr , 48 la gutui, 49 la cireş.

FIG. 43 CAIS

FIG. 44 PIERSIC
Fig.45PRUN

Fig: 46 VIŞIN
Fig: 47 MĂR

Fig: 48 GUTUI
 Fig: 49 CIREŞ
Creşterea propriu-zisă la cais la opt săptamâni după legare se observă în figura
50 la cais, în figura 51 la piersic, în figura 52 la prun, în figura 53 la vişin, în
figura 54 la mă, în figura 55 la gutui şi în figura 56 la cireş.
 FIG : 50 CAIS

FIG 51. PIERSIC

FIG.52 PRUN
FIG .53 VIŞIN

FIG .54 MĂR

FIG.55 GUTUI

FIG.56 CIREŞ