Gimnastica Metodica

An II.
2010/11
METODICA DISCIPLINELOR SPORTIVE
GIMNICE 4
1.Prezentare programă
1.1. OBIECTIVE principale :
A. Asimilarea şi utilizarea, in condiţii pedagogice concrete, a

unor cunoştiinţe teoretico-metodice din domeniul specific:
Teoria gimnasticii
Tehnica şi metodologia mijloacelor gimnasticii de bază
Tehnica şi metodica elementelor acrobatice de bază şi a săriturilor

simple cu sprijin.
B. Formarea unor competenţe necesare predării gimnasticii şcolare;
C. Formarea unei atitudini pozitive faţă de disciplină.
1.2.Număr de cursuri – 14. - număr de L.P – 7 .
1.3.TEMATICA CURS :
1.3.1. Gimnastica – scurt istoric
1.3.2. TEORIA GIMNASTICII :
o scopul şi sarcinile gimnasticii
o caracteristicile gimnasticii
o mijloacele de bază şi specifice gimnasticii
o ramurile gimnasticii
o terminologia gimnasticii.
1.3.3. TEHNICA ŞI METODICA PREDĂRII
MIJLOACELOR GIMNASTICII DE BAZĂ : Exerciţii de front şi ordine
(FO) Exerciţiile de D.F.G. şi Exerciţiile aplicative(APL)
2.METODE DIDACTICE – Curs : curs interactiv, L.P.- practico/metodic.
3.CERINŢE faţă de studenţi
Frecvenţă curs 80%

Frecvenţă lecţii practice 80%
Susţinerea probelor de control
– practica metodică
– probe tehnice Nota
Referat, proiect, ( individual sau de grup)etc. –

opţional Nota
4.VERIFICARE - EVALUARE
4. VERIFICA
5. CALENDAR CURSURI
PROGRAMARE VERIFICARE
Luna D A T A
Martie
Proba
Aprilie Data propusă
Practica metodică curentă cf. programării de la LP

Mai
Probe tehnice – concurs cf. programării
Iunie
EXAMEN SCRIS sesiune vara
GIMNICE 4 – Sesiunea vară 2009
VERIFICARE - EXAMEN
Nivelul, amplitudinea şi temeinicia cunoştinţelor în

domeniul G.B.
Capacitatea de a opera cu termeni specifici –
terminologie şi limbaj grafic
CAPACITĂŢI ŞI
COMPETENŢE DE
EVALUAT
Capacitatea de a selecţiona, proiecta, şi

utiliza, la un nivel acceptabil, mijloace ale
G.B. funcţie de : obiective şi particularităţile
subiecţilor: Ex.de FO,DFG,APL.
Capacitatea de a alcătui exerciţii specifice în scop instructiv-educativ sau terapeutic, funcţie de condiţiile didactice
date.
Capacitatea de a se implica la un nivel acceptabil în

organizarea unui concurs şcolar de gimnastică.
INVENTAR TEMATIC
1. GIMNASTICA – ISTORIC- Evolutia gomansticii
- Antichitate
- Evul Mediu
- Epoca Modernă- sistemele de gimnastică
- Secolul XX
- Gimnastica în România
2. TEORIA GIMNASTICII
6.
MIJLOACELE GIMNASTICII DE BAZA
2. 1. SCOPUL ŞI SARCINILE GIMNASTICII
Gimnastica în şcoală
Gimnastica în kinetoterapie
2.2. CARACTERISTICILE GIMNASTICII
2.3. GIMNASTICA ÎN SISTEMUL EFS DIN ROMÂNIA

Gimnastica în şcoală
Gimnastica în kinetoterapie
3.1. MIJLOACELE DE BAZĂ ŞI SPECIFICE GIMNASTICII

Specificitatea aplicării lor în şcoală şi kinetoterapie
3.2. RAMURILE GIMNASTICII
4. TERMINOLOGIA GIMNASTICII
4.1. Probleme teoretice generale
4.2. Poziţiile fundamentale şi derivate ale corpului
4.3. Poziţii ale gimnastului faţă de pe aparate. Apucări
4.4. Mişcări pe aparate
5.1. Poziţii şi mişcări ale segmentelor
5.2. Prescurtări de termeni
5.3. Descrierea exerciţiilor corporale
5.4. Reprezentarea grafică în gimnastică
EXERCIŢII DE FRONT ŞI ORDINE
6.1. Rolul şi locul lor în lecţie.

6.2. Sistematizare.
6.3. Terminologie.
6.4. Acţiuni pe loc.
6.5. Acţiuni din deplasare.
6.6. Deplasări în figuri.
6.7. Metodologia exerciţiilor de F.O.
7. EXERCIŢIILE DE D.F.G.
7.1. Ce sunt exerciţiile de DFG ?

7.2. Scop, sarcini, caracteristici, influenţe, rol,
7.3. Sistematizare
7.4. Locul lor în lecţia de educaţie fizică
7.5. Tehnica exerciţiilor de DFG.
8.1 Efectele exerciţiilor de DFG asupra organismului executanţilor
8.2. Metodologia exerciţiilor de DFG
9.1.EXERCIŢII LIBERE INDIVIDUALE
9.2.Exerciţii libere segmentare : efecte, structuri motrice, modele

operaţionale
9.3. Recomandări metodice – organizare şi predare
10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER :

- efecte, structuri motrice, modele operaţionale
- particularităţi de organizare şi predare
10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE :

10.2.1. Exerciţii cu bastoane
10.2.2. Exerciţii cu mingi medicinale
11.1.EXERCIŢII LA/CU APARATE SPECIALE

11.2 Exerciţii la scara fixă
11.3 Exerciţii la/cu banca de gimnastică
11.4 Exerciţii la banca curbată
11.5 Exerciţii cu benzi elastice( sandouri)
11.6 Exerciţii la scripeţi
12. EXERCIŢII APLICATIVE
12.1 Generalităţi
12.2.EXERCIŢII APLICATIVE NESPECIFICE
- importanţa formării deprinderii corecte

- tehnică (tehnici) de execuţie
- metodologia predării
- efecte instructive-educative în ed. fizică şcolară şi kineto.
12.2.1. Mersul
12.2.2. Alergarea
12.2.3. Aruncarea şi prinderea
13. EXERCIŢII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII
- importanţa formării deprinderii corecte

- tehnică (tehnici) de execuţie
- metodologia predării
- efecte instructive-educative în ed. fizică şcolară şi kineto.
13.1. Echilibrul
13.2. Căţărarea şi escaladarea
13.3. Târârea
13.4. Ridicare şi transport de greutăţi
14.1. PARCURSURI APLICATIVE
14.2. Forme de organizare a P.A.

14.3. Metodologia proiectării şi organizării P.A. funcţie de:
- nivelul de şcolarizare
- obiectivele instructiv-educative
- particularităţile efectivului
- condiţiile materiale de desfăşurare a lecţiei
15. CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ

ORGANIZARE ŞI ARBITRAJ
15.1. Organizare – Comisii, program, regulament, etc.
15.2. Filmul desfăşurării unui concurs şcolar de gim.

15.3. Probele de concurs alese şi conţinutul lor (detaliat)
Curs 1.
1.GIMNASTICA – SCURT ISTORIC

- Antichitate
- Evul Mediu
- Epoca Modernă- sistemele de
gimnastică
- Secolul XX
- Gimnastica în România
- Gimnastica – etimologie – “ gymnos “ ═ “ gol
- Termen generic desemnând toate exerciţiile fizice.
- Gimnastica – educaţia fizică.

1. GIMNASTICA ÎN
ANTICHITATE
 Evoluţia social- istorică şi gimnastica
- idealul social şi determinarea cultural-sportivă
- apariţia timpului liber si dezvoltarea culturii si a sportului
- idealul olimpic
 Primele atestari scrise –CHINA( 2698 i.e.n.) – Kong Fu –

“Cărţile sfinte”
- Sistem de gimnastica medicala → practici religioase
- Premiza ═ orice boală este cauzată de congestionarea şi paralizia

organismului.
- Remediu ═ miscari corporale si tehnici respiratorii.
Sistemul Yoga in India – 1500 ani mai târziu ═ practici religioase

ce foloseau exerciţii fizice pentru perfecţionarea fiinţei umane: poziţii,
mişcari, tehnici respiratorii, alimentaţie, igienă. Yoga astazi.
 Egipt - gimnastica analitică, gruparea mişcărilor după efecte şi

poziţii iniţiale.
- exerciţii de mobilitate şi acrobatice - individuale şi în grup.
 Grecia – gimnastica medicală şi terapeutică – igienică
( Herodicus)
- palestra , gimnaziul – institutii : băi, terenuri, săli,masaj,etc.
 Roma - gimnastica terapeutică şi în scop militar.
2. GIMNASTICA ÎN EVUL
MEDIU
Evolutia umana → subordonarea pregătirii fizice , pregătirii
militare.Exerciţii la calul de lemn → invatarea calaritului.
 RENAŞTEREA → exerciţii acrobatice , sărituri, căţărări.
- Gimnasatica considerată mijloc ideal pentru dezvoltarea individuală şi

întărirea sănătăţii
- Hyeronimus Mercurialis - sec. XVI -“Ars gimnastica” – exerciţii de

gimnastică şi valoarea lor terapeutică.
-Arcangelo Tuccaro -1599 - “ Trei dialoguri despre exercitii , sărituri şi

voltijelor în aer”
GIMNASTICA ÎN EPOCA MODERNĂ – sec XVIII- XIX

3.
 PESTALOZZI – fundamentează ştiinţific exerciţiul fizic.
- exercitii libere localizate pe segmente şi pe particularităţi de vârstă
- studiul activităţilor şi jocurilor copiilor
 J.J.ROUSSEAU
 SISTEMELE DE GIMNASTICĂ – fundamentarea şi

structurarea conţinutului , scopului şi mijloacelor gimnasticii.
FRANTA – sec.XVIII – AMOROS – festivalul milităresc şi cetăţenesc de

gimnastică. ( gimnastica civilă - exerciţii elementare şi aplicative , gimnastica
militară şi medicală – igienică, terapeutică, etc)
- Henry Clias – gimnastica pt. vârstele mici – noi aparate de gimnastică.
GERMANIA – Johan Cristoph Guts-Muts – “ Gimnastica pentru tineri”

fundamentează educaţia fizică şcolară. Scop : sistematizarea exerciţiilor
corporale pentru perfecţionarea fizică şi dezvoltarea armonioasă a fiinţei
umane.
Mijloace: exerciţii aplicative , exerciţii cu aparate şi obiecte portative;

stâlpul oblic, cal, portic de gimnastică,etc.
Fr. Ludwig Jahn - practica în aer liober, aparate variate; “ Arta gimnasticii
germane” :
- fundamentarea teoretică a sistemului
- terminologie
- sistematizarea exerciţiilor
- metodica predării
- perfectionarea aparatelor cunoscute, inventarea barei fixe si a paralelelor
o intemeietorul gimnasticii la aparate.
DANEMARCA – SUEDIA
Peer Henrik Ling -Institutul central de gimnastică din Stocholm.

Gimnastica suedeza : - criterii pedagogice- gimnastica pedagogică
- criterii psihologice- gimnastica militară
- criterii fiziologice: gimnastica medicală,
- criterii estetice – gimnastica estetică
- Apar : scara fixă şi banca de gimnastică
Principiile metodologice ale lui Ling:
-dezvoltare armonioasă prin exerciţii analitice
-selectia exerciţiilor conform scopului
-gradarea mişcărilor
- principiul preciziei : poziţia iniţială, finală, traiectorie etc.

CRITICA SISTEMELOR
- se adresează cu precădere celor puternici şi uită de cei slabi
- subordonarea om-individ-ex.fizic
- monoton, lent - ”corp fară suflet”
-Secolul .XIX – gimnastica intră în şcoli şi armată
SECOLUL XX
4.
Apariţia ramurilor distincte :

Gimnastica individuală-culturistă
- gimnastica de de
Gimnastica baza
bază
Gimnastica ritmică
Gimnastica de masă
- 1881-FIG – competitii – evolutie.
5.
GIMNASTICA IN ROMANIA
- influenţa sistemelor europene
- Moceanu – 1862
- societăţi de gimnastică- Medias1822, Bucuresti 1895

- 1906-Federatia Societăţilor de gimnastică
- Gimnastica şcolară – 1776 - primele atestări privind implementarea

gimnasticii în şcoală – 1879- Spiru Haret – gimnastica în programa şcoliii
primare începând cu anul 1893
- diminuarea activităţilor în societăţile de gimnastică începând cu anul

1948 .
-sistem centralizat de organizare şi desfăşurare a activităţilor de gimnastică ;
- absolvenţii ANEF ( 1949-1950) – specializarea gimnastică;
- baza teoretică – programe studii-cadre, etc.
- specialişti – programe de clasificare – competiţii;
-şcoli speciale de gimnastică

- rezultate deosebite începând cu anul 1952 şi până în prezent, atât în
gimnastica femină cât şi în cea masculină.
2.1.SCOPUL ŞI SARCINILE GIMNASTICII
2.2.CARACTERISTICILE GIMNASTICII
2.3.GIMNASTICA ÎN SISTEMUL EFS DIN

ROMÂNIA
2.1.
SCOPUL
Comanda socială
GIMNASTICII Orientările de subordonare :
şi formarea igienice, militare, estetice,
resurselor umane pedagogice, etc.
– şcoala
Scopul gimnasticii –de a contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea

pregătirii fizice a individului şi la formarea
Asigurarea unei personalităţii sale.
Stimularea şi
dezvoltări corecte şi
SARCINILE GIMNASTICII
îmbunătăţirea
armonioase a
funcţiilor
organismelor în Dezvoltarea calităţilor de
organismului –
crestere voinţă şi formarea trăsăturilor
sănătate şi
capacitate de pozitive de caracter
muncă
Menţinerea şi întărirea
capacităţilor fizice la
Dezvoltarea şi vârstă înaintată – viaţa
perfecţionarea activă
calităţilor Inlăturarea influenţelor negative a
motrice de bază, activităţilor profesionale
cu accent pe unilaterale;
fortă,
mobilit. Şi
Educarea simţului estetic
2.2. CARACTERISTICILE
a.
Destinate tuturor categoriilor de
Conţinut practicanţi (vârstă,nivel preg.-sex)
specific, variat
cu posibilităţi Gamă largă de utilizare(pregătire multilaterală, pregătire sportivă-
perfectionare,etc)
infinite de
combinatii si
legari
b.
Influentă precisă exerciţii cu caracter analitic

şi selectivă
raspund unor sarcini diferite
asupra grupelor
musculare şi corectarea deficienţelor fizice
segmentelor
corporale restabilirea capacităţilor funcţionale.
c.
Stăpânirea elementară şi multilaterală a aparatului locomotor în
condiţii neobişnuite de sprijin şi atârnat, echilibru, orientare spatială,
etc.
d. Capacitatea de a efectua mişcări cu maximă precizie, corectitudine
Educă unele calităţi volitive - curaj, hotărâre, darzenie, perseverenţă,

e. disciplină liber consimţită, responsabilitate, spirit analitic, etc.
2.3. GIMNASTICA ÎN SISTEMUL E.F.S DIN ROMÂNIA
Gimnastica, jocul şi turismul – mijloacele activităţilor

corporale.
Gimnastica – disciplină tehnico pedagogică cu teorie şi metodică

proprie
- relaţia sa cu ştiinţele ajutătoare, muzica etc.
Elemente ce stabilesc locul gimnasticii în sistem:

scop,caracteristici,sarcini,mijloace.
Locul gimnasticii :
- în şcoală – programme -35-40 % - ramuri diferite

- în regimul de viaţă - gimnastica igienică (aerobicâ),
de înviorare, individuală sau în institţii : scoli, armată)
- gimnastica complementară ( ajutatoare) :
o alte discipline sportive
o gimnastica medicală
o gimnastica în producţie
Exercţtiu fizic global

Curs 3
3.1. MIJLOACELE DE BAZĂ ŞI SPECIFICE

GIMNASTICII
3.2. RAMURILE GIMNASTICII
3.1. MIJLOACELE DE BAZĂ ŞI SPECIFICE GIMNASTICII.
Mişcarea corporală umană – o serie de acte motrice umane in relatiile cu

mediul : natural,social,etc
- Gest motric act motric global = acţiunea simplă a muşchilor scheletici în

scopul dobâdirii unui efect elementar de adaptare.
- Gest motric spontan = reacţie adecvată la situaţiile neprevăzute(reflex)
- Gest motric voluntar = acţiune constienta → scop bine precizat.
EXERCITIUL FIZIC = activitate motrică voluntară repetată

sistematic mare diversitate în formă şi structură (tehnica).
MIJLOACELE DE BAZĂ ALE GIMNASTICII.
Exerciţiu fizic analitic- efecte localizate prin structura sa : gimnastica

de bază,gimnastica igienică ;
Exerciţiu simplu – lanţ cinematic simplu – o singură direcţie, un

singur plan,etc ;
Exerciţiu compus -cuprinde mai multe direcţii, segmente ,planuri ;

Combinţiile de exerciţii- structuri motrice diferite-ciclice şi aciclice
grupate într-o manieră unitară ( ex.la aparate,sarituri etc ).
a. Ex. de Front şi Ordine (F.O.) ; conţinut, rol instructiv şi educativ.
b. Ex. de Dezvoltare Fizică Generală (D.F.G. sau D.F.A.) - dezvoltarea

calităţilor motrice de bază, însuşirea bazelor generale ale mişcării.
Libere Simple sau compuse

Cu partener Simultan sau succesiv
Cu obiecte portative Pe dir. principale sau intermediare
Amplitudine diferită,
La/cu aparate speciale
ritm şi grad de încordare diferit
c. Ex. Aplicative ( APL)– scop – formarea, perfecţionarea şi consolidarea

deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative precum şi educarea calităţilor
motrice. Clasificare :
- mers, alergare, aruncarea şi prinderea ;

- căţărare şi escaladare, târârea, ridicare şi transport, echilibrul.
c. Sariturile – libere si cu sprijin
d. Exerciţiile acrobatice : individuale, colective, statice, dinamice.
f. - Exerciţiile artistice : variaţii de paşi de dans, sărituri, valuri,etc.

- acompaniamentul muzical
g. – Exerciţiile la aparate: poziţii, mişcări de forţă şi de balans.

- aparate: cal, bară fixă, inele, paralele (par. inegale), bârna.
3. 2. RAMURILE GIMNASTICII
GIMNASTICA = sistem de exerciţii fizice utilizate analitic sau global

cu influenţă selectivă şi cumulativă în vederea perfecţionării şi armonizării
mişcărilor şi corpului, a formării ţinutei corecte şi dezvoltării personalităţii
practicantului.
Gimnastica elementaă
de bază igienică
e
Gimnastica de Gimnastica
performanţă de înviorare complementară
artistică (la aparate b
)
artistică (la aparate) a
GIMNASTICA Medicală în producţie
z
ritmică ă
aerobică e pregatitoare pt.alte
acrobatică discipline sportive
b
a
z
ă
e
b
TERMINOLOGIA a
GIMNASTICII (I)
1. TERMINOLOGIA GIMNASTICII
4.1. Probleme teoretice generale z
2. Poziţiile fundamentale şi derivateă ale corpului
4.2. Poziţiile fundamentale
3. Poziţii ale gimnastului faţăşi derivate ale corpului
de pe aparate. Apucări
4.3. Poziţii ale gimnastului
4. Mişcări pe aparate faţă de pe aparate. Apucări
4.4. Mişcări pe aparate
4.1. PROBLEME TEORETICE GENERALE
 Ce este terminologia?
 Terminologia gimnasticii : - definiţie
- importanţa terminologiei
- evoluţia terminologiei
 Cerinţele faţă de o terminologie viabilă:
- claritate - accesibilitate şi caracter ştiinţific

- pecizie - accesibilitate internaţională
- concizie - să respecte particularităţile de limbă
4.2. POZIŢIILE FUNDAMENTALE ŞI DERIVATE
 Descrierea unei mişcări:

- poziţia iniţială
- natura sprijinului
- poziţia (sprijinul) segmentelor:
- fata de sol-aparat,etc.
- unele fata de altele
 Pozitiile fundamentale ale corpului
STAND PE GENUNCHI SEZAND CULCAT SPR. AT.
 DERIVATELE POZIŢIILOR FUNDAMENTALE
STÂND
STÂND
 PE AMBELE PICIOARE : Apropiat

Depărtat : - lateral
- înainte
- înapoi
Încrucişat : - cu dreptul înainte
- cu stangul înainte
Cu genunchii îndoiţi
Cu genunchii semiândoiţi
Ghemuit
Fandat: - lateral
- înainte
- înapoi
 PE VÂRFURI : Apropiat
Depărtat : - lateral
- înainte
- înapoi
Încrucişat : - cu dreptul înainte
- cu stângul înainte
Cu genunchii semiândoiţi.
Cu genunchii îndoiţi.
Ghemuit
 PE UN PICIOR : Celalalt întins : - înainte - înapoi

- lateral
Celălalt îndoit : - înainte - înapoi
- lateral
Celălalt sprijinit:- înainte - înapoi

- lateral
Cumpăna : - facială - dorsală

- asimetrică - costală
Cu genunchii apropiaţi :
- cu călcâiele apropiate
- cu călcâiele depărtate
PPE
PPE Depărtat : - cu călcâiele apropiate
GENUNCHI
GENUNCHI - cu călcâiele depărtate
Aşezat pe călcâie
Pe un genunchi – celălalt întins, sprijinit.
Apropiat : - cu picioarele întinse

- cu picioarele îndoite
Depărtat : - cu picioarele întinse
ŞEZÂND - cu picioarele îndoite
ŞEZÂND( (asezat)
asezat)
Echer
Ghemuit
Încrucişat
Pe o coapsă
Dorsal : - apropiat
CULCAT - depărtat
CULCAT Facial : - apropiat
- depărtat
Costal : - dreapta
- stânga
SIMPLU : (cu corpul pe verticală) :

- cu braţele întinse
- cu braţele îndoite
- echer
- echer înalt
(cu corpul pe orizontală) : -
cumpănă
(cu corpul răsturnat) :
- stând pe mâini
- stând pe braţe
SPRIJINIT
SPRIJINIT - stând pe cap
- stând pe umeri
MIXT : Aşezat :
- apropiat
- depărtat
- pe o coapsă
Ghemuit
Stând
Culcat : - facial
- dorsal
(Pe verticală) : - cu braţele întinse

- cu braţele îndoite
(Pe orizontală) : - plansă facială
SIMPLU - plansă dorsală
Răsturnat : - întins(lumânare)
- îndoit
De o altă parte a corpului: - de genunchi
- de vârfuri
- de ceafă
ATÂRNAT
ATÂRNAT -
Agăţat : - de genunchi
- de un genunchi
- de vârfuri
- cuib
MIXTStând - facial
- dorsal
Culcat: - facial
- dorsal
Ghemuit
4.3. APUCĂRI
a) după poziţia palmelor faţă de aparat :

- de sus apucat - de jos apucat
- mixt apucat - încrucişat apucat
- răsucit apucat - adânc apucat
- diferit apucat
b) după lărgimea apucării : - apropiat apucat

- depărtat apucat
4.4. POZIŢII ALE GIMNASTULUI FAŢĂ DE APARAT
a) după orientarea sa fată de aparat : - stând facial

- stând dorsal
- stând costal : -stânga
- dreapta
b) după locul ocupat faţa de/ pe aparat : - la mijlocul aparatului
- la capăt
- între bare
c) după axa umerilor în comparaţie cu axa aparatului : - transversal, -
longitudinal
MIŞCĂRI
4.5. MIŞCĂRIPE
PEAPARATE
APARATE
- balans : - înainte - subbalansare

- înapoi
- rotare - întoarcere
- mişcări speciale cu picioarele
Curs 5
POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE SEGMENTELOR

TERMINOLOGIA GIMNASTICII (II)
PRESCURTĂRI DE TERMENI
5. 1. Poziţii şi mişcări ale segmentelor
DESCRIEREA EXERCIŢIILOR
5.2. Prescurtări deGRAFICĂ
REPREZENTAREA termeni ÎN GIMNASTICĂ
5.3. Descrierea exerciţiilor corporale
5.4. Reprezentarea grafică în gimnastică
POZIŢII
POZIŢIIŞIŞIMIŞCĂRI
MIŞCĂRIALE 1.
ALESEGMENTELOR
SEGMENTELOR
Aplecat : - înainte
- înapoi
CAP
CAPUL
CAP - lateral
Răsucit : - dreapta
- stânga
MIŞCĂRI: - aplecare, răsucire, rotare
(Pe direcţiile principale): - înainte

- sus
- lateral
(ÎNTINSE) - jos
(Pe direcţiile intermediare): - lateral-jos
- lateral-sus
- înainte-sus
BRATE
:
BRATE - înainte jos
- jos-înapoi
Complet : - cu mâinile pe creştet
- cu mâinile la ceafă
- cu mâinile pe şold
( ÎNDOITE ) - cu mâinile la umeri
- cu mâinile la piept
La 450 : - cu antebraţele sus
- cu antebraţele înainte
- cu antebraţele jos
- coroană
MIŞCĂRI: - îndoire, întindere, ridicare, coborâre, ducere, balansare, rotare,
răsucire
- înainte
- lateral : - stânga
TRUNCH ÎNDOIT - dreapta
TRUNCH
II - înapoi(extins)
APLECAT - la orizontală(900)
ÎNCLINAT - unghi de 450
RĂSUCIT - stânga
- dreapta
MIŞCĂRI: îndoire - unghi >900, îndreptare, aplecare pâna la 900, înclinare-unghi <450,
răsucire, îndoire răsucită, rotare.
PICIOARE
PICIOARE ( Vezi poziţia fundamentală STÂND – curs 4 )
MIŞCĂRI: îndoire, întindere, depărtare, apropiere, balansare, rotare, răsucire,

ridicare, coborâre, ducere.
PRESCURTĂRI
PRESCURTĂRIDE
DETERMENI
TERMENI 2.
- cu majusculă : poziţiile fundamentale (iniţiale), părţile corpului şi denumirea

mişcării.
a) POZIŢII FUNDAMENTALE
 Stând = St.
 Pe genunchi = Pe G.
 Şezând = Şez.
 Culcat = Culc
 Sprijin = Spr.
 Atârnat = At.
b) PĂRŢI ŞI SEGMENTE ALE CORPULUI
Abdomen =Abd. Corp = Cp. Palmă = Pl.
Antebraţ = Ab. Creştet = Cr. Picior = P.
Braţ = B. Deget = Dg. Piept = Pt.
Cap = C. Gambă = Gb. Spate = Sp.
Călcîi = Cc. Genunchi = G. Şold = Ş.
Ceafă = Cf. Gleznă = Gl. Talpă = Tp.
Coapsă = Cps. Mână = M. Trunchi = Tr.
c) DENUMIREA MIŞCĂRII ( acţiuni principale)
Alergare = Alerg. Săritura = Sarit. Întindere = Întindrere.
Aruncare = Arunc. Apropiere = Aprop. Mers = Mers.
Caţărare = Căţăr. Bătaie = Bătaie. Revenire = Revenire.
Cumpăna = Cumpăna. Coroană = Coroană. Răsucire = Răsucire.
Fandare = Fandat. Echilibru = Echilibru. Rotare = Rotare.
Îndoire = Îndoi.. Salt = Salt. Sfoară = Sfoară.
Întoarcere = Întorc. Subbalansare = Subbalansare Urcare =Urcare.
Pas alerg. = Pas al. Aplecare = Aplecat.
Rostogolire = Rostogolire. Arcuire = Arcuit.
Ridicare = Ridic. Cerc = Cerc.
Legănare = Legăn. Ducere = Duc.
Pod = Pod. Foarfecă= Foarfecă.
Răsturnare = Răstorn. Îndreptare =Îndreptare.

Roată = Roată. Înclinare = Înclinare.
d) PRESCURTĂRI SPECIALE
Alternativ = alt. Aplecat= apl. Depărtat = dep.
Apucat = ap. Călare = căl. Încrucişat = încr.
Drept = dr. Echer = echer. Înainte =îna.
Îndoit = înd. Întins = înt. Lateral = lat.
Înapoi = înap. Jos = jos. Rezemat = rez.
Răsturnat = răst. Răsucit =răs. Sting = stg.
Ridicat =rid. Sprijinit= spr.
Sus = sus. Apropiat = ap.
DESCRIEREA
3. DESCRIEREAEXERCIŢIILOR
EXERCIŢIILORÎN
ÎNGIMNASTICĂ
GIMNASTICĂ
Descrierea exerciţiilor de gimnastică trebuie să conţină:
 Poziţia iniţială
 Denumirea mişcării
 Partea corpului ce execută mişcarea
 Direcţia mişcării
 Poziţia finală
Exemplu : “ Sprijin călare, balans peste cu dreptul înainte în sprijin înapoi”
POZIŢIA INIŢIALĂ → una din cele 6 poziţii fundamentale
- în descrierea ei se pleacă de la punctele de reazem spre segmente (Ex: St.
dep. Cu B. sus,Cap. răsucit spre dreapta)
DENUMIREA MIŞCĂRII : → partea corpului ce efectuează mişcarea
→ direcţia
→ poziţia finală ( Ex. : Ducerea B. lat)
ALTE SEMNE GRAFICE utilizate
 “ : “ (două puncte) – se trec după P.I

 “ ,” (virgula) sau particola “ cu “ – se utilizează în cazul mişcării
complexe ( Ex : St. dep.,rid. B. lat. cu răsuc. C. spre dr.)
 “ ; “ sau “ şi “ – în cazul succesiunii unor mişcări
 timpii de execuţie se marchează cu cifre ( 1,2,3,4,etc)

Modalităţi de descriere a exerciţiilor.
a) Cursiv ,pe orizontală : “ P.I . : Stând depărtat : 1. – îndoirea braţelor la umăr;
2.- întinderea braţelor lateral; 3.- ducerea braţelo înainte; 4. – revenire ăn P.I..
b) În succesiune pe verticală.Exemple :
P.I. : Stând P.I. St

1. Pas lateral cu piciorul stâng cu ducerea 1.Pas lat. cu P. Stg cu duc. B lat.
braţelor lateral; 2.Rev.
2. Revenire; 3. Pas lat. cu P. dr. cu duc. B. sus,Pl
3. Pas lateral cu piciorul drept cu ducerea înăuntru
braţelor sus,palmele înăuntru; 4.Rev.
4. Revenire; 5. Sărit, în st. dep. cu B. sus
5. Săritură în stând depărtat cu braţele 6-7 Îndoi. înai. cu arc.
sus; 8. Rev. prin sărit. în P.I.
6-7 Îndoire înainte cu arcuire ;
8. Revenire prin săritură in P.I..
4.
REPREZENTAREA
REPREZENTAREAGRAFICĂGRAFICĂÎN ÎN
GIMNASTICĂ
GIMNASTICĂ
4.1. Importanţa limbajului grafic
4.2. Mijloace : - simboluri grafice şi elemente din desenul liniar
4.3. Reprezentarea solului - Solul – linie orizontală continuă sau întreruptă, funcţie
de poziţia gimnastului : faţă, spate, profil
Curs 6
EXERCIŢII DE FRONT ŞI ORDINE

6.1. Rolul şi locul lor în lecţie.
6.2. Sistematizare.
6.3. Terminologie.
6.4. Acţiuni pe loc.
6.5. Acţiuni din deplasare.
6.6. Deplasări în figuri.
6.7. Metodologia exerciţiilor de F.O.
6. 1.
Ce sunt? : Exerciţii specifice ale gimnasticii de bază- împrumutate din
regulamente militare sau special create pentru nevoile desfăşurării lecţiei de
educaţie fizică.
Rolul
Rolul de a asigura următoarele influenţe formative şi educative:
lor
lor
Educarea disciplinei şi
dezvoltarea simţului ordinii
Educarea simţului ritmului
Obişnuirea de a acţiona în grup ( colectiv )
Formarea ţinutei
corecte
organizarea clasei în orice verigă a lecţiei
Efecte
Efecte
folosirea integrală şi eficientă a timpului de lucru
eliminarea timpilor morţi
Locul
Locullorlor
înîn în majoritatea verigilor, cu precădere în
lecţie
lecţie momentul organizatoric
ACŢIUNI PE
6.2. ACŢIUNI DIN DEPLASARE
Sistematizare
Sistematizare
ALCĂTUIRI ŞI SCHIMBĂRI DE
TERMINOLOGIE
TERMINOLOGIE
6.3.
COMANDA
COMANDA = formulă verbală ce indică acţiunea de îndeplinit:
prevestitoare - săvârşitoare
Comanda (exemplu): „ În coloană cîte 1( 2,3 )- ADUNAREA !”
FORMATIA
FORMATIA = dispunerea executanţilor în vederea acţiunilor
comune, tipul formaţiei în concordanţă cu scopul
- BAZA executantul plasat ca reper pentru adunare( cel mai înalt)

- LĂŢIMEA formaţiei depărtarea dintre flancuri
- ADÂNCIMEA formaţiei depărtarea dintre primul şi ultimul rând
- FRONTUL partea formaţiei în care executanţii sunt aşezaţi cu faţa.
- FLANCUL extremitatea dreaptă sau stângă a formaţiei
- RÂNDUL aşezarea executanţilor unul lângă altul, pe linia umerilor
- ŞIRUL ( coloana) aşezarea executanţilor unul înapoia celuilalt
- INTERVALUL depărtarea dintre executanţi pe linia frontului
- DISTANŢA depărtarea dintre executanţi în adâncime
TIPURI DE FORMAŢII
FORMAŢII DE ADUNARE = dispunerea

executanţilor pentru raport ,explicarea şi demonstrarea
exerciţiilor pentru încheierea lecţiei etc.
FORMAŢII DE DEPLASARE = modalităţi de organizare a

colectivelor pentru deplasări. Coloana – pe unul sau mai multe şiruri
FORMAŢI DE LUCRU
→ pe două sau mai multe rânduri
→ în trepte → in şah
→ in cocor (inchis-deschis) → in cerc(simplu-dublu)
→ in grup
ACŢIUNI educă disciplina

ACŢIUNI
PE
6.4. PELOC
LOC Rolul lor captează şi concentrează atenţia
creează premisele activităţii eficiente
Stând controlat ,fără încordare, drept, cu călcâiele

lipite, vf. depărtate pe linia frontului, la o lăţime de Tp.;
braţele pe lângă corp cu palmele înăuntru şi degetele
6.4.1. Drepţi întinse pe lângă corp; capul drept, privirea înainte ;
întreg corpul înclinat uşor înainte
Comanda
Comanda DREPŢI !
„ Pe loc - REPAUS!”
- repausul pe loc
- de voie „ De voie, pe loc- REPAUS!
Comen
Comen
6.4.2. Repaus - depărtat zizi „ Depărtat , pe loc - REPAUS!”
- cu părăsirea
formaţiei „ In repaus, rupeţi rândurile – MARS
Gruparea executanţilor într-o formaţie dată

6.4.3. Adunarea
Comanda
Comanda Ex. : “În linie pe un rând – ADUNAREA !!!”
Acţiunea de aşezare ordonată a executanţilor în

formaţie:
6.4.4. Alinierea - în ordine strânsă ( la o lăţime de palmă)
- în ordine rărită
(ambele modalităţi se pot executa spre stânga sau spre dreapta)
Comenzi „ Grupă – V-ALINIAŢI!”

Comenzi “Grupă, la două lungimi de braţe- V-ALINIAŢI!”
Numărarea pentru controlul efectivului sau

6.4.5. Numărătoarea alcătuirea altor formaţii (câte unu, câte doi, trei
etc, din flancul drept ; din flancul stâng ; de la
centru spre extremităţi sau de la extremităţi spre
centru .
- „ Grupă - în continuare - NUMĂRAŢI!”
Comenzi
Comenzi
- „ Grupă – în continuare – câte doi , trei – NUMĂRAŢI!”
- „ Grupă – de la extremităţi spre centru, câte doi- NUMĂRAŢI!”
6.4.6. Raportul Moment organizatoric şi de comunicare profesor-

elevi ( prima şi ultima verigă a lecţiei )
1 .adunarea clasei în formaţia dorită

2. comanda „ drepţi”
Acţiuni 3 .alinierea ( de obicei în formaţie strânsă )
4. numărătoarea
premergătoare : 5. comanda : „ DREPŢI- pentru raport – ÎNAINTE!”
6 formula de raport
Schimbarea direcţiei posturii corporale din stând.

Variante:
-la stânga - „ La stân-GA!”

Comenzi
Comenzi
-la dreata - „ La dreap- TA!”
6.4.7. Întoarceri pe loc
- jumătate la stânga ( dr) - „ Jumătate la stan- GA!”
- la stânga ( dr ) împrejur - „ La stanga – mpre- JUR!”

Execuţie – în doi timpi
În linie pe două rânduri

- se numără câte doi
6.4.8.Schimbări - comanda: - „pe două rânduri - MARŞ!”
de formaţii - execuţie : - în doi timpi , în trei timpi, în patru timpi
În cocor
- cocor închis : se numără din flancuri spre centru
- cocor deschis : se numără din centru spre
extremităţi
- comanda : „în cocor închis (deschis) –MARŞ!”
- execuţie : fiecare executant efectuează atâţia paşi
înainte cât a numărat
a. Desfăşurări In formaţie câte patru în trepte

- se numără câte patru ;
din linie
- comanda :„ în formaţie câte patru , în trepte – MARŞ!”
pe un rând - execuţie – fiecare executant efectuează atâţia paşi înainte
cât a numărat.
variantă – „ noua – şase – trei – pe loc „
În cerc
- comanda: „ în cerc – MARŞ!”
- execuţie : - flancurile se deplasează în arc de cerc
închizând cercul
In coloană câte patru prin arc de cerc

- se numără câte patru
- comanda : „ în coloană câte patru – prin arc de cerc
– MARŞ!”
- execuţie – numărul unu se întorc cu pas pe loc ,
ceilalţi – aliniaţi ocolesc prin arc de cerc.
In linie pe patru rânduri

b. Desfăşurări - comanda: „ În linie pe patru rânduri- MARŞ!”
din linie pe două - Execuţie : Numerele 1 rămân pe loc, numărul 2 din
rânduri primul rând face doi paşi( înainte- lateral ); numărul
2 din al doilea rând se deplasează spre înapoi cu
aceeaşi tehnică
Dintr-un şir pe două şiruri
- Comanda : „ În două şiruri – MARŞ!”
- Execuţie : în trei timpi( numerele unu rămân pe
loc).Pentru numărul doi : T1 – pas lateral cu dr.,
T2 – pas înainte cu st., T3- alătură P.dr
În coloană câte trei trepte

c. - se numără câte trei
Desfăşurări - Comanda : „Pe trei şiruri – în trepte – MARŞ!”
din şir - Execuţie : numerele unu execută un pas spre
dreapta ,numerele doi stau pe loc, numerele trei –pas
spre stânga.
Din două şiruri în formaţie câte patru în şah

- Comanda : „ În formaţie câte patru ,în şah – MARŞ!”
- Execuţie în patru timpi :
- T1-2 ambele şiruri execută simultan doi paşi înafară
- T3-4 simultan – nr. 1 –un pas lateral dreapta ; nr 2 –un pas
lateral stânga.
6.5. ACŢIUNI
ACŢIUNIDIN
DIN
DEPLASARE
DEPLASARE pas de marş
Comenzi
pas de front
FORMELE principale Execuţie tehnică
de deplasare pas de voie
în gimnastică:
pas adăugat Cadenţa
pas alergător
6.5.1.Opriri din deplasare: din mers, din alergare. Comenzi , execuţie.
6.5.2. Schimbarea direcţiei de deplasare ( din mers şi alergare) : prin

întoarcere ,prin ocolire.
Din coloană câte unu în coloană câte doi
- se numără câte doi ( trei )
Comanda : In coloană câte doi (trei)- MARŞ!”
Execuţie : Numerele unu reduc pasul , numărul doi
avansează în stânga lor iar numărul trei în dreapta lor.
Din coloană câte unu în coloană câte doi(trei,patru)
6.5.3. Alcătuiri şi prin întoarcere 900 sau ocolire
- se numără în adâncime câte doi(trei,patru)
Comanda : „Cu ocolire ( pe mijlocul sălii ), în coloană
schimbări de câte doi(trei,patru) – MARŞ!”
Execuţie : la comanda săvârşitoare primii doi(trei,patru)
formaţii de execută o întoarcere de 900 pe următoarea direcţie.
deplasare Din coloană câte unu în două coloane câte una prin
desfacere cu ocolire
- Se numără câte doi în adâncime. Comanda : „Cu ocolire
spre dreapta şi spre stânga ,alternativ – MARŞ!”
Contopirea a două coloane câte unu

Comanda : „În coloană câte unu – MARŞ!”
Apropierea a două coloane
- Întrepătrunderea a două-patru coloane câte unu.
Încrucişarea a două coloane câte unu

- trecere alternativă.
DEPLASĂRI
DEPLASĂRIÎN
ÎNFIGURI
FIGURI
6.6.
- Ce sunt deplasările în figuri? Utilitatea lor.

- Forme de deplasare utilizate : pas marş, alergare, variaţii de paşi şi sărituri.
- Formaţii de deplasare: de cele mai multe ori coloană câte unu
- Importanţa reperelor în organizarea deplasării în figuri ( în sală sau în aer liber )
PRINCIPALELE TIPURI DE DEPLASĂ RI ÎN FIGURI
1. BUCLA
Comanda : „ În buclă deschisă (închisă) – MARŞ!”
- închisă - deschisă
Comanda prealabilă :Cu ocolire stânga (dr) –MARŞ!”
- mare - mijlocie
- mică
Două sau mai multe parcursuri în sens opus ,egale ca mărime

efectuate prin ocolire la stânga(dr) imprejur.
Comanda : „Prin ocolire la stânga (dr) împrejur- MARŞ!”
2.2.ŞERPUIREAA
ŞERPUIREA
Se stabileşte un reper central

3.CERCUL Comanda : „În cerc mare (mijlociu,mic) – MARŞ!”
- mare - mic
- mijlociu
Se stabileşte un reper central
4. ARC DE CERC Comanda : „În arc de cerc spre mine – MARŞ!”
5.ARCUL DUBLU Comanda: „ În arc dublu – MARŞ!”

- Comanda preliminară : „Spre centru, în arc de cerc –
MARŞ!”
6.CONTRAARCUL - Comanda : „In contraarc – MARŞ!”
- Comanda preliminară : „Spre centru ,în arc de cerc –

7.OPTUL MARŞ!”
- Comanda : „În opt – MARŞ!”
Comanda : „În melc închis – MARŞ!”

8.MELCUL Pentru desfăşurarea spiralei : comenzi : „La stânga –mprejur –
MARŞ!” sau „La stanga-mprejur- STAI!” şi „Cu ocolire la
- închis- deschis stânga(dreapta) – înainte-MARŞ!”
6.7. METODOLOGIA
METODOLOGIAEX.
EX.DE
DE
F.O
F.O
6.7.1.
Locul
Loculex.ex. În momentul organizatoric
de
de F.O.înîn
F.O.
lecţie
lecţie
În încheierea lecţiei
Pe parcurs, de câte ori apare

necesitatea
Organizarea şi disciplinarea clasei
6.7.2.
Captarea şi menţinerea atenţiei
Rolul
Rolulex.
ex.de
de
DFG în lecţia
DFG în lecţia
de Îmbogăţirea percepţiilor spaţio-
deed.f.
ed.f.şcolară
şcolară temporale
Evaluarea distanţelor şi a
ritmurilor diferite
Obişnuinţa de a acţiona în grup
6.7.3. Câteva dintre problemele metodice şi didactice pe care le ridică
specificul exerciţiilor de F.O. şi care trebuie luate în considerare în

activitatea de educaţie fizică şcolară :
Momentul
Momentulabordării
abordăriiex.
ex.F.O.
F.O.(clasele
(claselemici)
mici)şişicoordonarea
coordonarea
conţinutului
conţinutului tematic cu dezvoltarea motricităţii elementarelala
tematic cu dezvoltarea motricităţii elementare
acest
acestnivel
nivel
Predarea
Predareaex.
ex.F.O.
F.O.înînlecţie
lecţie,in
,infuncţie
funcţiede
denivelul
nivelulşcolarizării,
şcolarizării,
vârsta, etc
vârsta, etc
Natura
Naturadeprinderilor
deprinderilorformate
formateprin
prinutilizarea
utilizareaformaţiilor
formaţiilorde
de
adunare,
adunare, de deplasare, a acţiunilor de pe loc şi a schimbărilorde
de deplasare, a acţiunilor de pe loc şi a schimbărilor de
formaţii. Momentul abordării acestor mijloace şi formele
formaţii. Momentul abordării acestor mijloace şi formele
(procedeele)
(procedeele)recomandate
recomandate
Utilitatea
Utilitateaşişiparticularităţile
particularităţile„raportului”
„raportului”
Particularităţi
Particularităţiînînpredarea
predareadeplasărilor
deplasărilor(cadenţa)
(cadenţa),a,a
întoarcerilor
întoarcerilor(de
(depepeloc
locşişidin
dindeplasare)
deplasare)aaalinierii,a
alinierii,apoziţiei
poziţieide
de
„drepţi”,”pe loc repaus” şi a deplasărilor în figuri
„drepţi”,”pe loc repaus” şi a deplasărilor în figuri
Particularităţile
Particularităţileutilizării
utilizăriiCOMENZII
COMENZII şişiaa
acompaniamentului
acompaniamentuluimuzical
muzicalînînpredarea
predareaex.
ex.de
deF.O.
F.O.
Efectele
Efecteleutilizării
utilizăriiex.
ex.F.O.
F.O.ca
cascop
scopînînsine
sinesau
sauca
camijloc
mijloc
de constrângere sau sancţionare.
de constrângere sau sancţionare.
Curs 7
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (I)
7.1. Ce sunt exerciţiile de DFG ?

7.2. Scop, sarcini, caracteristici, influenţe, rol,
7.3. Sistematizare
7.4. Locul lor în lecţia de educaţie fizică
7.5. Tehnica exerciţiilor de DFG.
7.1. CE SUNT EXERCITIILE DE D.F.G ? : → exerciţii specifice

gimnasticii de bază cu structură simplă şi caracter analitic concepute
special şi destinate influenţării selective a aparatului locomotor la toate
vârstele.
Fiind exerciţii create special, apar posibilităţi infinite de schimbare a
structurii şi combinare pentru amplificarea influentelor morfo-funcţionale
asupra organismului ;
DFG (Dezv. Fizică Generală) sau DFA (Dezv. Fizică Armonioasă)?
7.2. SCOP, SARCINI, CARACTERISTICI, INFLUENŢE, ROL.

Influenţarea pozitivă a evoluţiei fizice, a
Scop comportamentului motric, a proceselor şi
Scop funcţiunilor organismului uman dealungul
întregii vieţi.
Dezvoltarea corectă şi armonioasă a

Educarea capacităţii de contracţie şi
relaxare musculară
Sarcini
Sarcini Educarea supleţei şi elasticitatăţii musculare
Întărirea şi dezvoltarea mobilităţii

articulare
Influenţarea proceselor şi
funcţiunilor organismului dealungul
varietate mare şi posibilităţi infinite de combinare
CC
aa posibilitatea de a dirija cu precizie influenţele
rr specifice
aa
cc permit educarea motricităţii generale şi capacităţile
tt de stapânire multilaterală a aparatului locomotor
ee
rr
ii permit educarea preciziei şi corectitudinii
ss mişcărilor, a capacităţilor de orientare spaţială
tt
ii
cc oferă posibilităţi ample de gradare minuţioasă a efortului ( pe
ii seama complexităţii) fara diminuarea sau eliminarea celorlalte
mijloace de reglare a dinamicii efortului - volum şi intensitate.
Exerciţiile de DFG Mijloace de bază ale educaţiei fizice şcolare
Argumente :
- prin structură şi caracteristici sunt indispensabile pentru dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă a organismelor în creştere;
- permit însuşirea bazelor generale ale mişcării corporale : pozitii, planuri, direcţii, traiectorii, ritm, tehnici, etc.
- sunt exerciţii analitice ce pot fi organizate într-o succesiune metodică la

orice nivel de vârstă şi şcolarizare ;
Rolul ex. de DFG în şcoală

Rolul ex. de DFG în şcoală
Dezvoltarea
Dezvoltareafizică
fizică
corectă şi armonioasă
corectă şi armonioasă
(cantitativ)
(cantitativ) şişi
perfecţionarea
perfecţionareaindicilor
indicilor
Fortificarea, tonifierea generala cu
biomotricităţii (calitativ)
biomotricităţii (calitativ)
caracter preventive-corectiv a
––finalităţi
finalităţiale
aleeducaţiei
educaţiei
organismului pe întreaga durata avieţii
fizice şcolare
fizice şcolare
Sarcinile specifice a ex. de D.F.G. în e.f.s. şcolară
a) prelucrarea selectivă a musculaturii segmentare şi a articulaţiilor ;

b) educarea forţei musculare ,vitezei de execuţie şi capacităţii de relaxare
musculară ;
c) dezvoltarea mobilităţii articulare şi supleţii musculare ;
d) formarea ţinutei corecte ;
e) influenţarea pozitivă a indicilor biologici .
Concluzie :
Pentru realizarea sarcinilor de mai sus în ed.fiz. şcolară, capacitatea

metodologică a profesorului este esenţială în ce priveşte selecţia,
sistematizarea şi predarea exerciţiilor de DFG;
Mod
Modde derealizare
realizareaaacestor
acestorinfluenţe
influenţe: :
acţiune
acţiunesistematică,
sistematică,analitică,
analitică,deliberat
deliberat
concepută
concepută
prin
prinsisteme
sistemede
delecţii
lecţii
exerciţii pentru membrele superioare şi

7.3. SISTEMATIZARE centura scapulară
Dupăcriteriul
criteriul exerciţii pentru. trunchi
După
anatomic
anatomic exerciţii. pentru. musculature abdominală
exerciţii pentru. spate
exerciţii pentru. membrele inferioare
Exerciţii libere
Exerciţii cu partener :
libere cu obiecte portative
Dupăformele
După formelede
de
practicare :
practicare : Exerciţii cu aparate portative
bastoane mingi mingi elastice
medicinale
măciuci
corzi
cercuri etc.
Exerciţii la / cu aparate speciale
scripeţi banca gantere

scara fixă extensoare
etc.
Exerciţii pentru influenţarea forţei

Dupăefecte
După efecte Exerciţii pentru influenţarea elasticităţii
(influenţe)
(influenţe) musculare şi mobilităţii articulare
Exerciţii pentru relaxare.
7.4. LOCUL EXERCIŢIILOR DE D.F.G. IN EDUCATIA FIZICA

SCOLARA
 este principalul camp de acţiune pentru acest tip de exerciţii

(în afară de gim. igienică, de înviorare,etc) ;
 au o pondere variabilă – funcţie de vârstă, nivel de pregătire

– dealungul tuturor segmentelor de şcolarizare ;
 revăzand sarcinile ex. D.F.G apar ca evidente verigile

lecţiei în care aceste exerciţii sunt prezente: infuenţarea
selectivă a segmentelor şi articulaţilor; pregătirea
organismului pentru efort; dezvoltarera caităţilor motrice.
7.5. TEHNICA EXERCITIILOR DE, D.F.G.
Simultan,succesiv
Simultan,succesiv
alternativ
alternativ
Învăţare
Învăţare Graddiferit
Grad diferit
rapidăşişi
rapidă Mişcări segmentare
Mişcări segmentare
stabilitate
stabilitate simple:
simple: deîncordare
de încordare
mareaa
mare
depr. .
depr
Direcţiiprecise
Direcţii precise- -principale
principaleşişi
intermediare
intermediare
Curs 8
EXERCIŢIILE DE D.F.G.(II)
8.1 Efectele exerciţiilor de DFG asupra

organismului executanţilor
8.1 Efectele exerciţiilor de DFG asupra organismului

executanţilor
8.1.1. Influenţarea tonusului muscular şi dezvoltarea forţei
segmentare( partial)
Izometri
Statice e
Ex Contracţie Vascularizaţie
Ex de
deD.F.G
D.F.G musculară (nutriţie)
Dinam
ice
Izotonie
dezvoltarea
dezvoltareamorfologică
morfologică
dezvoltare
dezvoltarecalitativă
calitativă
Stimulul
dezvoltării exerciţii pentru învingerea greutăţii

corporale proprii
forţei
Mijloace exerciţii cu partener
=
exerciţii cu obiecte
încărcătura
exerciţii la/cu aparate
Reguli metodice
Reguli metodice
Rrelaţia obiectivă : forţa – elasticitate – mobilitate.
Mărireatreptată
Mărirea treptatăaa
Creştereatreptată
Creşterea treptatăaavolumului
volumului
intensităţii
intensităţii
pprri in :
n : del luuccrruu
de
creşterea încărcăturii Schimbareapoziţiei
poziţieiiniţiale
iniţiale
Schimbarea
creşterea tempoului
Efectuarealucrului
Efectuarea lucruluiînînsistem
sistemde
de
creşterea numărului de repetări
lecţii
lecţii
8.1.2. Dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare
Mobilitatea
Mobilitatea Gradul de libertate de mişcare a unuii segment într-
articulară
articulară o articulaţie
Factorul
lipsa elasticităţii musculare
limitativ al
mobilităţii
articulare
Gradul de mobilitate într-o articulaţie depinde deci de :
- elasticitatea muşchilor antagonişti
- capacitatea lor de relaxare.
Propietatea naturală a fibrei musculare de a se întinde sub influenţa unei forţe externe
şi de a reveni la limitele anterioare după încetarea acţiunii acesteia făra a suferi
Elasticitatea
Elasticitatea
deformări.
musculară
musculară
FORŢA = parametru semnificativ ce contribuie la manifestarea optimă a

supleţii.
- Relaţia forţă –elasticitate = intercondiţionare pozitivă ce tinde spre
stabilirea unui raport optimal. Dezvoltarea unilaterală exagerată a uneia din
calităţi rupe echilibrul funcţional optim.
Concluzie : acţionând pentru dezvoltarea elasticităţii contribuim
totodată la creşterea indicilor de forţa realizând în acelaşi timp:
- o scădere a tensiunii musculare
- o angrenare optimă a muşchiului în efort
- dezvoltarea mobilităţii articulare
Mijloace de dezvoltare a elasticităţii musculare şi mobilităţii articulare
 Inerţia de mişcare a segmentelor corpului :

- balansări - arcuiri
- rotări - îndoiri
Mişcările pasive
 Poziţii cu anumit grad de solicitare musculară şi articulară menţinute
un anumit timp : diferite reazemuri, sfoara , pod ( streching )
Regulimetodice
Reguli metodice
mărireatreptată
mărirea treptatăaaamplitudinii
amplitudinii folosireaarcuirilor
folosirea arcuirilor
mişcărilorexecutate
mişcărilor executate
localizareaprecisă
localizarea precisăaamişcării
mişcăriişişiexecutarea
executarea
eieicu
cuajutor
ajutor-pasiv
-pasivsau
sauactiv
activ
folosireaajutorului
folosirea ajutoruluiactiv
activ(pasiv)
(pasiv)alalpartenerului
parteneruluisau
saualalobiectelor
obiectelor
portative
portative
8.1.3. Interrelaţiile dintre calităţile motrice vizate prin practicarea

exerciţiilor de d.f.g,
a. Interrelaţia – contracţie (forţă) –întindere(supleţe)
-contracţie flexori întindere extensori şi invers.

Exemplu: balans cu un P. sau rotaţia braţelor reprezintă, în acelaşi timp un
exerciţiu de forţă şi de mobilitate.
Ca atare, atunci când este vorba de utilizarea exerciţiilor de D.F.G , scopul
predominant este menţionat doar convenţional .
de cele mai multe ori un exerciţiu de D.F.G provoacă influenţe multiple
pe lângă cea predominantă .
- pentru influenţarea simultană a mai multor parametrii prin exerciţii de
DFG. (situaţie ideală) se vor respecta şi următoarele reguli metodice cu
caracter general :
exerciţiile. alese trebuie să aibe un caracter

exerciţiile. alese trebuie să aibe un caracter
sistematic
sistematic
complexitatea lor trebuie să crească odată cu mărirea
complexitatea
capacităţii lor trebuie
de adaptare să crească odată
a organismului cu mărirea
la efort
capacităţii de adaptare a organismului la efort
influenţele pozitive se vor spori prin mijloacele de gradare

influenţelecreşterea
cunoscute: pozitivevitezei
se vor şi
spori prin mijloacele
ritmului execuţiei, ade gradare
cunoscute: mişcărilor
amplitudinii creşterea vitezei şi ritmului
, a încărcăturii şi execuţiei,
volumuluia
amplitudinii
lucrului,etc. ; mişcărilor , a încărcăturii şi volumului
lucrului,etc. ;
importantă este şi alternarea corectă a

importantă este şi alternarea corectă a
încordării şi relaxării musculare ( premisa
încordării şi relaxării musculare ( premisa
alternării lucrului cu odihna).
alternării lucrului cu odihna).

8.2.1.Reguli metodice în selecţia şi predarea exerciţiilor de dfg
Pentru selecţia şi utilizarea exerciţiilor de D.F.G în scopul

realizării unui obiectiv formativ trebuiesc cunoscute:
 influenţele lor asupra organismului elevilor ;
 particularităţile diferitelor tipuri de exerciţii. şi modalităţile de
gradare în funcţie de vârstă şi nivel de pregătire ;
 mijloacele de dozare a efortului ;
Intensitatea efortului în urma executării unui complex de exerciţii
de D.F:G: trebuie să depăşească , în efecte „ încălzirea” obişnuită tinzând spre
influenţe cumulate.
ţinută
ţinută
Mijloace: a. Respectarea direcţie
direcţie ritm,
ritm, tempou
tempou şi
şi corespunză
corespunză
precisă
precisă grad
grad
bazelor toare.
toare.
de încordare
de încordare
generale ale
corespunzător
corespunzător
mişcării :
amplitudine
amplitudine
maximă
maximă
tempouorespunzăto
tempouorespunzăto
rr
execuţie corectă izolarea (fixarea ) unor

b. Alegerea poziţiilor uşurareasau
uşurarea sau execuţie corectă izolarea (fixarea ) unor
segmente
segmente
de plecare optime: îngreuierea
îngreuierea
( toate poz. fundament. execuţiei
execuţiei
şi derivate)
Exemplu: pentru mişcarea de braţe :

– stând depărtat este o poziţie favorizantă
- şezând depărtat este o poziţie ce îngreuiază execuţia
– culcat dorsal – influenţează ţinuta, etc.
Exerciţiile izolate ( simple, compuse) nu realizează influenţe

cumulate ,de unde necesitatea alcătuirii unor complexe în acest sens. De regulă,
în educaţia fizică şcolară se alcătuiesc 2-3 complexe /clasă /trimestru ce se vor
executa, fiecare, 4-6 lecţii
8.2.2, Alcătuirea unui complex de D.F.G.
Câte exerciţii trebuie să cuprindă un complex ?

De regulă, un complex trebuie să conţină un număr de 12-18 exerciţii.
Conţinutul unui complex trebuie ales în raport cu :
scopul urmărit nivelul biomotricităţii elevilor

Variante de abordare segmentară în compunerea unui complex de exerciţii :
1. 2. 3.
Segment Nr. Segment Nr. Segment Nr.
(gr.musc.) ex. (gr.musc.) ex. (gr.musc) Ex.
Braţe 3 Braţe.şi cent.scap. 3 Braţe + Picioare 6

Spate 2 Spate 2 Musc.lat.a Tr.+
Musc.lat.Trunchi 2 Musc.lat.a Tr. Musc.abdom. 4
Musc.abdominală 3 şi Abd. 4 Spate 2
Picioare 3 Picioare şi Braţe. 2 Picioare 2
Relaxare 2 Picioare 2 Relaxare 2
Relaxare 2
Total exerciţii 15 15 16
8.2.3. Dozarea efortului în cadrul predării complexelor de D:F:G:
numărulde
numărul derepetări
repetări
duratapauzelor
durata pauzelor
alegereaadecvată
alegerea adecvatăaaexerciţiilor
exerciţiilor
Mijloace
Mijloace complexitateaexerciţiilor
complexitatea exerciţiilor( (inin4-8-16
4-8-16timpi)
timpi)
ritmulşişitempoul
ritmul tempoulexecuţiilor
execuţiilor
numărulstructurilor
numărul structurilorprevăzute
prevăzute
8.2.4.Amplificarea influenţelor exerciţiilor. de D.F.G. se poate obţine prin

utilizarea :
obiectelor portative ;mingi medicinale, bastoane, gantere, maciuci,

cercuri,
obiectelor neconvenţionale, etc.
aparatelor speciale : banca de gimnastică, scara fixă, scripeţi,

helcometre, banca curbată, banca cu cărucior mobil, etc.
Exerciţii-- individuale
individuale
Exerciţii
libere
libere cupartener
partener
(fărăobiecte)
obiecte) cu
(fără
mingielastice
mingi elastice
8.2.5.
bastoane
bastoane
Clasificarea
Clasificarea
cercuri
cercuri
exercitiilor
exercitiilor
Exerciţii măciuci
măciuci
de Exerciţii
de
cuobiecte
cu obiecte gantere
gantere
D.F.G.
D.F.G. portative
portative
obiecteneconvenţionale
obiecte neconvenţionale
bancă
bancă
scarăfixă
scară fixă
Exerciţii
Exerciţii scripeţi
scripeţi
cu/ /lala
cu
aparate
aparate bancăcurbată
curbată
bancă
speciale
speciale
benzielastice
benzi elastice
Curs 9
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (III)
9.1.EXERCIŢII LIBERE INDIVIDUALE
9.2.Exerciţii libere segmentare

9.3. Recomandări metodice
9.1.Exerciţiile libere individuale

Mişcări naturale, segmetare şi corporale,având structură
simplă, derivate din bazele generale ale mişcării
Ce
Cesunt
sunt??
Au valoare formativă
Se practică în săli de sport,în aer liber, în clase,
însemnată
individual sau în grup.
9.2.Exerciţii libere segmentare
9.2.1. Exerciţii pentru musculatura gâtului

importanţa zonei anatomice (ţinută corectă, mobilitate,etc.)
amplitudine a mişcărilor relativ redusă
localizare dificilă a mişcărilor
Mişcări posibile aplecare
aplecare rasucire
rasucire rotare
rotare
MODELE OPERAŢIONALE
(forţă,
întindere,
aplecări ale
răsuciri ale capului (st.,dr.)
mobilitate) capului(înainte,înapoi)
rotări ale capului (st.,dr.)
Modelele operaţionale se ansamblează în exerciţii de 4-8 timpi,cuprinzând

una sau mai multe tipuri de mişcări.Se recomandă combinarea lor într-un ex. în
8 timpi efectuat de 2 ori.
Exemplu :
P.I. St.dep.,M.pe şold
1,3.- aplecarea capului înainte 1,3 – răsucirea capului spre st.
2,4. - aplecarea capului înapoi 2,4 - răsucirea capului spre dr..
5,7. - aplecarea capului spre st. 5,7 – rotarea capului spre st.
6,8 - aplecarea capului spre dr. 6,8 - rotarea capului spre dr.
9.2.2.Exerciţii pentru braţe şi centura scapulară

rolul braţelor şi centurii scapulare în activitatea obişnuită şi în cea
sportivă
necesitate menţinerii şi dezv. forţei, elasticităţii grupelor musculare
locale şi a mobilităţii articulaţiei
Mişcări posibile
ridicare
îndoire coborâre
articulaţia întindere ducere
mâinii răsucire articulaţia răsucire
rotare cotului rotare
balansare
- balansări - dincotului
st.dep.,şez.dep.,spr.culc.dorsal
a.a.Mobilitate
Mobilitate - rotări - cu sau fără arcuiri
- ridicări - ex.în 4 timpi
b.b.FForţă
orţă - duceri - mişcări pasive
(modele operaţionale după mişcările braţelor) :
o Sprijinit culcat înainte- îndoiri şi întinderi de B. ( flotări )

o Sprijinit culcat dorsal – îndoiri şi întinderi de B.
o Flotări cu bătăi din palme
o Sprijinit culcat – deplasare succesivă a mâinilor spre stânga şi spre dreapta
o Sprijinit culcat – deplasare înainte şi înapoi.
o Sprijinit ghemuit pe un P,celălalt întins înapoi- schimbarea P prin săritură
o Sprijinit culcat înainte : sărituri în spr. ghemuit şi revenire ( aceeaşi cu
depărtarea P )
o Din sprijinit culcat înainte trecere prin întoarcere 1800 în sprijinit culcat înapoi
şi invers.
c.c.Exerciţii
Exerciţiide
derelaxare
relaxare
o St cu B. sus ( lat. înainte ) – încordare maximă (4-6 sec) urmată de cădere

relax.
o Aceeaşi din culcat dorsal, facial sau din deplasare
o Din st. sau din deplasare – balansarea liberă a B. pe lângă trunchi –
simultan,alternativ
o St depărtat – aplecat înainte ,B jos: balansări de B cu încordare minimă( st,dr)
o Din st. sau din deplasare – rid. lentă a B prin înainte ( lat) (t 1-3) urmată de
căderea B relaxate pe lângă trunchi (t 4)
o Aceeaşi cu inspiraţie pe timpii 1-3 şi expiraţie pe t. 4
9.23. Exerciţii pentru membrele inferioare
 Importanţa membrelor inferioare în activitatea obişnuită şi

sportiva :
susţine greutatea corpului asigură îndeplinirea activităţii

dealungul întregii vieţi umane profesionale
- asigură practicarea ex. fizice ,a
ramurilor de sport
creşterea normală şi armonioasă (masa) – flexori, ext.abdd.,add.
perfecţionarea mobilităţii articulare
formarea deprinderilor corecte de postură.
Importanţa lecţiei de ed.fizică la copii şi realizarea sarcinilor

de mai sus prin programarea exerciţiilor de forţă ,mobilitate şi relaxare ptr
membrele inferioare
Mişcări posibile
ridicări şi coborâri
ridicări şi coborâri balansări
balansări răsuciri
răsuciri
îndoiri şi întinderi
îndoiri şi întinderi rotări
rotări răsuciri
răsuciri
-
combinaţii
combinaţiiale
alemişcărilor
mişcărilorde
demai
maisus
sus
Tipuri de mişcări
Important :
In cele mai multe cazuri, mişcările pentru picioare antrenează într-o oarecare
măsură şi musculatura abdominală.
:
a.a.Mobilitate
Mobilitate Mişcări
Mişcări pasive
pasive
Mişcări
Mişcăriactive
active balansări
rotări ridicări
MODELE OPERAŢIONALE:
 balansări pe direcţiile principale cu menţineri 3-6 sec. în punctul

maxim de balans
 învăţarea şi exersarea celor 5 poziţii din baletul clasic
 genuflexiuni în poziţiile normale şi cele clasice
 fandări cu arcuiri pe direcţiile principale cu menţineri 15-20 sec in
fandat adânc.
 semisfoara – înainte , lateral, cu menţinere 15-20 sec.
 din şezând depărtat cu genunchii dep. şi îndoiţi , talpă în talpă –
apăsarea cu mâinile a genunchilor
 din şezând depărtat – îndoiri simple şi îndoiri răsucite a trunchiului pe
fiecare picior
 aceeaşi cu menţineri
 şezînd cu 1 picior întins , celălalt lat., îndoit din genunchi- aplecări şi
îndoiri răsucite pe fiecare picior cu menţinerea pe flexie 15-20 sec.
b.b.Forţă
Forţă
a. din stând – ridicări pe vârfuri sau pe vârful unui picior

b. din stând- semigenuflexiuni ,genuflexiuni pe 1 picior ,pe ambele
,cu sau fără menţineri
c. din stând- sărituri ca mingea fără îndoirea genunchilor : aceeaşi din
ghemuit sau cu deplasare
d. ridicarea şi susţinerea unui picior pe dir. principale din: stând pe un
picior, pe genunchi, sezând,etc.
e. din şezând sprijinit sau culcat – balansări , forfecări de picioare: -
înainte, lateral.
c.c.Exerciţii
Exerciţiide
derelaxare
relaxare
a stând pe omoplaţi – îndoirea şi întinderea simultană sau succesivă a

picioarelor.
b. din şezând sprijinit înapoi, cu genunchii îndoiţi „ scuturarea „ coapselor
c din stând, şezând sau culcat – încordarea maximă şi relaxarea
succesivă a musculaturii picioarelor
d. din stând pe un picior – balansarea liberă a celuilalt pe direcţiile
principale
Exerciţii pentru musculatura abdominală

9.2.4. Exerciţii pentru trunchi
Conformaţia şi elementele anatomice specifice trunchiului ;

cuşca toracică şi organele vitale
Înzestrarea musculară a trunchiului - anterioară, posterioară,

laterala → rolul acestor grupe musculare în activitatea obişnuită şi cea
sportivă a omului.
Particularităţi dinamice şi de postură determinate de
conformaţia coloanei
Trunchiul asigură – ţinuta corectă, desfăşurarea optimă a marilor
funcţiuni- efectuarea unui important travaliu muscular
Trunchiul este solicitat de cele mai multe ori global pentru
postură şi activitatea sportivă dar din motive didactice grupele
musculare se vor trata separat.
aplecări
înclinări îndoiri
rotări MIŞCĂRI răsuciri

POSIBILE
îndreptări extensii îndoiri răsucite
Din punct de vedere al activităţii musculare analitice, trunchiul va fi tratat
separat pe cele trei mari grupe musculare :
Musculatura abdominală
Musculatura spatelui
Musculatura lateral
Poziţii iniţiale : stând, culcat dorsal sau costal

Structuri motrice de bază : flexia trunchiului, pe membrele inferioare
sau a membrelor inferioare pe trunchi, cu sau fără fixarea uneia din
extremităţi
Tehnică : execuţie simultană sau succesivă
Efecte principale : dezvoltarea forţei şi elasticităţii centurii abdominale
Dozarea efortului : schimbarea P.I sau a poziţiei braţelor (la ceafă,la
piept, întinse, îndoite, etc)
a.a.Forţă
Forţăşişielasticitate
elasticitate
a. din deplasare – ridicarea alternativă a unui picior spre înainte sub

diferite unghiuri
b. din culcat dorsal – ridicarea picioarelor , alternativ sau simultan ,
întinse sau îndoite, sub diferite unghiuri , cu execuţii lente, rapide sau
cu menţineri
c. din culcat dorsal cu picioarele ridicate la 45 0 – depărtări, apropieri,
forfecări, în plan frontal şi vertical
d. din culcat dorsal cu braţele sus – fixate sau libere – ridicări de picioare,
simultan sau alternativ, întinse sau îndoite, cu trecere peste verticală şi
revenire
e. din culcat dorsal cu picioarele fixate sau libere – ridicări de trunchi sub
diferite unghiuri şi cu diferite unghiuri ale bazinului, ale braţelor, în
ritm variat, cu sau fără menţineri.
f. din culcat dorsal , ridicări simultane a picioarelor şi trunchiului de pe
sol,în echer, în ritm variat , cu sau fără menţineri , cu diferite poziţii
ale braţelor şi picioarelor( briceag)
g. din stând- sărituri cu genunchii la piept , în echer apropiat sau
depărtat.
b.b.Exerciţii
Exerciţiide
derelaxare
relaxare
a. culcat dorsal relaxat

b. culcat dorsal – încordarea şi relaxarea musculaturii abdominale
c. mers de voie cu spatele rotunjit
Exerciţii pentru musculatura spatelui
Importanţa tonicităţii musculare dorsale pentru conformaţia

coloanei şi deprinderile de postură corectă[ ( cauza celor mai
multe deformaţii şi atitudini deficiente ale coloanei )
Se deduce importanţa dezvoltării acestor grupe

încă de la vârstele mici
- de cele mai multe ori exerciţii pentru musculatura dorsală influenţează

şi mobilitatea coloanei vertebrale.
a.a.Forţă
Forţămusculară
musculară şişimobilitate
mobilitatearticulară
articulară
a. culcat facial, cu picioarele fixate sau libere – extensia trunchiului cu

diferite poziţii ale braţelor( sus, lateral, îndoite la ceafă, la spate, etc)
b. culcat facial, cu trunchiul fixat sau liber- ridicarea picioarelor simultan
sau alternativ
c. culcat facial, braţele sus – extensia corpului prin ridicarea simultană a
trunchiului şi picioarelor sau alternativ – braţ şi picior opus
d.. din stând- cumpănă înainte menţinută
f. pe genunchi cu sprijin pe mâini-ducerea unui picior alternativ întins ,
înapoi şi sus ; aceeaşi cu braţ şi picior opus
b.b.Exerciţii
Exerciţiide
derelaxare
relaxare
- culcat facial sau dorsal – decontractat

Exerciţii pentru musculatura laterală
- mers de voie cu spatele rotunjit
Influenţarea forţei şi elasticităţii prin structuri analitice de tip: îndoire,

îndreptare, răsucire, rotare a trunchiului, din stând depărtat sau şezând depărtat
Influenţează simultan şi mobilitatea coloanei vertebrale într-o oarecare măsură
a.a.Forţă
Forţămusculară
muscularăşişimobilitate
mobilitatearticulară
articulară
a. stând, stând depărtat, şezând depărtat , culcat dorsal, culcat facial →

îndoirea trunchiului spre stânga sau dreapta ( amplificarea efectelor se poate
obţine prin arcuiri, menţineri sau cu diferite poziţii ale mâinilor la ceafă sau
braţelor lateral, sus etc)
b. din aceleaşi poziţii iniţiale – răsuciri de trunchi spre stânga, dreapta ,cu diferite poziţii ale braţelor
c. din stând, stând depărtat sau şezând depărtat – rotări de trunchi cu

diferite poziţii ale braţelor
b.b. Exerciţii
Exerciţiide
derelaxare
relaxare
- mers de voie; - culcat dorsal decontractat;

- stând depărtat îndoit , cu spatele rotunjit şi braţele jos – scuturări
uşoare de braţe.

 În alcătuirea unui complex de exerciţii DFG libere se va ţine seama
de : obiectivele instructiv-educative, teme şi sarcini ale activităţii.
 În lecţia de educaţie fizică, complexele de exerciţii libere sunt

destinate, în special pregătirii organismului pentru efort şi influenţării
selective.Ca nr. de exerciţii un complex va avea 12-15 ex. compuse destinate
tuturor segmentelor printr-o abordare analitică sau globală.
 Fiecare exerciţiu al complexului va fi repetat de un număr de ori

corespunzător complexităţii sale şi importanţei segmentului căruia i se
adresează.
 Un complex de exerciţii libere destinat pregătirii aparatului

locomotor pentru efort se va repeta 4-6 lecţii după care se va trece la
următorul.
 Mărirea eficienţei şi atractivităţii acestor complexe se poate realiza

prin acompaniament muzical ,semnale vizuale, acustice etc. întreceri,
execuţii sub formă de joc şi conştientizarea elevilor.
 La predarea acestor complexe trebuie acordată atenţie terminologiei

şi comenzilor corecte , corectărilor permanente etc.
9.3.Exemplu de complex de exerciţii libere
Ex 1. P.I. Stând
1. Pas înainte cu piciorul stâng cu ridicarea braţelor prin înainte lateral sus şi ext .tr.;
2. Revenire ;
3. Pas înainte cu piciorul drept cu ridicarea braţelor prin înainte lateral sus;
4. Revenire;
5. Pas lateral cu piciorul stâng cu ridicarea braţelor lateral;
6. Revenire;
7. Pas lateral cu piciorul drept cu ridicarea braţelor lateral;
8. Revenire.
8x4
Ex 2. P.I. Stând;
1-2 Ridicare pe vârfuri simultan cu ridicarea braţelor prin lateral încrucişat sus, cu capul
pe spate , privirea urmăreşte braţul stâng;
3-4 Revenire – privirea urmăreşte braţul drept.
8x4
Ex 3. P.I. Stând depărtat cu mâinile pe şolduri.

1-2 Indoire lateral - stânga cu arcuire ;
3-4 Indoire lateral - dreapta cu arcuire;
5-6 Indoire lateral - stânga cu arcuire – braţul drept coroan[ sus , braţul stâng la spate;
7-8 Îndoire lateral - dreapta cu arcuire braţul stâng coroan[ sus, braţul drept la spate.
8x48x4
Ex 4. P.I. Stând.
1. Pas oblic înainte cu piciorul stâng – mâinile la umeri, coatele înainte, paralele;
2. Întinderea braţelor înainte - sus ;
3. Îndoirea braţelor cu mâinile la umeri, coatele înainte;
4. Revenire;
5-8 Acelaşi exerciţiu cu piciorul drept.
8x4
Ex 5. P.I. Stând .
1. Pas lateral cu piciorul stâng şi ridicarea braţelor lateral;
2. Aplecarea trunchiului înainte;
3. Extensia trunchiului cu mâinile la ceafă;
4. Revenire;
5-8 Acelaşi exerciţiu spre dreapta..
8x4
Ex 6. P.I. Stând depărtat cu braţele sus.

1-2 Extensie cu arcuire ;
3-4 Îndoire înainte pe piciorul stâng cu arcuire, palmele ating solul ;
5-6 Extensie cu arcuire ;
7-8 Îndoire înainte pe piciorul drept cu arcuire.
8x4
Ex 7. P.I. Stând.
1. Pas lateral cu piciorul stâng şi ridicarea braţelor lateral ;
2. Răsucirea trunchiului spre stânga ;
3. Revenire în stând depărtat cu braţele lateral ;
4. Revenire în stând ;
5-8 Acelaşi exerciţiu spre dreapta.
8x4
Ex 8. P.I. Stând depărtat cu braţele sus.
1-4 Patru rotări de trunchi spre stânga ;
5-8 Patru rotări de trunchi spre dreapta ;
8x48x4
8x4
Ex 9. P.I. Stand.
1 Fandare înainte cu piciorul stâng şi ridicarea braţelor prin înainte -oblic-sus ;
2. Revenire ;
3. Fandare înainte cu piciorul drept cu ridicarea braţelor înainte –oblic-sus ;
4. Revenire ;
5. Fandare lateral stânga cu braţul stâng sus, braţul drept lateral ;
6. Revenire ;
7. Fandare lateral dreapta cu braţul drept sus ,braţul stâng lateral ;
8. Revenire.
8x4
Ex 10. P.I. Stand.

1. Sprijin ghemuit ;
2. Ridicarea în extensie pe piciorul stâng ,braţele lateral sus ;
4. Revenire ;
5-8 Acelaşi exerciţiu pe piciorul drept ;
8x4 8x4
Ex 11. P.I. Sprijin ghemuit.

1. Trecere prin săritură în sprijin culcat facial ;
2. Depărtarea picioarelor prin săritură ;
3. Apropierea picioarelor prin săritură ;
4. Revenire.
8x4
Ex 12. P.I. Stând.

2. Prin săritură, trecere în stând depărtat îndoit cu palmele pe sol ;
4. Revenire.
8x4
Ex 13. P.I. Stând cu mâinile pe şold.

1-4 Sărituri ca mingea ;
5 Săritura in stând depărtat cu bătaia palmelor deasupra capului.;
6 Săritură în stând cu bătaia palmelor la spate ;
7 Acelaşi ca la T 5 ;
8 Săritură în stând cu bătaia palmelor la spate.
8x4
Ex 14. P.I. Stând.

1. Săritură în stând depărtat ;
2. Săritură în stând cu ridicarea braţelor lateral ;
3. Săritură în stând depărtat cu ridicarea braţelor sus ;
4. Revenire şi coborârea braţelor prin înainte jos ;
8x4
Ex 15. P.I. Stând depărtat.
1-2 Ducerea braţelor prin lateral sus cu inspiraţie ;
3-4 Coborârea braţelor prin lateral jos cu expiraţie .
8x4
Curs 10
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (IV)
10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER

10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE
10.2.1. Exerciţii cu bastoane
10.2.2. Exerciţii cu mingi medicinale
10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER
10.1.1.
10.1.1.Particularităţi
Particularităţiorganizatorice
organizatoriceşişimetodice
metodice
In comparaţie cu ex.libere, cele cu partener sunt mai dificil de

organizat ;
colaborare
Lucrul cu partenerul presupune
ajutor reciproc
Influenţele ex. cu partener : întrecere ,etc
Influenţarea C.M.(F,V..Mb.Coord.)
Prelucrarea analitică a gr.musculare
10.2.
10.2.Rolul
Rolulpartenerului
partenerului
îngreuiere uşurare
punct de sprijin
obstacol
element de dozare adversar, etc.
10.3.Recomandări metodice
efectiv
Formaţiile de lucru vor fi stabilite funcţie de cond. de
lucru
sarcinile şi tipul lecţiei
Partenerii vor fi aleşi după talie şi greutate,
codificându-se . “A”, “B” sau “1”,”2”,etc.
La colectivele mixte, partenerii vor fi aleşi pe sexe şi nivel de pregătire ;
Începerea ţi încetarea lucrului, schimbarea rolului partenerilor se va face la

comanda profesorului ;
Este de preferat lucrul individual sau normat;
Sarcinile partenerilor vor fi explicate clar, de la început;
Se va urmări ca partenerii să se corecteze reciproc;

Pentru direcţiile de mişcare se vor folosi repere din sală sau de pe teren (uşa,
panoul, fereastra, etc.)sau culori;
Demonstrarea exerciţiilor trebuie făcută de către profesor şi un elev sau de

către o pereche aleasă – astfel, încât toată formaţia să o poată vedea.
10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE
10.2.1. Caracteristicile acestor exerciţii sunt date de către obiectele folosite
Obiecte
Obiecteconvenţionale
convenţionale Obiecte
Obiecte neconvenţionale
neconvenţionale
bastoane cercuri cărţi, caiete ghiozdane

mingi(medicinale, elastice)
recipiente de plastic cu nisip
măciuci gantere eşarfe etc.
îngreuiere
Rolul obiectelor portative : uşurare
localizare a mişcării
10.2.2. Efectele instructiv-educative ale exerciţiilor cu obiecte portative
influenţe simultane şi mai mari decât exerciţiile

influenţe în sfera afectivă → conştientizare şi
libere
mai complexe ( eficientizare.
influenţează coordonarea ) şi cu un oarecare caracter
aplicativ.
permit o bună localizare a mişcării,o gradare a amplitudinii şi o dozare
precisă.
10.2.3.Recomandări metodice
Exerciţii cu bastoane şi mingi

medicinale
 Exerciţiile cu bastoane se sunt cele mai potrivite pentru învăţarea
bazelor generale ale mişcării, influenţării unor parametri ai calităţilor
motrice ,consolidarea unor deprinderi motrice aplicative şi în scop corectiv.
 Exerciţiile cu baston şi mingi se pot executa : individual, în
perechi, cu unul sau cu două bastoane-mingi.
 Atunci când se urmăreşte localizarea mişcării de braţe, o mai bună
gradare sau învăţarea mişcărilor pe direcţii precise, cele mai eficiente
exerciţii sunt cele cu baston.
 Exerciţiile cu mingi (medicinale,elastice,etc.) sunt recomandate,
mai ales la vârstele mici având în vedere particularităţile acestora ca obiecte
de îngreuiere a execuţiilor şi atractivitatea lor.
 Formaţiile de lucru trebuie astfel alese, încât să asigure spaţiul
corespunzător lucrului cu bastonul şi cu mingea
 In predarea exerciţiilor cu baston se va începe cu apucările ( de
sus, de jos, mixt, încrucişat, răsucit, apropiat, depărtat, la capete), poziţiile
bastonului şi direcţiile principale de mişcare.
 La predarea exerciţiilor cu mingi se va incepe cu exerciţii
individuale de apucări, aruncări şi prinderi, cu una/două mâini.
Curs 11
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (V)

11.3 Exerciţii la/cu banca de gimnastică
11.4 Exerciţii la banca curbată
11.5 Exerciţii cu benzi elastice( sandouri)
11.6 Exerciţii la scripeţi
Aparate speciale
banca
bancade
degimnastică
gimnastică banca
bancacurbată
curbată scara
scarafixă
fixă
căruciorul
căruciorulmobil
mobil benzi
benzielastice
elastice
Toate
Toateaparatele
aparatelemoderne
moderneconstruite
construitepe
peprincipiul
principiulscripeţilor
scripeţilor
atractivitate.
Avantajele
Avantajele o localizare precisă a efortului comparativ cu
ex.la/cu
ex.la/cu
aparatelor cele libere
aparatelorspeciale
speciale
posibilitatea de a verifica permanent
capacitatea de efort
o gradare optimală şi o dozare precisă ( încărcăturile se pot
obiectiviza)
sarcini
sarcini
efectivul
efectivulclasei
clasei
Programarea exerciţiilor la/cu
aparate speciale în educaţia dotarea
dotareamaterială
materială
fizică şcolară este în funcţie de:
etc.
etc.
Locul acestor exerciţii în lecţia de educaţie fizică :

- în veriga influenţării selective a aparatului locomotor;
- în veriga destinată învăţării şi consolidării unor deprinderi motrice
aplicative şi dezvoltării calităţilor motrice de bază.
11.2.1.Reflectarea caracteristicilor constructive ale aparatului în plan metodic:
 Alternează optim poziţia de lucru in sprijinit şi atârnat

 Oferă posibilitatea de gradare optimă a amplitudinii şi complexităţii
datorită punctelor de sprijin numeroase aflate la înălţimi
diferite( şipcile)
 Posibilitatea efectuării unui număr variat de mişcări simple sau
compuse,cu diferite poziţii iniţiale ( sprijin,atârnat) - executate pe
direcţii şi traiectorii multiple;
 Permit o localizare strictă şi selectivă a mişcării.
 Pot fi utilizate în scop corectiv
 Se pot utiliza în combinaţie cu alte aparate .banca, lada, bârna, etc
11.2.2.Clasificarea exerciţiilor la scara fixă :
individuale în perechi
combinate cu obiecte portative sau alte aparate.
11.3. Exerciţii cu banca de gimnastică

11.3.1. Posibilităţi de utilizare a băncii de gimnastică
sprijin suport obstacol
element de îngreuiere element de uşurare a mişcării
11.3.2.Forme
11.3.2.Formede
deorganizare
organizareaaexerciţiilor
exerciţiilor
individuale
individuale înînperechi
perechi înîngrup
grup libere
libere
cu obiecte portative
cu obiecte portative
exerciţii pentru prelucrarea analitică şi selectivă

Clasificarea a aparatului locomotor
exerciţiilor
exerciţii pentru formarea deprinderilor motrice
cu/la
de bază şi aplicative
bancă
exerciţii pentru învăţarea şi perfecţionarea
deprinderilor specifice gimnasticii.
Locul exerciţiilor cu bănci în lecţia de educaţie fizică. – în toate verigile,

indiferent de nivelul de pregătire.
11.4. Exerciţii la banca curbată
Relativ uşor de confecţionat, aşezată pe sol sau sprijinită cu un capăt de

scara fixă banca curbată se poate folosii mai ales pentru dezvoltarea grupelor
musculare dorsale şi abdominale precum şi pentru perfecţionarea mobilităţii
articulaţiilor principale: coxo-femurale :scapulo-humerală şi vertebrale.Prin
particularitatea sa constructivă banca curbată oferă posibilităţi complexe de a fi
utilizată în scop corectiv (def. fizice) sau pentru dezvoltarea echilibrului şi
coordonării.
11.5. Exerciţii cu benzi elastice( sandouri)
Benzile elastice şi sandourile - materiale auxiliare- din cauciuc elastic cu o

lungime de 3-5 metri- ce pot folosi , printre altele , pentru dezvoltarea forţei şi
elasticităţii musculare precum şi pentru dezvoltarea mobilităţii articulare.
Caracteristica principală → creşterea treptată a solicitării musculare, cu vârful
maxim pe segmentul final al traiectoriei muşcării, în raport direct proporţional
cu rezistenţa la întindere a benzii respective.
11.6. Exerciţii cu scripeţi
Principiul constructiv – ridicarea şi coborîrea unor greutăţi de mărime

variabilă montate pe un dispozitiv de glisare în plan vertical prin intermediul
unor cabluri trecute printr-unul sau mai mulţi scripeţi.
Poziţiile de lucru cele iniţiale şi modelele operaţionale sunt asemănătoare cu
cele de la benzi elastice.
11.7.Recomandări metodice
Exerciţiile
Exerciţiileselecţionate
selecţionatetrebuie
trebuiesăsăalterneze
alternezecaracterul
caracterulde
de
forţă cu cel de întindere, cel de contracţie dinamică cu
forţă cu cel de întindere, cel de contracţie dinamică cu
contracţie
Exerciţii
Exerciţii contracţieizometrică
izometrică
lala Exerciţiile
Exerciţiiletrebuie
trebuiesăsăfie
fieastfel
astfelcompuse
compuseîncât
încâtsăsă
scara
scara
angreneze cât mai multe grupe musculare şi articulaţii.
angreneze cât mai multe grupe musculare şi articulaţii.
fixă
fixă
Pentru
Pentruexerciţii
exerciţiidedemobilitate
mobilitategradarea
gradareasesevavaface
faceprin
prin
alegerea şipcii de sprijin iar structurile motrice
alegerea şipcii de sprijin iar structurile motrice
recomandate
recomandatevor
vorfifiarcuirile
arcuirile, balansările,
, balansările,mişcările
mişcărilepasive
pasive
sau cu îngreuiere.
sau cu îngreuiere.
Ex la/cu bănci se vor selecţiona după vârstă şi nivel de regătire iar

predarea lor trebuie să asigure angrenarea treptată şi complexă a
aparatului locomotor în efort alternând solicitarea grupei musculare.
Pentru obţinerea efectelor dorite în ceea ce priveşte dezvoltarea

corectă şi armonioasă, execuţiile vor respecta componentele de bază
Exerciţi
Exerciţi ale mişcării corporale: direcţie precisă,amplitudine maximă,etc.
ii
Exerciţii individuale în perechi sau în grup se pot combina între ele
cu
cu în scopul dirijării influenţelor.
bănci
bănci Utilizarea băncii în ştafete şi parcursuri aplicative este o soluţie
simplă şi atractivă în influenţarea cap. motrice şi creativităţii
elevilor.
Înainte de utilizare,băncile se vor verifica
Mijloacele principale de dozare şi gradare a efortului:

- creşterea gradată a tensiunii corzii elastice
Exerciţi
Exerciţi - modificarea numărului de repetări.
- schimbarea poziţiei de lucru sau iniţiale.
i icu
cu
benzi
benzi
Localizarea efortului se va face modificând înălţimea punctului
elastice
elastice de prindere a benzii şi mărimea unghiului de acţionare a forţei.
Curs 12
EXERCIŢII APLICATIVE
12.1 Generalităţi
12.2.1. Mersul
12.2.2. Alergarea
12.2.3. Aruncarea şi prinderea
12.1.1. Ce sunt ? Terminologie.
structuri motrice cunoscute din viaţa de

Exerciţii
Exerciţiiaplicative
aplicative zi cu zi din copilărie şi perfecţionate în
activitatea obişnuită şi profesională;
mijloace ale gimnasticii de bază
aplicabilitate mare în lecţia de

Exerciţii
Exerciţiiutilitare
utilitare educaţie fizică
CLASIFICARE
CLASIFICARE
EXERCITII APLICATIVE NESPECIFICE EXERCIŢII SPECIFICE

GIMNASTICII
târârea
târârea echilibrul
echilibrul
mers
mers alergare
alergare
Rid. şi transp.de greutăţi
Rid. şi transp.de greutăţi
aruncare
aruncareşişiprindere
prindere
Căţărarea şi escaladarea
Căţărarea şi escaladarea
12.1.2. Particularităţi ale exerciţiilor aplicative

 Sunt deprinderi utilitare aplicative naturale utilizate permanent în
scopul adaptării individului la mediu.
 Au o structură tehnică relative simplă,sunt variate şi au o arie largă

de aplicativitate.
 Formează şi perfectionează deprinderile motrice de bază.
 Influenţează multilateral calităţile motrice- F,V, Rez şi îndemânare.
 Nivelul dezvoltării lor influenţează însuşirea unor deprinderi

motrice specifice unor ramuri specifice: atletism, jocuri,
alpinism, haltere etc.
 Se pot practica cu întreg efectivul clasei ,în sală,aer liber fără

amenajări sau instalaţii speciale
 Au efect corectiv

12.2. 1 MERSUL
MERSUL
Mersul este ……
- o deprindere utilitară de coordonare relativ complicată,

automatizată în mare măsură.
- specific pentru membrele inferioare – mersul angrenează şi alţi

muşchi scheletici.
- indispensabil unei vieţi personale normale şi practicării majorităţii

activităţii sportive.
- prezent pe tot parcursul lecţiei de educaţie fizică, învăţarea

corectă a mersului fiind şi sarcină instructivă la clasele mici.
- formă de execuţie şi dozare a efortului, funcţie de scopul utilizării

fondul perceptive al efectivului.
- rolul mersului poate fi: instructiv,corectiv,organizatoric sau de

influenţare a aparatului locomotor.
- în gimnastică mersul are o tehnică controlată,ordonată cu anumite

cerinţe privind ţinuta – “mers gimnastic”
În educaţia fizică şcolară, variantele de mers se alternează în

funcţie de sarcini şi particularităţile colectivului evitându-se
VARIANTELE
utilizarea excesivă,ca DE. MERS
scop în sine
cele mai cunoscute în gimnastică sunt:
obişnuit(normal) pe vârfuri pe călcâie

obişnuit(normal) pe vârfuri pe călcâie
pe partea interioară – încrucişat ( înainte, cu genunchii

pe partea interioară – încrucişat ( înainte, cu genunchii
exterioară a labei P înapoi,lateral ) îndoiţi,semiîndoiţi
exterioară a labei P înapoi,lateral ) îndoiţi,semiîndoiţi
furişat cu trunchiul aplecat fandat
furişat cu trunchiul aplecat fandat
cu pas adăugat cu pas schimbat

cu pas adăugat cu pas schimbat
cu diferite poziţii ale M.( pe G,Cp, Şd,Gl etc)

cu diferite poziţii ale M.( pe G,Cp, Şd,Gl etc)
cu diferite mişcări ale trunchiului şi B.( îndoiri,ext., răsc.,apl. etc)

cu diferite mişcări ale trunchiului şi B.( îndoiri,ext., răsc.,apl. etc)
combinat cu sărituri,pe unul sau ambele P.

combinat cu sărituri,pe unul sau ambele P.
înainte
înainte
Direcţiile pe care se
execută mersul lateral
lateral
înapoi
înapoi
Cadenţa şi acompaniamentul
musical
ordonează mersul şi reprezintă un
ordonează mersul şi reprezintă un
mijloc de reglare a efortului muscular
mijloc de reglare a efortului muscular
ALERGAREA
ALERGAREA
12.2. 2.
exerciţiu utilitar cu structură motrică simplă în aparenţă ;

formă de deplasare mai dinamică decât mersul şi deci – mai
bogată în influenţe asupra biomotricităţii individului ;
În lecţia de educaţie fizică, alergarea se utilizează în majoritatea

verigilor pentru rezolvarea unor sarcini organizatorice şi formative .
Pe loc Cu deplasare
Forme de alergare
Direcţii de alergare înainte - înapoi - lateral
Numărătoarea
Numărătoarea
Importanţa CADENŢEI
Acompaniamentul
Acompaniamentul muzical
muzical
la exerciţiile de alergare
Sarcini
Sarcinidiferite
diferite- -tempouri
tempouridiferite
diferite
VARIANTE DE ALERGARE
cu înainte
obişnuit
obişnuit cu
cuG.
G. cuPPîntinse :
întinse :
ăă ridicaţi înapoi.
napoi.
ridicaţi
înainte
cu încrucişarea P:
cu încrucişarea P: lateral
cu
cupendularea
pendulareagambei
gambeiînapoi
înapoi
înapoi
cu diferite poziţii şi mişcări ale B cu
cuopriri,întoarceri,aruncări
opriri,întoarceri,aruncărişişi
cu diferite poziţii şi mişcări ale B
prinderi.
prinderi.
schimbarea procedeului schimbarea tempoului

DOZAREA EFORTULUI
Schimbarea duratei alergării introducere de obstacole

suplimentare.
ALEGEREA Scopul şi sarcinile

procedeelor de urmărite
alergare Vârsta
elevilor
Nivelul motricităţii participanţilor
La clasele mici se insistă în mod deosebit pe învăţarea şi consolidarea

tehnicii corecte de alergare.
12.2. 3. ARUNCAREA
ARUNCAREAŞIŞIPRINDEREA
PRINDEREA
Particularităţi tehnice, didactice şi formative :
 au o importantă valoare utilitară ;
 contribuie la educarea unor calităţi motrice : forţă, detentă.,

viteză şi a celor psihomotrice;
 D.p.d.v. al coordonării prinderea este mai dificilă decât

aruncarea din cauza numeroaselor componente senzoriale şi
perceptive: sesizarea direcţiei,vitezei şi greutăţii
obiectului,analiza datelor şi elaborarea opţiunii privind tehnica
adecvată prinderii
În
Înpartea
parteapregătitoare
pregătitoare
Locul
Locullor
lorînînlecţie În
lecţie În partea
partea însuşirea D.M.B.
fundamentală
fundamentală
educarea C.M.B.
bastoane
bastoane
mingi
mingimedicinale
medicinale
OBIECTE măciuci
măciuci
mingi
mingielastice,
elastice,
FOLOSITE
obiecte
obiecteneconvenţionale
neconvenţionale
SISTEMATIZARE
După
Dupădirecţie
direcţie După
Dupătehnică
tehnică
înainte înapoi la distanţă
lateral La ţintă : fixă, mobilă
pe verticală
Cu o mănă sau două
Din. oz. diferite : stând,

pe G., culcat,etc.
Recomandări metodice
Exerciţii de aruncare şi prindere în lecţie determină o creştere a
participării afective a elevilor → mijloace eficiente în organizarea jocurilor de
mişcare,ştafetelor şi parcursurilor aplicative.
Predarea acestor exerciţii se va începe cu învăţarea tehnicilor de
prindere (cu două mâini şi cu o mână) şi apoi se abordează aruncarea.
modificarea distanţei de aruncare

schimbarea poziţiei iniţiale
Mijloace de modificarea greutăţii ,formei şi volumului obiectelor

dozare şi introducerea mişcărilor suplimentare: mişc de B,Tr,P,
gradarea
efortului sărituri etc.
combinarea exerciţiilor de aruncare cu alte exerciţii

utilitare: târâre,echilibru,căţărare
Curs 13
EXERCIŢII APLICATIVE (II)
13. EXERCIŢII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII

13.1. Echilibrul
13.2. Căţărarea şi escaladarea
13.3. Târârea
13.4. Ridicare şi transport de greutăţi
13.1. ECHILIBRUL
gimnastică
gimnasticăartistică
artistică
Importanţa
Importanţa gimnastică
echilibrului gimnasticăacrobatică
acrobatică
echilibruluiînîn AAAACROACROBATICĂ
AAAACROACROBATICĂ
viaţa
viaţacotidiană
cotidianăşişi patinaj,
patinaj,schi,
schi,sărituri
sărituri
înîncea
ceaSPORTIVĂ
SPORTIVĂ alpinism
alpinism
etc.
etc.
Ex de echilibru sunt destinate perfecţionării funcţiei specifice
stăpânirea de
Ex
Exde
deechilibru
echilibru curajul atenţi
educă
educă sfera emoţională prezenţa de spirit
coordonarea
coordonarea
musculară
muscularăfină
fină percepţiile şi reprezentări spaţiale
reflexe de protecţie şi autoasigurare
BAZA TEHNICĂ A ECHILIBRULUI

menţinerea
menţinereaproecţiei
proecţieicentrului
centruluide
degreutate
greutatealalcorpului
corpuluicât
câtmai
mai
aproape de centrul de bazei de susţinere, pe verticala acestuia
aproape de centrul de bazei de susţinere, pe verticala acestuia. .
cu
cucât
câtbaza
bazade
desusţinere
susţinereva
vafifimai
maimare
mareiar
iarcentrul
centruldede
greutate mai jos,cu aaât echilibrul este mai stabil şi
greutate mai jos,cu aaât echilibrul este mai stabil şi
invers.
invers.
1.3.1.1. CLASIFICARE
individual pe loc pe sol

Ex. de echilibru pe ap. de gimnastică
pe suprafeţe ridicate
se pot executa
pe suprafeţe ridicate
în perechi. buşteni
în deplasare
Exerciţii menţineri ale unor poziţii sau treceri dintr-o poziţie în alta
Exerciţiide
de
echilibru
echilibru peloc
pe loc
Exerciţii de echilibru din deplasare

Exerciţii de echilibru din deplasare
cu diferite variante de mers, alergare, sărituri
Structuri aplicative combinate deplasări ,aruncări,escaladări,căţărări,

Structuri aplicative combinate târâri,etc.
1.3.1.2. MODELE OPERAŢIONALE
Exerciţii pe loc:
poiţia Stând şi derivatele sale (pe Vf,pe Cc, pe un P,etc)

poiţia Pe G. şi derivatele ce favorizează echilibrul
poziţia Şezând şi Cuclat . cu derivatele lor ce favorizează chilibrul.
combinarea poiţiilor fundamentale sau a derivatelor acestora cu diferite

poziţii şi mişcări ale segmentelor.
treceri dintr-o poziţie în alta în cond. reducerii suprafeţei de sprijin.
Exerciţii din deplasare
variante de mers şi alergare combinate cu diferite poziţii şi mişcări ale

segmentelor în condiţii de modificare a înălţimii şi mărimii suprafeţei de sprijin.
deplasări în sprijin mixt ( sprijinit ghemuit,pe G, sprijinit înapoi etc)
deplasări cu treceri peste obstacole şi cu transport de greutăţi
aruncări şi prinderi din deplasare (mingi,bastoane etc)
deplasări la întâlnire cu partenerul şi depăşirea lui în condiţii de sprijin

limitat.
Locul exerciţiilor de echilibru în lecţie
Partea
Parteapregătitoare
pregătitoare Partea
Parteafundamentală
fundamentală
Exerciţii individuale,jocuri,ştafete
1.3.1.3. Aspecte metodice ale exerciţiilor de echilibru
Exerciţiile de echilibru se învaţă mai întâi pe sol şi apoi pe suprafeţe

reduse,înălţate sau în alte condiţii îngreuiate.
Se recomandă executanţilor ca, în timpul execuţiilor, să privească
înainte menţinând sprijinul în raza vizuală periferică.
GRADAREA exerciţiilor de echilibru. Paşi metodici :
1. Reducerea treptată a bazei de susţinere (pe Vf,pe un P,pe vf unui P, etc)

şi a analizatorilor ;
2. Modificarea suprafeţei de sprijin sau a înclinării sale ;
3. Modificarea înălţimii suprafeţei de sprijin ;
4. Modificarea stabilităţii suprafeţei de sprijin(aparatului) ;
5.Schimbarea poziţiei capului ,trunchi,sau B în timpul execuţiei ;
6. Schimbarea direcţiei de deplasare ;
7. Schimbarea procedeului de deplasare ;
8. Schimbarea vitezei de execuţie ;
9. Combinarea exerciţiilor de echilibru cu cele de transport căţărare
,escaladare etc. ;
10. Folosirea partenerului pentru creşterea dificultăţii ;
11. Efectuarea exerciţiilor pe suprafeţe mobile sau instabile
EXEMPLE DE STRUCTURI
OPERAŢIONALE
 Stând pe Vf,pe 1 P. , pe sol cu B lat ; aceeaşi cu ochii închişi.
 Mers în echilibru- înainte, înapoi, lateral l- cu ochii deschişi şi apoi
închişi pe o linie trasată pe sol.
 Mers în echilibru cu B lateral, pe banca de gimnastica ;aceeaşi pe
partea îngustă.
 Mers pe banca de gimnastică cu întoarceri şi sarcini suplimentare.
 Alergare pe bancă înclinată sub diferite unghiuri sprijinită cu un capăt
pe lada, bârnă, capră, scara fixă etc.
 Deplasare pe bancă(bârnă) cu transport de obiecte diferite, partener
etc.
 Deplasare în patru labe pe partea îngustă a băncii ( orizontală şi
înclinată).
 Deplasare pe bancă cu trecere peste (prin) obstacole : mingi ,bastoane,
cercuri, cutii de ladă etc; aceeaşi pe bârnă.
 Deplasare laterală cu paşi adăugaţi în perechi, pe bancă, bârnă etc.
 Deplasare pe bancă(bârnă) la întâlnire cu partenerul ce vine din sens
opus ; ocolire şi continuarea deplasării.
 Deplasare pe bancă(bârnă) cu sărituri-cu sau fără întoarceri.
 Stând pe banca susţinută la capete de doi parteneri care se deplasează
înainte, înapoi ,lateral; aceeaşi cu diferite sarcini suplimentare.
 Jocuri de dezechilibrare la bancă(bârnă) cu parteneri.
13.2.
CĂŢĂRAREA ŞI ESCALADAREA
urcarea
urcareaşişicoborârea
coborâreape
peaparate
aparatesau
sauinstalaţii
instalaţii
CĂŢĂRAREA speciale, cu ajutorul braţelor şi picioarelor
CĂŢĂRAREA speciale, cu ajutorul braţelor şi picioarelor
după
dupăanumite
anumitetehnici
tehnicispeciale
speciale
scara bârna alte aparate de

Aparate
frânghia prăjina banca
utilizate la
căţărare
scara de gimnastică buşteni, copaci
structuri artificiale speciale
urcarea
urcareaşişitrecerea
trecereapeste
pestediferite
diferiteobstacole
obstacolesau
sau
aparate
aparatefolosind
folosindB-B-BBşişiPPcucusprijin
sprijinsimplu,
simplu,
mixt
mixtetc.
etc.
ESCALADAREA
ESCALADAREA
Aparate banca calul capra

utilizate lada bârna în combinaţii
Căţărarea - Escaladarea
Sunt structuri motrice naturale, uşor de învăţat şi comune

activităţilor zilnice şi în unele ramuri de sport( alpinism)
calităţile volitive
forţa
forţa
curaj încredere
îndemânarea
Educă îndemânarea
perseverenţă
echilibrul
echilibrul
creativitate
DINAMICA EFORTULUI: exerciţiile de căţărare şi escaladare solicită

musculatura B, centurii scapulare,Tr şi P printr-un efort de învingere alternat cu
unul de cedare într-o succesiune proprie fiecărui procedeu.
căţărare în atârnat
căţărare în atârnat - sprijinit (mixt)

CLASIFICAREA exerciţiilor de
CLASIFICAREA exerciţiilor de
CĂŢĂRARE
CĂŢĂRARE
căţărare cu opriri sau treceri de pe

un aparat pe altul
căţărări indviduale, în perechi cu /
fără obiecte portative
13.2.1. STRUCTURI OPERAŢIONALE ŞI TEHNICI DE CĂŢĂRARE
SCARA FIXĂ
 Căţărare cu M şi P prin păşire(braţ- picior opus)

 Căţărare cu schimbare succesivă a mâinii şi săritură de pe o şipcă
pe alta cu P.
 Căţărare prin schimbare simultană a M şi păşire succesivă de pe o
şipcă pe alta cu P.
 Deplasare, prin săritură, de pe o şipcă pe alta cu părăsiri
simultane ale apucării
 Din pe G cu faţa la scara fixă- căţărări numai cu ajutorul M.
 Căţărare cu o M şi un P ( opus sau de aceeaşi parte) prin păşiri
succesive sau sărituri.
 Căţărare cu o M şi păşire de pe o şipcă pe alta cu P.
 Aceeaşi cu ambele M şi un singur P.
 Căţărare din atârnat cu balans lateral.
 Căţărare cu îngreuieri (minge medicinala. etc)sau cu partener
FRÂNGHIA
VERTICALĂ
Căţărare în trei timpi

Căţărare în doi timpi
Căţărarea la frânghia verticală cu sprijinul P. pe perete.
PROCEDEE Căţărarea la două frânghii verticale
PROCEDEE
Căţărarea în atârnat, fără ajutorul picioarelor ( întins,în echer apropiat
sau depărtat,cu schimbare succesivă sau simultană a apucării)
Căţărare în trei timpi – procedeu mai uşor, recomandat pentru copii şi grupele
de fete.
Tehnică de execuţie: P.I. Atârnat:

t1- indoirea P., rid. G şi apucarea frânghiei între
labele P.
URCARE t2- întinderea P şi îndoirea B.
t3- deplasarea alternativă a M pe
frânghie,menţinând fixarea cu P.
t1- deplasarea succesivă a mâinilor în jos,la

nivelul pieptului.
COBORÂRE
t2- îndoirea P şi întinderea B
t3- întinderea P.
Metodica învăţării:
- însuşirea prealabilă a tehnicilor de căţărare la scara fixă.
- legănare în atârnat(sprijinit pe nod) la scara verticală.
- învăţarea fixării frânghiei cu P. din şezând pe bancă, sub frânghie .
- din atârnat cu G. îndoiţi şi frânghia fixată între glezne-întinderea P.
simultan cu îndoirea B. şi revenire.
- apucarea şi fixarea frânghiei cu picioarele în atârnat.
Căţărarea în doi timpi - procedeu mai simplu din punct de vedere al coordonării
dar mai solicitant ca efort.
Tehnică de execuţie:
P.I. – Atârnat cu B întins celălalt îndoit la nivelul
pieptului.
URCARE t1 – îndoirea P cu ridicarea G şi apucarea frânghiei între
glezne.
t2 – întinderea P simultan cu îndoirea B întins şi apucarea
cu cealaltă mână a frânghiei deasupra lui.
t1 – schimbarea apucării pe frânghie şi îndoirea G.

COBORÂRE t2 – întinderea P în lungul frânghiei
FRÂNGHIA ORIZONTALĂ SAU ÎNCLINATĂ
Exerciţiile de căţărare la frânghia orizontală au un pregnant caracter aplicativ - utilitar şi se efectuează din poziţia atârnat, atârnat agăţat
la un genunchi etc, cu deplasare (înainte şi înapoi) prin schimbarea succesivă a apucării şi deplasarea piciorului agăţat la G.
13.2.1. RECOMANDĂRI METODICE PRIVIND EX. DE CĂŢĂRARE

 Exerciţiile de căţărare trebuie abordate cu prudenţă, mai ales la
vârstele mici şi grupele de fete la care, mai intâi, se vor programa
exerciţii în atârnat mixt.
 Aceste exerciţii se programează în partea fundamentală a lecţiei.
 Pentru alternarea tipului de efort solicitat de aceste exerciţii, se
recomandă ca escaladarea şi căţărarea să fie abordate împreună şi,
după însuşirea tehnicilor respective, să fie practicate sub formă de
joc.
 La exerciţiile de căţărare şi escaladare, indiferent de nivelul
executanţilor, se vor lua măsuri de asigurare.
schimbarea procedeului de
modificarea înălţimii aparatului

Modalităţi
de căţărări şi escaladări cu sarcini
gradarea
a efortului căţărări cu opriri sau sub formă de
căţărări cu treceri de pe un aparat pe

13.3. TÂRÂREA
Exerciţiul utilitar - aplicativ de deplasare în poziţii joase (culcat),

în care baza de susţinere este mare iar centrul de greutate se află aproape de
sol
tonifierea musculaturii dorsale şi a
tonifierea musculaturii dorsale şi a
B
Cele mai importante Bîmbunătăţirea mobilităţii coloanei
influenţe îmbunătăţirea mobilităţii coloanei
vertebrale
efecte corective
vertebrale
efecte corective
înînpatru
patrulabe
labe peantebraţe
pe antebraţeşişiGG
peooparte
parte
pe
Procedee
Procedee târârealaterală
laterală târâreajoasăjoasă
târârea târârea
de
debază
bază peabdomen,
pe abdomen,fărăfărăajutorul
ajutorulB.B.şişiP.P.
pe antebraţe
pe antebraţecu
cuP.P.apropiate
apropiate
cutransport
cu transport( (obiecte
obiecte,partener.etc.)
,partener.etc.)
în sală
SE
SEPOT
POT
EEXECUT
EEXECUT
în aer liber AA pe sol (podea)
pe ap. de gimnastică
RECOMANDĂRI METODICE PRIVIND EXERCIŢIILE DE TÂRÂRE
 Exerciţii de târâre se vor organiza pe suprafeţe netede, curate,

controlate în prealabil
 Tehnica de bază a fiecărui procedeu cere o apropiere cât mai

mare a trunchiului de sol în timpul execuţiei.
 După însuşirea corectă a fiecărui procedeu se recomandă

exersarea lui în combinaţie cu alte tipuri de exerciţii: căţărarea
,escaladarea, transport etc.
 Dozarea şi adaptarea efortului se va face prin: modul de

ordonare a procedeelor ( funcţie de dificultate), mărirea sau micşorarea
distanţelor pe care se execută târârea , introducerea de sarcini
suplimentare , combinarea târârii cu alte tipuri de exerciţii.
 Perfecţionarea tehnicilor de târâre se poate face în cadrul

parcursurilor aplicative sau a ştafetelor.
13.4. EXERCIŢII DE RIDICARE ŞI TRANSPORT
Exerciţii variate cu valoare utilitară însemnată – utilizate pe toată durata vieţii,

în activitatea profesională, sportivă. etc.
Cele mai
forţa rezistenţa îndemânarea important
forţa rezistenţa îndemânarea
e
integrare în acţiuni colective
integrare în acţiuni colective influenţe
deprinderea de dozare corectă a efortului propriu
deprinderea de dozare corectă a efortului propriu
ridicarea şi transportul diferitelor obiecte

ridicarea şi transportul diferitelor obiecte
SISTEMATIZARE
SISTEMATIZARE ridicarea şi transportul partenerului.
ridicarea şi transportul partenerului.
ridicarea şi transportul aparate de gimnastică
ridicarea şi transportul aparate de gimnastică
TEHNICI DE TRANSPORT
în mâini între glezne,genunchi etc.
Transportul prin pe umăr ( 1,2 mingi)

mingilor
medicinale sub braţ (1,2 mingi)
pe pe braţe (1 sau mai multe
Transportul aparatelor de gimnastică
Bancade
Banca degimnastică
gimnastică
individual în doi în grup
- apucat de - de la capete - apucat din

- apucat de
mijloc - de la capete
apucat - apucat din
lateral
mijloc
- sub braţ apucat
- sub braţ lateral
- pe cap
- pe capbraţ
- sub - sub braţ
- pe umăr - pe cap etc
- pe umăr
- pe cap - pe umăr - pe umăr etc
Saltelele
Saltelele
individual – pe cap, sub braţ în doi (4) - apucat la capete, sub braţ,
etc.
Capra,calul,
Capra, calul,lada
lada
în doi în patru
apucat de picioarele aparatului sau de de orificiile speciale

ale ultimei cutii de ladă; prin deplasare spre înainte.
Bârna
Bârna
În 4 - în grup - pe umeri, pe braţe, sub braţ
Trambulina
Trambulina
individual în doi
pe muchie, apucată din interior apucată din lateral sau din faţă şi
pe muchie, apucată din interior apucată din lateral sau din faţă şi
spate
spate
înîngrup
grup
- -pepebraţe
braţe
- -apucat
apucatdedeBBşişiPP
individual înîndoi
doi
individual - -apucat
apucatdedesubsub
roaba genunchi şi subţiori
roaba Ridicarea şi transportul partenerului genunchi şi subţiori
înîncârcă
cârcă
- -pepescăunel
scăunel
călare - pe umeri
călare - pe umeri
- - pepebraţe
braţe
- -pepebraţe
braţe
pepeumăr
umăr - cu ajutorul
sub braţ - cu ajutorul
sub braţ bastonului
bastonului
RECOMANDĂRI METODICE PRIVIND EXERCIŢIILE DE RIDICARE ŞI

TRANSPORT
 Exerciţiile se vor selecţiona după vârstă şi nivelul motricităţii elevilor;
la grupele de fete unele procedee nu se recomandă.
--  La toate procedeele ce implică purtarea unei greutăţi (obiect, partener
etc) elevii vor fi învăţaţi, mai întâi, tehnicile de apucare, ridicare şi sprijin al
greutăţii respective.
 Exerciţii de transport se pot folosii în scop corectiv.
 Exerciţii de transport se pot introduce în parcursuri aplicative sau se

pot combina cu alte tipuri de exerciţii
modificareatempoului
modificarea tempouluide dedepl.
depl.
modificareadistanţei
modificarea distanţeide
dedeplasare
deplasare
Dozarea efortului
se va realiza modificareagreutăţii
modificarea greutăţiiobiectului
obiectuluitransportat
transportat
prin :
modif.efectivului
modif. efectivuluiparticipant
participantlalatransport
transportşişiprin
prin
introducereaunor
introducerea unorobstacole
obstacolesuplimentare
suplimentare
Curs 14
EXERCIŢII APLICATIVE (III)
14.1. PARCURSURI APLICATIVE

14.2. Forme de organizare a P.A.
14.4. Anexa 14.Exemple de P.A.
14.1.
Unpoligon
Un poligonspecial
specialamenajat
amenajatprin
prinaşezarea
aşezareaîntr-o
într-o
Traseuaplicativ
aplicativ anumesuccesiune
anume succesiune, ,aaunor
unorobstacole
obstacolececetrebuie
trebuie
Traseu
depăşiteprin
depăşite prinanumite
anumitetehnici,
tehnici,bazate
bazatemaimaiales
alespe
pe
deprinderilemotrice
deprinderile motricede
debază
bazăşişiutilitare.
utilitare.
Parcursul aplicativ în educaţia fizică şcolară
activitate globală, atractivă
prilej de exprimare complexă şi de perfecţionare a motricităţii
valorifică în condiţii noi, nestudiate în prealabil, cunoştinţele, priceperile şi

deprinderile însuşite în lecţiile anterioare.
reprezintă un element de problematizare : situaţii noi ce solicită

capacitatea elevilor de a rezolva anumite probleme într-o manieră
eficientă mai puţin standardizată, în mod creator.
Efecte instructiv-educative
perfecţionareadeprinderilor
perfecţionarea deprinderilormotrice
motricede
debază
bazăşişicu
cucaracter
caracterutilitar.
utilitar.
influenţareacalităţilor
influenţarea calităţilormotrice
motricede
debază,
bază,cu
cuprecădere
precădereaaîndemânării;
îndemânării;
stimulareaunor
stimularea unorcapacităţi
capacităţiintelectuale
intelectualeşişiaacreativităţii
creativităţii( (imaginaţie,
imaginaţie,
discernământ,analiză
discernământ, analiză,iniţiativă,
,iniţiativă,responsabilitate
responsabilitateetc) etc)
educareacalităţilor
educarea calităţilorvolitive
volitive––curaj,perseverenţă,dârzenie
curaj,perseverenţă,dârzenieetc.
etc.
stabilireaşişiconsolidarea
stabilirea consolidarearelaţiilor
relaţiilorde
degrup.
grup.
mers
mers alergare
alergare sărituri
sărituri
echilibru
echilibru
STRUCTURI
târâre
târâre transport
transport
STRUCTURI
MOTRICE ransport,
MOTRICE căţărareşişi
ransport,
RECOMANDAT
RECOMANDAT aruncareşişiprindere
prindere căţărare
aruncare escaladare
EE escaladare
elementeacrobatice
elemente acrobatice elementedin
dinatletism
atletismsau
saujocuri
jocurisportive
sportive
elemente
Aparate din gimnastică
artistică
bârnă ladă
cal
paralele capră etc.
scara fixă Materiale şi saltele

aparate utilizate
banca parteneri
frânghia etc.
Obiecte portative
bastoane
mingi mingi
medicinale
măciuci elastice
gantere corzi
cercuri etc
Obiecte
neconvenţionale
CLASIFICAREA P.A.
Dificultate - mare, medie, mică, în concordanţă cu particularităţile
executanţilor (vârsta, sex şi nivelul de pregătire)
În prima parte - parcursuri de dificultate mică

LOCUL P.A. ÎN sau medie
LECŢIA DE E.F. În partea fundamentală-parcursuri de mare
dificultate.
14.2. Forme de organizare a P.A. ţi modalităţi de angrenare a

elevilor în efort.
Organizarea P.A. trebuie făcută într-un climat favorabil, emulativ în
scopul exploatării la maximum a resurselor instructiv-educative ale acestor
parcursuri. În acest sens se recomandă următoarele forme de organizare:
Formă de execuţie globală, în mare viteză şi

TORENTUL
TORENTUL cu distanţă mică între participanţi
Cuvântul de ordine: „ ţine aproape de cel dinainte”.
Este o formă de organizare cu o mare

densitate şi intensitate a efortului.
Creşterea vitezei de execuţie (parcurgere) şi micşorarea distanţei dintre

participanţi sunt direct proporţionale cu nivelul de pregătire al elevilor.
Formăde
Formă deorganizare
organizareaaP.A.
P.A.cu
cumare
marevaloare
valoareeducativă
educativă
Aparatele,obstacoleleetc,
Aparatele,obstacolele etc,sesevor
vordispune
dispuneînîncircuit
circuit
închis(cerc,pătrat,triunghi
închis( cerc,pătrat,triunghietc)
etc)
Participanţiivor
Participanţii vorpleca
plecacâte
câte2,4
2,4––simultan
simultandindinpuncte
puncte
URMĂRIREA
URMĂRIREA egaledistanţate
distanţatepepetraseu
traseucucuscopul
scopulde
dea-l
a-lajunge
ajungedin
din
egale
urmăpe
urmă pecel
celdinainte;
dinainte;urmărirea
urmărireaseseîncheie
încheiedupă
dupăun
un
anumitnumăr
anumit numărde derepetări
repetărisau
saucând
cândunul
unuldintre
dintre
executanţil-a
executanţi l-aajuns
ajunspepecel
celdinainte
dinainte
Înorganizarea
În organizareaurmăririi
urmăririitrebuie
trebuieavut
avutgrijă
grijăca
caşansele
şanseleexecutanţilor
executanţilorsăsă
fieegale
fie egale
Este o parcurgere dus-întors a unui traseu, cu

predarea „ştafetei” executantului următor.
ŞTAFETA
ŞTAFETA Conţine un element de întrecere colectivă
ce va domina regulile de organizare
Fiind organizată pe echipe, ştafeta necesită montarea unor parcursuri

paralele şi perfect egale din punct de vedere al dificultăţii.
Regulile întrecerii trebuie bine stabilite şi explicate iar ele se
referă la :
Recomandări privind organizarea ştafetelor

locul, modul şi semnalul startului
tehnica de parcurgere a traseului
numărul de repetări
penalizările şi modul de recuperare a punctelor
locul sosirii
felul în care se transmite ştafeta
posibilităţile de revanşă
încheierea jocului, etc.
Gradul de dificultate al traseului ştafetei trebuie să fie relativ
scăzut şi să solicite deprinderi bine stabilite - în principiu cele de bază şi
utilitare.
În organizarea ştafetelor se vor folosii elevii scutiţi medical (arbitri,
ajutor în organizare etc)
Participarea emoţională fiind considerabilă, ştafeta este o
modalitate de parcurgere a unui P.A. care nu trebuie să rateze
influenţele educative din motive organizatorice .
14.3 RECOMANDĂRI METODICE ŞI DIDACTICE
P.A. trebuie să cuprindă structuri motrice cunoscute, astfel

distribuite încât traseul să prezinte părţi mai uşoare (la început şi la
final) şi părţi mai dificile (la mijloc).
Structura traseului precum şi tehnicile de parcurgere trebuie
explicate clar, concis şi atractiv.
Explicaţia va fi urmată de demonstraţie şi apoi de o parcurgere
lentă a traseului de către toţi elevii;acest timp destinat pregătirii
didactice nu este pierdut el fiind valorificat printr-o participare
conştientă a elevilor în efort.
Pentru a avea o imagine completă asupra nivelului motricităţii
colectivului,profesorul poate utiliza formula” Treceţi (parcurgeţi )cum
vreţi (cum puteţi)”
Deoarece vizează cu precădere dezvoltarea calităţilor psiho-
motrice ,P.A. se vor alcătui astfel încât să stimuleze analizatorii: vizuali,
kinestezic şi acustico-vestibulari.
Montarea şi demontarea aparatelor folosite ca obstacole pe
traseu trebuie să se facă operativ,fără a afecta densitatea lecţiei.
La montarea unui P.A. se vor prevedea spaţii de siguranţă
corespunzătoare şi măsuri de asigurare a obstacolelor mai dificile;
aparatele vor fi verificate în prealabil şi bine fixate.
P.A. nu au scopul însuşirii de noi deprinderi, deci ,în cadrul lor
profesorul nu va abuza de corectări sau intervenţii nejustificate.
Aprecierea evoluţiei participanţilor se va face prin calificative
sau prin scale de apreciere stabilite şi corelate cu timpi cronometraţi.
P.A. se pot organiza cu succes şi în condiţii naturale, pe
terenuri gazonate ,plate sau denivelate utilizând obstacole naturale sau
improvizate:buşteni,tufişuri,şanţuri etc.
PROCEDEE DE DOZARE A EFORTULUI
stabilireanumărului
stabilirea număruluide
derepetări
repetăriînînserii
serii
succesive
succesive
stabilireaunei
stabilirea uneinorme
normede
derepetări
repetăriîntr-un
într-unanumit
anumittimp
timp
introducereaînînP.A.
introducerea P.A.aaaparatelor
aparatelorinstabile
instabile(mişcătoare)
(mişcătoare)
modificareanumărului
modificarea număruluiobstacolelor
obstacolelorşişiaaobiectelor
obiectelorpe
petraseu
traseu
introducereade
introducerea dereguli
regulispeciale
specialepentru
pentruparcurgerea
parcurgereatraseului
traseului
introducerea unor mişcări suplimentare in P.A. (numărul de structuri)

introducerea unor mişcări suplimentare in P.A. (numărul de structuri)
includereaunor
includerea unorvariante
varianteopţionale
opţionalelalastructurile
structurilede
debază
bazăprevăzute
prevăzute
modificarea înălţimii aparatelor (obstacolelor) şi a greutăţii obiectelor purtate

modificarea înălţimii aparatelor (obstacolelor) şi a greutăţii obiectelor purtate
CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ
ORGANIZARE ŞI ARBITRAJ
CONCURSUL
O formă organizată a activităţii sportive, cu
caracter de întrecere, ce se desfăşoară între doi sau mai mulţi
gimnaşti, între două sau mai multe echipe, pe baza unui
regulament.
SCOPURILE CONCURSURILOR :
- de verificare
- schimbul de experienţă, stimularea sportivilor
- educarea calităţilor moral-volitive în condiţii de adversitate
- evaluarea capacităţilor maximale şi ierarhizarea valorilor
sportivilor.
- popularizarea gimnasticii
- selecţia copiilor pentru secţiile de gimnastică
TIPURI DE CONCURSURI
a. concursuri internaţionale- zonale (Balcaniada)

- internaţionale (Internaţionalele Rom.)
- continentale (Camp.Europene)
- mondiale (J.O.,C.M.,etc.)
b. concursuri interne - locale (judeţene)
- zonale
- naţionale
c. individuale d. pe echipe
PROBE (aparate ):
Masculin Feminin
- cal cu mânere - sărituri
- inele - paralele
inegale
- bară fixă - bârnă
- paralele - sol
- sărituri
- sol
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
CINE ORGANIZEAZĂ
CONCURSURILOR DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ
- la nivel internaţional - F.I.G. (c.mondiale,J.O.,Cupe

mondiale,etc.)
- la nivel naţional - F:R:G: :
-
 Camp.naţional al C.S.
 Camp. Internaţionale ale României
 Avizează competiţiile organizate de cluburi sau
cele pe plan local
- la nivel local – DJTS,Inspectoratele şcolare
- şcoala
1. ORGANIZARE
Un concurs oficial - naţional sau internaţional – se organizează după reguli şi

exigenţe precise stabilite de FIG.
Un concurs şcolar sau inter-şcoli se va organiza după reguli adaptate sau simplificate. Astfel, pentru un concurs la nivel de şcoală
generală se vor stabili următoarele comisii :
- Comisia de organizare – director de concurs, şef comisie tehnică şi de arbitraj, resp. cu sala,
aparatele şi materialele, resp. cu publicitatea, medic,etc.
- Comisia tehnică va fi formată din 2-3 profesori(antrenori);

- Comisia de arbitri – sefi de brigadă pe probe;
- Comisia medicală.
Pentru organizarea unui concurs, iniţiatorul va alcătui, din timp, Comisia
de organizare, care va stabili, multiplica şi difuza invitaţilor un Regulament de
concurs cu 2-3 lini înainte.Acest REGULAMENT va conţine informaţiile
esenţiale, după cum se arată în exemplul de mai jos.
REGULAMENT CONCURS SCOLAR
1.denumirea concursului - Micul gimnast

2.scopul concursului - alcătuirea selecţionatei
şcolii
3. organizator - Scoala gen. Nr. 2
4. locul şi data desfăşurării - 12 – 13 aprilie 2009.
5. program (probele şi conţinutul lor ):
MASCULIN FEMININ
Sărituri săritura prin depărtat la săritură prin

lada transversală
rostogolire la lada
longitudinală
Ex.liber ales cu următoarele elemente impuse
Sol
- 2 rulări diferite - o rulare ,la alegere

- rostogoliri înainte - rostogoliri înainte
- rostogoliri înapoi - rostogoliri înapoi
- stând pe omoplaţi- - stând pe omoplaţi
- stând pe cap - cumpănă înainte
- cumpănă înainte - roată laterală
- stând pe mâini - podul de sus
- roată laterală - sfoară înainte
- cumpănă înainte - o combinaţie de paşi de dans
- podul de jos - o piruetă de 360 gr.
- cilindrul înapoi - o săritură cu înt.de 180
gr.
 o săritură cu întoarcere de 180 gr.
2. DESFĂŞURARE.
In linii mari, filmul desfăşurării unui concurs de gimnastică şcolar presupune următoarele
secvenţe :
1. Încălzire generală a participanţilor – cca 1 oră

2. Evacuarea concurenţilor
3. Intrarea organizată a participanţilor în sală
4. Speach-ul preşedintelui şi prezentarea concurenţilor şi oficialilor
5. Încălzire specială pe aparat - 2 - 10 minute
6. Evoluţia concurenţilor şi notarea lor de către arbitri
7. Schimbarea aparatelor
8. Defilarea concurenţilor după încheierea concursului
9. Anunţarea rezultatelor şi premierea sportivilor
10.Evacuarea sălii.
ARBITRAJUL ÎN CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ

ARTISTICĂ
În concursurile oficiale, evaluarea sportivilor se face prin puncte, de

către arbitri la fiecare probă în parte, separat pentru fete şi pentru băieţi. . Notele
obţinute se adună ,iar punctajul astfel realizat va constitui clasamentul la
INDIVIDUAL COMPUS. Se alcătuieşte de asemenea un clasament pe fiecare
probă în parte, denumit CLASAMENT PE APRATE.
Evaluarea este făcută de către două brigăzi la fiecare aparat : brigada A –
care stabileşte nota de plecare şi brigada B, compusă di 3-5 arbitri, care
apreciază execuţia prin note de la 0 la 10. În Codul de punctaj, elementele
tehnice sunt codificate valoric cu litere, de la A la E, fiecare valorând un anumit
punctaj.
Intr-un concurs şcolar regulile de arbitraj se vor adapta la valoarea
concurenţilor iar aprecierea execuţiei de către brigada B se face, în general,
scăzând din nota maximă – 10- valoarea unor penalizări acordate pentru
următoarele tipuri de greşeli ale concurenţilor :
. a. La proba de sol
- greşeli tehnice de execuţie a fiecărui element în parte. Valoarea

acestor penalizări este proporţională cu valoarea elementului respectiv.
- greşeli de ţinută .
o ţinuta inestetică a capului – penalizare – 0,10-0,30 p
o braţe ,picioare îndoite - penalizare – 0,10-0,30 p
o poziţii inestetice ale segmentelor sau mişcări dezordonate sau
neprevăzute – 0,10-0,20 p.
- alte greşeli :
o dezechilibrări - 0,10-0,20 p.
o căderi grave cu lovirea solului – 0,10 – 0,50 p
o atingerea solului cu mâinile 0,10-0,20 p.
o întreruperi nejustificate ale execuţiei0,10-0,20 p.
o lipsa prezentării la probă – 0,3 p
o ţinută sau echipament neglijent –0,10-0,20 p
o etc.
b. La sărituri
se va aprecia : amplitudinea, corectitudinea şi exactitatea fazelor –

primul zbor (3 p ) respingerea sprijinului(2 p),al II-lea zbor (3 p)şi
aterizarea (2 p) .
Penalizări :
- alergare defectuoasă sau inestetică – 0,10-0,30 p
- bătaie incorectă pe trambulină –0,10-0,30 p
- lipsă de amplitudine zbor I – 0,3-2 p
- îndoirea braţelor la sprijinul pe aparat - 0,10-0,30 p
- aterizare defectuoasă, nesigură – 0,3-0,5 p
- cădere la aterizare – 0,30-0,50 p
- cădere gravă la aterizare – 0,5-1 p.
Ajutorul antrenorului nu este permis în concursurile de gimnastică.
Model de foaie de arbitraj pentru concursul grupei
FOAIE DE ARBITRAJ
Arbitru----------------------------------------------
NUMELE
CONCURENTU NOTA
SOL LUI PENALIZARI
1 1,3,2,5,2,2,3,5,20,3,2 = 4,8 p 5,2

2
NUMELE
CONCURENTU PENALIZARI NOTA
SĂRITUR LUI
I
1 15,2,3,5,2,3,3 = 3,3 p 6,7
2
An II 2009 28.04.2009
COD DE PUNCTAJ
SOL
Nr ELEMNTUL FETE BAIETI
1 Pod, sfoară 0,3 0,6
2 Cumpănă(variantă) 0,2 0,3
3 St. pe omoplaţi 0,3 0,3
4 St. pe cap 0,5 0,5
5 Cilindru 1p 1p
6 Rostogolire(la alegere) 0,3 0,3
7 Rotogolire înapoi prin St.pe M. 1,4 p 1p
8 St.pe mâini 0,5 0,5
9 Roată laterală 0,5 0,5
10 Rondă 1p 1p
11 Îndr.de pe cap 2 p 2p
12 Flic-flac înainte 2 p 2p
TOTAL 10 p 10 p
COD DE PUNCTAJ
SĂRITURI
Nr
ELEMENTUL FETE BĂIEŢI
1 Depărtat la capră 6 5
2 Depărtat la ladă, cal 7 6

transversal
3 10 7
Depărtat la ladă, cal
longitudinal
4 6 5
Ghemuit la ladă,
transversal
5 12 8
Ghemuit la ladă, cal
longitudinal
6 8 6
Prin rostogolire la lada în
lungime
7 10 10
Prin îndreptare de pe cap
8 12 12
Prin răsturnare prin stând
pe mâini
BIBLIOGRAFIE
1.BAIASU, N., BARLEA, A. -“Gimnastica de baza şi acrobatică în

şcoală”. Ed. CNEFS 1969
2.BANATAN, O. -“Exerciţii cu banca de gimnastica”. Ed. UCFS Buc.
1957
3.DUNGACIU, P. - VIERU, N. “Gimnastica sportivă pentru copii şi
juniori”.Ed.Stadion 1971
4. FEKETE, I - “Gimnastica de baza, acrobatica şi sărituri”.Ed.
Librariile Crican Oradea, 1996
5. GHISOIU, GH, MUSZI, AL -“Gimnastica sub forma de joc” Ed.
UCFS Bucuresti 1962.
6. MÂRZA,I, - „Gimnastică de bază” , Suport curs,Universitattea
Transilvania,Braşov,2011.
7. PODLAHA, R. -“Teminologia gimnasticii”. Ed. CNEFS 1971.
8. STROESCU, A. -“Gimnastica”. Ed. did. si ped. Bucureşti 1968.
9. TUDUSCIUC,I.,BÂRLIDA,V., - „Parcursuri de obstacole”, Editura
Stadion, Bucureşti1973.
VERIFICARE SUMATIVĂ GIMNICE
Ceştiu
Ce ştiu??
(cunoştiinţe,terminologie,etc)
(cunoştiinţe,terminologie,etc)
Cum demonstrez
Cumdemonstrez predaucece
Cumpredau
Cum
proiectez
Cumproiectez
Cum
Câtde
Cât creativşişi
decreativ Competenţe evaluate activitatea??
eficientsunt
sunt?? Competenţe evaluate activitatea
eficient
VERIFICĂRI PE PARCURS
I.I. 2.2.
1.1.Priceperi,deprinderi
Priceperi,deprinderisisi Competenţ
Competenţ
abilităţidin
dindomeniul
domeniul Priceperi,deprinderi
Priceperi,deprinderi
abilităţi
metodologiei eepractico-
practico-
metodologiei metodice
mijloacelorgimnasticii
gimnasticii metodice sisiabilităţi
abilităţidin
din
mijloacelor
debază :
bază :ex.
ex.de
deF.O,ex.
F.O,ex. domeniulgimnasticii
domeniul gimnasticii
de
dedeD.F.G.,ex.Aplicative
D.F.G.,ex.Aplicative artisticeşcolare
şcolare- -ex.
ex.
artistice
acrobaticeşişisarituri
acrobatice sarituri
VERIFICAT : practica metodica şi probe tehnice - sem. I- IV.
II
Competenţe teoretico-metodice :
EXAMEN TEORETIC
a. mijloacele gimnasticii de bază :

ex. de F.O, ex. de D.F.G., ex.
11Nivelul
Nivelulşişiprofunzimea
profunzimea
cunoştiintelor Aplicative
cunoştiintelor înîn
domeniul
domeniulGimnasticii
Gimnasticiide
de
bază :
bază : b. tehnica mijloacelor gimnasticii
de bază .
c. influenţele mijloacelor gim-
22 vârsta şi nivelul de
pregătire a subiecţilor
Capacitatea deaaproiecta
Capacitateade proiectaşişi
aplica
aplicamijloacele
mijloacelegimnasticii
gimnasticiide de sarcinile concrete de
bază în educaţia fizică şcolară,
bază în educaţia fizică şcolară, instruire şi obiectivele date
antrenamentul
antrenamentulsportiv
sportivsau
sauînîn
gimnastica
gimnasticacorectivă
corectivăşişi
recuperatorie
recuperatoriefuncţie
funcţie de :
de : situaţiile didactice date
33 Capacitatea
Capacitateaşişinivelul decunoştiinţe
nivelulde cunoştiinţeprivind
privindutilizarea
utilizarea
terminologiei
terminologieispecifice
specificeprecum
precumşişiaalimbajului
limbajuluigrafic
graficînîn
proiectarea
proiectareaactivităţii
activităţiipropuse
propuse
Creativitatea
Creativitatea, ,inventivitatea
inventivitateaşişioriginalitatea
originalitateaînînalegerea
alegerea
44 tehnicilor
tehnicilorşişimetodelor
metodelorde
deorganizare
organizareaa exersării
exersăriiînînvederea
vederea
realizării
realizăriiunor
unorsarcini
sarciniinstructiv-educative
instructiv-educativedate.
date.
55 Organizarea,
Organizarea,sistematizarea
sistematizarea, ,concizia
concizia şişi precizia
precizia
rezolvării
rezolvăriisubiectelor
subiectelortezei.
tezei.

Gimnastica Metodica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gimnastica Metodica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

An II.

1.1. OBIECTIVE principale :

A. Asimilarea şi utilizarea, in condiţii pedagogice concrete, a

Tehnica şi metodica elementelor acrobatice de bază şi a săriturilor

B. Formarea unor competenţe necesare predării gimnasticii şcolare;

C. Formarea unei atitudini pozitive faţă de disciplină.

1.2.Număr de cursuri – 14. - număr de L.P – 7 .

2.METODE DIDACTICE – Curs : curs interactiv, L.P.- practico/metodic.

3.CERINŢE faţă de studenţi

Frecvenţă curs 80%

Referat, proiect, ( individual sau de grup)etc. –

Practica metodică curentă cf. programării de la LP

GIMNICE 4 – Sesiunea vară 2009

Nivelul, amplitudinea şi temeinicia cunoştinţelor în

Capacitatea de a selecţiona, proiecta, şi

Capacitatea de a se implica la un nivel acceptabil în

1. GIMNASTICA – ISTORIC- Evolutia gomansticii

2.2. CARACTERISTICILE GIMNASTICII

2.3. GIMNASTICA ÎN SISTEMUL EFS DIN ROMÂNIA

3.1. MIJLOACELE DE BAZĂ ŞI SPECIFICE GIMNASTICII

3.2. RAMURILE GIMNASTICII

EXERCIŢII DE FRONT ŞI ORDINE

6.1. Rolul şi locul lor în lecţie.

7.1. Ce sunt exerciţiile de DFG ?

9.1.EXERCIŢII LIBERE INDIVIDUALE

9.2.Exerciţii libere segmentare : efecte, structuri motrice, modele

10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER :

10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE :

10.2.1. Exerciţii cu bastoane

10.2.2. Exerciţii cu mingi medicinale

11.1.EXERCIŢII LA/CU APARATE SPECIALE

12. EXERCIŢII APLICATIVE

12.2.EXERCIŢII APLICATIVE NESPECIFICE

- importanţa formării deprinderii corecte

13. EXERCIŢII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII

- importanţa formării deprinderii corecte

14.1. PARCURSURI APLICATIVE

14.2. Forme de organizare a P.A.

15. CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ

15.1. Organizare – Comisii, program, regulament, etc.

15.2. Filmul desfăşurării unui concurs şcolar de gim.

1.GIMNASTICA – SCURT ISTORIC

- Gimnastica – etimologie – “ gymnos “ ═ “ gol

- Termen generic desemnând toate exerciţiile fizice.

- Gimnastica – educaţia fizică.

 Evoluţia social- istorică şi gimnastica

- idealul social şi determinarea cultural-sportivă

- apariţia timpului liber si dezvoltarea culturii si a sportului

 Primele atestari scrise –CHINA( 2698 i.e.n.) – Kong Fu –

- Sistem de gimnastica medicala → practici religioase

- Premiza ═ orice boală este cauzată de congestionarea şi paralizia

- Remediu ═ miscari corporale si tehnici respiratorii.

Sistemul Yoga in India – 1500 ani mai târziu ═ practici religioase

 Egipt - gimnastica analitică, gruparea mişcărilor după efecte şi

- exerciţii de mobilitate şi acrobatice - individuale şi în grup.

 Grecia – gimnastica medicală şi terapeutică – igienică

- palestra , gimnaziul – institutii : băi, terenuri, săli,masaj,etc.

 Roma - gimnastica terapeutică şi în scop militar.

 RENAŞTEREA → exerciţii acrobatice , sărituri, căţărări.

- Gimnasatica considerată mijloc ideal pentru dezvoltarea individuală şi

- Hyeronimus Mercurialis - sec. XVI -“Ars gimnastica” – exerciţii de

-Arcangelo Tuccaro -1599 - “ Trei dialoguri despre exercitii , sărituri şi

GIMNASTICA ÎN EPOCA MODERNĂ – sec XVIII- XIX