Scoala Forme de violenta in scoala

Forme de violenta in
scoala
VIOLENTA IN SCOALA: INTRE NEGLIJENTA SI INTOLERANTA

Sub eticheta „violenta” descoperim o diversitate  de forme de

conduita , care descriu , sub aspectul intensitatii , o linie continua:
la intensitatea cea mai mica , violenta presupune :  

confruntarea vizuala ,

poreclirea ,

tachinarea,

ironizarea,

imitarea in scop denigrator ;

refuzul de a acorda ajutor ,

bruscarea ,

lovirea cu diverse obiecte,

palmuirea  

impingerea ,

injunghierea (forme de intensitate crescuta ale violentei)

impuscarea  (forme de intensitate crescuta ale violentei).

Stanislav Tomkievich spunea urmatoarele « violenta institionala este un

abuz ca si actiune directa agresiva cu consecinte negative asupra
dezvoltarii unui copil sau ca si tacere si ignoranta in fata actelor de
violenta » Cu alte cuvinte nu este suficient ca o agresiune sa se petreaca
explicit si sa fim martorii acesteia astfel incat sa avem confirmarea
agresiunii si impactul evident flagelant asupra victimei ci si dezinteresul si
neimplicarea celor din jur precum si constituirea de conditii pentru ca
violenta sa se intample se numeste la fel de mult abuz si agresiune,
violenta. Complicitate
« Tacerea legitimeaza » ar spune el in cateva cuvinte, a fost intemnitat in
lagarele naziste, a fost martorul violentei mortifere si a descoperit viata
acolo unde aparent nu era decat moarte. A devenit un mare psihiatru si in
prezent este o referinta in domeniul psihiatriei institutionale si asistentei
terapeutice a tinerilor.
    Deci, sunt conditii pentru ca in scoli violenta sa fie escaladata si sa
devina un rau fata de care toata lumea este desensibilizata si pe noi ne
intereseaza unde apare deficitul de autoritate, lipsa de control si de
siguranta, unde apare de exemplu nevoia de violenta si ce energii se
descarca astfel. Orice organizatie are o viata si o poti compara cu un
organism astfel incat toate sistemele trebuie sa functioneze in corelatie cu
altele. In scoala, nivelul de decizie trebuie sa fie coerent si sa instituie o
cultura in scoala compatibila cu nivelul profesoral, cu expectatiile copiilor
si parintilor, cu misiunea pentru care este mandatata, cu rolul de mentor
si formator pentru generatia tanara.
Daca actul de educatie presupune o anumita disponibilitate din partea
copiilor, unii zic educabilitate insa e cam perimata aceasta notiune in
contextul nostru, disponibilitate de a invata si asimila cunoastere ca si
cadrul in care se desfasoara invatarea trebuie sa fie adecvate scopului si
obiectivelor pe care si le propune invatarea. Trebuie sa reunosc ca nu stiu
pentru cine scriu acest comentariu, pentru mine, pentru parinti, pentru
copii, pentru educatori, cred ca pentru toata lumea. Este important sa
intelegem faptul ca devine o problema momentul in care violenta in scoala
devine o « obisnuinta », momentul in care in nesiguranta copiii isi vor
pune in aplicare tot felul de mecanisme de aparare vor devenii neglijenti,
defensivi, vor cauta mijloace de protectie, vor fi complici sau vor devenii
dusmanii altora, vor contribui la construirea unei culturi in scoala bazate
pe frica. Vor deveni ei agresori daca nu au devenit deja. Urmarim adesea
in media televizuala scene de agresiune din partea elevilor sppre
profesori, gesturi violente, voci ridicate, molestari fizice si intimidari. A.
Bandura a dezvoltat teoria invatarii sociale si sustine ipoteza agresivitatii
si violentei ca fiind comportamente invatate prin recompensa sau prin
pedeapsa. E important de inteles ce se intampla in conditiile date astfel
incat violenta sa fie manifesta. Pentru ca si tacerea este uneori semn de
conflict.
Violentele sunt mai mult sau mai putin evidente adica sunt cele de ordin
infractional care sunt cele de extrema impuscare, violenta fizica pana la
cele subtile de umilire, molestare, dispret, absenta, etc.
Violentele in scoala au crescut mult in ultimii 25 de ani si sunt atat dinspre
profesori spre copii, copii-copii, cat si copii-profesori. Ne spune Freud ca
agresivitatea e innascuta si ca suntem predispusi la violenta ( ca
manifestare exterioara a agresivitatii) dar nu trebuie sa uitam faptul ca
sunt multi factori determinanti. Varsta cea mai predispusa la violenta din
partea elevilor este de 15 ani, violenta creste intre 13 si 17 ani.
Una din cauzele violentei este frustrarea care se exprima prin actul de
agresiune pe fondul unor transformari (adolescentii se shimba fizic si
trebuie sa faca fata si schimbarilor afective, de perceptie, adaptarii la
noua identitate) sau ale unor obiective cu caracter de beneficiu primar sau
secundar. De exemplu fetele tind sa se bata pentru un baiat sau pentur a
demonstra loialitate. Vedem deci cum multi factori concura la escaladarea
violentei.
Unii profesori pot fi mai mult sau mai putin victime ale violentei copiilor si
sunt interesante studiile franceze care au subliniat vulnerabilitatea la
violenta a profesorilor cu comportament accentuat, la limita adica.
Profesorii foarte binevoitori precum si profesorii violenti si agresivi,
intransigenti, sunt in aceeasi masura predispusi la a fi agresati de catre
elevi.

Intre elevii care frecventeaza diferite niveluri de invatamant apar forme

specifice de violenta: bataie, agresivitate verbala, furturi etc. Aceste
forme de violenta sunt mentionate cu pondere mai ridicata la nivelul
scolilor cu clase I-VIII (unde diferenta de varsta dintre copiii din clasele
mici fata de cei din clasele finale este de pana la 8 ani), comparativ cu
unitatile de invatamant post-obligatoriu.
In cazul acestor forme de violenta, cel mai adesea, copii de varsta mai
mica sunt victimele elevilor din clasele mai mari.

Alte situatii de violenta scolara fac referire la conflictele dintre elevii

care apartin unei scoli si cei din afara acesteia. {mosgoogle}
Putem afirma ca violenta intre elevi, manifestata sub diferite forme, este
o realitate frecvent intalnita in scolile romanesti. Daca formele mai usoare
care tin de domeniul violentei verbale (ironii, tachinari, etc) sunt
considerate comportamente specifice varstei adolescentei si sunt tolerate
in spatiul scolii, formele mai grave sunt criticate de catre toti actorii
investigati, iar cauzele acestora sunt identificate la nivelul altor instante
decat mediul scolar. consideram ca este importanta identificarea factorilor
si contextelor scolare care favorizeaza si sustin manifestarea unor astfel
de comportamente, in vederea elaborarii unei strategii de prevenire si de
corectare/completare prin activitatea scolii a influentei negative a altor
contexte (familie, mass-media, societate in ansamblu).
 
Studiu realizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale
Educatiei cu sprijinul Reprezentantei UNICEF in Romania