Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Profilul de formare este o componentă a curriculum-ului național care descrie așteptările față de
absolvenți și se fundamentează pe cerințele sociale. La 18 decembrie 2006 a fost adoptată
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-
cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți, care conturează un profil de formare
european structurat pe opt domenii de competențe-cheie.
Competențele pot fi definite astfel: ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează
să fie formate până la finele școlarității obligatorii, de care are nevoie fiecare tânăr pentru
împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru
angajare pe piața muncii.
Disciplinele studiate la clasele V-VIII sunt centrate pe dezvoltarea acestor competențe așa cum
reiese din noile programe școlare apărute în anul 2017.
Competențele-cheie care vor contribui la profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a
sunt următoarele:
- Competențe-cheie vizate direct prin studiul disciplinei istorie sunt: competențe sociale și
civice, sensibilizare și exprimare culturală și comunicare în limba maternă;
- Competențe-cheie vizate indirect prin studiul disciplinei istorie sunt: a învăța să înveți,
spirit de inițiativă și antreprenoriat, competența digitală.
Competențele generale urmărite în învățământul gimnazial, clasele a V-a-a VIII-a, prin studiul
disciplinei Istorie, sunt:
- Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate;
- Exersarea demersurilor și a acțiunilor civice democratice;
- Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;
- Folosirea resurselor care susțin învățarea permanentă.
Competențele generale și specifice, care trebuie formate prin procesul de predare-învățare-
evaluare a istoriei, promovează următoarele valori și atitudini și comportamente: coerență și
rigoare în gândire și acțiune; gândire critică și flexibilă; relaționarea pozitivă cu ceilalți;
respectarea drepturilor fundamentale ale omului; dezvoltarea atitudinilor pro-active în viața
personală și socială; antrenarea gândirii prospective prin înțelegerea rolului istoriei în viața
prezentă și ca factor de predicție a schimbărilor; rezolvarea pe cale non-violentă a
conflictelor; acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieții sociale; asumarea
diversității entice, sociale, religioase și culturale.
În concluzie, rolul competențelor în predarea istoriei constă în:
- formarea tinerilor pentru piața muncii, în epoca globalizării;
- formarea tinerilor în spiritul integrării în societatea democratică;
- cunoașterea trecutului pentru gestionarea prezentului și pregătirea viitorului.