Sunteți pe pagina 1din 8

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

GEOGRAFIA MEDIULUI

Cutremurele de pământ: cauze,


manifestări, efecte. Scara seismică

Indrumător științific
Lector dr. Ene Marian

Student
Dărăban Maria-Luisa
Grupa: 215

1
Contents
Introducere.....................................................................................................................................3
Cauze...............................................................................................................................................4
Manifestări.....................................................................................................................................5
Efecte...............................................................................................................................................5
Scara Seismică................................................................................................................................6
Concluzie........................................................................................................................................7
Bibliografie.....................................................................................................................................8

2
Introducere
Cutremurele de pământ sunt fenomene fizice deosebit de complexe care se definesc prin
mişcări haotice ale scoarţei terestre. Aceste mişcări se produc datorită unor cauze aflate în zone
restrânse din interiorul Pământului, situate la distanţe mari sau mici de suprafaţa acestuia şi au
variaţii rapide ale direcţiei, vitezei şi acceleraţiei.
“Prin consecinţele sale dezastruoase asupra vieţii oamenilor şi bunurilor materiale,
cutremurul repezintă una dintre cele mai mari calamităţi naturale.” (Ifrim, 1973)
“Seismologia este o ramură a geofizicii având ca obiectiv principal studiul teoretic şi
experimental al apariţiei şi cauzelor cutremurelor, al propagării şi înregistrării undelor seismice
precum şi a proceselor fizice care se desfăşoară la locul de declanşare a cutremurului.. Ea ne
furnizează elementele mecanice privind caracterul şi mărimea acţiunilor seismice (adică
acceleraţia, perioada şi direcţia mişcării seismice care acţionează la baza structurii), necesare
pentru conceperea, proiectarea şi execuţia construcţiilor rezistente la seism.” (Inginerie Seismică
Curs)
Pământul este format din învelişuri concentrice cu compoziţie şi proprietăţi diferite şi
anume:
 scoarţa terestră (litosfera);
 mantaua (superioară și inferioară);
 nucleul extern;
 nucleul intern.

Fig.1 -
Structura internă a Pământului; (sursa: https://enciclo.ro/)

Scoarţa pământului suferă permanent uşoare zguduiri, oscilaţii mici ale pământului,
insesizabile de om, dar care pot fi sesizate de aparate de înregistrare (seismometre).

3
Cutremurele de pământ exprimă mişcările bruşte şi uneori foarte puternice, în general de
scurtă durată, care se realizează în straturile dinspre suprafaţa terestră şi dau naştere la oscilaţii ce
se transmit în toate direcţiile în interiorul pământului şi la suprafaţa sa până la distanţe uneori
mult mai îndepărtate de locul unde s-a produs mişcarea iniţială.
În ceea ce privește originea care dă naștere cutremurelor de pământ, se admit două
mecanisme posibile de producere:
 cutremure vulcanice- din cauza erupţiilor vulcanice;
 cutremure tectonice- din cauza unor modificări structurale importante ale
pământului, însoţite de fenomene de rupere.
Cele mai răspândite, mai puternice şi importante sunt cutremurele tectonice.
Locul inițial unde rocile se mişcă este situat la 5-15 km subteran şi se numeşte focarul
cutremurului. Locul de la suprafaţă, situat deasupra focarului, este epicentrul.
Vibraţiile unui cutremur se pot numi și unde seismice. Ele sunt puternice în focar, dar îşi
pierd din intensitate în timp ce se îndepărtează de acesta.
Pentru identificarea cutremurelor se pot folosi următoarele noţiuni specifice:
 Focarul cutremurului- locul unde se eliberează energia tectonică sub formă de
căldură şi unde seismice, din cauza ruperii litosferei;
 Hipocentrul cutremurului- locul din care porneşte ruperea din interiorul litosferei;
 Epicentrul cutremurului- locul de pe suprafaţa Pământului situat deasupra
epicentrului;
 Adâncimea focală a cutremurului- este distanţa dintre epicentru şi hipocentru.
 Cutremurele produc două tipuri de vibraţii:
 Undele de volum- care se răspândesc prin interiorul Pământului;
 Unde de suprafaţă- care ajung ultimele într-un loc oarecare de pe suprafaţa
Pământului.

Cauze
Naturale:
 tectonice: datorită tensiunilor din interiorul Pământului;
 activitate vulcanică;
 impactul meteoriților;
 prăbușirea cavernelor subterane.
Artificiale:
 explozii;
 operațiuni miniere (precum surpări de mine, exploatare prin injecție cu fluide,
excavări);
 umplerea lacurilor de acumulare.

4
Manifestări
Unele zone din subsol strâng mai întâi energie sub forma deformărilor elastice, iar apoi
sub forma deformărilor plastice. Atunci când are loc fenomenul de prăbuşire asupra unei plăci
tectonice, ia naştere o violentă undă de şoc, ce se extinde pe o arie vastă şi provoacă modificări la
suprafaţa solului. În funcţie de localizarea epicentrului său, cutremurul se poate manifesta astfel:
a. Lumini (flăcări roşii, dungi, fâşii, scântei) văzute înainte, în timpul şi după
producerea cutremurului. Majoritatea acestora au fost observate în direcţii diferite
de cea a epicentrului;
b. Stare electrică deosebită în atmosferă, care a determinat producerea descărcărilor
electrice spontane;
c. Dereglarea calculatoarelor (cel putin cele care indică starea vremii) înainte de
producerea seismului;
d. Comportarea ciudată a animalelor înaintea producerii unui cutremur puternic;
e. Variaţia tensiunii arteriale, nervozitate, stări de sufocare şi oboseală, la numeroase
persoane.

Efecte
“Avariile şi distrugerile care pot fi cauzate de cutremure construcţiilor se datorează
următoarele efecte ale seismelor:
 forţele de inerţie induse în structură datorită mişcării seismice;
 incendiile cauzate de cutremurele de pământ;
 modificarea proprietăţilor fizice ale terenului de fundare (tasări, lichefieri);
 deplasarea directă a faliei la nivelul terenului;
 alunecări de teren;
 schimbarea topografiei terenului;
 valuri induse de cutremure cum ar fi cele oceanice (tsunami) sau cele din bazine şi
lacuri (seişe).” (Ifrim, 1973)
Distrugerile cele mai semnificative şi cele mai răspândite se datorează vibraţiilor induse
în construcţii de mişcarea seismică.

5
Scara Seismică
“În anul 1883, Giuseppe Mercalli a elaborat o scară de intensitate seismică cu 12 grade
care a fost îmbunătăţită mai târziu, ultima perfecţionare a acestei scări fiind adusă în anul 1931
de americanii Wood şi Neumann şi denumită scara Mercalli modificată (MM). Această scară este
adoptată de multe ţări situate în zone seismice. Scara Mercalli modificată exprimă gradul de
severitate al unui cutremur prin efectele produse asupra oamenilor, construcţiilor şi terenului. Se
consideră că primele degradări superficiale corespund gradului V şi distrugerea totală gradului
XII.” (Ifrim, 1973) Între Scara Mercalli (intensitate seismică) și Scara Richter (magnitudine)
exista o legatura, astfel:

6
Fig.2- Scara Mercalli și Magnitudinea pe scara Richter; (sursa: Google)

Forța seismică se apreciază după gravitatea pagubelor lăsate în urma cutremurului, după
tipul și amploarea deformărilor suprafeței terestre și după reacțiile oamenilor la șocul seismic.
Rezultatele șocului scad odata cu creșterea distanței față de epicentru.
Între Scara Mercalli și Scara Richter nu există o proporționalitate strictă. Un cutremur
variază, ceea ce îl poate face mai mult sau mai puțin distructiv.

Concluzie

În concluzie, conform referatului și studiilor efectuate de către cercetătorii de specialitate,


observăm că seismele sau cutremurele de pământ pot fi un indicator al activității din interiorul
Pământului, dar pot lăsa în urma lor pagube majore pentru populația planetei.

7
Bibliografie

 Ifrim, M. (1973), Dinamica structurilor şi inginerie sesimică, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti;
 Stratan, A. (2007), Dinamica structurilor şi inginerie seismică, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara;
 Lazăr, Ghe. (1998), Inginerie seismică Curs, Pentru uzul studenţilor, Timişoara;
 Ifrim, M. (1984), Dinamica structurilor şi inginerie seismică, Ediţia a II-a. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
 http://www.isudobrogea.ro/wp-content/uploads/2012/05/Cutremurele-si-efectele-
lor.pdf;
 https://mobee.infp.ro/despre-cutremure.

S-ar putea să vă placă și